Sign up to save your podcasts
Or
Share Orașul Vorbește cu traducătorul Bruno Mazzoni: "În România socialistă, literatura reprezenta o supapă pentru a ieși dintr-o lume mult prea închisă"
Share to email
Share to Facebook
Share to X
Share to email
Share to Facebook
Share to X
Or
Orașul Vorbește cu traducătorul Bruno Mazzoni: "În România socialistă, literatura reprezenta o supapă pentru a ieși dintr-o lume mult prea închisă"
Napoletanul BRUNO MAZZONI, profesor de limba română la Universitatea din Pisa, a venit pentru prima dată în România în 1967, când a primit o bursă la cursurile de vară de la Sinaia, iar între 1970 şi 1973, a fost lector de italiană la Universitatea din Bucureşti şi conferenţiar la Universitatea din Cluj. Aşa a descoperit o ţară "sincronizată în plan cultural cu occidentul”, în care „cultura și literatura erau un fel de supape pentru a iesi dintr-o lume mult prea închisă”, spune Bruno Mazzoni în Orașul Vorbește, mărturisind, deasemenea, că în acest moment pe masa sa de lucru se află Theodoros al lui Mircea Cărtărescu, “un roman imens, fermecător, care pe undeva îmi amintește de atmosfera și limba din poemul Levantul”.
De altfel, Mazzoni a tradus în italiană mai multe volume de Cărtărescu, dar și Ana Blandiana, Max Blecher, a publicat studii despre Tudor Arghezi, Ion Barbu, Nichita Stănescu.
View all episodes
By Orașul Vorbește la RRCNapoletanul BRUNO MAZZONI, profesor de limba română la Universitatea din Pisa, a venit pentru prima dată în România în 1967, când a primit o bursă la cursurile de vară de la Sinaia, iar între 1970 şi 1973, a fost lector de italiană la Universitatea din Bucureşti şi conferenţiar la Universitatea din Cluj. Aşa a descoperit o ţară "sincronizată în plan cultural cu occidentul”, în care „cultura și literatura erau un fel de supape pentru a iesi dintr-o lume mult prea închisă”, spune Bruno Mazzoni în Orașul Vorbește, mărturisind, deasemenea, că în acest moment pe masa sa de lucru se află Theodoros al lui Mircea Cărtărescu, “un roman imens, fermecător, care pe undeva îmi amintește de atmosfera și limba din poemul Levantul”.
De altfel, Mazzoni a tradus în italiană mai multe volume de Cărtărescu, dar și Ana Blandiana, Max Blecher, a publicat studii despre Tudor Arghezi, Ion Barbu, Nichita Stănescu.