Toamna trecută, Fundația Conservation Carpathia a oferit sprijin financiar prin Fondul Carpathia către șase afaceri locale din zona Munților Făgăraș care îmbină dezvoltarea economică și grija pentru natură. 

Programul de Granturi Mici pentru perioada 2024-2025 și-a propus să contribuie la dezvoltarea durabilă din comunități, prin protejarea naturii și valorificarea resurselor locale.

Dintr-un total de 16 aplicații primite, șase proiecte au fost selectate pentru finanțare, fiecare primind un grant de 5.000 de euro. Proiectele câștigătoare au fost alese pentru contribuția lor la dezvoltarea comunităților locale și protejarea naturii din jurul Munților Făgăraș.

Despre importanța micilor afaceri sustenabile locale, despre rolul ecoturismului în protejarea mediului înconjurător și despre eforturile de înființare a Parcului Național Munții Făgăraș este în vorba în episodul din această săptămână.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

În ultimii ani, în orașele din România a crescut din ce în ce mai mult numărul vidrelor, în special în zonele urbane traversate de râuri sau canale, precum cele din Cluj-Napoca, Oradea sau București.

Aceste mamifere semiacvatice, deși rareori observate în trecut, profită acum de eforturile de conservare a habitatelor naturale urbane. Deși trăiesc în mod natural în zone sălbatice, vidrele s-au adaptat surprinzător de bine la mediul urban, unde găsesc hrană (pești mici, crustacee) și adăpost în zonele verzi de lângă ape.

Importanța ecologică a vidrelor este considerabilă. Ele joacă un rol esențial în menținerea echilibrului ecosistemelor acvatice, fiind prădători de vârf care controlează populațiile de pești și nevertebrate.

Prezența lor este un indicator clar al sănătății apelor, deoarece vidrele nu pot supraviețui în medii poluate. Astfel, apariția lor în orașe oferă oportunități valoroase pentru educația ecologică a populației urbane, inspirând o mai mare grijă față de natură și biodiversitate.

Despre populațiile urbane de vidre și despre rolul lor în natură a stat de vorbă Victor Marin, de la Rețeaua pentru Natură Urbană, cu biologul George Bouroș, de la Asociația pentru Coservarea Diversității Biologice. 

Interviul poate fi găsit și pe ⁠canalul YouTube al rețelei⁠, iar mai multe informații despre activitatea sa puteți găsi pe conturile de Instagram și Facebook ale Rețelei. 

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

Turbăriile reprezintă unele dintre cele mai valoroase și fragile ecosisteme din România. Acestea se formează în zone cu exces de umiditate, unde descompunerea materiei organice este lentă, favorizând acumularea de turbă. Importanța lor ecologică este majoră, deoarece oferă habitate unice pentru numeroase specii rare de plante și animale, unele endemice sau pe cale de dispariție.

Unul dintre cele mai relevante roluri ale turbăriilor este capacitatea lor de a stoca carbon. Ele funcționează ca rezervoare naturale de carbon, contribuind semnificativ la reducerea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă, astfel având un impact pozitiv în combaterea schimbărilor climatice.

Despre aceste ecosisteme fragile și despre rolul lor în natură am stat de vorbă cu Răzvan Horațiu Bătinaș, lector în cadrul Departamentului de Geografie Fizică și Tehnică din cadrul Facultății de Geografie a Universității Babeș Bolyai din Cluj, coautor al unui articol pe această temă, publicat pe platforma infoclima.ro.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

Fundația Conservation Carpathia, cea mai mare organizație de conservare românească, a anunțat finalizarea cu succes a celui mai mare proiect LIFE gestionat de România, ”Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munților Carpați, în valoare de 27,6 milioane de euro, și lansarea Casei Zimbrului, al doilea centru de vizitare dedicat protejării biodiversității din regiune.”

Finanțat de Comisia Europeană prin programul LIFE Nature și Fundația Arcadia, acest proiect are un impact semnificativ asupra conservării pădurilor, reconstrucției ecologice și reintroducerii de specii, și este un pilon important al dezvoltării durabile pentru comunitățile locale.

Despre acest proiect am stat de vorbă cu Victoria Donos, director de comunicare la Conservation Carpathia.

Tot în episodul din această săptămână aflăm reacția organizațiilor de mediu la rezultatele recensământului la urși anunțate de autorități, iar peisagistul Bogdan Mihalache, de la Grupul Spații Verzi Sănătoase, ne explică de ce ”toaletarea copacilor” este un concept inventat și cum trebuie făcute de fap tăierile de vegetație.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

- Pentru cei din generația mea și a părinților mei, creveții au însemnat multă vreme acele chipsuri expandate care se mai găseau în magazinele comuniste. După Revoluție, fructele de mare au început să apară încet-încet și pe piața din România, iar creveții sunt acum o prezență constantă în supermarketuri și în meniurile restaurantelor, țările de proveniență fiind din Asia sau America Centrală.

Ceea ce puțini știu este că și în România există creveți și nu în crescătorii specializate, ci în sălbăticie. Este vorba în principal despre crevetele oriental de apă dulce, care a ajuns în țara noastră din fost Uniune Sovietică, unde erau crescuți pentru hrana crapilor chinezești. Inundațiile le-au permis să evadeze din aceste crescătorii și să își lărgească arealurile, astfel că au ajuns până pe brațul Chilia al Deltei Dunării, unde au fost identificați la finalul anului 2020. 

Despre cum se răspândește această specie și despre impactul ei asupra ecosistemelor locale, a stat de vorbă Victor Marin, de la Rețeaua pentru Natură Urbană, cu Aurel Năstase, biolog la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare ”Delta Dunării”.

- Invazia căpușelor în Europa și în alte regiuni ale lumii este tot mai strâns legată de efectele schimbărilor climatice. Creșterea temperaturilor medii anuale, iernile mai blânde și verile mai lungi au extins perioada activă a căpușelor și le-au permis să colonizeze zone unde anterior nu puteau supraviețui. Câteva sfaturi despre cum să prevenim întâlnirile neplăcute cu acești paraziți și ce să facem în cazul în care totuși dăm peste ei aflați în episodul din această săptămână al EcoFrecvențelor, un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

La începutul acestei săptămâni a fost Ziua Internațională a Castorului, un prilej nu mai bun pentru a discuta cu prietenii de la Conservation Carpathia despre eforturile de reintroducere a acestei specii în România, despre provocările întâmpinate, dar și despre rolul important pe care aceste animale le joacă în ecosistemele locale. Invitatul ediției este Liviu Ungureanu, care ne povestește despre cum sunt relocate aceste animale și cum au învățat să se ferească de capacane.

Iar peisagistul Bogdan Mihalache, de la Grupul Spații Verzi Sănătoase, ne explică de ce trebuie să avem grijă să nu cădem în capcana suprasaturării plantelor cu apă.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

În București, în 2024, nivelurile de PM2.5, adică particule mai mici de 2,5 microni, au depasit frecvent limitele legale la mai multe stații, în special în timpul sezonului rece, când poluarea a crescut cu până la 200%.

PM10 prezintă depășiri în zone intens circulate, cum ar fi Mihai Bravu-Dristor și Giulești Sârbi.

Poluarea cu PM2,5 și PM10 depășește pragurile impuse de legea 104/2011 și de directiva europeană aferentă, ceea ce va atrage o nouă procedură de infringement pentru România.

Deși nu există depășiri sistematice ale limitelor legale, există perioade și zone unde nivelurile de dioxid de azot sunt apropiate de pragul maxim admis.

Sunt câteva dintre concluziile Raportului Calitatea Aerului în București, realizat de Asociația Ecopolis, despre care am discutat cu directoarea executivă, Oana Neneciu.

Tot în episodul din această săptămână, peisagistul Bogdan Mihalache, de la Grupul Spații Verzi Sănătoase, vine cu noi sfaturi pentru cei care vor să își amenajeze spațiile din preajma locuințelor. El ne explică de ce pajiștile sunt o alternativă mult mai bună decât gazonul clasic. 

Păsările din zonele subpolare care iernează în România sunt specii migratoare ce călătoresc mii de kilometri pentru a scăpa de iernile aspre din nordul Europei și Asiei. Printre cele mai frecvente specii care ajung în țara noastră se numără gâsca cu gât roșu, lebăda de iarnă, dar și diverse specii de rațe și pescăruși. Aceste păsări găsesc în România un habitat prielnic, mai ales în zonele umede din Dobrogea, Delta Dunării și pe lacurile din sudul și estul țării, unde temperaturile sunt mai blânde, iar hrana este mai accesibilă.

Migrarea acestor păsări este un proces complex, influențat de factori precum schimbările climatice, resursele de hrană și siguranța habitatului. România joacă un rol esențial în protejarea acestor specii, deoarece multe dintre ele sunt vulnerabile sau pe cale de dispariție. Gâsca cu gât roșu, de exemplu, este una dintre cele mai rare gâște din lume și își petrece iarna aproape exclusiv în regiunea Dobrogei.

Mai mult decât atât, păsările migratoare sunt indicatori biologici importanți ai stării de sănătate a ecosistemelor. Modificările în comportamentul lor migrator, scăderea numărului de indivizi sau schimbarea habitatelor de iernare pot semnala probleme de mediu, precum poluarea, schimbările climatice sau distrugerea habitatelor. Astfel, monitorizarea acestor specii nu doar că ajută la protejarea lor, ci oferă și informații valoroase despre echilibrul natural al regiunilor în care iernează, fiind un barometru al sănătății mediului înconjurător.

Victor Marin de la Rețeaua pentru Natură Urbană a stat de vorbă pe această temă cu biologul Dani Drăgan de la Societatea Ornitologică Română.

Interviul face parte din podcastul Dialog pentru Natură, care poate fi găsit și pe canalul YouTube al Rețelei. 

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural prezentat de Dan Vasiliu.

Canicula are un impact semnificativ asupra spațiilor urbane, amplificând fenomenul insulei de căldură urbană, unde temperaturile din orașe sunt considerabil mai ridicate decât în zonele rurale înconjurătoare. 

Betonul, asfaltul și clădirile rețin căldura, menținând temperaturile ridicate chiar și pe timpul nopții, ceea ce crește disconfortul termic pentru locuitori. Această supraîncălzire poate duce la un consum excesiv de energie pentru răcire, suprasolicitând rețelele electrice și contribuind la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră. 

În plus, grupurile vulnerabile, cum ar fi vârstnicii și persoanele cu boli cronice, sunt expuse unui risc crescut de probleme de sănătate.

Canicula afectează și infrastructura urbană, provocând dilatarea șinelor de tramvai, deformarea drumurilor și reducerea eficienței echipamentelor electrice. De asemenea, poate duce la scăderea calității aerului, deoarece temperaturile ridicate favorizează acumularea poluanților, ceea ce agravează problemele respiratorii. 

Pentru a combate aceste efecte, orașele trebuie să investească în soluții precum creșterea suprafețelor verzi, utilizarea materialelor reflectorizante pentru clădiri și drumuri, precum și dezvoltarea unor strategii eficiente de răcire urbană, cum ar fi umbrirea strategică a străzilor.

Despre provocările cu care se confruntă orașele din România am stat de vorbă cu Vlad Fălcescu, doctorand al Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca și meteorolog în cadrul direcției de climatologie a Administrației Naționale de Meteorologie. 

El este și unul dintre specialiștii care au contribuit la realizarea raportului Starea Climei, în care a detaliat provocările actuale pentru România din punctul de vedere al climatului urban.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu

Rangerii din România se confruntă cu numeroase provocări, atât din punct de vedere logistic, cât și din cauza pericolelor din teren. Lipsa resurselor financiare și a echipamentelor adecvate îngreunează patrularea eficientă a ariilor protejate, iar personalul este adesea insuficient pentru a acoperi suprafețele extinse de păduri și rezervații. 

De asemenea, rangerii se confruntă cu amenințări directe din partea braconierilor sau a celor implicați în exploatări forestiere ilegale, ceea ce face ca meseria lor să fie una riscantă. 

Condițiile meteo dificile și terenul accidentat adaugă un nivel suplimentar de dificultate, iar birocrația excesivă poate încetini luarea deciziilor rapide în cazuri critice.

Despre ce presupune meseria de ranger și despre provocările cu care vine la pachet, am stat de vorbă cu Mihai Zotta, director de conservare în cadrul Fundației Conservation Carpathia.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.