Dacă scriitorii nu preiau informațiile brute despre schimbările climatice de la oamenii de știință și nu le prezintă într-un mod ușor de înțeles pentru public, atunci „lumea se va sfârși”, i-a spus un cercetător autorului Andri Snær Magnason. Pentru că „oamenii nu înțeleg numere și grafice, dar înțeleg imediat poveștile”.

Așa că Maganson a scris în cartea Despre timp și apă o poveste cu perspectiva unică a cuiva care trăiește într-o țară acoperită în proporție de 11% de ghețari, Islanda.

Despre această perspectivă, dar și despre cum includem natura în modelele noastre economice, povestește Dragoș la Vocea Nației.

___

În episodul 179 din podcastul Vocea Nației:

- Generația actuală de scriitori sufocă natura în termeni economici.

- Ghețarii sunt „manuscrise înghețate care spun povești”, exact așa cum sunt inelele din trunchiurile copacilor sau depozitele sedimentare.

- Ar trebui să atribuim un preț naturii?

- În ce termeni ar trebui să discutăm despre viitorul ecosistemelor? În termeni economici sau emoționali?

- Cum să exprimăm îngrijorarea? Împrumutând termeni din sfera științifică sau din cea emoțională? Din sfera religiilor sau a statisticilor?

- Cum îți iei rămas bun de la un ghețar?

___

Cărți menționate:

- Despre timp și apă, Andri Snær Magnason

- The Good Ancestor, Roman Krznaric

- Mission Economy, Mariana Mazzucato

___

Efectele topirii ghețarilor. Nivelul apelor crește în Pacific, dar scade în Islanda, Anca Stănescu, mindcraftstories.ro:

- https://mindcraftstories.ro/mediu/efectele-topirii-ghetarilor-nivelul-apelor-creste-in-pacific-dar-scade-in-islanda/

___

Server Config: https://www.server-config.ro/