Discutii Biblice

DB s01ep28 Diferenta intre dragonul de uscat si cel de apa

Listen Later
Dragonul de uscat:
  • este mare, mai mare decat un om de vreo 3 ori
  • are  4 membre (sunt reprezentari mai vechi cu 2, dar alea sunt un mix cu  sarpele sau balaurul de apa), dar niciodata nu este reprezentat fara  ele; deci, este in mod puternic distinct de sarpe
  • are  gheare, care s-au confundat si apoi interpretat gresit cu elementul  vultur din grifon; dar nu e cazul in mod obligatoriu, caci ghearele  dragonului, la fel ca a oricarei reptile, sunt aceleasi ca a unei pasari  de prada; intre reptile si pasari granita este foarte obscura, iar unii  biologi ii considera ca fiind aceeasi ramura taxonomica, de la  dinozaurii cu pene pe corp pana la crocodilii si cormoranii zilelor  zilelor curente
  • are  aripi, cele mai multe, daca nu toate, asemanatoare cu unui liliac; adica  cum ar fi avut si o reptila in realitate, daca observam o iguana cu  coama, sau vreo specie de soparle ce au membrane  de planare la sub-brat; din nou, se diferentiaza puternic de  grifon si de elementul vulturului
  • scuipa  foc pe gura, ceea ce semnifica un oarecare venin; nu are niciodata de-a  face cu vreun remediu sau vreo iscusinta de care s-a facut responsabil  sarpele; focul lui este complet rau, dauneaza, nu vindeca, nu este nimic  de tras invatatura despre el; dragonul, deci, se delimiteaza de  elementul sarpelui (fie cu aripi, fie cel din coada grifonului)
  • este pe uscat; lucrul acesta este important, dupa cum vom vedea mai jos (mai  mult in munti sau in vagauni din munti), intocmai cum dragonul Komodo  traieste intr-o gaura in pamant, reptilele, de obicei, sapa gauri;  muntii sunt zone nefertile si nu chiar usor de trait, locuri exotice  unde oamenii se aventureaza cam fara motiv si cu o oarecare frica;  asocierea este facuta automat: daca noi nu avem sa-ti aratam dragoni  aici, desigur, sunt undeva acolo, intr-o tara unde noi nu am fost  niciodata (de asta apareau dragoni pe hartile medievale, sau in China  fictiva a lui Marco Polo); dar nu numai atat, zboara si scuipa foc, deci  cum ar putea sa fie un animal acvatic?
  • intotdeauna  pazeste ceva pretios; ascunde ceva sau cere tribut o fecioara; intocmai  ca zmeii lui Praslea cel Voinic, toti rapesc cate o  fata; in legendele anglo-saxone, mineri prin excelenta si prelucratori  de metale, pazeste aurul, comoara de aur, din simplul motiv ca datorita  climei nu erau atat de libidinosi ca oamenii din zonele calde, iar  valoarea la ei a devenit monetara - aurul, fix asa cum este  si in Vestul capitalist versus de Estul socialist, unde banul primeaza  inaintea omului. Asadar, in climat cald comoara este o fata de maritat  sau un copil, in climat rece comoara este un cufar cu monede si pietre pretioase.
  • cateodata este  descris ca avand mai multe capete; este cazul la noi, romani, desi la anglo-saxoni  ramane cu un singur cap; motivul, spus mai sus, este vanarea in haita

    • Dragonul de apa

    Dragonul ce scuipa flacari este distinct de dragonul din haos (apa); balaurul din apa s-ar explica cu crocodilul, intri in apa (haos) si te ataca acolo, de unde pandeste inert din fundul gropii. Are caracteristici acvatice: Tiamat, la babilonieni, este un dragon, dar nu patruped, ci cu coada prelungita care de sarpe incolacita. Dragonul chinezesc nu are aripi, nici nu arunca cu flacari, iar cand "zboara" este calare pe un nor, adica o ceata acvatica. Este asociat cu apa si, implicit, cu fertilitatea. Cand se revarsa raul plantele cresc si aduc bunastare oamenilor, dar totodata si alte pericole: crocodili, serpi, melci otravitori etc.


    Dragonii cei doi s-au suprapus unul peste celalalt si peste sarpe ce a starnit confuzie. 



    ...more
    View all episodesView all episodes
    Download on the App Store
    Discutii BibliceBy Dan Santa