Ieri, au fost publicate statisticile referitoare la pensii și pensionarii din România. Nu sunt neapărat modificări semnificative față de ultimul an, dar dacă economia nu traversează o perioadă de criză accentuată situația nu se deteriorează și nici nu progresează atât de rapid. Tendințele sunt vizibile pe o perioadă mai lungă de timp.

Este important să vedem și cifrele la zi, pentru că ele ne oferă indicii referitoare la sistemul public de pensii. Astfel, în trimestrul al treilea al anului 2025, numărul pensionarilor a fost de 4.921.000 de persoane, cu 28.000 mai puține decât în urmă cu un an.

La sfârșitul lunii septembrie a.c., pensia medie lunară a crescut față de anul precedent cu 14%, ceea ce pare destul de ciudat într-un an în care pensiile sunt înghețate, dar creșterea se explică prin faptul că în 2024, în ultimul trimestru, s-a făcut o mărire a unor pensii prin așa-numitul proces de recalculare, ceea ce face ca nivelul creșterii să fie vizibil în trimestrul III 2025 față de trimestrul III 2024.

Pensia medie era la sfârșitul lunii septembrie a.c. de 2.941 lei, dar în calcul intră și pensiile militarilor și ale angajaților retrași ai serviciilor de informații, avocații și personalul de cult. Media este crescută de pensiile mai mari încasate de cei retrași din armată și din serviciile speciale față de pensionarii din sistemul public de asigurări sociale de stat. Acest calcul ne arată că există în continuare categorii de persoane care au pensii reduse, în jurul valorii de 2.000 de lei.

Faptul că înghețarea pensiilor a funcționat ne este demonstrat de creșterea nesemnificativă din trimestrul III 2025, plus 0,3%, față de trimestrul precedent. Este adevărat că anul acesta a fost unul în care pensionarii nu au mai obținut creșteri de pensii, dar el vine după o perioadă, în special 2024, profitabilă.

Cifrele statistice ne oferă o structură a sistemului public de pensii, de fapt, a pensionarilor. Plecăm de la numărul total de pensionari, respectiv aproximativ 5 milioane de persoane. Dintre acestea, 4 milioane de pensionari ating limita de vârstă impusă de lege, respectiv 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Ceea ce înseamnă că există un milion de persoane care au ieșit la pensie înainte de vârsta standard. Motivele sunt diferite, fie au beneficiat de legi speciale, fie a fost vorba despre cazuri de boală sau de invaliditate, dar cert este că 20% dintre pensionari s-au retras înainte de împlinirea vârstei standard.

Mergem mai departe și vedem câți dintre pensionarii care respectă limita de vârstă îndeplinesc și al doilea criteriu al legii și anume stagiul complet de cotizare. Datele statistice ne arată că 3,1 milioane de pensionari reușesc să atingă prevederile legale atât din punctul de vedere al vârstei standard, cât și din cel al stagiului complet de contribuție.

Trebuie remarcat că din cei 5 milioane de pensionari, doar 3,1 milioane îndeplinesc strict criteriile standard ale legii. Este un factor important în contextul în care presiunile asupra sistemului public de pensii sunt tot mai mari și ele se referă la evoluția demografică, valul de pensionari care va veni în următorii ani, raportul dintre angajați și pensionari care poate deveni tot mai critic și implicit creșterea cheltuielilor cu pensiile și cu sistemul de sănătate.

În acest moment, raportul pensionari-salariați este de 8 la 10, dar sunt diferențe semnificative între județe. În București, raportul pensionari-salariați este de 4 la 10, în Vaslui sunt 13 pensionari la 10 salariați, iar în Teleorman, raportul este de 14 la 10. Sunt cifre care ne arată diferența de dezvoltare regională, pentru că problema nu este la numărul pensionarilor dintr-un județ sau dintr-o regiune (pe care este greu să îl mai controlezi de la un punct încolo), ci la numărul de salariați pe care administrația centrală sau locală îl pot încuraja să crească prin atragerea investitorilor.

De asemenea, există diferențe mari și în ceea ce privește pensia medie: în București este de 3.560 lei, iar în Botoșani de numai 2.229 de lei. În concluzie, sistemul public de pensii suferă atât de subfinanțare, cât și de diferențe semnificative în funcție de regiune sau de județ.