Criza carburanților. Ce măsuri au luat alte state europene pentru a-și proteja cetățenii și economia (SpotMedia)  - Cum mai poate creşte economia locală? România trebuie să devină o destinaţie de investiţii, în primul rând, pentru antreprenorii locali şi apoi pentru capitalul străin (Ziarul Financiar) - Cătălin Țepelin: Cum să te califici dacă n-ai nici măcar un fotbalist care să strălucească în meciul decisiv?! (Golazo)

 

Ilie Bolojan anunță că guvernul va scădea ”foarte probabil” acciza la carburanți săptămâna viitoare / Avem supraproducție de benzină, nu interzicem exportul (G4Media)

Premierul Ilie Bolojan a anunțat joi într-un interviu pentru G4Media că săptămâna viitoare guvernul va analiza un nou set de măsuri pentru a opri creșterea prețului la carburanți. El a spus că ”foarte probabil” va adopta soluția scăderii accizelor, dat fiind că scăderea TVA ar putea declanșa o procedură de infringement din partea Comisiei Europene.

Șeful Executivului a vorbit în același interviu și despre o nouă lege de salarizare a bugetarilor în vară. El a spus că noua lege este un jalon din PNRR și neadoptarea ei va duce la pierderea fondurilor europene. Viitoarea lege a salarizării bugetarilor va intra în vigoare etapizat și că ”nu se pune problema să reducem salarii”, a mai declarat Bolojan.

Cât despre situația din coaliție, Ilie Bolojan a spus că nici el și nici reprezentanții săi nu au negociat cu liderii AUR sau cu parlamentari nemulțumiți din AUR. El a mai adăugat că ”nu luăm în calcul o astfel de situație”, când a fost întrebat dacă ar putea să facă o nouă majoritate cu AUR.

Declarațiile președintelui PNL au venit după ce Sorin Grindeanu a spus că ”lideri PNL trimite bezele către AUR”. PSD a votat în ultimele luni alături de AUR atât la moțiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, cât și la un amendament la legea bugetului.

Criza carburanților. Ce măsuri au luat alte state europene pentru a-și proteja cetățenii și economia (SpotMedia)

Cea mai amplă intervenție a venit din Spania, unde Guvernul Pedro Sánchez a aprobat un pachet de 5 miliarde de euro, valabil până la 30 iunie 2026. Madridul a redus TVA la toate formele de energie de la 21% la 10% - inclusiv la carburanți, electricitate, gaze naturale și butan, a plafonat prețul maxim la butan și a promis o reducere de aproximativ 30 de cenți pe litru pentru benzină și motorină. În plus, transportatorii, fermierii și pescarii primesc o compensație de 20 de cenți pe litrul de carburant, iar statul a autorizat eliberarea a 11,5 milioane de barili de petrol din rezerve.

Austria permite operatorilor să crească prețurile doar de trei ori pe săptămână, în timp ce reducerile pot fi făcute oricând.

Italia și Portugalia au preferat să lucreze cu instrumente fiscale. La Roma, Guvernul a luat în calcul folosirea veniturilor suplimentare din TVA generate de scumpirea carburanților pentru a compensa consumatorii și a anunțat sancțiuni pentru companiile care ar profita de criză pentru a-și umfla marjele de profit.

În Franța, cea mai vizibilă măsură nu a venit de la stat, ci de la TotalEnergies, care a anunțat plafonarea prețurilor la benzină și motorină până la sfârșitul lunii, în timp ce Guvernul Macron s-a concentrat mai ales pe eforturi diplomatice.

Polonia nu a adoptat reduceri importante de taxe, invocând riscul de a destabiliza piața și încrederea investitorilor. În schimb, Ungaria a mers pe plafonare directă, informează SpotMedia.

Cum mai poate creşte economia locală? România trebuie să devină o destinaţie de investiţii, în primul rând, pentru antreprenorii locali şi apoi pentru capitalul străin (Ziarul Financiar)

Economia României a traversat în ultimele decenii o perioadă de transformare profundă, care a dus în sus mediul de business local, însă perioada pe care o traversează astăzi economia locală a pus o frână la creştere.

Pentru a putea creşte, economia locală trebuie să atragă tot mai multe investiţii, dar România trebuie să devină o destinaţie, mai întâi, pentru antreprenorii locali şi abia apoi pentru investitorii străini. Aceasta a fost una dintre concluziile la care au ajuns participanţii din cadrul conferinţei ZF TOP 1.000 cele mai mari companii din România. Creştem prin investiţii.

Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Concelex, SCC Erbaşu, Philip Morris România şi Vodafone.

„Nu mai era despre carieră. Era despre supraviețuire.” Ce faci când munca îți dă peste cap sănătatea psihică (Snoop)

O tânără povestește cum a ajuns în burnout și depresie severă, cu atacuri de panică, după ani buni petrecuți în corporații cu o cultură a muncii toxică, în care șefii își umileau subalternii. Apoi a găsit drumul înapoi spre ea însăși.

Burn-out-ul este, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății,  un sindrom care rezultă din stresul cronic la locul de muncă care nu a fost gestionat cu succes. Nu este considerat o afecțiune medicală, ci un fenomen ocupațional. 

Chiar dacă nu este o boală în sine, sindromul burnout provoacă o mulţime de afecțiuni medicale printre care depresia și bolile cardiovasculare, tulburările gastrointestinale, dar și sindromul de depersonalizare și riscul de suicid.

Senatul a respins recent proiectul privind recunoașterea burnout-ului și protecția angajaților.

Pe larg, pe Snoop.ro.

Cătălin Țepelin: Cum să te califici dacă n-ai nici măcar un fotbalist care să strălucească în meciul decisiv?! (Golazo)

Naționala României ratează din nou participarea la Cupa Mondială de Fotbal. A fost învinsă de Turcia, la Istanbul, scor 0-1, în barajul de calificare. Din 1998, aceasta este a șaptea ediție a Cupei Mondiale la care țara noastră nu participă.

Într-un meci decisiv, n-am avut nici măcar un fotbalist care să strălucească cu adevărat, care să ia o fază pe cont propriu sau să lumineze meciul când eram în beznă.

Gică Hagi a jucat mai bine în meciul său de retragere decât a făcut-o Ianis în meciul ăsta, Răzvan Marin n-a știut să liniștească jocul sau să țină de minge, Bîrligea s-a chinuit cu spatele la poartă. Atât poate fotbalul românesc.

Și-atunci, merită să ne aducem aminte că Federația lui Răzvan Burleanu, în loc să producă un sistem corect pentru dezvoltarea fotbalului, produce doar rumeguș, cifre umflate și realizări doar pe hârtie, scrie redactorul șef Golazo.

Joi se decide soarta prețurilor la pompă. Guvernul adoptă o nouă strategie după ce sindicatele au cerut tăierea accizelor (Adevărul) - Cât câștigă statul acum la fiecare litru de benzină si motorină. Calculul sindicaliștilor arată structura prețurilor după scumpirile din ultima lună (HotNews) - Preţurile la alimente în Bulgaria faţă de România: şi castraveţii aduşi din Grecia sunt mai scumpi la vecini (Libertatea) - Lia Savonea a mușcat în gol: Comitetul privind legile Justiției al lui Bolojan, suspendat miercuri de Înalta Curte, și-a încetat activitatea acum mai bine de o lună (G4Media)

 

România nepregătită. Oamenii din Tulcea sunt îndrumați prin RO-Alert către buncăre închise. În toată țara, doar 545 de adăposturi sunt complet funcționale (PressOne)

Doar 3,6% dintre români ar putea să se refugieze în adăposturi de protecție civilă, dacă ar fi nevoie. În același timp, doar 0,12% din locuitorii din Tulcea, care sunt sfătuiți de trei ani prin mesaje RO-Alert să caute refugiu și-n buncăre, ar putea să îl găsească. Însă degeaba ar încerca, pentru că adăposturile se deschid doar când sună sirenele.

În județul Tulcea există 23 de adăposturi de protecție civilă, adică buncăre, dar toate sunt în municipiu. Ele sunt private și publice – din care doar patru sunt funcționale. 

În ele încap, conform datelor primite de PressOne de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), 232 de oameni. În tot județul Tulcea locuiesc peste 193.000 de persoane, conform celui mai recent recensământ. 

Ei ar avea la dispoziție doar patru WC-uri și patru chiuvete. Al treilea buncăr funcțional, deși poate adăposti 33 de persoane, nu are nici chiuvetă, nici WC.

Sub 10% din cele 5.570 de buncăre ar putea fi folosite mâine, dacă ar fi nevoie, arată datele obținute de PressOne de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. 

Ce ar însemna reamenajarea tuturor, astfel încât să poată fi utilizate? Autoritățile estimează costuri de nu mai puțin de jumătate de miliard de lei.

Joi se decide soarta prețurilor la pompă. Guvernul adoptă o nouă strategie după ce sindicatele au cerut tăierea accizelor (Adevărul)

Motorina premium se apropie de 11 lei, în timp ce negocierile pentru plafonare au eșuat, iar Ordonanța Guvernului s-a blocat. Sindicatele au boicotat miercuri Guvernul, cerând măsuri mai dure, precum tăierea accizelor. Sub presiunea prețurilor care au crescut cu 2 lei de la izbucnirea conflictului din Iran, premierul Ilie Bolojan a anunțat că veniturile suplimentare din TVA nu vor rămâne la buget, ci vor fi folosite pentru a ieftini carburanții. În urmă cu puțin timp, Guvernul a anunțat că schimbă OUG pentru combaterea crizei energetice, iar joi o va adopta, scrie Adevărul.

Cât câștigă statul acum la fiecare litru de benzină si motorină. Calculul sindicaliștilor arată structura prețurilor după scumpirile din ultima lună (HotNews)

În 24 martie, pe fondul creșterii pe care a înregistrat-o cotația internațională a petrolului din cauza războiului din Orientul Mijlociu, prețul unui litru de motorină a ajuns la 9,97 lei, mai mare cu o treime decât în finalul anului trecut, arată BNS citat de HotNews.

Din cei 9,97 lei, peste 4,5 lei sunt taxele (peste 3 lei – acciza; aproape 1,6 lei – TVA), iar aproximativ 1,4 lei costă rafinarea și distribuția.

BNS notează că Guvernul a construit bugetul pentru 2026 raportându-se la nivelurile din ianuarie, astfel că în prezent încasează venituri suplimentare de 0,3593 lei la fiecare litru de motorină vândut.0,2603 lei în plus la fiecare litru de benzină.

Preţurile la alimente în Bulgaria faţă de România: şi castraveţii aduşi din Grecia sunt mai scumpi la vecini (Libertatea)

Reporterii Libertatea au mers în Bulgaria, pentru a vedea cum sunt preţurile acolo, după trecerea la moneda euro. A verificat etichetele dintr-o piață din Ruse, dar și din supermarketul unui retailer, prezent și în România. Trăgând linie, aproape totul e mai scump decât la noi. Mai puţin benzina, motorina şi ţigările, care-i încă-i motivează pe români să facă shopping dincolo de Dunăre. 

EXCLUSIV Lia Savonea a mușcat în gol: Comitetul privind legile Justiției al lui Bolojan, suspendat miercuri de Înalta Curte, și-a încetat activitatea acum mai bine de o lună (G4Media)

Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, înființat de prim-ministrul Ilie Bolojan și a cărui activitate a fost suspendată miercuri de Înalta Curte de Casație și Justiție, și-a încetat activitatea încă din 18 februarie, ne-au declarat surse care au participat la activitatea acestui comitet.

La ședința din 18 februarie, ne-au declarat sursele citate, coordonatorul comitetului, consilierul premierului Andrei Lupu, le-a mulțumit participanților pentru contribuțiile aduse, i-a anunțat că nu vor mai fi ședințe și că urmează doar să fie elaborat raportul final, spre a fi prezentat premierului Ilie Bolojan.

Încă nu există informații privind stadiul de elaborare a raportului, dar răstimpul scurs de atunci, peste o lună de zile, favorizează ipoteza că acesta este pe cale de finalizare.

Integral pe pagina G4Media.

Ce opțiuni are Sorin Grindeanu după răspunsul concertat PNL – USR: criză politică cu costuri pentru România sau detensionare cu riscul unei contestări interne (G4Media) - Analiză: Prima Doamnă și dreptul de a fi nemăritată (DW) - Ada Lupu Hausvater este noul manager al Teatrului Național “I.L. Caragiale” din București (Cultura la dubă)

„Statul oricum câștigă 1 miliard” versus „Ne-am da foc la valiză” - Experții, divizați pe tema reducerii taxelor la benzină (Adevărul)

Decizia Guvernului de plafonare a adaosului comercial la benzină/motorină a fost criticată de toți experții consultați de „Adevărul” și respinsă de Consiliul Economic și Social. Printre specialiștii în energie și economie poziția unanimă este că modul prin care Guvernul vrea să controleze prețul combustibililor este greșit. Nu numai că „între 7 și 10 zile această scădere a prețului va fi anihilată”, dar printre efectele negative ale acestei măsuri se numără chiar penuria de motorină și de benzină. „Vom ajunge cu benzina pe cartelă”, spune economistul Cristian Păun.

Unii specialiști propun o metodă alternativă – scăderea taxării, în speță a accizelor, în contextul în care oricum statul ar câștiga 1 miliard de lei, conform unei estimări făcute de PSD, din creșterea prețului carburanților. Un argument în favoarea acestei strategii este faptul că majoritatea țărilor europene au apelat la această soluție.

Alți economiști consultați spun că situația bugetară dezastruoasă nu ne permite o scădere a nivelului accizelor, pentru că, efectiv, „ne-am da foc la valiză”.

Ce opțiuni are Sorin Grindeanu după răspunsul concertat PNL – USR: criză politică cu costuri pentru România sau detensionare cu riscul unei contestări interne (G4Media)

Sorin Grindeanu a ajuns în colț, cu puține opțiuni politice. AUR i-a întors spatele ostentativ la negocierile pentru buget, PNL și USR au anunțat că nu vor negocia cu PSD un alt guvern dacă premierul Ilie Bolojan e demis. Sub o presiune internă tot mai mare din partea aripii dure, șeful PSD merge la Bruxelles pentru discuții cu Socialiștii Europeni. Iar partidul e într-o criză existențială, amenințat cu irelevanța la viitoarele alegeri, după modelul Partidului Socialist din Ungaria, care și-a încheiat ciclul politic.

Grindeanu pare să-și fi epuizat resursa de zbor, sufocat de problemele personale și de partid. A preluat partidul în iulie 2025, cu o imagine personală șifonată de scandalurile OUG 13 și Nordis. A fost de la început o soluție de avarie pentru un partid în derivă identitară și electorală. A avut mereu de împăcat nevoia PSD de a fi la guvernare pentru acces la resurse, dar și de a acționa ca o opoziție la stilul contondent și transparent al premierului liberal Ilie Bolojan.

Continuarea articolului, semnat de jurnalistul Cristian Pantazi, pe pagina G4Media.

Mirabela Grădinaru, la Washington: Aștept cu nerăbdare să colaborez cu Prima Doamnă a SUA pentru a dezvolta educația digitală și alfabetizarea media pentru copii (Calea europeană)

Partenera de viață a președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, a declarat marți, la Washington, că își dorește o colaborare strânsă cu prima doamnă a Statelor Unite, Melania Trump, pentru dezvoltarea proiectelor dedicate educației digitale și alfabetizării media pentru copii la nivel global, informează Calea europeană.

La invitația Melaniei Trump, Mirabela Grădinaru participă, alături de o delegație oficială a României, la summitul inaugural al unei coaliții globale privind educația digitală a copiilor. Evenimentul organizat la inițiativa Primei Doamne a SUA reunește reprezentanți guvernamentali, experți și lideri din domeniul educației și tehnologiei, având ca obiectiv consolidarea cooperării internaționale într-un sector considerat esențial pentru viitorul noilor generații.

Analiză: Prima Doamnă și dreptul de a fi nemăritată (DW)

Jurnalista DW Sabina Fati observă că multe dezbateri care au loc în presa autohtonă și pe rețelele sociale duc în derizoriu subiectul pornind de la faptul că Mirabela Grădinaru nu e căsătorită cu Nicușor Dan și deci nu ar avea niciun drept și nicio responsabilitate la nivel public.

Mirabela Grădinaru, 42 de ani, absolventă a Facultății de Geografie, e o femeie pe picioarele ei, manager de echipă la Renault România, care pare că știe ce vrea și care nu a avansat profesional pe spezele președintelui. 

Mirabela Grădinaru a ținut la Cotroceni o întâlnire cu femeile greu încercate de cancerul la sân și a luminat palatul în roz de ziua mondială a luptei cu această boală, ca semn al „speranței, solidarității și curajului”, după cum s-a exprimat ea. Pe urmă, în noiembrie anul trecut a organizat o întâlnire cu reprezentanți ai Asociației Române pentru Nou-născuții Îndelung Spitalizați și ai Ministerului Sănătății pentru a vedea cum pot fi ajutați copiii născuți prematur. După numai trei luni, Ministerul Sănătății a pus în funcțiune Registrul Național de Screening Neonatal și în acest fel fiecare nou-născut e monitorizat în funcție de mai mulți parametrii.

Partenera președintelui român nu intră pe teren politic, dar influența ei poate fi majoră dacă știe exact pe ce pedală să apese și ce vrea să schimbe. Nu are nevoie de o instituție specială a Primei Doamne pentru a ajuta, deși, poate, a venit vremea să existe și acest titlu.

Invitația la Washington, primită de Mirabela Grădinaru e o formulă prin care partenera președintelui are ocazia să facă diplomație publică, să stârnească interesul și simpatia celor prezenți. Dacă nu reușește, poate fi criticată, dar hărțuirea ei pe motiv de statut marital ține de prejudecăți, de opinii radicale, dacă nu chiar extremiste.

Ada Lupu Hausvater este noul manager al Teatrului Național “I.L. Caragiale” din București (Cultura la dubă)

Concursul de proiecte de management organizat pentru Teatrul Național ”I.L. Caragiale” din București a fost câștigat de Ada Lupu Hausvater, cu o medie generală de 8.36. Ea va fi primul manager general al TNB, ales prin concurs, după decesul lui Ion Caramitru.

Ada Lupu Hausvater este  regizoare de teatru și totodată prima femeie manager al unui teatru național din România. Ea a condus Teatrul Național din Timișoara în ultimii 20 de ani.

Mandatul său la TNB va fi între 2026 – 2031, anunță Cultura la dubă.

În susținerea proiectului său de management, aceasta a anunțat că prioritate în distribuția spectacolelor vor avea cei 84 de actori angajați pe perioadă nedeterminată, considerând că numărul actual de 97 de colaboratori este prea mare.

Un “teatru de conștiință” condus cu un “management chirurgical”, model pentru societate și cu reprezentativitate internațională – sunt principalele idei care au reieșit din prezentarea sa. Proiectul său prevede și redeschiderea istoricului bar Lăptăria lui Enache, precum și deschiderea unei cafenele cu librărie și a unui magazin de suveniruri.

Aceasta și-a propus în mandatul său 8 turnee internaționale și 20 de turnee naționale, deschiderea teatrului către dramaturgi contemporani și către coproducții internaționale, subtitrarea tuturor spectacolelor în limba engleză și invitarea unor artiști de renume la nivel internațional.

România intră oficial în situaţie de criză pe piaţa petrolului, dar Bogdan Ivan, ministrul energiei, dă asigurări că nu se pune problema limitării cantităţilor de carburanţi (ZF) - Băluță împarte bani de benzină, în Sectorul 4. Cui îi dă, cât de des și în ce condiții (SpotMedia) - Anatomia unui eșec: Spitalele regionale la pământ. Iași și Cluj n-au turnat un metru de beton (Cotidianul) - Cum scăpăm de graffiti? Primarul Ciucu spune că este nevoie de câteva luni doar pentru avize (HotNews)

PNL anunță că rupe coaliția dacă PSD va provoca o criză guvernamentală, deși Nicușor Dan a spus că „partidele din coaliție sunt condamnate să guverneze împreună” (Libertatea)

Partidul condus de Ilie Bolojan a transmis luni seară, 23 martie, după ședința Biroului Politic Național de la Vila Lac, că „dacă PSD va provoca o criză guvernamentală, PNL nu va mai putea fi în Coaliție cu PSD”, formată în iunie 2025. Totuși, liberalii nu au explicat ce înțeleg prin „criză guvernamentală”, din moment ce nici acum nu există stabilitate cu partenerii de la PSD, informează Libertatea.

Partidul premierului Ilie Bolojan a spus că România trece printr-o perioadă dificilă: context internațional complicat, deficit mare, probleme cu fondurile din PNRR și o economie fragilă. De aceea, spun liberalii, este nevoie de un guvern stabil și de predictibilitate.

PNL a cerut partidului condus de Sorin Grindeanu „să revină la o atitudine responsabilă” și „să respecte acordul de coaliție și partenerii de guvernare”.

Situația politică din coaliția PSD-PNL-USR-UDMR este extrem de complicată. PSD este principalul adversar al premierului Ilie Bolojan, iar președintele partidului, Sorin Grindeanu, a recunoscut încă din ianuarie că vrea ca Bolojan să plece, argumentând atunci că premierul PNL este inflexibil

Deocamdată însă nu este clar dacă PSD vrea cu adevărat să iasă de la guvernare sau doar să îl determine pe Bolojan să plece singur din fruntea Guvernului.

România intră oficial în situaţie de criză pe piaţa petrolului, dar Bogdan Ivan, ministrul energiei, dă asigurări că nu se pune problema limitării cantităţilor de carburanţi: Avem cantităţi. Veniturile suplimentare încasate de stat se vor întoarce la români (ZF)

Azi va fi adoptată o Ordonanţă de Urgenţă prin care să fie declarată situaţia de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere şi să fie stabilite măsuri de protejare a economiei şi a populaţiei pe durata acestei crize.

Intrarea în situaţia de criză îi permite Guvernului să introducă măsuri speciale de protecţie, fiscale sau care ţin de structura pieţei, scrie ZF.

Oficial, Bogdan Ivan, ministrul energiei, a spus ieri că România nu are o criză de lichiditate pe piaţa carburanţilor şi că nu se pune problema limitării cantităţilor.

Băluță împarte bani de benzină, în Sectorul 4. Cui îi dă, cât de des și în ce condiții (SpotMedia)

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a anunțat, într-o conferință de presă, că va acorda – vreme de jumătate de an – ajutoare de 200 lei pentru carburant unora dintre cetățenii pe care îi reprezintă.

Estimarea inițială a instituției arată că circa 30.000 de familii din sector ar putea beneficia de acest sprijin, aflăm de pe pagina SpotMedia.

“Ajutorul pentru carburant se va da 6 luni de zile, o lună da, una nu, pentru cei care locuiesc în sectorul 4 de mai mult de 1 an, au loc de muncă și dețin vehicule cu capacitate cilindrică sub 2000 cm cubi. Și care au salariul (per membru de familie - n.red.) sub 5.000 lei”, a declarat Daniel Băluță.

Anatomia unui eșec: Spitalele regionale la pământ. Iași și Cluj n-au turnat un metru de beton (Cotidianul)

Aflate în mai toate programele politice din ultimele două decenii, construirea de la zero a cel puțin trei spitale regionale întârzie și noile termene-limită au fost mutate în decembrie 2028, în cel mai bun caz cu putință.

2020 și 2024 sunt doar două dintre termenele promise pentru terminarea spitalelor regionale de urgență. Am ajuns în martie 2026, iar până la finalizarea lor mai este drum lung, fiind puse doar primele cărămizi.

Stadiul cel mai avansat este la SRU Craiova.

Înghețul e de vină la Iași pentru blocarea lucrărilor.

Dintre cele trei spitale regionale, cele mai mari probleme sunt la Cluj Napoca. 

Pe larg în Cotidianul.

Șase dintre cei opt membri AUR care au dat în judecată partidul ca să-și recupereze banii cheltuiți la europarlamentarele din 2024 au pierdut în primă instanță. Cinci dintre ei au luat bani împrumut de la Maricel Păcuraru, patronul Realitatea Plus (G4Media)

Opt membri ai partidului AUR condus de George Simion au dat în judecată partidul, în 2025, pentru a-și recupera banii pe care i-au cheltuit în campania pentru europarlamentarele din 2024, potrivit documentelor din justiție. Ei nu au obținut mandatele de europarlamentari și nici n-au mai primit înapoi banii cu care au contribuit în campania electorală. Cinci dintre ei sunt datori câte 2,3 milioane de lei fiecare la Maricel Păcuraru, patronul de facto al postului Realitatea Plus. Tribunalul Ilfov le-a respins acțiunile pe motiv că litigiul invocat de ei este inadmisibil și i-a trimis să se judece „pe drept comun”, potrivit deciziilor consultate de G4Media.

Cum scăpăm de graffiti? Primarul Ciucu spune că este nevoie de câteva luni doar pentru avize (HotNews)

Curățarea clădirilor monument istoric de graffiti sau de afișele lipite ilegal, este în acest moment extrem de greoaie, fiind nevoie de proiect de arhitectură, aviz de la Ministerul Culturii și autorizație, a declarat luni primarul general, Ciprian Ciucu, în cadrul dezbaterii „Graffiti, o boală grea a Bucureștiului, cum o tratăm”.

Primarul a propus un regulament prin care proprietarii să fie obligați să curețe clădirile, iar Primăria să plătească 80% din costurile intervenției. Dar, spun autoritățile, pe actuala legislație, intervenția este foarte dificilă pentru că este îngreunată de birocrație.

Continuarea pe pagina HotNews.

Subiectul este și în atenția publicației Cultura la dubă.

“Graffiti/tagging-ul dau senzația de spațiu public degradat, abadonat. Acesta atrage mizerie și sărăcie. O zonă degradată nu mai atrage afaceri, afceri care ar putea investi în clădirile care să fie introduse în circuitul economic ca hoteluri-butic, restaurante etc.

Cer o soluție! Ministerul culturii, Parlamentul, sistemul de justiție, cu toții au un rol important să dezlege mâinile primarilor și să ne lase să facem treabă!” – a scris Ciprian Ciucu pe pagina sa oficială de facebook.

Într-un reportaj realizat de Cultura la dubă în 2020, unii dintre cei mai cunoscuți artiști stradali din România, membri ai Sweet Damage Crew vorbeau despre viziunea lor asupra acestei mișcări artistice de stradă.

Sweet Damage Crew realizează proiecte artistice majore, legale, unele chiar în parteneriat cu instituții publice. De exemplu, câteva tramvaie pictate de ei circulă în prezent sau au circulat prin București.

“Nu poți să ai o capitală europeană în care să nu existe graffiti. Fără graffiti, orașul ăla e mort.”

Cum arată tăierile Guvernului Bolojan în cea mai mare universitate din România. Rector: „În administraţie s-au făcut concesii pentru că puterea primarilor e mai mare” (HotNews) - Cum își rotunjesc veniturile încasate de la buget șefii din Ministerul Agriculturii și soțiile lor. Ministrul Florin Barbu încasează chirie pe o proprietate neidentificată (Libertatea) - Mirabela Grădinaru ajunge la Washington înaintea lui Nicușor Dan. Partenera președintelui participă la un summit, la invitația Melaniei Trump (Adevărul)

Liderii coaliţiei de guvernare ar trebui să-şi ţină următoarea şedinţă în mijlocul angajaţilor unei fabrici care se închide: suntem în recesiune, dar dacă partidele de la guvernare se mai joacă mult de-a politica vom ajunge în criză economică mult mai repede decât ne aşteptăm (Ziarul Financiar)

Conform economiştilor şi datelor statistice, România este în recesiune din 2024 dar nu ştiam noi, iar recesiunea de la finalul anului trecut  - trimestrul III şi trimestrul IV pe minus – a fost doar confirmarea oficială a acestei situaţii.

După ce ar fi trecut efectul creşterii taxelor şi a preţurilor, în frunte cu energia, economia şi investiţiile private ar fi trebuit să-şi revină.

Creşterea economică de 1%, cât a fost prognozată în acest an dar înainte de izbucnirea războiului din Iran, nu cred că mai este valabilă, pentru că motoarele creşterii economice s-au gripat unul câte unul, comentează jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF.

Situaţia din economia românească nu este cea mai bună în acest moment, dar nici cea mai rea.

România mai poate să reziste: bugetul statului are bani pentru a trece următoarele luni pentru că Ministerul Finanţelor s-a împrumutat cu 4,7 miliard de euro exact înainte să izbucnească războiul din Iran; BNR are suficientă rezervă valutară pentru a calma presiunile pe cursul valutar leu/euro (de când a izbucnit războiul din Iran BNR vinde valută pentru a nu lăsa cursul să crească în această perioadă.

Nimeni nu ştie cum vor evolua lucrurile în Iran, în Orientul Mijlociu (şi să nu uităm că există în continuare război în Ucraina), nici măcar Trump nu ştie ce să facă mai departe şi cum să iasă cu faţa curată din Iran.

Problema este că dacă partidele de la guvernare continuă să se joace de-a politica, aşa cum se joacă cu această guvernare şi cu bugetul statului pe 2026, din recesiune ne vom trezi că intrăm în criză economică, criză financiară – creditorii îşi reduc expunerea pe România şi nu ne mai împrumută -, criză politică – niciun partid nu vrea să se asocieze cu o scădere economică -, şi criză socială – oamenii ies în stradă cerând altceva, iar acel altceva sau altcineva se va trezi în faţa aceleiaşi situaţii economice şi financiare.

Dacă cele patru partide care formează Guvernul – PSD, PNL, USR şi UDMR – nu strâng acum rândurile şi nu arată public acest lucru, criza este mai aproape de noi decât credem.

Situaţia geopolitică este mult prea tensionată pentru ca liderii politici de la putere să fie în opoziţie toată ziua, aşteptând ca economia să crească de la sine, companiile private să-şi reia investiţiile, iar salariile să crească din nou.

Cum își rotunjesc veniturile încasate de la buget șefii din Ministerul Agriculturii și soțiile lor. Ministrul Florin Barbu încasează chirie pe o proprietate neidentificată (Libertatea)

Ministrul agriculturii Florin Ionuț Barbu încasează o chirie pe o proprietate de neidentificat, iar firma familiei secretarului de stat Zoltán József Mihály a încheiat contracte cu DSVSA Mureș pe când în conducerea acesteia era chiar demnitarul. Un alt secretar de stat, are interese în domeniul viticol, iar ceilalți au lucrat aproape toată viața doar la stat. Soțiile acestora sunt și ele bugetare sau au interese în firme cu interese la stat.

Pe larg în Libertatea.

Cum arată tăierile Guvernului Bolojan în cea mai mare universitate din România. Rector: „În administraţie s-au făcut concesii pentru că puterea primarilor e mai mare” (HotNews)

Universitatea din București trebuie să taie în acest an aproximativ 25 de milioane de lei, iar întregul sistem universitar pierde 418 milioane de lei din finanțare. În acest context, rectorul celei mai mari universităţi din România explică, într-un interviu pentru publicul HotNews, cum gestionează reducerile din bugetul instituţiei – de la burse și investiții, până la reorganizarea unor servicii interne.

Marian Preda spune că universitatea a ajuns să analizeze fiecare cheltuială și să taie inclusiv din zone considerate până acum fixe. De exemplu, instituția și-a creat propriul serviciu de deratizare, dezinfecție și dezinsecție, pentru a reduce costurile de la milioane de lei către firme private la câteva sute de mii de lei pe an: „Suntem prima instituţie publică din România care s-a acreditat să facă asta. Am cumpărat containere, materiale, am trimis la instruire oamenii”. 

Marian Preda semnalează o situație „foarte gravă” cu care se confruntă Universitatea București: nu a putut face angajări în acest an. „Avem 2.500 de salariaţi titulari şi încă 1.500 asociaţi. Ne pleacă aproximativ 100 de cadre titulare pe an și trebuie să le înlocuim cu asistenţi, lectori. Însă putem face o angajare doar la 15 ieşiri din sistem. Neputând angaja, am dat banii aceștia la plata cu ora și am făcut nişte economii. Dar am creat nişte disfuncții”, afirmă rectorul Universității din București.

Mirabela Grădinaru ajunge la Washington înaintea lui Nicușor Dan. Partenera președintelui participă la un summit, la invitația Melaniei Trump (Adevărul)

Mirabela Grădinaru a fost invitată în SUA de prima doamnă a Americii, Melania Trump. Partenera de viață a președintelui Nicușor Dan va participa, alături de reprezentați ai 45 de țări, la „Summitul Coaliției Globale – Pregătind viitorul împreună”, care se va desfășura la Washington pe durata a două zile, 24-25 martie 2026, informează Adevărul.

În plan național, Mirabela Grădinaru a promovat proiectul „România în lumină”, încă de la preluarea mandatului de președinte de către Nicușor Dan. E vorba despre un proiect social menit să aducă în atenția publică teme precum sănătatea, educația, bunăstarea copiilor, tinerilor, femeilor și categoriilor vulnerabile, proiect asumat de Administrația Prezidențială. Primul eveniment a avut deja loc în noiembrie anul trecut, sub patronajul Mirabelei Grădinaru.

Votul pentru bugetul din 2026 nu salvează miraculos situația economică a României. Noi negocieri, vineri, între Guvern și Comisia Europeană (Europa Liberă) - Lia Savonea crește salariile unor categorii de magistraţi / Cel puţin 700 de magistraţi vor câştiga la salariul lunar 12-13.000 de lei net (G4Media) - Viața la umbra bazei aeriene NATO Câmpia Turzii: „Dacă pică racheta la ei în curte, o pot vinde cu jumătate de preț” (Adevărul) - Scenariul de coşmar. Dacă se ajunge la stocurile minime de petrol şi carburanţi, cine este alimentat primul şi cine este tăiat de pe listă (Ziarul Financiar)

Noapte albă în Parlament pentru buget. Schimburi de replici acide între Bolojan și Grindeanu, Anamaria Gavrilă a țipat la o colegă (Video) (SpotMedia)

Senatul și Camera Deputaților s-au reunit joi seara, de la ora 21:00, în ședință comună de plen, pentru dezbaterea proiectelor bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026. Ședința s-a prelungit până aproape de ora 03:00.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat în ședința de plen că a construit un buget care le spune oamenilor adevărul și anume că banii pe care îi producem nu ne ajung. Prin urmare, a arătat el, trebuie să decidem ce alegem – confortul pe baza datoriilor sau sănătatea viitorului.

Bolojan a încheiat spunând că știe că pentru mulţi români nu este o perioadă uşoară şi apar nemulţumiri, dar nu este corect să le răspundem cu soluţii pe termen scurt care mai târziu ne vor costa mai mult pe toţi.

La rândul său, Sorin Grindeanu susținut că toată "încrâncenarea absurdă" din ultimele zile s-a iscat pentru doar 0,04% din PIB, adică un miliard de lei. El a continuat atacurile la adresa partenerilor din coaliție și a avertizat că răbdarea social-democraților a atins o limită. Românii n-au nevoie să fie certaţi în fiecare zi, ci încurajaţi, a mai spus el.

George Simion, l-a atacat pe președintele PSD, spunând că acesta nu mai ştie dacă este în opoziţie sau la putere,. După un schimb de replici cu liderul AUR și cu liberalul Florin Roman, președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a părăsit plenul, locul său fiind luat de vicepreședinta Camerei, Natalia Intotero.

Parlamentarii nu au reușit să voteze toate anexele puse în dezbatere, așa că vor continua dimineață, de la ora 10:00, informează SpotMedia.

Tot astăzi este programat votul final pe proiectele legii bugetului de stat și legii asigurărilor sociale de stat.

Votul pentru bugetul din 2026 nu salvează miraculos situația economică a României. Noi negocieri, vineri, între Guvern și Comisia Europeană (Europa Liberă)

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru va discuta azi la Bruxelles cu reprezentanții CE despre banii din PNRR.

La discuții va merge și vicepremierul responsabil de reforma companiilor de stat din România, Oana Gheorghiu.

„Astăzi se va discuta inclusiv despre a cincea cerere de plată din PNRR. Ce este foarte important pentru România este să avem un buffer (rezervă – n.r.) de bani cash, ar fi vorba despre trei miliarde de euro din fonduri europene pe care vrem să le primim în luna aprilie”, explică pentru Europa Liberă șeful Fondurilor Europene.

Publicația atrage atenția că relația dintre finanțatorii statului și Guvern rămâne complicată din cauza neîncrederii piețelor în capacitatea Bucureștiului de a păstra disciplina cheltuielilor și în următorii ani, spun aceleași surse.

EXCLUSIV Lia Savonea crește salariile unor categorii de magistraţi: Majorare de 2% pe zi în salariul magistraţilor care îndeplineau condiţiile de a activa la fosta Secţie Specială / Fost înalt magistrat: Cel puţin 700 de magistraţi vor câştiga la salariul lunar 12-13.000 de lei net (G4Media)

Şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătoarea Lia Savonea, a semnat două ordine cu impact major asupra veniturilor magistraţilor.

Primul ordin se referă la „sporul SIIJ”. Procurorii care au activat la fosta Secţie Specială (SIIJ sau Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie) în perioada octombrie 2018 – martie 2022 au beneficat de un spor sau o diurnă de 2 %.

Ulterior, judecătorii care judecau dosarele SIIJ s-au considerat discriminaţi şi au cerut şi ei acest spor argumentând că îndeplinesc condiţiile de a activa la SIIJ, adică au vechime de 18 ani şi grad de Curte de Apel, aşa că trebuie să primească şi ei acest spor.

Un al doilea ordin semnat de Lia Savonea pe 18 martie 2026 se referă la majorarea în 2023 a salariilor magistraţilor cu 25 %, prin majorarea unui indice, VRS (valoare de referinţă sectorială), de la 484 de lei la 605 lei.

„După tăierea pensiilor magistraţilor, Savonea le majorează salariile. Asta se întâmplă”, a explicat un fost magistrat pentru G4Media.ro.

Ordinele Liei Savonea pot fi atacate în Contencios-Administrativ, potrivit surselor G4Media.ro.

Viața la umbra bazei aeriene NATO Câmpia Turzii: „Dacă pică racheta la ei în curte, o pot vinde cu jumătate de preț” (Adevărul)

În ciuda unor știri alarmiste, la câteva sute de metri de Baza Aeriană 71 Câmpia Turzii, viața curge surprinzător de calm. Pentru localnici, perspectiva unei rachete iraniene care să lovească baza NATO este mai degrabă un motiv de glume, decât de îngrijorare.

Reporteri „Adevărul” au fost în satul clujean lipit practic de Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” – Călărași Gară – localitate în care trăiesc peste 100 de familii ale căror case sunt la circa 500 de metri distanță de gardul bazei NATO.

Citiți reportajul în ziar.

Scenariul de coşmar. Dacă se ajunge la stocurile minime de petrol şi carburanţi, cine este alimentat primul şi cine este tăiat de pe listă. Unele dintre stocurile de rezervă sunt pe hârtie, nu toate cantităţile sunt depozitate fizic, jumătate sunt peste hotare (Ziarul Financiar)

Stocurile de urgenţă menţinute pe teritoriul României pot asigura consumul intern pentru aproxi­mativ 45 de zile, iar stocurile menţinute în extern, prin delegare, o perioadă de timp similară, totalul fiind de 90 de zile. 18 companii au avut obligaţia de a realiza aceste stocuri pentru perioada 2025-2026. Circa 50% din cantităţile stocate, petrol şi produse petroliere, nu sunt pe teritoriul României. Mai mult, nu toate cantităţile sunt fizice.

ZF scrie că în cazul unei crize, este o ordine a celor care vor avea acces la aceste rezerve. Primul şi cel mai semnificativ efect al războiului din Orientul Mijlociu este legat de alimentarea cu cantităţile necesare de petrol, produse petroliere şi gaze. Apoi vine preţul. Transporturile, producătorii de îngrăşăminte chimice, de plastic, de medicamente, petrochimia sunt în prima linie ca impact. Strict pentru România, nota de plată pentru importurile de petrol creşte cu 1 mld. $, la o medie de 120 de dolari pe baril faţă de nivelul de dinaintea crizei. În 60-90 de zile, această factură ajunge la consumator.

Huzureală în instituția care păzește democrația. Plimbări cu mașina de la stat, exces de șefime și sute de concedii medicale – INTERVIU (Cotidianul) - Încă o reformă blocată în Coaliție: comasările de instituții au rămas o vorbă-n vânt, partidele își numesc sinecuriști în fruntea lor. „Fiecare vrea să comaseze de la ceilalți” (Libertatea) - Pe mâinile cui sunt rezervele strategice de combustibil ale României: firme mari, mici sau în faliment (Europa Liberă)

Ședință crucială a coaliției pentru deblocarea bugetului. PSD amenință că nu va vota proiectul, PNL și USR rămân pe poziții, iar AUR arbitrează conflictul (HotNews)

Liderii partidelor din coaliția de guvernământ se reunesc, joi, de la ora 10.00, în biroul lui Sorin Grindeanu de la Camera Deputaților, într-o nouă încercare de a ajunge la o poziție comună în ce privește bugetul de stat pe anul 2026. Tensiunile din coaliție s-au amplificat în a doua zi de dezbateri din comisiile reunite de buget ale Parlamentului, în care PSD nu a reușit să impună amendamentul legat de pachetul de solidaritate pe care l-a promovat.

În cursul dimineții de miercuri, amendamentul PSD de alocare a unui ajutor unic pentru pensionari a avut susținerea UDMR, însă parlamentarii AUR fie nu au votat, fie s-au opus. În condițiile în care PNL și USR s-au opus și ele, amendamentul a căzut la vot.

Motivul nemulțumirii PSD a fost că amendamentul a fost socotit drept respins deși obținuse 23 de voturi favorabile, față 19 împotrivă și o abținere. În schimb, președintele de ședință, liberalul Bogdan Huțucă a spus că amendamentul nu a obținut jumătate plus unu din numărul parlamentarilor prezenți, astfel că a anunțat respingerea propunerii.

AUR a refuzat să susțină propunerea social-democraților, întrucât Sorin Grindeanu nu s-a angajat să sprijine un amendament al AUR legat de reîntregirea burselor pentru elevi și studenți și a sporului de doctorat.

Nervozitatea din coaliție este arătată de o postare pe Facebook a lui Sorin Grindeanu în care a scris că PSD „nu va ceda șantajului” și că nu renunță la amendament. „Dacă noua majoritate USR-PNL-AUR-POT, creată ad-hoc în Parlament, vrea să conducă România sacrificând pensionarii și copiii cu dizabilități atunci le urăm drum bun împreună!”, a scris liderul PSD citat de HotNews.

Huzureală în instituția care păzește democrația. Plimbări cu mașina de la stat, exces de șefime și sute de concedii medicale – INTERVIU (Cotidianul)

Sute de concedii medicale pe an, angajați care foloseau mașina de serviciu în interes personal, exces de șefi comparativ cu nevoile instituției. Sunt doar câteva nereguli descoperite de Adrian Țuțuianu, noul președinte al Autorității Electorale Permanente. Pe scurt, AEP pare o Românie în miniatură, în care să fii angajat la stat nu este o datorie, ci un prilej să muncești puțin, să iei salariu peste medie și să fentezi cât poți regulile.

În interviul acordat Cotidianul, Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente, a dezvăluit ce nereguli de neînchipuit a găsit.

AEP are în total 575 de angajați. După evaluare, Adrian Țuțuianu a ajuns la concluzia că poate să funcționeze la fel de bine cu 361. Cu 37% mai puțin, peste o treime.

Încă o reformă blocată în Coaliție: comasările de instituții au rămas o vorbă-n vânt, partidele își numesc sinecuriști în fruntea lor. „Fiecare vrea să comaseze de la ceilalți” (Libertatea)

Comasările de instituții ale statului, anunțate cu mare vervă în vara anului trecut pentru a „îndulci” majorările de taxe, au bătut pasul pe loc, iar după ce partidele și-au împărțit în coaliție conducerile, proiectele de fuziuni au fost abandonate cu totul, arată surse politice pentru Libertatea.

„Toate comasările de instituții s-au blocat după ce partidele din coaliție și-au distribuit conducerile acestora. Fiecare vrea să comaseze de la ceilalți”, au spus surse politice pentru Libertatea. 

„Proiectul a fost abandonat, acum se lucrează la numiri”, a mai spus sursa. 

„Niciodată nu au fost discuții serioase pe această temă, nu s-a depășit stadiul de idee”, spune o altă sursă. 

Contactată de Libertatea, Ioana Dogioiu – purtătoarea de cuvânt a Guvernului – a refuzat să comenteze oficial situația și a cerut o solicitare în baza Legii 544/2001 privind informațiile publice.

Pe mâinile cui sunt rezervele strategice de combustibil ale României: firme mari, mici sau în faliment (Europa Liberă)

România ar trebui să aibă o rezervă strategică de combustibili de 2 milioane de tone echivalent petrol. Ministerul Energiei susține că în depozite ar fi, de fapt, chiar mai mult combustibil.

Doar 2% din rezerva strategică e gestionată însă de stat, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.

Restul ar trebui să fie în depozitele a 18 operatori privați. Unele dintre firmele private care depozitează carburant din rezerva strategică a României sunt în insolvență sau faliment.

56,86% din stocuri sunt în țară. Restul – în țări ale Uniunii Europene.

Integral pe pagina Europei Libere.

Undă verde pentru licitaţia drumului expres care va face legătura între Autostrada A0 şi viitorul terminal 2 al aeroportului Henri Coandă, dar noul terminal nu are nici măcar un câştigător desemnat pentru proiectare. Aeroportul din Otopeni, cel mai mare din ţară, şi-a dublat traficul în zece ani. Anul trecut a ajuns la 17 milioane de pasageri, plus 7% (Ziarul Financiar)

Proiectarea şi execuţia drumului expres care va face legătura între Autostrada A0 Bucureşti Nord şi viitorul Terminal 2 al aeroportului Henri Coandă-Otopeni va fi scoasă la licitaţie, o investiţie estimată la peste 400 mil. lei, deşi pentru noul terminal nu se vede niciun progres. Nici măcar nu  fost încă desemnat un câştigător la licitaţia pentru proiectarea lui, un contract uriaş de 40 de mil. euro.

De altfel, proiectului noului terminal bate pasul pe loc  de anul trecut, când au fost lansate mai multe termene pentru depunerea ofertelor  în cadrul licitaţiei, în unul din cele mai mari contracte de proiectare.  Într-un final, nouă companii din domeniul ingineriei şi proiectării s-au înscris la licitaţia pentru proiectarea noului terminal de la aeroportul Henri Coandă (Otopeni), care nu are încă un câştigător, scrie ZF.

Legea bugetului pe 2026 ajunge astăzi în plenul Parlamentului. Noi dezbateri, după două zile de tensiuni (HotNews) - Momentul adevărului pentru PNL. Ce pierde și ce câștigă din mazilirea lui Bolojan – ANALIZĂ (Cotidianul) - Recoltă pestriță de procurori șefi: ce spun avizele CSM despre selecția făcută de ministrul Justiției (G4Media) - Piața motorinei se inflamează. România trebuie să-și revizuiască radical sursele de alimentare (Profit.ro)

Legea bugetului pe 2026 ajunge astăzi în plenul Parlamentului. Noi dezbateri, după două zile de tensiuni (HotNews)

Prima zi de dezbateri parlamentare a reliefat – și întețit – tensiunile dintre partidele de guvernământ. Pe fondul nemulțumirilor față de intenția PSD de a depune amendamente la bugetul adoptat de guvernul de coaliție săptămâna trecută, surse din PNL au declarat pentru HotNews că liberalii vor avea în weekend o ședință de Birou Politic Național pentru a stabili dacă vor mai rămâne sau nu la guvernare. O consultare internă similară a fost anunțată și în rândul social-democraților.

Contrele dintre partidele din coaliție au continuat și marți, atât între PSD și USR, cât și între PSD și PNL. Social-democrații au reușit, cu sprijinul AUR, să treacă o parte dintre amendamentele din „pachetul social” pe care l-au cerut cu insistență, însă în unele cazuri au rămas fără susținerea formațiunii de opoziție.

Ședința de marți a durat în jur de 14 ore, iar discuțiile din comisiile reunite de buget-finanțe vor fi reluate – și se vor încheia – miercuri.

Tot miercuri, de la ora 16:00, dezbaterile asupra bugetului de stat pentru 2026 se vor muta în plenul Parlamentului.

Votul plenului asupra bugetului urmează să aibă loc joi, când amendamentele adoptate în aceste zile în comisii vor fi supuse testului final.

Cei trei „i” care sclipesc în „săptămâna bugetului”: indiferență, incompetență, iresponsabilitate (Libertatea)

Jurnalistul Radu Soviani observă că proiectul de buget de stat, aprobat cu întârziere de patru luni de către Guvern, ajunge la vot în Parlament, după o „dezbatere publică” de trei zile.

• Cum să susții tu că inflația va fi de doar 3,6% în anul 2026, în condițiile în care în doar două luni (ianuarie și februarie 2026 – fără „efectele Iran”), rata inflației în România a fost de 1,5% (anualizat spre 9%), iar rata inflației în ultimele 12 luni a fost de 9,3%?
• Cum să fundamentezi tu că toate ramurile economiei vor crește în anul 2026, în condițiile în care doar în luna ianuarie 2026 rata șomajului a făcut un salt de la 6% la 6,3%, iar dobânzile au ajuns din nou la 7,4%?
• Cum să susții tu că industria va fi unul dintre motoarele creșterii economice de unu la sută în 2026, în condițiile în care recesiunea se adâncește în 2026, inclusiv în urma scăderii producției industriale? Datele prezentate de Institutul Național de Statistică arată că în ianuarie 2026 față de decembrie 2025, producția industrială a scăzut cu -7,3%, iar față de acum un an cu -3,9%.

Integral în Libertatea.

Momentul adevărului pentru PNL. Ce pierde și ce câștigă din mazilirea lui Bolojan – ANALIZĂ (Cotidianul)

Pentru unii liberali ar fi tentant să scape de Ilie Bolojan. Clientela de partid și primarii ar răsufla ușurați. Nu ar mai avea în coaste un om care s-a angajat să reducă deficitul și chiar se ține de treabă. E drept, cu prețul unei austerități care lovește nu doar în populație, ci și în rețelele de partid. Ar fi însă și la fel de avantajos, pe cât este de tentant?

Dacă liberalii vor forța demiterea lui Ilie Bolojan, vor pierde avantajul de a avea un prim-ministru mână de fier, care nu stă drept în fața social-democraților. Nu au mai avut acest privilegiu de mult. De ani de zile, PNL a coabitat cu PSD ca să fie la guvernare și a dat apă la moară tuturor mofturilor social-democrate.

Prin demiterea lui Bolojan, liberalii și-ar putea asigura rămânerea la guvernare și locurile din Parlament. Totul în contextul în care PSD amenință inclusiv cu alegeri anticipate numai să scape de Bolojan. Anticipatele nu ar aduce niciun avantaj nici PNL, nici PSD, nici USR. Cu scorurile de acum din sondaje, cele trei partide ar risca să fie minoritare într-un Parlament dominat de autointitulații suveraniști. Dacă PSD ar merge până în pânzele albe, ceea ce e puțin probabil totuși, mulți liberali și-ar pierde locurile călduțe din Parlament. Așadar, interesul lor este să stingă focul înainte de gesturi extreme și înainte ca nervii social-democraților să dea în clocot.

Pe larg în Cotidianul.

Recoltă pestriță de procurori șefi: ce spun avizele CSM despre selecția făcută de ministrul Justiției (G4Media)

Audierile din fața Secției pentru procurori a CSM a candidaților pentru cele mai înalte funcții din Parchete s-au soldat cu un tablou extrem de divers al candidaților. Atât de divers, încât se pune întrebarea care or fi fost criteriile după care ministrul Justiției a operat selecția celor care au trecut de comisia ministerului și au ajuns în fața CSM.

Jurnalistul Liviu Avram, G4Media, scrie că avem doi candidați care au obținut aviz pozitiv cu unanimitate: Codrin Miron, candidat la funcția de șef al DIICOT, și Viorel Cerbu, aspirant la poziția de șef al DNA.

La polul celălalt, avem doi candidați care s-au prezentat lamentabil, după toate criteriile, la interviurile din fața CSM: Cristina Chriac, pentru funcția de procuror general al României, și Gill-Julien Grigore-Iacobici, pentru cea de procuror șef adjunct DIICOT.

Ambii au fost avizați negativ cu scoruri de 1-5 – practic tot unanimitate, dat fiind că singurul care a votat în favoarea lor a fost cel care i-a și propus, ministrul Justiției Radu Marinescu.

Între cele două categorii de mai sus s-au plasat candidații la funcția de procuror șef adjunct al DNA.

Următoarea mișcare aparține ministrului Justiției. Acesta are două opțiuni: fie renunță la propunerile avizate negativ și reia procedura pentru acele poziții, fie îi cheamă pe cei avizați negativ la un nou interviu și trimite totuși propunerile președintelui Nicușor Dan. Deocamdată, din declarațiile sale publice, ar înclina spre a doua variantă.

Și mai rămâne, desigur, marea necunoscută: ce va face președintele Nicușor Dan.

Piața motorinei se inflamează. România trebuie să-și revizuiască radical sursele de alimentare. Spațiul de manevră nefiscal al Guvernului - limitat (Profit.ro)

România, care-și acoperă peste o treime din consumul de motorină din importuri, va trebui să-și înlocuiască aproape în totalitate sursele de aprovizionare, în ultimele luni majorându-și considerabil expunerea pe diesel-ul provenit din Golf, devenit indisponibil de la blocarea de facto a Strâmtorii Ormuz, ca urmare a declanșării războiului din Iran.

Dacă în 2025 o pătrime din motorina importată de România provenea din Arabia Saudită, în ultima lună premergătoare declanșării conflictului din Iran, februarie, acest procent a ajuns la 54%, relevă analiza Profit.ro.

În februarie,  peste jumătate din diesel-ul descărcat în terminalele din Constanța a provenit din Arabia Saudită, care a fost responsabilă pentru o cantitate de 195 mii tone, din totalul de 360 mii tone importat de România.

Nu toată motorina descărcată la Constanța este alocată pieței interne, de aici alimentându-se și Ucraina și, posibil, și Republica Moldova. 

De ce planul PSD de a-l da jos pe Bolojan este o idee proastă / Există o soluție mai bună pentru a lua înapoi voturile AUR (G4Media) - Dezmățul primarilor pe bani publici continuă. Edilii vor toca 18 miliarde de lei în 2026, deși Curtea de Conturi le-a găsit nenumărate nereguli (Libertatea) - Raportul OCDE despre România 2026: între festivismul guvernamental și nota de plată a realității (Economedia)

România, în vizorul Teheranului. Experți în intelligence: Riscul de securitate a rămas neschimbat după decizia privind bazele americane (Adevărul)

Permisiunea acordată avioanelor americane de a folosi bazele aeriene din România a atras atenția Teheranului. Specialiștii consultați de „Adevărul” analizează acum posibilele represalii ale Iranului.

Orice lansare de rachete, spune generalul (r) Virgil Bălăceanu, care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, este depistată prin sistemul satelitar militar al NATO, al SUA. Informația ajunge prima dată la comandamentul operațional aerian al NATO de la Rammstein. În următoarele 1-2 minute, se stabilește traiectoria și ținta probabilă. În următoare 3-5 minute se dă comanda pentru doborâre.

Ca atare, conchide Bălăceanu, „probabilitatea ca una sau două sau trei rachete să ajungă în spațiu aerian al României, survolând Marea Neagră, este extrem de scăzută, este către limită, se duce către imposibil.” 

La rândul lui, comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, cu peste două decenii de experiență în intelligence, susține pentru „Adevărul” că era de așteptat o reacție a Iranului după anunțul privind folosirea bazelor românești în scopuri logistice de avioanele americane.

Comandorul susține că România nu este singurul stat care și-a deschis bazele pentru avioanele americane. „În fond, toate statele care au acorduri cu Statele Unite au acceptat prezența trupelor americane pe teritoriul lor.”

Dorin Toma, fost șef al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, este de părere că declarațiile purtătorului de cuvânt al MAE iranian nu au o foarte mare relevanță, în contextul în care statele din Golf au fost atacate de Iran fără nicio declarație prealabilă.

De ce planul PSD de a-l da jos pe Bolojan este o idee proastă / Există o soluție mai bună pentru a lua înapoi voturile AUR (G4Media)

PSD pare mai departe convins că premierul Ilie Bolojan este marea lor problemă. În continuare, liderii partidului plănuiesc cum ar putea scăpa de el cât mai repede. Potrivit surselor G4Media, pesediștii iau în calcul mai multe variante: de la retragerea miniștrilor din guvern, dacă valul de amendamente la proiectul de buget pică în Parlament, până la chiar o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern. Sorin Grindeanu nu știe însă ce vrea președintele Nicușor Dan. De la Cotroceni n-a venit, se pare, niciun semnal.

Ideea răsturnării premierului Bolojan este proastă din mai multe motive. A declanșa acum o criză politică, cu două războaie în desfășurare — unul la graniță, în Ucraina, și celălalt în Orientul Mijlociu — ar fi o probă de iresponsabilitate politică. Populația este îngrijorată, pe bună dreptate, de prețurile la carburanți, la energie și se teme mai mult ca niciodată pentru ziua de mâine. Partidul care aruncă acum țara în haos va plăti un preț politic mare.

Raportul OCDE despre România 2026: între festivismul guvernamental și nota de plată a realității (Economedia)

Guvernul a întâmpinat noul raport al OCDE (16 martie 2026) cu reflexul deja consacrat al auto-felicitării. Încă o confirmare că România a făcut progrese, că se apropie de standardele occidentale, că șantierele se văd, că economia duduie și că reformele sunt ca și făcute. Numai că, citit cu atenție, documentul nu este o medalie, ci o radiografie a unui suferind. Iar radiografiile serioase nu aplaudă, ci arată fisurile. OCDE recunoaște explicit că România a recuperat masiv din decalajele de venit și productivitate, dar tocmai această parte pozitivă este urmată îndeaproape de avertismente de luat în seamă,  precum creștere economică încetinită, inflație încă ridicată, deficit bugetar exploziv, datorie publică în urcare, competitivitate erodată de salarii care au crescut mai repede decât productivitatea, absorbție întârziată a fondurilor europene și o administrație care continuă să funcționeze fragmentat și impredictibil. Cu alte cuvinte, raportul spune că România a urcat mult, dar a început să urce strâmb.

Continuarea, în Economedia.

Dezmățul primarilor pe bani publici continuă. Edilii vor toca 18 miliarde de lei în 2026, deși Curtea de Conturi le-a găsit nenumărate nereguli (Libertatea)

După ce a majorat taxele în două rânduri pentru românii de rând pentru a salva deficitul bugetar, Guvernul continuă să aloce bani pentru investițiile primarilor și lucrări îndoielnice.

Proiectul de buget al României pe anul 2026, analizat de Libertatea, arată pentru acest an finanțări masive, în valoare totală de 18,2 miliarde de lei, pentru autoritățile locale, prin intermediul bugetului Ministerului Dezvoltării. Acesta este condus de către Cseke Attila de la UDMR.

Anul trecut, Curtea de Conturi a devoalat faptul că 87% din bugetul Ministerului Dezvoltării se ducea pe programe de dezvoltare locală.

Instituția recomanda atunci auditarea acestor programe și instituirea unor criterii clare de acordare a banilor. În plus se cerea terminarea investițiilor deja începute înainte de a demara altele noi.

Ilie Bolojan acuză PSD de „retorică tip AUR” și pe Sorin Grindeanu de minciună: „Soluții magice nu există” (Digi24) - Simulare Evaluarea Națională 2026. Proba scrisă la Limba și literatura română începe la ora 9 și durează 2 ore – regulile de examen (Edupedu) 

Ilie Bolojan acuză PSD de „retorică tip AUR” și pe Sorin Grindeanu de minciună: „Soluții magice nu există” (Digi24)

Primul ministru Ilie Bolojan cataloghează ieşirea PSD de duminică privind amendamentele pe care parlamentarii partidului le vor depune la legea bugetului de stat drept „o acţiune politică” prin care „încearcă să vină o retorică de tip AUR, încercând oarecum să se delimiteze de răspunderile acestei guvernări”. Bolojan consideră că modul de acţiune al PSD nu poate aduce rezultate. „Acest tip de minciuni în care încearcă să ni se pună eticheta: cei răi sunt cu bogaţii, noi suntem cu săracii, nu au niciun fundament real”, a spus Bolojan, în interviul acordat Digi24, făcând referire la scrisoarea deschisă a lui Grindeanu. 

Ilie Bolojan a vorbit despre bugetul care urmează să fie dezbătut în Parlament. „Orice chetuială trebuie acoperită de undeva – cineva pierde”, a spus premierul. „Le mulțumesc românilor că au înțeles costurile sociale, dar soluțiile magice sunt o minciună”. „Am încredere că în afară de jocuri de imagine, există oameni responsabili, care își dau seama că acest buget este maxim posibil”, mai crede Ilie Bolojan.

Cât despre prețul combustibilului, creşterea în România este mult mai mică decât la cotaţiile internaţionale sau ţările din vestul Europei. Premierul Bolojan a precizat la Digi24 că Guvernul a adoptat schema de sprijin pentru transportatori şi va face şi pentru agricultori acelaşi lucru.

Simulare Evaluarea Națională 2026. Elevii de clasa a VIII-a intră în săli până la ora 8:30. Proba scrisă la Limba și literatura română începe la ora 9 și durează 2 ore – regulile de examen (Edupedu)

Luni, 16 martie, are loc simularea probei la Limba și literatura română din cadrul Evaluării Naționale 2026, conform calendarului oficial. Elevii trebuie să fie prezenți în săli până la ora 8:30, iar proba începe la 9:00. Candidații primesc subiecte tip broșură și au posibilitatea să solicite pagini suplimentare, conform procedurii Ministerului Educației și Cercetării. 

Amintim că, la nivel național, sindicatele din Învățământ au transmis că peste 50% din profesorii membri de sindicat au decis să nu participe la simulările examenelor naționale 2026, potrivit unei informări.

Vineri, 13 martie, Ministerul Educației a transmis că în 127 de unități de învățământ nu se organizează simularea Evaluării Naționale 2026. Cele mai multe școli sunt din municipiul București și din județele Ialomița, Covasna și Vaslui, potrivit surselor Edupedu.ro.

În 40 de școli din București, peste 3.000 de elevi nu vor susține simularea Evaluării Naționale 2026, potrivit unui răspuns transmis de Inspectoratul Școlar al Municipiului București la solicitarea Edupedu.ro. 

Cine este Natalie Musteață, românca premiată la Oscar 2026. Ce spune despre originea ei: „Am crescut cu româna și franceza” (Adevărul)

Regizoarea și scenarista româno-americană Natalie Musteață a câștigat premiul Oscar pentru Cel mai bun scurtmetraj live-action, la cea de-a 98-a ediție a Premiilor Academiei, pentru filmul „Two People Exchanging Saliva”.

Filmul, o coproducție franco-americană lansată în 2024, propune o satiră distopică despre o societate în care sărutul este interzis, iar relațiile dintre oameni sunt supuse unor reguli absurde și represive. Prin această premisă neobișnuită, pelicula explorează teme precum dorința, controlul social și libertatea individuală.

Natalie Musteață, curator de artă, scriitoare și cineastă cu doctorat în istoria artei, s-a remarcat în ultimii ani prin proiecte aflate la intersecția dintre artă contemporană și cinema experimental.

Adevărul citează un interviu pentru www.like5.ro în care ea spunea că a crescut „într-o familie românească de artiști și disidenți” venită în SUA via Franța, că a crescut cu limba română și franceza și că familia ei avea rădăcini puternice în teatrul din România. În același interviu spunea și că se gândește adesea cum ar fi arătat viața ei dacă ar fi crescut în România.