
Sign up to save your podcasts
Or


Îndrăgostită de București, Maria Duda este o luptătoare neobosită pentru arhitectura frumosului.
Doctor în arhitectură cu o teză despre spațiul public bucureștean, Maria este cadru didactic, activist și specialist în suflul urban.
A absolvit Accademia di Architettura di Mendrisio în 2007 și a acumulat experiență profesională în Elveția, colaborând cu studiouri renumite precum Mario Botta Architetti.
În 2016, a fondat „BAZA. Deschidem orașul”, o asociație culturală și educațională care promovează cercetarea urbană, intervențiile arhitecturale și artistice, precum și urbanismul tactic. Prin această platformă, Maria Duda a inițiat proiecte precum „Little Improvements” și a fost implicată în transformarea spațiilor urbane, cum ar fi revitalizarea Pieței Amzei în cadrul Romanian Design Week.
Maria Duda este, de asemenea, gazda unui podcast pe nume @experientaurbana de la @Radio-SEVEN , unde discută despre dinamica orașelor și spațiilor publice.
De ce ne obișnuim cu urâtul?
Podcastul a început cu o temă în care ne regăsim cu toții, chiar dacă n-avem obiceiul de a o numi: de ce ne obișnuim așa de repede cu urâtul?
Suntem, vorbeai tu că suntem animale care reacționează instinctiv, își aleg instinctiv calea cea mai ușoară. Eu cred că suntem, mă rog, animale care reacționează foarte bine la exemple. Și ne creștem gradul de toleranță în momentul în care vedem că nu există repercursiuni pentru abandon sau pentru demolare sau pentru, pur și simplu, devalorizarea unor locuri. Indiferent că devenim conștienti sau nu de lucrul acesta. Aș vrea să-ți răstorn întrebarea și să nu ne concentrăm pe faptul că devenim obișnuiți cu urâtul, ci să ne punem întrebarea de cum putem să ne obișnuim cu frumosul și cum putem să ne cerem dreptul la... a avea un oraș sigur, un oraș care să știe să ne pună și pe noi în valoare, să se pună în valoare singur pe el, dar și ce putem să facem noi pentru a valoriza orașul.
Maria ne-a vorbit despre noul Bauhaus European
Ceea ce ne-a dus la un subiect cât se poate de profund, în contextul în care stăteam față în față cu un specialist în urbanism.
Credem că prin comunicare poți genera un impact pozitiv în societate. Suntem hotărâți să documentăm mijloacele prin care faci asta. Abonează-te și susține căutarea noastră!
Maria ne-a vorbit despre renașterea urbanismului - iar noi am simțit că eram la unul dintre cele mai fascinante cursuri de la arhitectură unde (cel puțin autorul acestui text) nu a fost niciodată.
E o renaștere ceea ce trăim în momentul de față, ne întoarcem la un urbanism care să fie fixat pe om. Acest urbanism, eu îl numesc umanistic; m-am întâlnit la Marsilia de curând un alt domn care îl numește urbanismul alternativ… și de ce spun asta e pentru că suntem în momentul în care și Uniunea Europeană a demarat acest proiect care se numește noul Bauhaus European, această nouă renaștere europeană care pune valoarea pe colaborarea dintre oameni, pe orașul care e centrat pe oameni și care are ca valoare principală frumusețea.
De ce ne simțim ca acasă în orașele vechi?
Credeam că este de la faptul că sunt în vacanță - normal că mă simțeam relaxat. Dar adevărul este că și eu și tu ne-am întrebat de multe ori, cum se face că într-un oraș vechi, istoric, ne simțim în siguranță, acasă, de parcă totul e ok.
Firește că am vrut să știm de la un arhitect specializat pe deschiderea orașului către oameni de ce se întâmplă asta.
Zona de spațiu public și scara umană, mult mai naturale. În al doilea rând, poate să fie și faptul că ai partere care sunt active. Al treilea rând poate să fie, că reușești să-ți găsești singură, intuitiv, coridoare, să spunem, mă rog, ceea ce în arhitectură se numește capilaritate, ca să preluăm din biologie, adică scurtături naturale între diferite puncte de interes... care pot să fie nu doar piețe sau monumente sau lucruri pe care trebuie să le bifăm în lista de to-do în două zile de pauză într-un oraș pe care nu-l cunoaștem, dar pot să fie și punte de atracție temporare.
Psihogeografie?
Da, chiar există cuvântul. Mai mult decât atât, înseamnă exact ce spune - adică starea emoțională pe care ți-o dă „geografia” orașului.
Bine, înseamnă mult mai mult de atât.
Să o lăsăm pe Maria să ne explice:
În anii 50 s-a format această nouă disciplină numită psihogeografie și are legătură cu modul în care trăiești un oraș. Ca să facem un pas în urmă, orașul a început să fie perceput poate ca un cadru care are legătură cu dezvoltarea ta personală. Odată, în perioada iluminismului, prin Jean-Jacques Rousseau, care spunea că are nevoie să se plimbe pe bulevardele pariziene, care sunt ritmate de plopi, pentru a putea gândi. Deci e prima legătură, să spunem, fizică dintre cadrul urban foarte specific, bulevardele fiind inventate atunci… după care este modernismul lui Baudelaire cu omul care se pierde în anonimatul orașului în care pictorul vieții moderne își găsește acest personaj pe care îl urmărește și cotește tot felul de străzi și nu-și mai dă seama unde se află în labirintul orașului, dar se simte oricum că găsește contexte noi. Doar urmărind această persoană care captează atenția. Bazat pe pictorul vieții moderne, e psihogeografia, care se dezvoltă în anii 50…
Credem că prin comunicare poți genera un impact pozitiv în societate. Suntem hotărâți să documentăm mijloacele prin care faci asta. Abonează-te și susține căutarea noastră!
Alte teme atinse în acest episod
Diferența dintre geografie mentală și psihogeografie
Diferența dintre Elveția și România
Despre Baza și deschiderea orașului
Ce le spui celor care nu sunt din orașul tău?
Toți influențăm binele comun
Care este vocația arhitecților și urbaniștilor?
Ce înseamnă un oraș sustenabil?
Diferența dintre orașele mari și orașele mici
Orașul de 15 minute este o idee veche de un secol
Ce au nevoie orașele astăzi?
Despre Baza și Piața Amzei
Este arhitectura un mijloc de comunicare al politicii?
Înțeleg primarii că arhitectura comunică valori?
Cum vede Franța coeziunea socială?
Coeziune socială într-o cetate
ONG-urile din România pun politicile publice pe hartă
Cel mai frustrant lucru în relația românilor cu orașul lor
Despre optimismul unui urbanist
Mai poți atrage atenția oamenilor față de oraș?
Ne e teamă de un oraș care nu ne stimulează
Ce faci când iubești Bucureștiul, dar el nu te iubește înapoi?
De ce vin turiștii în București?
Cum convingi administrația să accepte intervențiile urbanistice?
De ce m-ar interesa să nu parchez pe trotuar?
Întrebarea pe care i-ar pune-o primarilor un arhitect din București
Ce rol are un primar?
O intervenție care ar schimba orașul în bine
Cum convingi un primar să iubească orașul mai mult decât propriile interese?
Află mai multe despre Maria Duda
https://arhitectura-1906.ro/autor/maria-duda/
https://www.uar-bna.ro/bio/maria-duda/
https://radio-seven.ro/members/maria-duda/
Sau urmărește-o pe Maria Duda LinkedIn
Subscribe #EfectivPodcast
Podcastul apare o dată la 3 săptămâni, miercuri.
Știm, trăim vieți aglomerate.
Click subscribe button și notification bell la contul de YouTube, dacă vrei să nu ratezi momentul în care publicăm content nou.
Sau abonează-te la Efectiv Podcast chiar aici, pe Substack și rămâi la curent direct de pe mail, cu fiecare material pe care îl publicăm.
Citește-ne
Pe lângă podcast, publicăm și 3 editoriale cu recurență, scrise de Laura, Ioana și Ioan, dar și interviuri scrise 1 dată pe lună. Citește-le pe primele 2 aici și aici.
În curând, vom adăuga și alte materiale care completează documentarea mijloacelor prin care poți genera un impact pozitiv prin comunicare.
#EfectivPodcast pe social
Hai să ne conectăm pe Facebook, Instagram, TikTok și LinkedIn pentru a comenta, dezbate și schimba păreri.
Rămâi conectat cu noi pe Substack pentru a explora mai departe de Podcast ce înseamnă comunicarea cu efect.
Găsești editoriale scrise de specialiști, dar și alte materiale legat de activitatea podcastului, precum interviuri sau proiecte speciale.
#EfectivPodcast mission
Misiunea proiectului este de a aduce specialiști și profesioniști la aceeași masă pentru a explora metodele, mecanismele și rezultatele infuzării binelui în proiectele de comunicare.
Te invităm să vii alături de noi pentru a face asta împreună.
.
By Punem reflectorul pe impactul comunicăriiÎndrăgostită de București, Maria Duda este o luptătoare neobosită pentru arhitectura frumosului.
Doctor în arhitectură cu o teză despre spațiul public bucureștean, Maria este cadru didactic, activist și specialist în suflul urban.
A absolvit Accademia di Architettura di Mendrisio în 2007 și a acumulat experiență profesională în Elveția, colaborând cu studiouri renumite precum Mario Botta Architetti.
În 2016, a fondat „BAZA. Deschidem orașul”, o asociație culturală și educațională care promovează cercetarea urbană, intervențiile arhitecturale și artistice, precum și urbanismul tactic. Prin această platformă, Maria Duda a inițiat proiecte precum „Little Improvements” și a fost implicată în transformarea spațiilor urbane, cum ar fi revitalizarea Pieței Amzei în cadrul Romanian Design Week.
Maria Duda este, de asemenea, gazda unui podcast pe nume @experientaurbana de la @Radio-SEVEN , unde discută despre dinamica orașelor și spațiilor publice.
De ce ne obișnuim cu urâtul?
Podcastul a început cu o temă în care ne regăsim cu toții, chiar dacă n-avem obiceiul de a o numi: de ce ne obișnuim așa de repede cu urâtul?
Suntem, vorbeai tu că suntem animale care reacționează instinctiv, își aleg instinctiv calea cea mai ușoară. Eu cred că suntem, mă rog, animale care reacționează foarte bine la exemple. Și ne creștem gradul de toleranță în momentul în care vedem că nu există repercursiuni pentru abandon sau pentru demolare sau pentru, pur și simplu, devalorizarea unor locuri. Indiferent că devenim conștienti sau nu de lucrul acesta. Aș vrea să-ți răstorn întrebarea și să nu ne concentrăm pe faptul că devenim obișnuiți cu urâtul, ci să ne punem întrebarea de cum putem să ne obișnuim cu frumosul și cum putem să ne cerem dreptul la... a avea un oraș sigur, un oraș care să știe să ne pună și pe noi în valoare, să se pună în valoare singur pe el, dar și ce putem să facem noi pentru a valoriza orașul.
Maria ne-a vorbit despre noul Bauhaus European
Ceea ce ne-a dus la un subiect cât se poate de profund, în contextul în care stăteam față în față cu un specialist în urbanism.
Credem că prin comunicare poți genera un impact pozitiv în societate. Suntem hotărâți să documentăm mijloacele prin care faci asta. Abonează-te și susține căutarea noastră!
Maria ne-a vorbit despre renașterea urbanismului - iar noi am simțit că eram la unul dintre cele mai fascinante cursuri de la arhitectură unde (cel puțin autorul acestui text) nu a fost niciodată.
E o renaștere ceea ce trăim în momentul de față, ne întoarcem la un urbanism care să fie fixat pe om. Acest urbanism, eu îl numesc umanistic; m-am întâlnit la Marsilia de curând un alt domn care îl numește urbanismul alternativ… și de ce spun asta e pentru că suntem în momentul în care și Uniunea Europeană a demarat acest proiect care se numește noul Bauhaus European, această nouă renaștere europeană care pune valoarea pe colaborarea dintre oameni, pe orașul care e centrat pe oameni și care are ca valoare principală frumusețea.
De ce ne simțim ca acasă în orașele vechi?
Credeam că este de la faptul că sunt în vacanță - normal că mă simțeam relaxat. Dar adevărul este că și eu și tu ne-am întrebat de multe ori, cum se face că într-un oraș vechi, istoric, ne simțim în siguranță, acasă, de parcă totul e ok.
Firește că am vrut să știm de la un arhitect specializat pe deschiderea orașului către oameni de ce se întâmplă asta.
Zona de spațiu public și scara umană, mult mai naturale. În al doilea rând, poate să fie și faptul că ai partere care sunt active. Al treilea rând poate să fie, că reușești să-ți găsești singură, intuitiv, coridoare, să spunem, mă rog, ceea ce în arhitectură se numește capilaritate, ca să preluăm din biologie, adică scurtături naturale între diferite puncte de interes... care pot să fie nu doar piețe sau monumente sau lucruri pe care trebuie să le bifăm în lista de to-do în două zile de pauză într-un oraș pe care nu-l cunoaștem, dar pot să fie și punte de atracție temporare.
Psihogeografie?
Da, chiar există cuvântul. Mai mult decât atât, înseamnă exact ce spune - adică starea emoțională pe care ți-o dă „geografia” orașului.
Bine, înseamnă mult mai mult de atât.
Să o lăsăm pe Maria să ne explice:
În anii 50 s-a format această nouă disciplină numită psihogeografie și are legătură cu modul în care trăiești un oraș. Ca să facem un pas în urmă, orașul a început să fie perceput poate ca un cadru care are legătură cu dezvoltarea ta personală. Odată, în perioada iluminismului, prin Jean-Jacques Rousseau, care spunea că are nevoie să se plimbe pe bulevardele pariziene, care sunt ritmate de plopi, pentru a putea gândi. Deci e prima legătură, să spunem, fizică dintre cadrul urban foarte specific, bulevardele fiind inventate atunci… după care este modernismul lui Baudelaire cu omul care se pierde în anonimatul orașului în care pictorul vieții moderne își găsește acest personaj pe care îl urmărește și cotește tot felul de străzi și nu-și mai dă seama unde se află în labirintul orașului, dar se simte oricum că găsește contexte noi. Doar urmărind această persoană care captează atenția. Bazat pe pictorul vieții moderne, e psihogeografia, care se dezvoltă în anii 50…
Credem că prin comunicare poți genera un impact pozitiv în societate. Suntem hotărâți să documentăm mijloacele prin care faci asta. Abonează-te și susține căutarea noastră!
Alte teme atinse în acest episod
Diferența dintre geografie mentală și psihogeografie
Diferența dintre Elveția și România
Despre Baza și deschiderea orașului
Ce le spui celor care nu sunt din orașul tău?
Toți influențăm binele comun
Care este vocația arhitecților și urbaniștilor?
Ce înseamnă un oraș sustenabil?
Diferența dintre orașele mari și orașele mici
Orașul de 15 minute este o idee veche de un secol
Ce au nevoie orașele astăzi?
Despre Baza și Piața Amzei
Este arhitectura un mijloc de comunicare al politicii?
Înțeleg primarii că arhitectura comunică valori?
Cum vede Franța coeziunea socială?
Coeziune socială într-o cetate
ONG-urile din România pun politicile publice pe hartă
Cel mai frustrant lucru în relația românilor cu orașul lor
Despre optimismul unui urbanist
Mai poți atrage atenția oamenilor față de oraș?
Ne e teamă de un oraș care nu ne stimulează
Ce faci când iubești Bucureștiul, dar el nu te iubește înapoi?
De ce vin turiștii în București?
Cum convingi administrația să accepte intervențiile urbanistice?
De ce m-ar interesa să nu parchez pe trotuar?
Întrebarea pe care i-ar pune-o primarilor un arhitect din București
Ce rol are un primar?
O intervenție care ar schimba orașul în bine
Cum convingi un primar să iubească orașul mai mult decât propriile interese?
Află mai multe despre Maria Duda
https://arhitectura-1906.ro/autor/maria-duda/
https://www.uar-bna.ro/bio/maria-duda/
https://radio-seven.ro/members/maria-duda/
Sau urmărește-o pe Maria Duda LinkedIn
Subscribe #EfectivPodcast
Podcastul apare o dată la 3 săptămâni, miercuri.
Știm, trăim vieți aglomerate.
Click subscribe button și notification bell la contul de YouTube, dacă vrei să nu ratezi momentul în care publicăm content nou.
Sau abonează-te la Efectiv Podcast chiar aici, pe Substack și rămâi la curent direct de pe mail, cu fiecare material pe care îl publicăm.
Citește-ne
Pe lângă podcast, publicăm și 3 editoriale cu recurență, scrise de Laura, Ioana și Ioan, dar și interviuri scrise 1 dată pe lună. Citește-le pe primele 2 aici și aici.
În curând, vom adăuga și alte materiale care completează documentarea mijloacelor prin care poți genera un impact pozitiv prin comunicare.
#EfectivPodcast pe social
Hai să ne conectăm pe Facebook, Instagram, TikTok și LinkedIn pentru a comenta, dezbate și schimba păreri.
Rămâi conectat cu noi pe Substack pentru a explora mai departe de Podcast ce înseamnă comunicarea cu efect.
Găsești editoriale scrise de specialiști, dar și alte materiale legat de activitatea podcastului, precum interviuri sau proiecte speciale.
#EfectivPodcast mission
Misiunea proiectului este de a aduce specialiști și profesioniști la aceeași masă pentru a explora metodele, mecanismele și rezultatele infuzării binelui în proiectele de comunicare.
Te invităm să vii alături de noi pentru a face asta împreună.
.