„Să nu stai numai într-un singur loc“ ...scrie Elisabeta. Dorul de ducă al Elisabetei devine tot mai mare- cu cât este mai departe de Viena, cu atât se simte mai bine. Sub pretextul sănătăţii şubrede, împărăteasa pleacă în călătorii prelungite, vrea să cunoască ţări şi culturi străine. Îi plac îndeosebi călătoriile pe mare, în timpul furtunilor, unde se simte foarte aproape de elementele naturii. Sub acoperişul yaht-ului ei se află un pavilion de sticlă, de unde poate avea acces liber la panorama mării. Aici ea se leagă de un scaun, pe timp de furtună, exact când întregul echipaj se teme pentru viaţa ei şi explică: „Fac aceasta, precum Odiseu, pentru că valurile mă atrag“.