În cadrul ediției de pe 10 iunie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății.

Acumularea glicogenului se corelează cu gradul tumoral avansat și supraviețuirea redusă la persoanele cu adenocarcinom pulmonar, conform unui studiu publicat în Nature Metabolism. Mecanismele care au condus la creșterea nivelurilor de glicogen au accelerat substanțial progresia tumorală, conducând la cancere de grad înalt, iar ablația genetică a enzimei glicogen sintetază a suprimat cu succes creșterea tumorală.

Identificarea rolului glicogenului în creșterea tumorală este un pas important pentru oncologie, deoarece există trei clase diferite de medicamente care țintesc nivelurile glicogenului. Glicogenul este o moleculă formată prin unirea a multiple molecule de glucoză, fiind astfel strâns legat de aportul alimentar. Noile rezultate arată că, în plus față de renunțarea la fumat, o dietă sănătoasă poate să contribuie major la prevenția deceselor cauzate de cancerul pulmonar.

Adenocarcinomul pulmonar reprezintă 40% dintre diagnosticele de cancer pulmonar de la nivel mondial. Impactul pe termen lung al dietei a fost bine studiat până în prezent pentru cancerele dezvoltate la nivelul anumitor organe, precum tubul digestiv sau ficatul, conducând la elaborarea unor recomandări ţintite cu privire la dietă. Pentru cancerul pulmonar însă, influența alimentației a fost puțin evaluată până în prezent.

Mai multe detalii despre subiectele discutate -

▶ Tumorile cerebrale ar putea fi diagnosticate în mai puțin de două ore printr-un test genetic ultra-rapid

▶ Alimentația bogată în zahăr, asociată cu creșterea riscului de cancer pulmonar

▶ Inteligența artificială accelerează procesul de selecție a pacienților pentru studiile clinice

Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 3 iunie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății.

În fiecare an, milioane de pacienți diagnosticați cu cancer în stadii incipiente trec prin intervenții chirurgicale cu intenție curativă. Însă după operație, rămâne o întrebare esențială: mai există celule canceroase în organism care ar putea cauza recidiva bolii?

Tehnologiile actuale, cum ar fi imagistica, nu sunt suficient de sensibile pentru a detecta aceste urme de cancer.

În acest context, testarea ADN-ului tumoral circulant (ctDNA) pentru detectarea bolii reziduale minime (MRD) este o soluție inovatoare care poate transforma modul în care sunt monitorizați pacienții după tratament. În cadrul congresului ASCO 2025 a fost prezentat un traseu ideal de îngrijire, creat împreună cu medici, pacienți, cercetători și factori de decizie, menit să integreze testarea ctDNA în practica clinică.

Această prezentare reflectă activitatea desfășurată în cadrul proiectului european GUIDE.MRD (GUIding multi-moDal thErapies against Minimal Residual Disease by liquid biopsies), un parteneriat public-privat lansat în 2023 sub inițiativa IHI (Innovative Health Initiative), care reunește 25 de parteneri din întreaga Europă.

Scopul proiectului este să răspundă provocării majore din oncologie, identificarea pacienților care, după operație, mai prezintă un risc real de recidivă și ar putea beneficia de tratament suplimentar. Pentru a face acest lucru, consorțiul promovează utilizarea testării ctDNA ca o soluție precisă și personalizată.

Mai multe detalii despre subiectele discutate -

▶ Obezitatea și diabetul de tip 2 cresc riscul pentru nouă tipuri de cancere

▶ Testarea genetică poate preveni majoritatea reacțiilor adverse ale medicamentelor, mai ales pentru boli cardiovasculare și psihiatrice

▶ Traseul ideal pentru pacienții oncologici: o abordare europeană pentru integrarea biopsiei lichide ctDNA în practica medicală

Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 27 mai a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății.

Odată cu creșterea incidenței diabetului zaharat la nivel mondial, comunitatea medicală face pași importanți pentru a înțelege mai bine formele mai puțin cunoscute ale acestei boli complexe.

În 2025, Federația Internațională de Diabet (IDF) a recunoscut oficial o formă distinctă de diabet, diabetul asociat malnutriției, acum denumit diabet de tip 5. Această recunoaștere marchează un moment istoric, aducând în prim-plan o afecțiune care a fost mult timp ignorată, în ciuda faptului că afectează milioane de oameni, în special în medii unde accesul la hrană adecvată este limitat.

Spre deosebire de diabetul de tip 2, asociat în principal cu obezitatea și supraconsumul alimentar, diabetul de tip 5 este legat de lipsa nutriției esențiale, afectând în special adolescenți și tineri slabi și subnutriți. Timp de decenii, această formă de diabet a rămas neînțeleasă, fiind adesea confundată cu alte tipuri de diabet, ceea ce a dus la tratamente ineficiente și rate alarmante de mortalitate.

Recunoașterea diabetului de tip 5 este rezultatul muncii susținute a Dr. Meredith Hawkins, profesoară de medicină și directoare fondatoare a Institutului Global de Diabet de la Albert Einstein College of Medicine. Prin cercetări și colaborări internaționale, ea a reușit să atragă atenția comunității științifice asupra unei probleme majore de sănătate publică.

Diabetul asociat malnutriției nu este o descoperire nouă. A fost documentat pentru prima dată în urmă cu mai bine de 70 de ani, iar în 1985, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) l-a recunoscut ca o formă separată de diabet. Totuși, din cauza lipsei cercetărilor de urmărire, OMS a retras această clasificare în 1999.

Mai multe detalii despre subiectele discutate -

▶ Organizația Mondială a Sănătății adoptă primul acord global pentru prevenirea și gestionarea pandemiilor

▶ Diabetul de tip 5, recunoscut pentru prima dată la nivel mondial. Implicații pentru diagnostic și tratament

▶ HPV-DeepSeek: un test de biopsie lichidă depistează cu acuratețe cancerele orofaringiene asociate HPV în stadii incipiente

▶ Biopsia lichidă bazată pe ctDNA depistează recurențele în cancerul colorectal cu aproape 7 luni înainte de metodele imagistice

Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 20 mai a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății.

Utilizarea dispozitivelor medicale pe bază de inteligență artificială ar putea avea un rol semnificativ în screening-ul cardiovascular al femeilor care urmează să devină mame sau care își doresc să facă acest pas în viitor.

Oamenii de știință de la Mayo Clinic, SUA, au analizat performanțele unui instrument EKG-AI și a unui stetoscop inteligent în detectarea cardiomiopatiei în rândul femeilor aflate la vârstă fertilă. Publicat în Annals of Family Medicine, studiul arată cum cele două dispozitive digitale semnalează cu acuratețe prezența fracției de ejecție a ventriculului stâng (LVEF) sub 50%, indicator cunoscut în cazul unui mușchi cardiac slăbit.

În fiecare an, aproximativ 300.000 de femei își pierd viața ca urmare a complicațiilor apărute în timpul sarcinii sau al nașterii. O parte din aceste complicații pot fi prevenite, evitate sau gestionate cu mai multă siguranță, cu cât viitoarea mamă și medicii care o îngrijesc cunosc mai multe detalii despre starea sa de sănătate.

Ziua Mondială a Sănătății din acest an a adus în prim-plan sănătatea mamelor și a nou-născuților, subliniind importanța măsurilor preventive luate din timp. Screening-ul cardiovascular înainte și în timpul sarcinii, realizat prin mijloace digitale precum dispozitivele bazate pe AI, nu numai că este rapid și cost-eficient, dar poate depista timpuriu femeile aflate la risc și poate informa viitorul planul de îngrijire al acesteia.

Mai multe detalii despre subiectele discutate -

▶ Dispozitivele digitale de tipul AI-EKG, utile în screeningul cardiovascular al femeilor care doresc să devină mame

▶ CORDELIA, cel mai amplu studiu asupra sănătății cardiovasculare în Europa de Sud. Datele genomice, sociale și de mediu vor contribui la strategii de prevenție personalizată

▶ Un program de screening pentru cancerul colorectal desfășurat timp de 20 ani a demonstrat reducerea cu 50% a mortalității

▶ Prima terapie CRISPR personalizată salvează viața unui bebeluș cu o boală genetică rară.

Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 6 mai a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății.

În perioada sărbătorilor de iarnă, în Regatul Unit, aportul caloric zilnic poate atinge valori de aproximativ 6000 kcal — similare cu cele înregistrate de cicliștii din Turul Franței — în timp ce nivelul de activitate fizică scade semnificativ.

Acest exemplu ilustrativ susține un model alternativ propus de cercetători, conform căruia episoade scurte, dar intense, de dezechilibru energetic — determinate de perturbări ale rutinei zilnice — pot conduce la creșteri ale masei adipoase. Aceste perturbări, denumite „instabilitate comportamentală”, sunt frecvent asociate cu tranziții importante din viață, precum începutul studiilor universitare, debutul parentalității sau alte schimbări majore.

Date recente contrazic astfel modelul tradițional conform căruia acumularea țesutului adipos are loc prin mici surplusuri calorice susținute în timp. În locul unei acumulări lente și constante, aceste fluctuații bruște pot avea un impact major asupra masei corporale, fără ca ele să fie neapărat evidente în evaluările medicale periodice.

Un studiu recent, publicat în International Journal of Obesity, atrage atenția asupra rolului important al perturbărilor stilului de viață în acumularea excesivă de țesut adipos și evidențiază măsurile necesare pentru prevenirea și intervenția eficientă în aceste situații.

Obezitatea este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2 și anumite forme de cancer. De asemenea, poate afecta fertilitatea, sănătatea oaselor, dar și calitatea vieții în general, influențând procese esențiale precum mobilitatea și somnul.

Mai multe detalii despre subiectele discutate -

▶ De ce marile schimbări din viață ne fac să acumulăm kilograme în plus. Prevenția personalizată ar putea ține obezitatea sub control

▶ Nivelurile ridicate de zahăr în sânge în adolescență triplează riscul de afectare cardiacă prematură, mai ales la fete

▶ Pacienții care au suferit un infarct miocardic ar trebui să primească tratament cu statină și ezetimib cât mai rapid

▶ Testarea mutației KRAS prin biopsie lichidă îmbunătățește prognosticul și ghidarea tratamentului în cancerul pancreatic

Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 29 aprilie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. 

European Network of Cancer Registries (ENCR) este o rețea coordonată de Comisia Europeană care reunește registrele naționale și regionale de cancer din Europa, cu scopul de a standardiza și îmbunătăți colectarea și utilizarea datelor oncologice.

European Cancer Information System (ECIS), gestionat de Joint Research Centre (JRC) al Comisiei Europene, a actualizat baza sa de date pentru prima dată după 2018, integrând informații recente din peste 125 de registre din 32 de țări europene. Actualizarea din 2025 include și regiuni anterior subreprezentate, precum Madeira, Insulele Canare și Malta. 

Noile date sunt esențiale pentru fundamentarea politicilor de sănătate publică și reflectă mai precis tendințele actuale ale incidenței și mortalității prin cancer în Europa. Această actualizare subliniază rolul esențial al registrelor naționale de cancer, deoarece multe dintre țările participante au introdus noi seturi de date colectate după 2018.

Registrele naționale oferă date standardizate, validate și comparabile, fiind importante în monitorizarea evoluției bolii și în dezvoltarea unor strategii eficiente de prevenție, diagnostic precoce și tratament. Colaborarea între aceste registre, prin rețeaua ENCR, asigură calitatea și comparabilitatea datelor la nivel european.

La o privire de ansamblu, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cancerul rămâne una dintre cele mai importante cauze de deces la nivel global, cu aproximativ 10 milioane de decese raportate în 2020. Cele mai frecvent diagnosticate tipuri de cancer la nivel mondial sunt cancerul de sân, pulmonar, colorectal și de prostată.

Mai multe detalii despre subiectele discutate - 

▶ Sângele din cordonul ombilical conține biomarkeri epigenetici care pot fi analizați pentru a depista riscul de boli de-a lungul vieții

▶ O nouă metodă de biopsie lichidă permite depistarea timpurie a cancerului și monitorizarea bolii, la costuri reduse

▶ Lansarea Grupului pentru Sănătatea Cardiovasculară din Parlamentul European

▶ Incidența cancerului de sân continuă să crească în Europa, la femeile de peste 30 ani

Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 22 aprilie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. 

Pe 10 aprilie 2025, experți, factori de decizie și profesioniști din sănătate s-au reunit la Varșovia pentru conferința de nivel înalt Către un Plan European de Acțiune pentru Bolile Rare. Organizat de Comitetul Economic și Social European (CESE), Ministerul Sănătății din Polonia și Universitatea de Medicină din Varșovia, evenimentul a subliniat consensul care există deja în Europa: a sosit momentul pentru o strategie europeană cuprinzătoare și coordonată în domeniul bolilor rare.

Bolile rare afectează peste 36 de milioane de persoane în Europa, însă doar aproximativ 6% dintre aceste boli beneficiază de tratamente eficiente – iar accesul la ele nu este uniform în toate statele membre ale UE. 

De la diagnostice întârziate la acces limitat la specialiști și terapii, pacienții se confruntă cu o adevărată „loterie geografică a sănătății”, care lasă mulți fără îngrijirea de care au nevoie la timp. În acest context, apelul pentru un Plan European de Acțiune pentru Bolile Rare este mai urgent ca niciodată

Deși există strategii naționale pentru bolile rare, actualul sistem fragmentat nu are coordonarea și coerența necesare pentru a produce schimbări durabile. După cum au subliniat mai mulți experți la Varșovia, un plan de acțiune solid la nivelul UE ar servi la completarea eforturilor naționale, promovarea colaborării transfrontaliere și stimularea investițiilor în cercetare și inovare.

Un diagnostic precoce și corect nu doar că îmbunătățește rezultatele pacienților, ci și eficientizează utilizarea resurselor sistemului de sănătate. Progresele în genomică, programele de screening și platformele de partajare a datelor – precum Spațiul European al Datelor de Sănătate (EHDS) – oferă oportunități importante pentru a reduce întârzierile în diagnosticare și pentru a orienta pacienții către terapii adecvate.

Mai multe detalii despre subiectele discutate - 

▶Planul European de Acțiune pentru Bolile Rare, discutat în contextul Președinției Poloniei la Consiliul UE

▶ Accesul echitabil la soluții digitale ar putea contribui la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare

▶ Numărul cazurilor de cancer de sân depistate între controalele mamografice a crescut în ultimele decenii

▶ Programele de screening pentru cancerul de prostată ar putea fi îmbunătățite prin adăugarea unui scor de risc poligenic la testarea PSA și IRM

Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 15 aprilie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. 

Un nou sistem bazat pe inteligență artificială a fost dezvoltat pentru estimarea cu precizie crescută a vârstei biologice, utilizând date despre de căile moleculare de metabolizare a hormonilor steroizi, conform unui studiu publicat în Science Advances. Deși noile rezultate contribuie semnificativ la înțelegerea înaintării în vârstă, procesul biologic de îmbătrânire implică factori complecși, adițional față de profilul hormonal. 

Noul studiu s-a concentrat pe utilizarea hormonilor steroizi pentru a estima vârsta biologică, aceștia având roluri majore pentru metabolism, funcțiile imunologice și răspunsul la stres. Din proba de sânge (5 picături) au fost măsurați 22 de steroizi, iar rezultatele sunt utilizate de sistemul de inteligența artificială pentru a calcula vârsta biologică. Au fost utilizate 98 de probe pentru antrenarea modelului și 50 pentru validarea acestuia.

Studiul interacțiunilor dintre acești steroizi a oferit o evaluare mai precisă a vârstei biologice. În general, vârsta biologică estimată s-a corelat cu cea cronologică, însă diferențele au crescut o dată cu înaintarea în vârstă. Vârsta biologică a crescut de aproape 1.5 ori odata cu dublarea nivelurilor de cortizol. Cortizolul este un hormon steroid esențial pentru funcționarea organismului uman, însă este asociat frecvent cu stresul. Noile rezultate indică faptul că înaintarea în vârstă este accelerată de stresul cronic la nivel biochimic.  

Vârsta biologică nu coincide cu cea cronologică, care reprezintă strict numărul de ani derulaţi de la naștere, ci depinde de numeroși factori, precum cei genetici, de viață și de mediu. Cunoașterea vârstei biologice a unei persoane permite rafinarea intervenţiilor personalizate de prevenţie şi terapie. 

În mod obișnuit, metodele de estimare a vârstei biologice au la bază biomarkeri variați, precum metilarea ADN-ului sau nivelurile de proteine. Însă aceste metode nu reflectă modul în care rețelele hormonale reglează homeostazia internă, factori de care poate depinde vârsta biologică a unei persoane. 

Mai multe detalii despre subiectele discutate - 

▶ AI identifică pacienții care au nevoie urgentă de revascularizare coronariană, pe baza electrocardiogramei

▶ Vârsta biologică poate fi estimată cu ajutorul unui nou model AI, prin măsurarea unor hormoni din 5 picături de sânge

▶ Testarea rapidă a colesterolului în cabinetul medical ajută la depistarea precoce a riscului cardiovascular la copii

▶ Prezența microplasticelor în mediu favorizează apariția bacteriilor rezistente la antibiotice

Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 8 aprilie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății.

În cadrul St. Jude Children’s Research Hospital, a fost administrată pentru prima dată in utero terapia cu administrare orală risdiplam pentru atrofie musculară spinală. La peste 2 ani de la nașterea copilului, nu sunt detectabile semne de SMA, conform rezultatelor publicate într-o scrisoare către New England Journal of Medicine.

Atrofia musculară spinală (SMA) este o afecțiune genetică neurodegenerativă. La pacienții cu SMA, apare un deficit al proteinei de supraviețuire a neuronilor motori. Tipul 1 de SMA, care este forma cea mai frecventă și severă, este caracterizat de slăbiciune musculară progresivă care determină în final decesul pacientului.

Acest studiu de caz a fost efectuat pentru a estima fezabilitatea, siguranța și tolerabilitatea administrării intrauterine a acestei terapii, atât pentru copil, cât și pentru mamă. Noile rezultate care sugerează că această abordare terapeutica pentru SMA-1 ar putea fi sigură și eficace şi încurajează investigarea în continuare a acestei opţiuni.

Terapiile disponibile în prezent pentru tipul 1 de SMA, atunci când sunt administrate la scurt timp după naștere, dar înainte de apariția simptomelor, prelungesc supraviețuirea și funcțiile motorii, însă nu conduc la vindecarea bolii.

Mai multe detalii despre subiectele discutate -

▶ Testarea a doar 3 gene ar putea preveni 75% dintre reacțiile adverse grave la medicamente

▶ La baza unor servicii medicale digitale eficiente stă încrederea utilizatorilor

▶ Atrofia musculară spinală, tratată pentru prima dată intrauterin cu risdiplam

▶ Life’s Essential 8: Adoptarea celor 8 recomandări AHA pentru sănătatea cardiovasculară reduce semnificativ și riscul de cancer

Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 1 aprilie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. 

Pe 24 martie 2025, lideri din domeniul sănătății și organizații de pacienți se reunesc la Bruxelles pentru primul Summit Global privind Lp(a), un eveniment istoric care își propune să abordeze un factor de risc important pentru bolile cardiovasculare: Lipoproteina(a).

Această întâlnire de referință, organizată cu ocazia Zilei Conștientizării Lp(a),  aduce în prim-plan un factor de risc cardiovascular determinat genetic, care afectează aproximativ 1 din 5 persoane la nivel global – echivalentul a peste 1,4 miliarde de oameni. 

Deși nivelurile ridicate de Lp(a) sunt asociate cu infarcte miocardice precoce, accidente vasculare cerebrale și stenoză aortică, doar 1-2% din populație este testată, lăsând milioane de oameni în pericol fără să știe.

În ciuda recunoașterii științifice a impactului Lp(a), testarea acesteia rămâne extrem de redusă. Deși ghidurile medicale recomandă testarea Lp(a) o singură dată în viață, mulți medici ezită să o efectueze, motivând lipsa unor tratamente aprobate specifice pentru reducerea Lp(a).

Totodată, barierele de acces, lipsa conștientizării și politica de sănătate axată mai mult pe tratament decât pe prevenție au dus la o ignorare a acestui factor de risc major.

Mulți pacienți descoperă că au Lp(a) crescut doar după un infarct, un AVC sau în urma analizelor făcute din cauza unui istoric familial de boli cardiovasculare. Incertitudinea și lipsa unui protocol clar de monitorizare generează anxietate și frustrare, iar pacienții simt că acest factor de risc este insuficient recunoscut de comunitatea medicală.

Mai multe detalii despre subiectele discutate - 

▶ Primul Summit Global dedicat lipoproteinei (a): experți internaționali și pacienți semnează declarația de la Bruxelles pentru includerea testării Lp(a) în strategiile de prevenție a bolilor cardiovasculare

▶ Ce am învățat în 100 de ani de cercetări în genetica obezității? Provocări și direcții de viitor

▶ Infecția HPV crește cu până la 40% riscul de a dezvolta boli cardiovasculare

▶ Rata mortalităţii cancerului de sân a încetat să mai scadă în ultimii ani la femeile tinere şi la cele vârstnice

Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.