Cum ne pregătim, atât părinți cât și copii, pentru reînceperea școlii. Cum susținem tranziția, cum facem față anxietății, cum susținem copii în trecerea de la vacanța mare la ritmul școlar.

Filosoful și psihologul William James (1899) a numit curiozitatea “impulsul spre o mai bună cunoaștere,” însemnând că este dorința de a înțelege ceea ce știi că nu știi. O nou episod al podcast-ului, o discuție relaxată despre cum ne păstrăm curiozitate și de ce este importantă.

Albert Einstein spunea: „Nu am talente speciale, sunt doar pasionat de curios”. De la Stephen Hawking la David Bowie, de la Walt Disney la Marie Curie, multe minți luminate au recunoscut curiozitatea drept forța motrice din spatele gândirii creative, inovației și descoperirilor tehnologice.

Cu toate acestea, ca specie, avem o relație destul de neplăcută cu curiozitatea noastră. De la o vârstă fragedă suntem înțărcați de la a visa cu ochii deschisi și adresa întrebările specifice vârstei.

Ni se spune că curiozitatea a fost ceea ce a ucis pisica. Dar nu ni se mai spune că satisfacția descoperirii a readus-o la viață.

Totuși, fără a cultiva curiozitatea, riscăm să ne complacem în stagnare. Fără curiozitate, ne bazăm pasiv pe status quo și ne ferim de potențiale surse de inspirație. Indiferent dacă ești designer, marketer, antreprenor sau CEO, îmbrățișarea curiozității îți va spori gama și calitatea creativității. Te va ajuta să găsești inspirație, să abordezi proiectele din unghiuri noi și să empatizezi cu publicul și cu colegii tăi.

Curiozitatea este ceva ce trebuie îngrijit. Când îți faci timp pentru a fi curios și permiți o abordare mai relaxată a lipsei de scop, vei cultiva un simț natural de a fi uimit. Curiozitatea are puterea de a te ajuta să descoperi o idee sau o abordare genială într-un loc în care nu te-ai fi gândit niciodată să cauți.

Elevii români stau neașteptat de prost la gândirea creativă. Rezultatele evaluării PISA 2022 în ceea ce priveşte abilităţile de gândire creativă arată că, în România, 58% dintre elevi ating cel puţin nivelul 3 de competenţă, considerat de bază pentru gândirea creativă, iar 14% se situează la nivelurile 5 sau 6 de competenţă în gândirea creativă (performanţă de top).

Vorbind despre gândirea creativă, datele pot fi foarte corecte. Vedem rezultatele unui sistem care educă copiii să învețe pentru un examen, pentru note, nu să își dezvolte abilitățile de gândire creativă. Școlile au omorât creativitatea. Copiii sunt absolut geniali din punct de vedere al gândirii creative, dar aceasta scade pe parcurs. Trebuie să creăm contexte în care gândirea creativă să se manifeste plenar în procesul de predare și învățare, la toate subiectele.

Plictiseala este necesară.

Trebuie să revendicăm acest cuvânt. Plictiseala a fost deturnată și echivalată cu mediocritatea. „Doar oamenii plictisitori se plictisesc”, le place părinților să spună. Dar clar că nu este cazul. Când te plictisești, în realitate, deschizi poarta către hrănirea, îngrijirea și cultivarea gândurilor tale. Mintea ta are nevoie de plictiseală pentru a-și realiza unele dintre cele mai importante sarcini. În termeni științifici, când te plictisești, activezi o rețea neuronală în creier numită modul implicit. Unii oameni de știință chiar se referă la ea ca fiind rețeaua imaginației, deoarece ideile noastre cele mai originale pot lua contur acolo.

Imaginație și educație.

O discuție relaxată, cu prietenul Mihai Ilie de la ​⁠Over Time Training, despre imaginație și educație și cum se potențează una pe cealaltă pentru a crea, a inova și a ne face viața mai bună.

Imaginația este capacitatea de a ne aduce în minte lucruri care nu sunt imediat prezente simțurilor noastre. Cu imaginația noastră putem ieși din aici și acum: putem specula, vizualiza și presupune. Putem să revedem trecutul, să anticipăm viitorul, să vedem așa cum văd alții și să simțim așa cum simt alții.