La Viena a fost înfiinţată în 1718 a doua manufactură de porţelanuri din Europa. Porţelanul era la vremea respectivă un obiect de colecţie foarte apreciat, scump motiv pentru care la masa imperială era prezent doar la desert. În jurul anului 1800 a pătruns şi la Curte datorită transformării în monede a tacâmului de argint din timpul conflictelor militare. În 1803 împăratul Francisc a comandat pentru garnitura imperială un serviciu complet de porţelan din 120 de piese din care 60 de farfurii-tablou pentru desert şi 24 de farfurii de calitatea “farfuriilor-panoramă” drept farfurii pentru supe. Motivele alese erau patriotice şi romantice în acelaşi timp. Printre bordurile de aur oaspeţii putea întrezări vulcane active, peisaje glaciare sau monumente arhitectonice vieneze – pe fiecare farfurie erau prezentate trei vedute din Austria, Elveţia şi Italia, după modelul vechi al celor mai buni pictori de porţelanuri. Prelucrarea acestora a durat cinci ani.