
Sign up to save your podcasts
Or


Europa este continentul cel mai puternic afectat de bolile cronice non-contagioase iar creșterea incidenței lor este alarmantă, consideră Organizația Mondială a Sănătății. Aceste boli sunt responsabile pentru 86% dintre decesele din Europa și pentru 77% din costurile directe și indirecte asupra sistemelor medicale și a sănătății publice. Bolile infecțioase afectează în prezent mult mai puțini oameni decât cele netransmisibile. De aceea avem nevoie de schimbarea de mentalitate de la tratarea bolii la îngrijirea personală. Iar aceasta vine cu schimbări ale stilului de viață și mai ales cu conștientizarea faptului că aceste schimbări contribuie la starea de sănătate fizică și mentală și la calitatea vieții.
Te invit să afli din acest episod Mind Education Podcast de la Claudia Buneci, health coach că un stil de viață sănătos, în acest context înseamnă mai degrabă armonie și integrare decât renunțare:
min. 02:07 - De unde vine jocul de cuvinte ”poftă de viață”?
min. 03:25 - Care este legătura dintre bolile cronice, ne-transmisibile și un stil de viață sănătos?
min. 10:09 - Este alimentația sănătoasă atât de importantă pentru sănătatea mentală și emoțională?
min. 13:09 - Ce înseamnă consum în exces? Contează doar cantitatea sau și calitatea?
min. 22:22 - Este imunitatea în controlul nostru sau a stresului?
min. 29:22 - O recomandare zilnică pentru un stil de viață sănătos
Resurse:
*Wickham, S.-B., Amarasekara, N. A., Bartonicek, A., & Conner, T. S. (2020). The Big Three Health Behaviors and Mental Health and Well-Being Among Young Adults: A Cross-Sectional Investigation of Sleep, Exercise, and Diet. Frontiers in Psychology. 11 DOI: 10.3389/fpsyg.2020.579205
*dr. Jenna Macciochi (2020). Imunitatea. Editura Creator
Music: Matei Sax: Fall
Meditația mindfulness este o formă de antrenament mental care implică prezență și atenție în momentul de acum însă fără judecata sau evaluarea acestui ”acum”. Și deși este o practică inspirată din tradițiile budhiste, studiile din ultimii 20 de ani îi confirmă beneficiile asupra calității vieții și stării de bine. Celebrul studiu din jurnalul Science din 2010 ”A wondering mind is an unhappy mind” este unul dintre primele care a arătat cât de multă nefericire aduce hoinăreala minții. Și că practicarea meditației facilitează accesarea stării de flux, stare care contribuie în foarte mare măsură la o viață fericită.
Un alt studiu publicat în Nature Review Neuroscience care a revizuit efectele meditației mindfullness a evidențiat că aceasta contribuie nu numai la performanța cognitivă dar și la sănătatea fizică și mentală. Mai specific, practicarea constantă a meditației îmbunătățește funcționarea acelor zone din creier responsabile cu controlul atenției, reglarea emoțiilor și conștientizarea de sine.
Invitata acestui episod este colega mea Alina Lupeș, trainer și consilier mindfulness la Mind Education, într-o discuție care explorează cele trei aspecte care formează harta conștiinței dar și care sunt practicile de meditație.
min. 02:09 - Care este relația ta cu meditația?
min. 06:18 - Care e legătura dintre mistic și știință în ce privește meditația mindfulness?
min. 08:20 - Care este paradigma care îți ghidează practica?
min. 17:54 - Ce presupune munca individuală și care e rostul unui consilier de mindfulness?
min. 21:53 - Câteva recomandări practice.
Music: Matei Sax: High on Night
Scriitoarea Isabel Allende vorbește de contextul actual ca de ”zgâlțâiala de care am avut nevoie pentru a îndrepa lucrurile, o șansă unică pentru a face schimbări profunde. A început ca o criză sanitară dar e mult mai mult, e o criză de guvernare, de leadership, de relații umane, de valori și de mod de viață .…”.
Cum au integrat echipele și liderii această zgâlțâială? Care au fost provocările dar și oportunitățile pe care le-au văzut consultanții organizaționali într-un context de muncă ce a devenit virtual aproape în totalitate? Ce ingrediente au asigurat învățarea și dezvoltarea? Probabil că una dintre înțelepciunile câștigate a fost ancorarea într-un viitor fluid și renunțarea la așteptarea ca lucrurile să revină la normalul cunoscut.
Alina Fleștea, doctor în psihologie organizațională și learning and Development Business Partner la Darwin este invitata acestui episod Mind Education Podcast, parte din mini-seria Leading in HR. Te invit să asculți o discuție bogată în reflecții și recomandări practice despre leadership în timpuri virtuale. Sau despre realitatea de acum, pe care Alina ne propune să o vedem ca un cub cu mai multe fațete, în care perspectiva fiecăruia este doar o fațetă. Realitate în care încrederea poate fi construită doar prin integritate și etică.
min. 02:30 - Ce înseamnă munca de leadership acum?
min. 07:06 - Care au fost cele mai mari provocări?
min. 13:11 - A devenit sentimentul de apartenență o prioritate?
min. 20:19 - Cum poate fi încrederea păstrată în echipe virtuale?
min. 24:32 - Cum păstrezi încrederea când iei decizii dificile?
min. 29:19 - Ce au pierdut echipele, organizațiile, colegii?
min. 32:18 - O recomandare de final pentru a naviga conștienți perioada următoare.
Music: Sergiu Tuhuțiu. Morning Recall
Care sunt provocările și înțelepciunea pe care au câștigat-o liderii în ultima perioadă?
Bill Gates spunea într-o corespondență publicată în New England Journal of Medicine ca în perioade de criză, liderii au două responsabilități la fel de importante: să rezolve problema imediată și să se asigure că aceasta nu se mai repetă. Ce a însemnat asta pentru departamentele de resurse umane, care au ca responsabilitate profesională grija față de oameni și echipe?
Leadership-ul în timpuri mișcătoare cere renunțarea la așteptarea ca echipele și organizațiile să se re-întoarcă la ceea ce erau obișnuite să facă, și are nevoie decizii strategice rapide și curajoase. Încrederea echipei în lider și în oricare forma o îmbracă autoritatea este un proces care se construiește în timp și începe de la disponibilitatea liderilor de a fi confortabili cu exprimarea vulnerabilității. Cum se armonizează însă deciziile curajoase și rapide cu grija pentru oameni, și cu ce costuri vin ele la pachet?
Pornind de la aceste întrebări am explorat cum s-au așezat rolurile din resurse umane în ultimele luni.
Te invit să asculți două conversații despre provocările și înțelepciunile acestor vremuri la Mind about Collaboration, parte din Mind Education Podcast. În acest episod am purtat o discuție așezată cu Georgiana Pankler, Human Resources Manager la Yonder.
min. 03:17 - Care au fost provocările și resursele rolului de leader în perioada aceasta?
min. 18:45 - Despre decizii dificile, construirea încrederii și spațiul pentru timpul personal.
min. 23:23 - Recomandări din înțelepciunea adunată în această perioadă.
min. 26:20 - A facilitat perioada aceasta apropierea de echipa ta?
Gates, B. (2020). Responding to Covid-19—a once-in-a-century pandemic? New England Journal of Medicine, 382(18), 1677-1679. doi: 10.1056/NEJMp2003762
Music. Sergiu Tuhuțiu. Morning Recall
Ce ingrediente cere seducția? Care strategii de seducție sunt mai eficiente? Sunt aceste strategii determinate de biologie sau de atenție și intenție? Există diferențe între comportamentele de seducție la care apelează femeile și bărbații? E mai degrabă vorba de comportamente fine, non-verbale sau de cuvinte, comunicare deschisa? Sunt aceste strategii diferite în perioada de dating față de ce se întâmplă în cuplurile stabile?
În acest nou episod Mind About Love, parte din Mind Education Podcasts te invit la o discuție despre seducție în dating și cuplu din perspectiva științelor evoluționiste. O am alături pe Alina Rusu, conferențiar doctor la Facultatea de Psihologie din cadrul Universității Babeș-Bolay și colaborator drag al Școala pentru Cuplu. Alina predă la Facultatea de Psihologie cursul despre Psihobiologia Sexualității și de asemenea este autorea cursului online ”Sexualitatea umană dincolo de mituri”, care este disponibili pe platforma www.sinergie.ro
min. 02:02 - Ce este seducția?
min. 04:25 - Sunt diferențe între strategiile de seducție folosite de femei și bărbați?
min. 11:48 - Cum arată seducția în cadrul cuplului?
min. 23:11 - Pot strategiile de seducție contribui la creșterea angajamentului față de relația de cuplu?
min. 25:47 - Cum pot fi adaptate strategiile comportamentale de seducție pentru platformele de dating online?
min. 28:42 - Platformele de dating online care permit inițierea conversației doar de către femei sunt mai potrivite?
Studiu adus în discuție:
Vannier, S.A., O'Sullivan, L.F. (2011). Communicating interest in sex: verbal and nonverbal initiation of sexual activity in young adults' romantic dating relationships. Arch Sex Behav. Oct;40(5):961-9. doi: 10.1007/s10508-010-9663-7.
Music: Matei Sax. High on Night
Este sindromul burnout mai frecvent sau doar mai studiat în rândul personalului medical? De ce prevenirea și reducerea acestui sindrom începe de la resursele personale, dintre care exersarea rezilienței este esențială?
Sindromul burnout nu este un simptom individual, rezultatul unei experiențe de viață încărcată în responsabilități a unei persoane, ci este un simptom al unei culturi, al unei comunități care nu prioritizează sănătatea emoțională și mentală. Este de fapt consecința unei crize de resurse personale, emoționale sau relaționale a unei comunități (fie ea echipă de muncă, organizație sau domeniu profesional) și nicidecum o experiență izolată, individuală.
Ultimul episod din seria de podcast-uri Mind Education “Despre burnout. Sau despre epuizare și emoții încâlcite” este o colecție de date științifice despre sindromul burnout și reziliență în rândul personalului medical.
Studiul despre rolul protector al rezilienței față de dezvoltarea sindromului burnout:
West, C.P., Dyrbye, L.N., Sinsky, C., et al. (2020). Resilience and Burnout Among Physicians and the General US Working Population. JAMA Netw Open.3(7):e209385. doi:10.1001/jamanetworkopen.2020.9385
Music: Sergiu Tuhuțiu. Over Time
Sindromul burnout nu apare pentru ca ”dai prea mult”, pentru că ești pasionat/ă de ceea ce faci și pui mult suflet în munca ta. Asta este de fapt una dintre ”superputerile” tale, parte din amprenta ta. Sindromul burnout, spun studiile*, se dezvoltă atunci când uiți să ai grijă de resursele personale și relaționale care te reîncarcă cu energie dar în același timp te aștepți să funcționezi fix ca atunci când aveai ”bateriile” încărcate.
Al treilea episod din seria de podcast-uri Mind about Collaboration. “Despre burnout. Sau despre epuizare și emoții încâlcite” te invită să explorezi recomandări pentru prevenirea și reducerea acestui sindrom. Îți propun patru aspecte prin care poți face asta:
*Bria, M., Spânu, F., Băban, A. & Dumitraşcu, D. L. (2014). Maslach Burnout Inventory – General Survey: Factorial validity and invariance among Romanian healthcare professionals. Burnout Research,1(3). https://doi.org/10.1016/j.burn.2014.09.001.
Music: Sergiu Tuhuțiu. Over Time
Pentru că se dezvoltă lent și discret, ca o picătură care-și face drum prin stâncă, sindromul burnout este destul de târziu recunoscut. Are nevoie de mai multe ”oglinzi” ca să-l vezi. Și odată recunoscut, urmează altă provocare, acceptarea lui. Cel mai frecvent, spun studiile, sindromul burnout este recunoscut prin efectele pe care le are asupra a patru aspecte importante: 1) calitatea relațiilor cu ceilalți, colegi și cei apropiați, 2) sănătatea fizică, 3) calitatea vieții personale, a stării de bine și a vitalității, și 4) asupra performanței.
Al doilea episod din seria de podcast-uri Mind about Collaboration Despre burnout. Sau despre epuizare și emoții încâlcite discută care sunt oglinzile și indiciile concrete prin care poți recunoaște semnele sindromului burnout.
min. 1:36 - Calitatea relațiilor cu ceilalți
min. 5:17 - Sănătatea fizică
min. 8:23 - Calitatea vieții și
min. 11:35 - Performanța
Music: Sergiu Tuhuțiu. Over Time
Rapoarte și studii recente consideră că sindromul burnout este, la nivel mondial, o povară economică și de sănătate iar răspândirea lui este comparată cu cea a unei pandemii. Din cel puțin două motive. În primul rând datorită numărului foarte mare de persoane afectate și rapidității cu care se răspândește în orice context de muncă. În al doilea rând, datorită consecințelor asupra performanței în muncă. Alte studii* au estimat că anual, la nivel mondial, stresul profesional costă până la 187 miliarde USD iar dintre aceste costuri, între 70% și 90% reprezintă pierderi de productivitate. Sindromul burnout este cea mai frecventă formă pe care o îmbracă stresul profesional și efectele sale negative se revarsă asupra calității vieții personale și profesionale, asupra sănătății și relațiilor cu ceilalți.
Cu acest episod Mind about Collaboration, parte din Mind Education Podcasts începe seria “Despre burnout. Sau despre epuizare și emoții încâlcite”. În episodul de astăzi te invit să rămâi alături ca să afli răspunsurile la cinci cele mai frecvente întrebări despre acest sindrom:
1. Ce este sindromul burnout? - min. 2:04
2. Sindromul burnout este doar epuizare? - min. 6:07
3. În cât timp poți scăpa de sindromul burnout? - min. 07:50
4. Sindromul burnout este tot una cu depresia? - min. 08:50
5. Cum ajuți pe cineva care e afectat/ă de sindromul burnout? - min. 10:50
*Hassard, J., Teoh, K. R. H., Visockaite, G., Dewe, P., & Cox, T. (2018). The Cost of Work- Related Stress to Society: A Systematic Review. Journal of Occupational Health Psychology. 23(1):1-17. doi: 10.1037/ocp0000069.
Music: Sergiu Tuhuțiu. Over Time
Modul în care răspundem, individual și colectiv la schimbarea globală de acum e conturat de două aspecte. Primul este modul în care fiecare dintre noi înțelege prezentul și această intelegere depinde de istoria personală de viață a fiecăruia. Al doilea mod este un ghem de răspunsuri impregnate de mesajele culturale și narațiunile sociale despre frică, de ce să ne fie teamă și cum să răspundem nesiguranțelor.
Studii meta-analitice* despre impactul evenimentelor traumatice majore, precum actele de terorism, asupra sănătății mentale aduc o infuzie de optimism. Concluziile sunt surprinzătoare și arată că impactul evenimentelor traumatice asupra sănătății mentale este mai mic decât am fi tentați să credem. Și ele sunt de folos autorităților pentru că încurajează interpretarea evenimentelor majore mai degrabă ca oportunități de exprimare a curajului și rezilienței, decât de a ne exprima vulnerabilitatea psihologică. Și atunci apare întrebarea firească, dacă frica și panica nu cumva aduc o mare defavoare adaptării pentru că încețoșează speranța?
Am dezbătut în acest episod Mind Education Podcast cu Lorena Mardale de ce vindecarea unei traume are nevoie de integrare, ancorare în prezent și exersarea abilităților de reglare emoțională dar și despre care sunt cele mai eficiente forme de terapie pentru a integra trauma într-un prezent coerent. Lorena este psihoterapeut specialist cu competențe în traumă și disociere, terapeut EMDR, hipnoterapeut și terapeut de cuplu format în cadrul Școala pentru Cuplu.
*Durodié B, Wainwright D. (2019). Terrorism and post-traumatic stress disorder: a historical review. Lancet Psychiatry. 6(1):61-71. doi: 10.1016/S2215-0366(18)30335-3
Music: Sergiu Tuhuțiu. Almost Found