Soarele scapătă spre asfințit. Crestele munților par aprinse. Încet, se desfac și s aștern pe văi perdele de umbră.     Înaintea noastră, pe luciul plumburiu al apei, se ivește n curmeziș mai întâi o dungă, o coamă gălbuie și creață. Ne apropiem de pragul gherdapurilor. Dunărea începe să vâjâie mânioasă, — e un zbucium ș un clocot de valuri dintr un mal în altul.