„Există tot acest zgomot în jurul nostru care ne spune ce ar trebui să facem și cum ar trebui să arătăm. Iar ceea ce ne place și ne dorim noi cu adevărat rămâne undeva îngropat adânc. Despre cum scoatem acel ceva la lumină și cum îl transformăm în ceva bun vorbește Greene în cartea asta. […]

Problema e că am ajuns să echivalăm inteligența și abilitățile cognitive cu succesul și reușita într-un domeniu. Dar, de foarte multe ori, cei ce sunt «maeștri» sunt cei ce au o calitate emoțională, nu una intelectuală. Emoția ajunge să facă diferența dintre maeștri și cei ce lucrează pur și simplu la un loc de muncă.”