Organizațiile neguvernamentale pregătesc un proces cu statul român, căruia îi cer să sterilizeze câinii fără stăpân, în loc să-i eutanasieze. Invitată la emisiunea Planeta Verde este activista pentru drepturile animalelor Alina Florescu. O discuție despre câinii fără stăpân, în contextul dezvăluirilor recente privind masacrarea unor maidanezi la un centru din Suraia, județul Vrancea.

Ce solicită de fapt ONG-urile care apără drepturile animalelor, după cazul de la Suraia? Alina Florescu (organizația Toto&Pufi): ”Solicităm același lucru pe care l-am solicitat în ultimii 20 de ani, solicităm să se treacă la sterilizare în masă, ca metodă de management, în combinație cu educația și cu controalele. Asta este singura soluție care a funcționat la nivel mondial, iar acum noi nu mai suntem în punctul în care să ne permitem să discutăm despre o strategie, pentru că ea este una singură. Noi solicităm să fie arestați oamenii care în aceste investigații au fost arătați cum omoară cu cruzime animale și cum încalcă foarte multe legi”.

Alina Florescu precizează că ONG-urile pregătesc un proces cu statul pe tema câinilor: ”În cel mai rău caz și oricum pregătim și asta de ceva timp, un proces cu statul (...). Depinde de ce avocați găsim. Noi am mai început inițiativa asta alături de câteva ONG-uri, de mai multe ori, acum iarăși suntem în discuții să o deschidem, pentru că eram în discuții să o deschidem până a apărut investigația. Dacă nu se schimbă ceva rapid, probabil că da, sigur, mergem înainte (...). În principiu, e vorba de ANSVSA, de Poliția Română, de primării, consilii locale”.

Ea atrage atenția că în România, comerțul cu câini pe Internet a luat amploare: ”Este în floare comerțul cu orice câine vreți, pe orice grup de Facebook. Pe OLX s-au făcut niște demersuri să nu mai poți să vinzi chiar așa cu ușurință, adică acolo s-a implicat OLX un pic, dar în continuare găsești, probabil e foarte greu să acoperi chiar tot, dar apreciem eforturile lor de a interveni. În rest, pe Facebook, este dezastru (...). Noi trimitem sesizări la Poliție și ei spun că de fapt legea nu e chiar așa și că nu prea au ce să le facă (...). Reiese foarte clar că un câine care are drept de montă trebuie să aibă pedigree, că ăla e dreptul de montă. Și pentru că nu există chestia asta cu pedigree în lege, ei profită de faptul că nu există și că în țara noastră, orice veterinar, dacă eu am un câine și mă duc la veterinar și îi spun că-i bichon, el trebuie să treacă bichon, nu avem o autoritate care chiar să facă chestia asta și chiar să fie bătută în cuie”.

Deciziile neinspirate și stresul climatic împing Parcul Tineretului din Capitală spre un declin accelerat. Aceasta este concluzia unui studiu comandat de Asociația Parcul Natural București și realizat de peisagiștii Diana Culescu, Mihai Culescu și arborista Andreea Răducu-Lefter, evaluator de risc de arbori, președinta Asociației Peisagiștilor din România, filiala București. Aceasta din urmă este invitată la Planeta Verde, alături de Alexandru Oprița, coordonator de proiect la ONG-ul amintit.

Studiul comandat de Asociația Parcul Natural București arată că 15% dintre arborii din Parcul Tineretului necesită intervenții. Potrivit analizei, acolo există arbori mulți, dar îmbătrâniți. În plus, 5% dintre copaci se află în categoria de risc extrem pentru siguranța publică. Studiul poate fi consultat aici.

Alexandru Oprița, coordonator de proiect la Asociația Parcul Natural București, explică: ”O să încep cu lucrurile pozitive. Am descoperit un potențial imens pentru a aduce oamenii mai aproape de natură. Parcul Tineretului, pe lângă faptul că e unul dintre cele mai mari parcuri din București, avem în jur de 80 de hectare acolo, are un lac foarte mare, asta înseamnă și mai multă biodiversitate și încă de anul trecut, alături de colegii de la Parcul Natural București, am început să avem acțiuni acolo, am amenajat o pajiște cu flori de câmp pe malul lacului, pentru a promova soluțiile bazate pe natură, am amenajat un hotel de insecte, iarna asta am hrănit păsările cu semințe de floarea soarelui”.

El vorbește și despre aspectele negative din Parcul Tineretului: ”Am descoperit și o parte din lucrurile care nu funcționează la fel de bine. Anul trecut, înainte de a începe intervențiile, am făcut un chestionar, ca să sondăm comunitatea, să vedem cum percep ei principalele probleme și deși nu aveam în plan să intervenim pe arbori, am descoperit că era principala preocupare a oamenilor. Oamenii erau înspăimântați de faptul că văd din ce în ce mai mulți arbori care se usucă în parc (...). O parte din arbori efectiv cad, deși par verzi, par sănătoși”.

Copaci cu risc de prăbușire, în zona locurilor de joacă

Studiul arată că 15% dintre arbori necesită intervenții. Ce înseamnă asta, e mult, e puțin? Andreea Răducu-Lefter, arboristă, președinta Asociației Peisagiștilor din România, filiala București: ”Este puțin, dacă o luăm pe 15%. Dar 5% dintre arbori prezintă un risc extrem, adică un risc de cădere iminent, de prăbușire, arborii nu cad doar dacă bate vântul, arborii cad și dacă este soare afară, iar 10% prezintă un risc ridicat de cădere. Acum, acest 15% este un procent mic, dar trebuie să ne raportăm la țintele care vor fi lovite, în cazul doborârii acestor arbori. Noi acești 5% cu risc extrem și 10% cu grad ridicat i-am identificat în zona locurilor de joacă și în zona locurilor de ședere. Deci atunci înseamnă foarte mult, înseamnă intervenții urgente, pentru a pune în siguranță cetățenii care frecventează aceste locuri”.

Ea precizează că ”acest parc este un parc tânăr, are 50-60 de ani. Noi acum suntem într-un moment critic, biologic, unii arbori sunt maturi și intră în faza de stagnare fiziologică sau alții în faza de retragere. Noi avem foarte multe masive monospecie, adică zone care sunt compuse dintr-o singură specie, arbori care chiar dacă pe termen scurt par stabili, pe termen lung uniformitatea asta genetică înseamnă vulnerabilitate”.

Corpul de Control al Ministerului Mediului a stabilit că drumul din Pădurea Băneasa a fost construit ilegal. Ce înseamnă asta, ce ar trebui să urmeze și cât a contat presiunea pusă de organizațiile de mediu? Invitat la emisiunea Planeta Verde este președintele Eco-Civica, Dan Trifu.

Ce a descoperit de fapt Corpul de Control al Ministerului Mediului în privința drumului din Pădurea Băneasa? Dan Trifu: ”Corpul de Control a descoperit că acel drum forestier în realitate numai jumătare din el a fost cândva drum forestier, iar jumătate din el era de fapt linie parcelară, adică această categorie, pădure. Normal că linia parcelară este invadată de vegetație și atunci Direcția Silvică, în speță, sub oblăduirea Romsilva, s-au apucat să defrișeze acea parte care era categoria pădure, să construiască un drum nou, fără acte, fără nimic, în prelungirea celui existent de 700 de metri. Deci un total de un kilometru și jumătate, din care 720 de metri nu erau amenajați ca drum forestier și nici nu era prevăzut în vechile amenajamente silvice”.

Romsilva susține că drumul din Pădurea Băneasa nu este ilegal și nu a fost construit recent, ci există de 50 de ani, potrivit Pro TV.

Pe de altă parte, Dan Trifu vorbește la RFI despre faptul că Eco-Civica a depus o cerere de intervenție în instanță, pentru anularea a două dispoziții de retrocedare a Parcului IOR. Ce înseamnă asta?

Între timp, pe suprafața retrocedată în Parcul IOR, proprietarul a tăiat cam tot ce se putea tăia. Ce mai poate fi salvat acolo?

Cum de nici o instituție nu a fost capabilă să oprească tăierile din Parcul IOR?

”Un abuz administrativ fără precedent: Agenția de Protecție a Mediului Hunedoara a emis un aviz de mediu pentru unul dintre cele mai nocive proiecte miniere din istoria recentă a României, cel de la Certej, fără ca acesta să aibă o licență valabilă”, atrag atenția într-un comunicat de presă comunitatea Declic și rețeaua Mining Watch România. Invitată la emisiunea Planeta Verde este Roxana Pencea-Brădățan, coordonatoare de campanii la Declic.

Roxana Pencea-Brădățan spune că emiterea avizului de mediu pentru proiectul minier de la Certej de către APM Hunedoara a fost un șoc pentru societatea civilă: ”Am fost cu totul luați prin surprindere, de-a dreptul șocați să vedem că o procedură de avizare pe care noi o știm a fi în vigoare de mai bine de 15 ani este cu totul aruncată la gunoi, în condițiile în care se eliberează un aviz de mediu pentru planul de urbanism (...), se eliberează acest act, în lipsa unei licențe miniere valide”.

Reprezentanta Declic suspectează un act de corupție în emiterea avizului de mediu pentru proiectul minier de la Certej: ”Suspectăm rea-voință, suspectăm corupție, pentru că aceste decizii sunt luate cu bună știință de către funcționari ai statului român, cu încălcarea legii. În momentul de față, știind cum noi urmărim proiectul minier și cum autoritățile statului o fac, pentru că sunt implicate în procedură, nu putem să bănuim pe nimeni în acest moment de nevinovăție, de complicitate da, de corupție da. Este evident că legile și procedurile sunt încălcate, iar aceste autorități care și ele sunt toate conectate, nu e doar ceva, o problemă locală, este o problemă de fapt națională, care este sub supravegherea Ministerului Mediului, nu este întâmplătoare în acest moment”.

Miza luptei în instanță, în cazul minei de la Certej

În opinia Roxanei Pencea-Brădățan, ”era nevoie de acest aviz, pentru a influența instanțele de judecată. De ce? În momentul în care compania minieră și-a pierdut licența de exploatare, adică nu a mai fost prelungită, ei nu au fost mulțumiți bineînțeles de această situație și au mers în instanță împotriva statului român, cu dorința de a obține prin instanță aprobarea licenței. Deci dacă nu s-a putut pe cale administrativă, atunci să forțeze în instanță. Ei bine, ei acum vor veni în fața instanței și vor spune noi avem un proiect de minerit care este avansat, are deja primul aviz, cel al planului de urbanism și prin urmare, nu ne blocați licența, pentru că ne blocați o investiție deja în curs de avizare”.

Reacția ministrului Mediului, Diana Buzoianu, în cazul Certej

Ministrul Mediului a avut o reacție pe Facebook. Diana Buzoianu spune că ”avizul de mediu emis de APM Hunedoara nu dă dreptul companiei Deva Gold SA să exploateze zăcămintele”. Ministrul precizează de asemenea că a dispus verificarea corectitudinii emiterii avizului în cazul minei Certej.

Diana Buzoianu subliniază că Ministerul Mediului nu poate interveni peste avizele care trebuie obţinute la nivel local. Ea afirmă că APM Hunedoara are independenţă în deciziile pe care le ia cu privire la avizele emise.

Comunicatul Declic și Mining Watch România poate fi citit aici.

”Protecția mediului nu este un moft”. Iată mesajul transmis la RFI de Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanii la Greenpeace și Antoniu Bumb, campaigner la Declic. Ei au criticat la emisiunea Planeta Verde intenția Ministerului Mediului de a obține acordul proprietarilor de păduri și autorităților locale, pentru stabilirea zonelor ce vor fi puse sub protecție legală strictă.

România trebuie să plaseze 10% din teritoriul național sub un regim de protecție strictă. E o strategie a Uniunii Europene, care trebuie aplicată și în România. Există de altfel și un jalon în PNRR în acest sens.

Ministrul Mediului spune la Digi24 că ar vrea să consulte autoritățile locale și proprietarii, înainte de a stabili suprafețele care vor fi puse sub protecție.

Organizațiile Agent Green, Declic, Greenpeace și Platforma pentru Adaptare Climatică atrag atenția că stabilirea zonelor de protecție nu trebuie făcută în baza acordului proprietarilor și autorităților locale.

Invitați la Planeta Verde sunt Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanii pentru Păduri și Biodiversitate la Greenpeace România și Antoniu Bumb, campaigner la Declic.

De ce trebuie pusă sub protecție strictă o suprafață de 10% din teritoriul național? Valentin Sălăgeanu: ”Pentru că așa ar fi bine, atât pentru natura din România, dar și pentru noi, ca societate, având în vedere că România este una dintre țările care sunt în top când vine vorba de impacturile schimbărilor climatice. Ne referim aici în special la deșertificare, aridizare, fenomene meteo extreme. O natură echilibrată ne ajută să facem față acestor impacturi”.

Ce-i reproșează ONG-urile Ministerului Mediului?

Valentin Sălăgeanu: ”Nu credem că a greșit Ministerul Mediului că a început acest proces și că vrea să consulte proprietarii, credem că este esențial ca ei să fie consultați, dar ca de obicei, procesul a început foarte haotic. E nevoie de un proces în două etape. O primă etapă presupune identificarea pe criterii științifice de biodiversitate a suprafețelor care se califică pentru această protecție. Și o etapă ulterioară, care este o etapă de politică publică și care presupune ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să facă desemnarea. Această desemnare a suprafețelor care intră sub protecție nu se poate face fără consultarea și implicarea tuturor celor interesați, inclusiv a proprietarilor. Deci noi nu spunem că ei nu trebuie să fie consultați. Spunem doar că dreptul de veto nu are cum să fie legal, atât în privința identificării, cât și în privința desemnării”.

De partea sa, Antoniu Bumb spune că dacă nu avem, 10% protecție strictă, ”se distruge ceea ce avem, pentru că suntem una dintre acele țări care pot să ofere acest 10% arii naturale protejate. Dacă nu ajungem la acest 10%, aceste arii vor fi distruse, pentru că este ceea ce se întâmplă în acest moment. Avem și acum protecție strictă pe unele zone, avem parcuri naționale care sunt parțial, atenție, parțial protejate strict. Există această convingere a multor oameni că ceea ce avem în parcurile naționale este protejat. De multe ori, primim mesaje la Declic, unde ni se spune că trebuie să intervenim, pentru că se taie în parcul național X sau Y și e foarte greu să explicăm că din păcate, în parcurile naționale nu există protecție strictă pe toată suprafața. Avem parcuri naționale în care doar 34% este protecție strictă și pe tot restul se taie la greu”.

Ce înseamnă protecție strictă? După ce criterii ar trebui alese zonele respective?

Ce spune legea din prezent despre compensațiile ce trebuie acordate proprietarilor de păduri?

Trebuie să scăpăm de gaz, spune la emisiunea Planeta Verde de la RFI purtătorul de cuvânt al organizației Greenpeace România, Mihnea Matache. Cum a arătat anul 2025 și care sunt perspectivele în 2026, din perspectiva politicilor de mediu?

Președintele american, Donald Trump, a făcut o serie de afirmații controversate la Forumul Economic Mondial de la Davos. Șeful Casei Albe a spus între altele că energia verde este o ”înșelătorie” sau o ”fraudă”, depinde cum vrem să traducem cuvântul ”scam” folosit de liderul american, care se referă în special la energia eoliană.

Cum poți combate cu succes fake-news-urile privind schimbările climatice? Mihnea Matache, purtător de cuvânt Greenpeace: ”Am eu o vorbă pe care îmi place s-o spun: schimbările climatice se simt destul de greu în spatele limuzinei cu aer condiționat. Din păcate, avem de-a face cu diverși politicieni, diverse companii, care prioritizează aceste activități economice, care în mod direct afectează clima, natura și biodiversitatea și ne amenință bunăstarea noastră pe termen lung”.

Raportul de impact pe 2025, lansat de Greenpeace

Greenpeace România a lansat raportul de impact pe 2025. ”A fost un an încărcat, cu multe provocări sociale, politice și climatice”, arată documentul. Care a fost provocarea principală anul trecut?

Organizația de mediu a avut și succese în 2025: legea pentru comunitățile de energie a fost adoptată. De ce este important acest lucru și ce sunt comunitățile de energie?

Pe de altă parte, Greenpeace a continuat și lupta în instanță anul trecut. Organizația reclamă limitările accesului la justiție în cauze de mediu. Ce înseamnă asta?

Greenpeace este unul dintre opozanții proiectului Neptun Deep, de extragere a rezervelor de gaze din Marea Neagră. ONG-ul are un război întreg cu Ministerul Energiei. Care e problema cu acest proiect, de ce se opune organizația ecologistă?

Anul 2025 a fost al treilea cel mai cald an la nivel global din istoria măsurătorilor meteo. Între timp, în aceste zile, România traversează un episod destul de lung de vreme geroasă. Care sunt explicațiile științifice pentru aceste extreme climatice? Am discutat la emisiunea Planeta Verde cu climatologul Roxana Bojariu, de la ANM.

Episodul de ger care afectează România este normal pentru această perioadă a anului, spune la RFI climatologul Roxana Bojariu. Ea precizează că iernile de altă dată însemnau zăpadă și frig din decembrie până în martie.

Roxana Bojariu spune că extremele climatice, adică valuri din ce în ce mai lungi de caniculă vara și episoade de ger iarna, reprezintă deja o normalitate climatică.

Ce ne arată faptul că 2025 a fost al treilea cel mai fierbinte an din istorie? Cum oprim tendința de încălzire a climei?

În ciuda studiilor științifice, care arată o încălzire alarmantă a climei la nivel global, există în continuare voci care pun la îndoială această realitate. Cum se manifestă cel mai des climato-negaționismul? Cum poate fi combătută cu succes retorica negaționistă în privința schimbărilor climatice?

Cât încurcă eforturile climatice globale faptul că la Casa Albă e un președinte climato-sceptic, Donald Trump?

Situațiile în care proprietarii de mașini hibride plătesc un impozit mai mare decât cei care au un autoturism mai poluant nu vor influența achiziția de vehicule prietenoase cu mediul. Iată ce spune la RFI specialistul în industria auto Ștefan Guga, în contextul controverselor apărute la acest început de an. El declară la emisiunea Planeta Verde că situațiile de acest gen ar trebui să fie teoretic simple excepții.

Ștefan Guga spune că ”sistemul arată în felul următor: pentru mașinile electrice se plătește 40 de lei, foarte puțin, pentru mașinile hibride care au un anumit nivel al emisiilor, că asta e important, reducerea este de maxim 30% și asta hotărăște Consiliul Local, dar variază și de la localitate la localitate, asta e important, depinde și de Consiliul Local ce priorități au autoritățile locale, deci s-a trecut de la o reducere de minim 50% la una de maxim 30% și apoi, pentru celelalte mașini, inclusiv pentru hibridele care poluează peste un anumit nivel se păstrează grila aceea cu puterea motorului și se introduce și un coeficient, în funcție de nivelul de poluare, de norma euro”.

El precizează că ”situația în care plătești mai mult impozit pentru o mașină hibridă, decât pentru o mașină cu motor cu combustie internă, nu este chiar corect să spunem că este o mașină poluantă, că și mașina hibridă poluează, diferența depinde de cât poluează și cât de puternică este mașina hibridă față de cealaltă. Putem, matematic vorbind, să avem o situație în care să avem o mașină hibridă cu motor foarte puternic, care are și emisii mari, deși este hibridă, deci mașinile hibride nu sunt neapărat prietenoase cu mediu, pe respectiva mașină să se plătească mai mult decât pentru o mașină mică, Euro 3, cu motor mic. Dacă luăm aceeași mașină, de aceeași dimensiune, de aceeași putere a motorului cu combustie internă, e greu de crezut că avem situații în care se plătește mai mult pentru hibridă”.

Ștefan Guga spune că ”unde s-a greșit enorm și unde se greșește constant în România este că se publică lucrurile astea cu două-trei săptămâni înainte să intre în vigoare, nici nu știi la ce să te aștepți și după aceea și în spațiul public se rostogolesc tot felul de... cum e chestia asta că plătești, dar sigur, în situații excepționale pot fi și lucruri care par aberante, dar dacă te uiți mai aproape nu sunt, că totuși sunt niște formule, e un tabel, aplici niște coeficienți și asta este, dar greșeala majoră este că se fac lucrurile pe ultima sută de metri”.

Demers important realizat de societatea civilă în colaborare cu autoritatea publică locală: e vorba de Carta Albă a Rezilienței Climatice a Sectorului 1, lansată de asociația Ecopolis. Este primul document de acest gen din România, rezultat în urma unui proces de consultare publică și cooperare între ONG-uri și stat. Invitată la Planeta Verde este directoarea executivă a organizației, Oana Neneciu.

Ce este Carta Albă a Rezilienței Climatice a Sectorului 1? Oana Neneciu: ”Carta Albă este un document care conține în primul rând 62 de piste de acțiune pentru un Sector 1 al Bucureștiului rezilient climatic. Practic, o listare a proiectelor necesare, pentru ca această bucată de oraș să devină în timp rezilientă climatic, cetățenii să simtă o îmbunătățire a calității vieții”.

De ce era nevoie de o Cartă Albă a Rezilienței Climatice a Sectorului 1? Directoarea Ecopolis: ”Acest model de consultare a publicului, plus ONG, plus municipalitate există în marea majoritate a orașelor europene. Așa teoretic ar trebui să se întâmple când construiești orice strategie de orice tip (...). Niciodată nu știm, nici măcar noi, ONG-urile care activăm în domeniul mediului, nu știm cu adevărat ce se întâmplă la nivel de cartier, de stradă, de bloc. Cetățenii știu cel mai bine cu ce se confruntă și practic de acolo am plecat”.

Ce poate învăța Bucureștiul de la alte mari orașe ale Europei, pentru a combate eficient poluarea aerului? Oana Neneciu: ”În Paris, străzile adiacente școlilor sunt închise pe perioada în care copiii intră la școală, cel puțin, dacă nu se poate permanent. Practic, părinții nu mai au acces deloc cu autovehicule personale în jurul școlilor, asta pentru că aerul e foarte poluat și poți să reduci din această poluare prin demersuri simple, închizi străzile. În Paris, am văzut chiar o școală care are un zid imens de beton, ca să blocheze poluarea de la o arteră foarte mare, un zid înalt”.

Carta Albă a Rezilienței Climatice cuprinde peste 60 de direcții de acțiune, de la infrastructură verde și mobilitate urbană, până la politici publice și echitate socială.

Carta Albă conține o Hartă Climatică a Sectorului 1, care scoate în evidență punctele vulnerabile și resursele locale.

Societatea civilă așteaptă rezultate palpabile de la noul primar al Capitalei, Ciprian Ciucu. Acesta nu va putea livra însă prea multe în doi ani și jumătate, până la alegerile din 2028, spune la emisiunea Planeta Verde directoarea executivă a Fundației Comunitare București, Alina Kasprovschi. Ea speră însă ca liberalul să facă măcar primii pași concreți, inclusiv în direcția colaborării cu ONG-urile.

Alina Kasprovschi precizează că așteptările de la Ciprian Ciucu sunt mari: ”Așteptările de la noul primar se regăsesc în ceea ce noi împreună cu comunitatea Platformei de Mediu pentru București am lucrat și am pus într-un document numit Pactul de Mediu pentru București. Dacă e să ne uităm la zona de natură urbană, ne interesează creșterea spațiului verde și aici ne uităm și la suprafețe, unde suntem sub media europeană, sub minimum recomandat de OMS, dar mai ales a calității lor”.

Directoarea executivă a Fundației Comunitare București se referă și la calitatea aerului în Capitală: ”Ne uităm la calitatea aerului, care vine din spațiul verde, dar vine și din tot ce înseamnă poluare, câte mașini avem, faptul că avem mai multe mașini în București decât avem oameni, faptul că multe din mașinile din București sunt mai vechi de zece ani, asta înseamnă un nivel de poluare destul de ridicat, faptul că nu avem zone de emisii reduse, așa cum au alte capitale, faptul că nu modificăm în nici un fel modul în care se circulă în București”.

Alina Kasprovschi nu se așteaptă ca primarul ales al Capitalei, Ciprian Ciucu, să poată livra prea multe lucruri până în 2028: ”Nu cred că va putea să livreze în doi ani și jumătate foarte mult, suntem realiști și cred că e important să fim realiști, pentru că de-a lungul timpului, am fost foarte entuziasmați noi, românii, în general, de anumite alegeri și am crezut că gata, viața noastră se va schimba în șase luni, ceea ce știm acum că nu este posibil, hai să fim maturi și să ne dăm seama că în doi ani și jumătate ce poate să facă un primar este să înceapă să organizeze lucrurile, să înceapă să câștige finanțări, să aibă o echipă cu care să poată lucra, ăsta e unul din lucrurile care și pe noi ne interesează, să avem cu cine să lucrăm în Primăria Capitalei, e o problemă atunci când vorbim de experți”.