La peste 80 de ani de la  acțiunile care au mutilat viețile celor considerați ALTFEL, amintirea acelor evenimente încă lasă urme adânci și influențează prezentul urmașilor. Cum duc aceștia mai departe traumele părinților, ale bunicilor? Ce rol se atribuie memoriei în procesul de transformare și deschidere a unei societății? Cum a evoluat societatea din România în raport cu minoritatea romă? Cât de prezente sunt încă stereotipurile? Sunt întrebări la care încercăm să aflăm un răspuns în dialogul moderat de Petre Matei, cercetător al Institutului, cu Ciprian Costache, urmaș al unui supraviețuitor rom, deportat în Transnistria.

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

Cum devii antisemit, rasist sau extremist? Ce mecanisme încurajează tinerii să adere la retorica, atitudinile și comportamentele extremiste? Sunt necunoașterea, ignoranța și indiferența piloni ai extremismului? Cum se raportează românii la alteritate și care este rolul pe care ni-l asumăm în construirea unei societăți în care ne dorim să trăim? Cât de mult înțelegem din ce se întâmplă în mediul online și care e impactul rețelelor de socializare în răspândirea narațiunilor extremiste în rândul tinerilor? Un episod în care Marius Cazan și sociologul Gelu Duminică ne invită să reflectăm la cum putem deveni schimbarea pe care ne-o dorim!

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

În urmă cu 20 de ani, România făcea un pas important spre asumarea responsabilității pentru atrocitățile comise de statul român în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Pe 22 octombrie 2003, Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România, prezidată de Elie Wiesel își începea activitatea. Un grup internațional de istorici, din România, Statele Unite ale Americii, Franța, Germania, Israel și reprezentanți ai comunității evreiești s-au reunit și au deschis calea spre cercetarea acestei părți din istoria României, o istorie care timp de zeci de ani a fost îngropată în tăcere, negare, uitare.

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

Dialogul dintre Marius Cazan și Emanuel Grec continuă cu o discuție despre ASUMARE. Despre cum se raportează societatea din România de astăzi la trecutul traumatic al exterminării populației evreiești și rome în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Despre mituri, confuzii, distorsionări și promovarea memoriei publice a celor condamnați pentru crimele comise în timpul Holocaustului din România.

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

În cel de-al doilea episod din acest sezon, Marius Cazan și Emanuel Grec discută despre efortul statului român în primii ani după cel de-al Doilea Război Mondial, de a aduce în fața unei forme de justiție, pe cei vinovați pentru crimele comise în timpul Holocaustului din România. Un dialog despre contextul în care au apărut Tribunalele Poporului. Deseori contestate astăzi de cei care neagă Holocaustul ce au fost de fapt aceste instanțe speciale de judecată? Care a fost scopul lor? Când și cum au funcționat? Ce categorie de fapte au anchetat?

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

În România de astăzi se construiesc proiecte care promovează toleranța. Ne afirmăm deschis spiritul civic și valorile democratice. Manifestăm însă empatia selectiv, în situații care nu ne scot din zona de confort. Privim doar partea luminoasă a istoriei, ignorând umbrele care continuă să proiecteze prejudecăți asupra celor pe care îi considerăm ALTFEL. 

Ana Bărbulescu și Ciprian Necula ne invită în noua serie a podcast-ului „Despre Holocaust” la un dialog onest despre stereotipuri și prejudecăți. Cum iau naștere și se perpetuează stereotipurile despre romi? Este familia cuibul prejudecăților? Cum deconstruim stereotipurile? Ce rol au sistemul educațional și Biserica în procesul de formare a sistemului de valori prin care ne raportăm la cei pe care îi considerăm diferiți de noi? Este reconcilierea trecutului un prim pas spre vindecarea dizabilității sociale provocată de stereotipuri și prejudecăți?

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

A fost antisemitismul un factor de atracție pentru clerul ortodox român sau un semnal de alarmă pentru cei care simpatizau Mișcarea Legionară? Care este impactul presei bisericești asupra preoților și în ce măsură a influențat antisemitismul la nivelul clerului? Nu în ultimul rând, cum se raportează astăzi Biserica Ortodoxă Română la trecutul interbelic, la colaborările cu Mișcarea Legionară? Sunt câteva din întrebările care își găsesc răspuns în ultima parte a dialogului dintre Marius Cazan și Ionuț Biliuță.

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

În continuarea dialogului despre „Clerul ortodox și Mișcarea Legionară” Ionuț Biliuță vorbește despre modul în care clericii se raportează la violențele și crimele legionarilor. Discuția se îndreaptă spre figurile din rândul Mișcării care au avut aderență în rândul preoțimii și, totodată, spre clericii care promovează legionarismul. Marius Cazan și Ionuț Biliuță aduc, de asemenea, în prim-plan, factorii care au influențat activismul clerului în favoarea partidelor sau mișcărilor fasciste.

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

În prima parte a dialogului pe care Marius Cazan îl poartă cu istoricul Ionuț Biliuță aflăm despre profilul socio-cultural al clerului BOR în perioada interbelică, diferite tipologii de preoți din mediul rural și din comunitățile urbane, diferențele regionale, implicarea în viața socială, factorii și contextele care-i fac pe preoți să se apropie de activismul politic al perioadei.

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

Umanitatea stă în ochii privitorului? O întrebare la care Ana Bărbulescu și Diana Dumitru încearcă să găsească un răspuns, în cel mai recent episod al podcast-ului „Despre Holocaust”. Un dialog onest despre studierea Holocaustului în România și în Republica Moldova, despre participarea populației civile la înfăptuirea Holocaustului, despre asumarea responsabilității și memoria genocidului din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

Diana Dumitru - istoric din Republica Moldova,  profesor la Georgetown University, preocupată de cercetarea unor teme precum: Holocaustul din Europa de Est, naționalism și antisemitism în URSS. În prezent lucrează la un material despre viața evreilor în Uniunea Sovietică, după cel de-al Doilea Război Mondial.

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!