Planeta Verde

Natura se află într-un declin accentuat, arată raportul Planeta Vie 2026 al organizației de mediu WWF. Chiar dacă există și unele semnale pozitive, trendul general este unul mai degrabă negativ, spune la emisiunea Planeta Verde de la RFI directoarea WWF România, Orieta Hulea.

Raportul Planeta Vie 2026 arată un declin amplu al naturii la scară globală, în ultimii 50 de ani. Ce înseamnă asta, concret? Orieta Hulea, WWF România: ”Concret, înseamnă că din păcate, biodiversitatea se pierde, indicele Planeta Vie arată că mărimea populațiilor de vertebrate, mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, este în declin cu 73%. De fapt, ce înseamnă asta? Că dacă ne raportăm la anul 1970, anul de unde începem să facem calculele, practic, mai avem 27% din biodiversitatea care exista la momentul respectiv”.

Ce ecosisteme au de suferit cel mai mult? Directoarea WWF România: ”Ca și în anii trecuți, din păcate, tendința se menține negativă pe ecosistemele de apă dulce, 83% este valoarea indicelui, față de 69% pe terestru și 59% pe marin. Ecosistemele acestea sunt și foarte fragile, sunt râuri, zone umede, care sunt și cel mai mult supuse presiunilor. Dacă ne referim la un râu, de exemplu, nu este vorba doar de impactul din albie sau din zona din imediata vecinătate, ci aceste ecosisteme sunt afectate de tot ce se întâmplă la scara întregului bazin, de ce tip de agricultură se practică, ce tip de silvicultură, câți fertilizanți, pesticide ajung în apă, baraje, îndiguiri, pierderea luncilor inundabile, toate astea se reflectă pe aceste sisteme”.

Poate fi oprit acest declin al naturii? Orieta Hulea: ”Da. De fapt și titlul raportului este pozitiv, ”Știința schimbării”, pentru că și la nivel global, anul acesta s-a constatat că populațiile unor specii sunt stabile sau chiar se refac, însă privind per ansamblu, pierderea este mai mare decât câștigul. Totuși, dacă se acționează la scară globală sau chiar și la nivel local sau regional concertat pe limitarea presiunilor care duc la dispariția unor specii sau la afectarea habitatelor, lucrurile se pot întoarce”.

Românii sunt invitați să adopte urși la distanță. Asociația ”Milioane de Prieteni”, care a creat sanctuarul de la Zărnești face apel la populație să doneze 65 de euro pe an pentru întreținerea unui urs. Animalele pot fi alese pe site-ul ONG-ului, unde cei interesați pot afla și povestea fiecărui urs din rezervație. În multe cazuri, poveștile lor sunt impresionante. Vicepreședinta asociației Paula Ciotloș este invitată la emisiunea Planeta Verde, care va fi difuzată luni, 2 noiembrie, la 17.30.

Sanctuarul de urși de la Zărnești se întinde pe aproximativ 70 de hectare de pădure. Acolo se află în prezent 130 de animale salvate de-a lungul anilor din cele mai bizare locuri: dintr-o benzinărie, de pe terasa unui restaurant sau de la o mănăstire.

Există însă și urși aduși de la circ, care aproape că și-au pierdut instinctele de animale sălbatice.

Vicepreședinta asociației ”Milioane de Prieteni” Paula Ciotloș povestește la emisiunea Planeta Verde că ”în România, acum 20 de ani, situația era total diferită față de ceea ce vedem acum. Foarte mulți urși erau în cuști, pe terase de restaurante, hoteluri, pensiuni, avem urși de la stație de benzină, de la fabrică de pâine, de la fabrică de uraniu, avem un urs de la mănăstire”.

Paula Ciotloș spune cum se comportă urșii salvați, aduși în sanctuarul din Zărnești: ”Nu știu să se cațere în copaci, pentru că au trăit o viață întreagă, unii 12, chiar 20 de ani, am avut și urs care a trăit 40 de ani într-o cușcă. Au stat pe betoane, nu au avut parte de iarbă, multora le e teamă să pășească pe iarbă. În momentul în care deschidem ușile, nu știu ce e aia și le e teamă. Am avut o ursoaică, un caz care pe noi ne-a cutremurat foarte tare, două ursoaice aduse de la circ, din Ucraina, două ursoaice surori, care nu s-au văzut, adică s-au mirosit una pe alta, dar niciodată nu au interacționat una cu alta, pentru că întotdeauna erau scoase din cuști separat, pentru a-și face spectacolul. S-au văzut practic și s-au mirosit prima dată la noi în sanctuar. În momentul în care am deschis ușile de la carantină și le-am lăsat să iasă în zona de acomodare, una dintre ele nu a avut nici o problemă, cealaltă a avut săptămâni în șir în care nu a călcat pe iarbă, stătea pe zona betonată, care era lângă clădirea administrativă unde avem carantina, nu îndrăznea să pășească. Ziua în care a pășit pe iarbă pentru noi a fost o zi în care mulți am lăcrimat”.

Cazul ursoaicei Ina, care se învârte în cerc de zece ani

Vicepreședinta asociației ”Milioane de Prieteni” Paula Ciotloș prezintă și povestea unei ursoaice salvate de la Zoo Piatra Neamț: ”Tot așa cutremurător este cazul unei ursoaice, Ina se numește, de la Grădina Zoologică din Piatra Neamț, care Doamne ajută, a fost închisă după multe sesizări și mulți ani, Ina și cu Anca, două surori care au trăit în aceleași condiții, care erau ținute o săptămână una afară, una înăuntru, după care se făcea rocada, pentru că era spațiu extrem de mic și nu puteau să stea împreună, din cauza spațiului mic ajungeau să se bată și atunci erau separate în permanență. Anca nu are nici o problemă, este în treaba ei în pădure. Ina și în ziua de astăzi, sunt mulți ani, sunt zece ani de când a venit la noi, Ina se învârte în cerc în continuare”.

Vizitatorii sanctuarului de urși de la Zărnești sunt sfătuiți să nu aplaude, pentru a nu-i tulbura pe urșii salvați de la circ. ”Partea asta cu aplaudatul putea să activeze niște traume din trecut. Și mai era momentul hrănirii. Am avut-o pe Mura de la circ. În momentul în care venea colegul cu mâncarea în zona în care era ea, Mura făcea niște giumbușlucuri, pentru că ea știa că nu o să primească mâncare, dacă nu-și face show-ul”, spune Paula Ciotloș.

Bulevardele Magheru și Bălcescu din București ar urma să fie schimbate la față. Un concurs internațional va fi organizat de Primăria Capitalei, în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România. Președintele OAR, Ștefan Bâlici, la Planeta Verde: ”Bd. Magheru aproape că a încetat să fie un spațiu urban în care să existe toate funcțiile vitale ale orașului. Să nu ajungem nici în extrema cealaltă, în care spațiul public devine o mare cafenea, cum se întâmplă în Centrul Vechi”.

Bulevardele Magheru și Bălcescu din București ar putea fi transformate radical. Cel puțin asta își propune municipalitatea, care va organiza un concurs internațional de soluții pentru perimetrul respectiv, plus zonele adiacente.

Președintele Ordinului Arhitecților din România, Ștefan Bâlici, spune la RFI că e de dorit ca zona respectivă să devină mai prietenoasă cu pietonii. Asta ar putea însemna teoretic inclusiv lărgirea trotuarelor și sporirea suprafeței de spațiu verde.

 

 

Ștefan Bâlici declară că bulevardul Magheru arată rău în prezent: ”O să aflăm și din chestionarul pe care l-am lansat cum e percepută calitatea acestui spațiu urban major al orașului (...). În momentul de față, bulevardul Magheru este un coridor de trafic, aproape că a încetat să fie un spațiu urban în care să existe toate funcțiile vitale ale orașului, care permit existența locuitorilor, permit activitatea economică, permit interacțiune socială, permit pur și simplu bucuria de a interacționa într-un spațiu cu caracteristici arhitecturale excepționale și toate lucrurile astea trebuie recuperate”.

Cum se va transforma bulevardul Magheru?

Cum ar trebui să arate bulevardul Magheru? Președintele OAR: ”Va fi nevoie de o regândire a dispunerii acestor funcții, circulația carosabilă, circulația pietonală, care trebuie dezvoltată și trebuie să capete o cu totul altă pondere în spațiul general al bulevardului. Înseamnă reducerea benzilor de trafic carosabil, reconfigurarea lor, pentru a nu fi benzi de viteză, cum se întâmplă acum, se circulă cu viteză mare, din cauza asta e zgomot, e poluare și traversarea e o aventură. Or pur și simplu, prin forma pe care o au benzile de circulație, sunt diferite tehnici de calmare a traficului, ele pot fi aplicate și chiar dacă fluxurile rămân generoase, fluxurile carosabile, ele nu mai produc același impact devastator asupra spațiului urban respectiv”.

Întrebat dacă ar trebui pusă și problema lărgirii trotuarelor, Ștefan Bâlici a răspuns: ”Da, cu siguranță, trebuie pusă și această problemă, pentru că trotuarele, dacă rămân simple spații de tranzit, cum sunt acum, pot funcționa așa cum sunt, doar cu suprafețele de călcare amenajate cum trebuie, dar nu asta e ideea. Ideea e ca trotuarul să poată să susțină și o extindere a activităților care se întâmplă în parterul clădirilor (...), adică și terase, nu doar terase, că nu trebuie să ajungem nici în extrema cealaltă, în care spațiul public devine o mare cafenea, cum se întâmplă în Centrul Vechi, într-o formă extrem de agresivă și necontrolată”.

Anul 2025 a fost al cincilea cel mai cald din ultimii 125 de ani. Căldura a fost asociată cu aproape 2.900 de decese în vara anului trecut, conform raportului Starea Climei 2026, coordonat de InfoClima. Cercetarea vizează anul 2025, chiar dacă a fost publicată anul acesta. În 2025 au fost furtuni mai puține, dar mai agresive. La realizarea studiului au participat 26 de cercetători. Unul dintre ei este Bogdan Antonescu, expert în analizarea fenomenelor meteo extreme, invitat la Planeta Verde.

Raportul Starea Climei arată că insula de căldură urbană pune în pericol 12 milioane de români.

Cea mai mare temperatură din România anul trecut a fost 43,4 grade Celsius, înregistrată pe 26 iulie, la Calafat.

Raportul Starea Climei arată că 36 de zile au fost incluse în valuri de căldură în 2025, față de o medie de doar 3,9 zile pe an în perioada 1971-2000.

De asemenea, anul trecut au fost furtuni mai puține, dar mai agresive. Raportul arată că furtunile lovesc cel mai greu acolo unde resursele sunt mai puține.

Raportul Starea Climei arată că sub 3% din pierderile produse de fenomenele extreme în România în 1980-2024 au fost asigurate, față de aproape 20% media europeană.

Cercetătorul Bogdan Antonescu spune că ”chiar dacă anul 2025 nu a fost un an record, asta nu înseamnă că nu avem partea aceasta de creștere a temperaturii medii globale, dar trendul este clar, temperatura medie globală crește de la un an la altul atunci când ne uităm pe termen foarte lung, iar impactul tinde să devină din ce în ce mai mare, că este vorba de decese asociate valurilor de căldură, că este vorba de pagube produse de furtuni sau de rezerva de apă, impact asupra agriculturii, toate lucrurile acestea sunt în creștere, pentru că temperatura medie globală este în creștere”.

Noua lege privind urșii este un atac fără precedent la adresa biodiversității din România, spune la RFI președintele fundației Eco-Civica, Dan Trifu. Documentul dă undă verde împușcării unui număr total de aproape o mie de exemplare, împărțite în două categorii. Dan Trifu anunță la emisiunea Planeta Verde că ONG-urile au sesizat deja Comisia Europeană.

Dan Trifu critică legea privind urșii, intrată recent în vigoare: ”Probabil este cea mai nocivă lege dată împotriva biodiversității României după Revoluția din 1989, pentru că nicăieri în Europa și în lume nu există o lege să omori un număr de animale sălbatice și protejate”.

Președintele Eco-Civica spune că ”este o specie protejată la nivel european. Exemplarele care ar trebui extrase sunt cele care creează probleme și care sunt bolnave, care sunt în declin biologic și alte categorii. Deci sub nici o formă o lege nu poate stabili și nu poate înlocui o analiză științifică a numărului de urși ce trebuie extrași sau a numărului de urși ce trebuie să existe în habitatele țării noastre”.

Dan Trifu declară că legea privind urșii ”este o încălcare gravă a Constituției, până la urmă, este un atac fără precedent la patrimoniul natural, la biodiversitatea României, o dictatură. Încalcă grav Directiva europeană. Noi deja, ONG-urile de specialitate, am trimis scrisoare Comisiei Europene, având în vedere aceste încălcări grave. Vom merge probabil la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”.

Șeful Comisiei pentru Mediu din Senat, Glad Varga, a scris pe Facebook că în 2016 au fost 172 de apeluri la 112, iar anul trecut au ajuns la peste patru mii. Cel puțin 26 de oameni au fost uciși de urși în două decenii, mai atrage atenția senatorul PNL.

O organizație neguvernamentală și-a propus să revitalizeze grădinile unor palate celebre din București. Club Clorofila lucrează în această perioadă alături de mai mulți voluntari la reabilitarea grădinii casei Filipescu-Cesianu de pe Calea Victoriei, după acțiuni similare la Palatul Suțu și Muzeul Hărților. Este vorba de un model ce poate fi replicat cu succes și în alte zone ale orașului și chiar ale țării, spune la emisiunea Planeta Verde fondatoarea asociației, Cătălina Bolozan.

Club Clorofila vrea să revitalizeze grădina casei Filipescu-Cesianu din București, unde funcționează Muzeul vârstelor.

Peisagiștii au făcut o evaluare a spațiului verde, după care au început acțiunile de întreținere și regenerare ecologică, alături de voluntari.

În paralel, are loc un cerc de anxietate climatică, unde participanții sunt îndrumați de o psihoterapeută.

Cătălina Bolozan explică: ”Noi ne aflăm acolo pentru o perioadă de câteva luni, am început să cercetăm grădina prin luna martie și petrecem timp în ea până la finalul anului și sperăm și pe urmă. Proiectul are două dimensiuni, una de revitalizare ecologică a spațiului, care am aflat că a fost mereu o mică pădure urbană, este o grădină foarte mare, are peste 2.000 de metri pătrați, este puțin ascunsă de acel gard, doar că atunci când intri în ea, îți dai seama cât este de mare. Am trecut printr-o serie de laboratoare, cercetări, discuții cu comunitatea locală, iar acum am început activitățile practice”.

Fondatoarea Club Clorofila precizează că ”ne uităm și la dimensiunea emoțională a schimbărilor climatice și la efectul pe care îl au asupra stării noastre de bine, asupra percepției despre viitor și facem asta în cadrul unor cercuri pentru anxietate climatică. Aceste întâlniri au loc o dată pe lună, sunt ghidate de o psihoterapeută și până acum feed-back-ul a fost foarte-foarte bun”.

Detalii despre proiectele Club Clorofila, aici.

Bucureștiul ar trebui să aibă zone cu nivel scăzut de emisii, cum se întâmplă deja de ani buni în alte mari orașe ale Europei, cer organizațiile neguvernamentale. O petiție lansată de Asociația Bucureșteană pentru Mobilitate Sustenabilă cere autorităților Capitalei să ia măsuri în acest sens. Avocata Anamaria Gram, reprezentantă a organizației amintite, a fost invitată la emisiunea Planeta Verde.

Ce sunt zonele cu nivel scăzut de emisii? Anamaria Gram: ”Este vorba de o măsură foarte des întâlnită în peste 300 de orașe europene, o măsură menită să reducă poluarea aerului în orașe, poluarea cauzată de trafic”.

Cine ia decizia privind zonele cu nivel scăzut de emisii? ”Se adoptă la nivelul Primăriei orașului un calendar pe mai mulți ani, pe 10, 15, 20 de ani, prin care se stabilesc datele de la care vehiculele extrem de poluante nu mai au voie să circule în oraș. Deci este o eliminare treptată din parcul auto a vehiculelor poluante”, precizează reprezentanta Asociației Bucureștene pentru Mobilitate Sustenabilă.

Cum elimini mașinile poluante din trafic?

Ce înseamnă vehicul poluant? Anamaria Gram: ”Vehicul poluant merge până la Euro 6 diesel. Este o diferență foarte mare între motoarele care consumă motorină și cele care consumă benzină, GPL. Noi am prevăzut distict etapele. Dieselul fiind mult mai poluant, va fi scos puțin mai repede, de exemplu, Euro 3 diesel va fi scos mai repede decât Euro 3 pe benzină”.

De ce e nevoie de zone cu nivel scăzut de emisii? ”Din multe surse și surse independente care ne informează cu privire la gradul de poluare, vedem că sunt depășiri la anumiți poluanți în municipiul București, am și fost condamnați de CJUE în 2020 cu privire la depășirea de PM10”, explică reprezentanta Asociației Bucureștene pentru Mobilitate Sustenabilă.

Ea precizează că ”este o decizie care se ia foarte greu, în toate orașele s-a luat foarte greu (...), este o măsură nepopulară. Am depus un proiect de hotărâre la Primăria Generală și toți bucureștenii care sunt conștienți că le este afectată sănătatea pot să semneze pentru acest proiect de hotărâre și uite așa, în doi, trei ani o să ne îmbunătățim calitatea aerului”.

Anamaria Gram spune că ”la Paris, a funcționat fără camere video și fără amenzi, a fost mai mult o măsură de educare, ei au niște stickere pe care le pun, cu diferite culori (...). În Londra, în câteva luni s-au văzut rezultatele, pentru că au făcut cu camere de citire automată a numărului de înmatriculare”.

Ce riscă șoferii? ”În primele luni este doar un avertisment, am prevăzut în proiectul de hotărâre să fie doar avertizați și ulterior, amendă”, precizează Anamaria Gram.

Petiția privind zonele cu nivel scăzut de emisii poate fi semnată aici.

Asociația Viitor Plus continuă campania de împăduriri din programul ”Adoptă un copac”. Președinta și fondatoarea ONG-ului, Teia Ciulacu, a fost invitată la emisiunea Planeta Verde.

Programul ”Adoptă un copac” propune noi plantări de păduri în sudul României.

Cum sunt alese zonele unde se fac împăduriri? Ce se întâmplă cu pădurile, după ce sunt plantate? Cum se asigură ecologiștii că pădurile plantate nu sunt tăiate?

Cum se stabilește ce specii de arbori sunt plantați? Ce fel de acțiuni post-plantare sunt făcute de obicei?

Cine sunt cei care fac plantările propriu-zise? Dacă vrea cineva să participe la o campanie de împăduriri, ce trebuie să facă?

Cum sunt finanțate campaniile de împăduriri? Detalii, aici.

Viitor Plus a plantat până acum peste două milioane și jumătate de puieți pe circa trei sute de hectare de teren.

Pe de altă parte, asociația a deschis la Vurpăr, în județul Sibiu, un centru educațional în natură, construit în jurul unei șuri săsești din 1891, care a fost restaurată și transformată într-un spațiu viu de educație pentru dezvoltare durabilă. Detalii despre ”Roua din Vurpăr”, aici.

Pădurile României vor fi monitorizate cu imagini din satelit. Un nou sistem implementat de Ministerul Mediului supraveghează video de asemenea transporturile de material lemnos cu ajutorul Inteligenței Artificiale. Noile măsuri sunt binevenite, însă autoritățile trebuie să fie transparente. Iată ce spune la emisiunea Planeta Verde managerul național al departamentului de păduri de la organizația WWF-România, Radu Vlad.

Potrivit unui comunicat WWF, Ministerul Mediului a recepționat și lansat noul sistem de monitorizare a pădurilor. Dar poate acesta să țintească cel mai frecvent mod de operare, supraîncărcarea, să distingă alertele relevante de cele false și să ajute autoritățile să prioritizeze controalele în zonele de risc, pe baze obiective și transparente?

WWF-România invită autoritățile la o dezbatere în care să prezinte rapoartele și să identifice cele mai bune soluții pentru utilizarea eficientă a noilor instrumente.

Modul în care acestea vor fi folosite va determina dacă putem închide breșele actuale ale SUMAL și muta controlul de la constatarea ilegalităților la prevenirea lor, potrivit comunicatului.

De ce era nevoie de noi instrumente de monitorizare a pădurilor? Cum arată noul sistem?

Mobilizare de amploare pentru Ziua de Curățenie Națională organizată pe 19 septembrie. Voluntarii sunt așteptați sâmbăta viitoare să curețe mai multe zone naturale din București și din țară. Acțiuni similare au loc simultan în 190 de țări. Agata Bulei este manager de proiecte la ”Let's Do It, Romania!”. Ea spune la emisiunea Planeta Verde de la RFI că Ziua de Curățenie Națională își propune să schimbe comportamente și mentalități.

Ziua de Curățenie Națională are loc pe 19 septembrie 2026. Acțiunea este organizată de ”Let's Do It, Romania!”.

Agata Bulei spune în interviul acordat RFI că de regulă, zonele curățate în anii precedenți sunt mai curate de la un an la altul.

Ea precizează de asemenea că numărul de PET-uri aruncate în natură a scăzut în ultimii ani, de la introducerea Sistemului de Garanție/Returnare a ambalajelor.

Agata Bulei mai spune că voluntarii găsesc tot mai multe deșeuri sanitare, deșeuri din construcții și deșeuri textile, chiar o rochie de mireasă.