Discutăm în acest podcast despre miturile ţesute în jurul infracţiunii de abuz în serviciu (că nu ar fi incriminată în democraţiile occidentale avansate sau că ar fi strict de sorginte sovietică) şi explicăm de ce această infracţiune nu ar putea lipsi din Codul Penal sau din Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Episodul revocării dnei Kövesi de la DNA nu a avut doar efecte instituţionale asupra legilor justiţiei sau asupra relaţiilor dintre Preşedinte, CCR şi Parlament. A mai avut şi un efect foarte personal asupra dnei Kövesi. În acest episod, în mod excepţional (şi, posibil, singular), ne concentrăm mai mult asupra persoanei—răspundem, astfel, curiozităţii unei părţi din publicul nostru. Însă discuţia noastră este bine ancorată în sistemul instituţional al parchetelor din România, aşa încât podcastul acesta nu face dezvăluiri, nu aduce acuze. Explicăm simplu şi logic (sperăm noi), de ce era firesc ca dna Kövesi să fie păstrată în aparatul central al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia Procurorului General.

Săptămâna s-a încheiat „cu bine” pentru Justiţie, în sensul că Guvernul nu a mai adoptat OUG privind amnistia şi/sau graţierea. Însă Preşedintele s-a văzut nevoit să promulge modificările aduse la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, singura dintre legile justiţiei pentru care s-au epuizat modalităţile de amânare şi corectare, în jocul dintre CCR şi Parlament. Cu doar 10 zile înainte, Preşedintele se vedea nevoit să semneze şi decretul de revocare a dnei Kövesi de la DNA. Oare există vreun motiv obiectiv care accentuează percepţia că Preşedintele Iohannis este mai „moale” decât ne-a obişnuit? Şi cum am putea trece peste criza politică pornită din jurul legilor justiţiei?

A fost acreditată în spaţiul public ideea că, până la finele sesiunii extraordinare a Parlamentului (la sfârşitul acestei săptămâni), Guvernul ar putea adopta o Ordonanţă de Urgenţă cu privire la legile justiţiei sau codurile penale. Cea mai controversată chestiune politică faţă de o astfel de OUG o reprezintă posibilitatea amnistierii unor fapte penale, în beneficiul unor politicieni.

Sabina Schnell a plecat din România în 1999, pentru a studia politici de dezvoltare în Germania. Din 2006, când s-a mutat în Statele Unite, Sabina a început să lucreze în domeniul politicilor pentru administraţie publică şi dezvoltare internaţională, concentrându-se asupra dezvoltării durabile şi reducerii sărăciei. Din 2014, Sabina predă administraţie publică internaţională şi comparată la Universitatea Syracuse din statul New York.

Există oameni care cred că există o „agendă gay,” dar nu ar putea spune ce anume conţine aceasta. Pentru că nu există decât o agendă a egalităţii în drepturi şi libertăţi. Nedreptatea, discriminarea, ura, totalitarismul, pedepsele nejustificate şi disproporţionate ar trebui să lipsească din orice societate matură şi civilizată, indiferent de credinţele religioase ale majorităţii.

Invitatul podcastului de azi este Daniel Kozak, jurnalist, om de comunicare și, mai presus de orice, un susținător al egalității în drepturi și libertăți. Daniel crede în oameni, în drepturile lor și în puterea cuvântului. A lucrat cu minorități etnice, cu victime ale traficului și cu categorii sociale defavorizate, dar și cu președinți, directori și, cel mai greu, cu sine.

Invitatul podcastului de azi este Radu Răileanu, absolvent de Politehnică, master în managementul proiectelor și doctor în studii de comunicare. Radu este coordonatorul programului anti-hate-speech din cadrul ActiveWatch și coautor al unui recent-publicat „Raport anual cu privire la discursul instigator la ură (hate speech) din România – 2017.”

Continuăm conversaţia cu Oana, care locuieşte de mai bine de 10 ani în Statele Unite ale Americii [ascultă primul episod]. În opinia Oanei, Donald Trump ar putea obţine şi al doilea mandat la Casa Albă, dacă nu va fi împiedicat să candideze de rezultatul anchetelor judiciare în curs. Revenind la relaţia dintre românii plecaţi în străinătate şi ţara lor de origine, Oana mărturiseşte că simte nevoia ca România să-şi identifice modelele şi să-şi aleagă eroii, pentru a mişca lucrurile, comunităţile, poate chiar şi unitatea naţională, la nivel emoţional.

Invitata podcastului de azi este Oana Zăbavă, cu care vorbim despre viaţa unui român în Statele Unite. Însă Oana este licenţiată în ştiinţe politice şi masterată în relaţii internaţionale, deci am întrebat-o despre relaţiile SUA-UE, prin prisma întâlnirii la nivel înalt dintre Donald Trump şi Emmanuel Macron. În partea a doua a acestei conversaţii, veţi putea asculta şi abordarea unor subiecte din actualitatea românească, aşa cum este ea percepută de dincolo de Oceanul Atlantic.