După logodna din Ischl, Sisi se întoarce în Bavaria, unde se încep imediat pregătirile de nuntă. Printre altele, Sisi este pregătită pentru rolul ei viitoare de împărăteasă a Austriei iar neliniştea şi frica de Curtea vieneză ale lui Sisi cresc. Ea simte că, odată cu logodna din spatele culiselor din Ischl, a intrat pe scena istoriei lumii şi astfel a renunţat la libertatea personală. S-au păstrat doar puţine rochii de-ale Elisabetei până astăzi. Printre acestea se numără aşa numita rochie din ajunul nunţii, a cărei copie o putem vedea aici. Originalul se găseşte la Muzeul de Istorie a Artei, însă din motive de conservare nu mai poate fi expusă publicului. Se pare că Elisabeta a purtat acestă rochie neobişnuită la petrecerea de rămas bun înaintea plecării spre Viena. Interesante sunt în special ornamentele orientale de pe etola rochiei; lângă un simbol al sultanului este cusut un mesaj în arabă, care se traduce „ O, domnul meu, ce vis frumos!“.