
Sign up to save your podcasts
Or


Întreaga presă scrie despre măsurile fiscale anunțate de Ilie Bolojan: Cota generală de TVA crește la 21%, accizele la alcool, combustibil și tutun cresc cu 10%. Salariile și pensiile din sistemul public nu vor crește în 2026.
Cota TVA standard va creşte de la 19% la 21%, iar TVA la alimente va creşte de la 9 la 11%. Impactul tuturor măsurilor este evaluat la 1,23% din PIB în 2025 şi 3,75% în 2026. Creşterile vor intra în vigoare de la 1 august.
Economiştii avertizează că impactul asupra consumului şi încrederii în economie ar putea fi semnificativ, iar efectele se vor vedea în încetinirea creşterii economice. România nu este singura ţară care recurge la astfel de măsuri, dar amploarea şi simultaneitatea lor ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea aplicării lor şi capacitatea administraţiei de a le implementa eficient.
”Paharul de pelin. Inevitabilul s-a produs. Nimeni nu poate pretinde că măsurile de corecție anunțate de premierul Bolojan sunt ideale pentru reducerea deficitului”, scrie SpotMedia:
”Sigur că teoretic primul pas ar fi trebuit să fie ajustarea cheltuielilor statului, disponibilizări, tăieri de sporuri, reorganizări de instituții. Iar majorările de fiscalitate să fie aplicate numai ca o completare pentru ceea ce lasă descoperit primul pas.
Realitatea este că acum suntem cu apa la gură. E foarte greu de admis ce a decis Guvernul, dar mai rău este ce ar fi urmat fără aceste decizii. Dacă pe 8 iulie ECOFIN nu valida planul românesc, urma retrogradarea agențiilor de rating la junk, incapacitate de plată, acord cu FMI și de aici TVA de 24%, tăieri de salarii ca în 2010, dobânzi uriașe și curs al leului prăbușit”.
Efectele „reformatorului” Bolojan: recesiune deplină (-2,5%) în 2025 și inflație de 10%, scrie Radu Soviani în Libertatea:
”Aceasta este estimarea mea. Bolojan va aduce recesiunea deplină în România în 2025 și o recesiune chiar și mai mare în 2026 (-4%).
Bolojan a început pe dos „reforma” și se dovedește premierul „României întoarse pe dos”. A pus „pe primul loc” cele mai nocive măsuri pentru economie și a omis măsurile de ordine bugetară, cele mai stringente, favorizând, în opinia mea, confortul hoților de la buget. Adică, seceră puterea de cumpărare a populației și competitivitatea companiilor românești, alegând, în opinia mea deliberat, să favorizeze hoțiile de la buget”.
Anunțul făcut de premierul Ilie Bolojan cu privire la pachetul fiscal care urmează să intre în vigoare a fost criticat de economiștii cu care HotNews a discutat.
„Creșterea cotelor reduse de TVA, a cotei generale, accizele suplimentare, deplafonările la energie au potențialul de a duce rata inflației la o valoare exprimată în 2 cifre”, spune Adrian Codirlașu, președintele CFA România, organizația profesioniștilor în investiții.
Mediul de afaceri respinge creșterile de taxe anunțate de premierul Bolojan: Mediul privat și cetățenii vor purta povara principală susține Confederația Concordia într-un comunicat publicat de Economedia. Pachetul anunțat reprezintă o nouă lovitură pentru mediul de afaceri prin măsuri care se cumulează și se amplifică reciproc se arată în comunicat.
„Nu te supăra, dar tu chelești?” Despre drumul de la calviție la transplantul de păr și povestea unei piețe în expansiune citiți în Panorama:
Imaginea pasagerilor cu capetele bandajate, care se întorc din Turcia, după transplant de păr, a devenit o obișnuință pe aeroportul din Istanbul.
”Într-o cultură obsedată de imagine, cu reclame și reel-uri despre păr sănătos, pierderea lui poate însemna nu doar o schimbare fizică, ci și una identitară și de statut.
Îngrijorările bărbaților legate de chelie datează de sute sau chiar mii de ani. Astăzi, nu mai e nevoie să scotocim prin natură după remedii, pentru că există o soluție care promite recâștigarea senzației de „întreg”: implantul de păr.
Deși a apărut încă din secolul XIX, procedura s-a perfecționat tot mai mult în ultimii ani și a generat o industrie de miliarde de dolari. Cifrele variază mult, fiind oferite de surse multiple, cu metodologii proprii. Pe baza estimărilor oferite de acestea, piața globală a implanturilor de păr a fost evaluată între 7 și 11 miliarde de dolari în 2024 și se așteaptă să depășească 41 de miliarde până în 2030”.
By RFI RomâniaÎntreaga presă scrie despre măsurile fiscale anunțate de Ilie Bolojan: Cota generală de TVA crește la 21%, accizele la alcool, combustibil și tutun cresc cu 10%. Salariile și pensiile din sistemul public nu vor crește în 2026.
Cota TVA standard va creşte de la 19% la 21%, iar TVA la alimente va creşte de la 9 la 11%. Impactul tuturor măsurilor este evaluat la 1,23% din PIB în 2025 şi 3,75% în 2026. Creşterile vor intra în vigoare de la 1 august.
Economiştii avertizează că impactul asupra consumului şi încrederii în economie ar putea fi semnificativ, iar efectele se vor vedea în încetinirea creşterii economice. România nu este singura ţară care recurge la astfel de măsuri, dar amploarea şi simultaneitatea lor ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea aplicării lor şi capacitatea administraţiei de a le implementa eficient.
”Paharul de pelin. Inevitabilul s-a produs. Nimeni nu poate pretinde că măsurile de corecție anunțate de premierul Bolojan sunt ideale pentru reducerea deficitului”, scrie SpotMedia:
”Sigur că teoretic primul pas ar fi trebuit să fie ajustarea cheltuielilor statului, disponibilizări, tăieri de sporuri, reorganizări de instituții. Iar majorările de fiscalitate să fie aplicate numai ca o completare pentru ceea ce lasă descoperit primul pas.
Realitatea este că acum suntem cu apa la gură. E foarte greu de admis ce a decis Guvernul, dar mai rău este ce ar fi urmat fără aceste decizii. Dacă pe 8 iulie ECOFIN nu valida planul românesc, urma retrogradarea agențiilor de rating la junk, incapacitate de plată, acord cu FMI și de aici TVA de 24%, tăieri de salarii ca în 2010, dobânzi uriașe și curs al leului prăbușit”.
Efectele „reformatorului” Bolojan: recesiune deplină (-2,5%) în 2025 și inflație de 10%, scrie Radu Soviani în Libertatea:
”Aceasta este estimarea mea. Bolojan va aduce recesiunea deplină în România în 2025 și o recesiune chiar și mai mare în 2026 (-4%).
Bolojan a început pe dos „reforma” și se dovedește premierul „României întoarse pe dos”. A pus „pe primul loc” cele mai nocive măsuri pentru economie și a omis măsurile de ordine bugetară, cele mai stringente, favorizând, în opinia mea, confortul hoților de la buget. Adică, seceră puterea de cumpărare a populației și competitivitatea companiilor românești, alegând, în opinia mea deliberat, să favorizeze hoțiile de la buget”.
Anunțul făcut de premierul Ilie Bolojan cu privire la pachetul fiscal care urmează să intre în vigoare a fost criticat de economiștii cu care HotNews a discutat.
„Creșterea cotelor reduse de TVA, a cotei generale, accizele suplimentare, deplafonările la energie au potențialul de a duce rata inflației la o valoare exprimată în 2 cifre”, spune Adrian Codirlașu, președintele CFA România, organizația profesioniștilor în investiții.
Mediul de afaceri respinge creșterile de taxe anunțate de premierul Bolojan: Mediul privat și cetățenii vor purta povara principală susține Confederația Concordia într-un comunicat publicat de Economedia. Pachetul anunțat reprezintă o nouă lovitură pentru mediul de afaceri prin măsuri care se cumulează și se amplifică reciproc se arată în comunicat.
„Nu te supăra, dar tu chelești?” Despre drumul de la calviție la transplantul de păr și povestea unei piețe în expansiune citiți în Panorama:
Imaginea pasagerilor cu capetele bandajate, care se întorc din Turcia, după transplant de păr, a devenit o obișnuință pe aeroportul din Istanbul.
”Într-o cultură obsedată de imagine, cu reclame și reel-uri despre păr sănătos, pierderea lui poate însemna nu doar o schimbare fizică, ci și una identitară și de statut.
Îngrijorările bărbaților legate de chelie datează de sute sau chiar mii de ani. Astăzi, nu mai e nevoie să scotocim prin natură după remedii, pentru că există o soluție care promite recâștigarea senzației de „întreg”: implantul de păr.
Deși a apărut încă din secolul XIX, procedura s-a perfecționat tot mai mult în ultimii ani și a generat o industrie de miliarde de dolari. Cifrele variază mult, fiind oferite de surse multiple, cu metodologii proprii. Pe baza estimărilor oferite de acestea, piața globală a implanturilor de păr a fost evaluată între 7 și 11 miliarde de dolari în 2024 și se așteaptă să depășească 41 de miliarde până în 2030”.