Revista presei românești

Importanţa industriei de război în România (DW) - Rectificarea bugetară: Deficitul bugetar se majorează la aproape 7%, iar creșterea economică a fost revizuită în scădere la 2,8% (Economedia) - România, țara copiilor abandonați. Motivele pentru care mamele își părăsesc copiii încă de la naștere (Adevărul)

Unde sunt marile teme electorale din agendele candidaților la președinție? (Europa Liberă)

Doisprezece candidați la prezidențiale, de toate culorile politice și independenți, s-au aliniat până acum la startul alegerilor. Problemele fundamentale ale României sunt multe și rezolvarea unora trenează de ani de zile. În loc să fie abordate aceste teme, campania excelează prin populism.

Subiecte care au ținut până acum prime-time-ul:

• diploma și notele de la bacalaureat ale lui Marcel Ciolacu, candidatul PSD;
• cartea lui Nicolae Ciucă – mai ales prețul exorbitant al panourilor care au împânzit țara pentru promovarea ei – și clipul despre bătălia de la Nasiriyah (Irak), „prima după al Doilea Război Mondial la care ia parte armata română”, contrazisă de o investigație recorder.ro;
• notele mici ale Elenei Lasconi, candidata USR, la licența obținută la facultatea (privată) ecologică din Deva, pe care a omis să o treacă în CV;
• speculații pe tema candidaturii la prezidențiale a lui Mircea Geoană.

Toate aceste subiecte mărunte, dar semnificative pentru mediocritatea campaniei, au invadat agenda publică și nu au făcut decât „să amplifice sentimentul de irelevanță și apatia electoratului”, spune pentru Europa Liberă analistul politic Ovidiu Voicu.

„Mediocritatea temelor este în oglindă cu mediocritatea candidaților și împreună duc la accentuarea dezinteresului. Știm din cercetări că doar o treime dintre cetățeni au interes față de politică. În momentul în care temele campaniei nu se suprapun în nici un fel cu interesele oamenilor, acest procent scade”, mai spune Ovidiu Voicu.

Războiul din Ucraina și posibilitatea izbucnirii unui conflict Rusia-NATO se află pe prima poziție în îngrijorările românilor, 33%, potrivit unui sondaj INSCOP din aprilie.

Apoi, cetățenii sunt preocupați de costul vieții (28,6%), de pierderea locului de muncă (22,7%), de sănătate (18,5%) și de educație ( 13,2%).

Niciunul dintre aceste subiecte nu apare în discursurile candidaților și partidelor, nu sunt propuse proiecte și nu există viziuni pe termen lung.

 

Opinie: Importanţa industriei de război în România (DW)

Industria autohtonă de armament, abandonată ani de zile, dezmembrată și parțial chiar vândută la fier vechi, trebuie înlocuită sau refăcută, potrivit discuțiilor de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Planul de înzestrare a Armatei României pentru 2025 – 2034 a fost unul dintre punctele principale ale ședinței CSAT.  Acest plan corelează nevoile de tehnică și echipamentele militare cu resursele financiare care pot fi alocate înzestrării prin bugetele anuale de stat... Potrivit unui Raport NATO, România deși a alocat anul trecut 2,5% din PIB, a cheltuit doar 1,6%, ceea ce pare o anomalie pentru o țară care are la frontierele sale un război care durează de mai bine de doi ani de zile. 

Planul pe 10 ani de înzestrare a Armatei e cumva complementar cu Strategia Națională pentru Industria de apărare, 2024-2030. Potrivit acestei Strategii, statul va investi 150 de milioane de euro anual în fabricile de armament astfel încât acestea să fie retehnologizate până în 2030. Strategia promite să producă muniție după standarde NATO,  fiindcă întreprinderile autohtone sunt calibrate pentru armament sovietic și în cei aproape 35 de ani tranziție nu au fost făcute schimbările tehnice necesare pentru trecerea lor pe sistemul folosit de Occident.

Președintele, primul ministru, șefii serviciilor secrete și miniștrii prezenți la întâlnirea de la Cotroceni susțin că odată cu creșterea alocărilor bugetare pentru Apărare, România ar trebui să atragă investiții și colaborări cu marile companii militare din lume.

Citiți articolul Sabinei Fati pe pagina DW.

 

Rectificarea bugetară: Deficitul bugetar se majorează la aproape 7%, iar creșterea economică a fost revizuită în scădere la 2,8% (Economedia)

Ministerul Finanțelor a publicat joi proiectul de rectificare bugetară, prima din ultimii aproape doi ani. Deficitul bugetar a fost majorat la 6,94% din Produsul Intern Brut, o creștere de aproape 2 puncte procentuale față de estimarea de la începutul anului, de 5% din PIB. Creșterea economică prognozată pentru finalul anului a fost revizuită în jos, la 2,8%, față de prognoza de 3,4% din proiectul de buget elaborat la începutul anului.

Amintim că anul trecut și în acest an Executivul a folosit Fondul de Rezervă Bugetară pentru a face redistribuiri de plăți, o modalitate considerată netransparentă de către Consiliul Fiscal.

Economedia a scris anterior că la rectificarea bugetară primesc bani în plus: Sănătatea – 11,4 miliarde lei, Educația – 6,4 miliarde lei, Transporturile – 5 miliarde lei și Dezvoltarea Regională – 9 miliarde lei.

 

România, țara copiilor abandonați. Motivele pentru care mamele își părăsesc copiii încă de la naștere (Adevărul)

Un fenomen dramatic capătă amploare, mai ales în maternitățile din județele sărace ale României. Tot mai mulți copii nou-născuți sunt efectiv abandonați în maternitate. În mare parte, mamele care-și abandonează copiii sunt femei din familii sărace și fără noțiuni elementare de educație sanitară sau educație sexuală. Statisticile confirmă această realitate sumbră. În jur de 9000 de copii sunt abandonați, pe an, în România. Unii în maternitate, alții în spitale sau, pur și simplu, dați statului fiindcă nu pot fi întreținuți de familie. 

”Sărăcia este o problemă invocată. Condițiile economice nu le ajută să poată crește acel copil. Nu au locuință, nu au venituri, nu au condiții”, precizează specialistul în neonatologie Carmen Zaboloteanu pentru Adevărul. Culmea, o caracteristică a mamelor care-și abandonează copilul la maternitate, cel puțin în județul Botoșani, este faptul că au deja mai mulți copii acasă. Unele nu se află la primul abandon.

Marele blat al stabilității - împărțeala dintre Ciolacu, Ciucă și Iohannis (SpotMedia) - „La noi nu ajunge apa” | Ciclonul Boris dă alerta pe Dunăre. Primarii din orașele riverane și hidrologii nu se așteaptă la inundații (Europa Liberă)

Președintele cerșetor (G4Media)

Președintele Iohannis își caută activ un cuib post-Cotroceni, scrie jurnalistul Cristian pantazi, redactor șef G4Media. A încercat prin forțe proprii la NATO, dar ușa transatlantică i s-a trântit în nas. La UE n-a împușcat nimic. A ajuns în situația umilitoare ca PNL să-l vâre cu forța în viitorul Senat printr-o ficțiune juridică copiată de la Ion Iliescu. Nu era suficient că își încheie mandatele cu o moștenire deplorabilă, a ajuns să cerșească votul PNL și PSD la o lege făcută strict pentru el. Iar în drumul spre Parlament va mai rupe câteva procente de la PNL și Nicolae Ciucă.

Nicolae Ciucă ar putea deconta serios lipirea și mai puternică de un președinte aflat la minimum de popularitate, după cum au arătat multe sondaje din acest an. Or, pentru un candidat precum Nicolae Ciucă, cu mult sub scorul partidului, orice vot pierdut contează. El va duce acum în spate nu doar propriile probleme, ci și pasivul lui Iohannis: două mandate fără mari realizări, cu justiția aproape distrusă (a explicat Dan Tăpălagă de ce), cu educația în pioneze, cu PSD readus la putere după epoca Dragnea.

PSD vrea să fie beneficiarul acestei situații. Oamenii lui Ciolacu vor vota legea Iohannis pentru că miros șansa de a coopta la guvernare după alegeri un PNL și mai slăbit.

 

Marele blat al stabilității - împărțeala dintre Ciolacu, Ciucă și Iohannis (SpotMedia)

Jurnalista Ioana Ene Dogioiu constată că Marcel Ciolacu rostește periodic o frază pe care pare hotărât să le-o bage bine în cap pesediștilor: puterea trebuie împărțită, dacă PSD dă președintele, nu va da și premierul, chiar dacă va fi în coaliția de guvernare.

Chiar dacă dl Ciolacu crede sincer în acest principiu, e greu de înțeles de ce simte nevoia să-l tot repete în campanie, deși poate avea un efect demobilizator.

Doar dacă vrei să îi îndemni pe ai tăi să se gândească  nu doar pe cine doresc președinte, pe Marcel Ciolacu desigur, ci și care ar fi premierul nonPSD ideal pentru ei în următorii ani.

Prima întrebare este cu cine ar putea face coaliție PSD. Răspunsul e destul de clar: cu PNL. Cu suverniștii nu se poate, dacă PSD vrea să mai scoată capul în lume, și Marcel Ciolacu a infirmat deja posibilitatea. Cu USR nu are cum să funcționeze. Iar UDMR e puțin probabil să fie suficient. 

Cu siguranță Nicolae Ciucă e premierul non-PSD ideal. Guvernarea președintelui liberal a fost chiar mai profitabilă pentru PSD decât actuala guvernare, pentru că banii erau la fel de mulți, însă nu decontau politic erodarea decât în mică măsură.

Jurnalista SpotMedia consideră că dacă PSD va fi de acord cu modificarea legii în regim de urgență pentru ca președintele Iohannis să candideze independent pe lista electorală PNL pentru Senat, este clar că PNL și PSD au bătut palma pentru marea împărțire a funcțiilor în decembrie: președintele și premierul să meargă în tandemul Nicu și Marcel în ce ordine o fi să fie, iar Klaus Iohannis să devina președintele Senatului și președintele PNL, la pândă pentru o dregătorie externă pentru care să fie propus.

 

„La noi nu ajunge apa” | Ciclonul Boris dă alerta pe Dunăre. Primarii din orașele riverane și hidrologii nu se așteaptă la inundații (Europa Liberă)

Timp de o săptămână, începând din 17 septembrie, debitul Dunării la intrarea în România crește în fiecare zi cu 1.000 de metri cubi pe secundă, arată prognoza de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor(INGHA). Autoritățile române spun că sunt în alertă, dar că nu există pericolul unor viituri.

Miercuri, pe 18 septembrie, Dunărea intra în România – la Baziaș – cu un debit de 3.400 m3/s, iar joi debitul va ajunge la 4.100 m3 /s.

Pe 24 septembrie debitul va fi de 8.000 m3/s.

Adrian Budirinca, viceprimarul comunei Gruia/ județul Mehedinți spune pentru Europa Liberă că „la noi nu ajunge apa”.

„Nu facem baraje”, spune viceprimarul Budirincă.

„Dacă ar ajunge apa, noi am avea probleme numai la satul Izvorele care aparține de Gruia. Dar și satul ăla e sus, de la ultima lor casă până la Dunăre mai sunt doi kilometri. Nu am primit nicio avertizare până acum. Dar urmărim prognoza.”

Localitatea următoare unde sunt măsurate cotele apelor Dunării este Municipiul Calafat.

Primarul Dorel Mitulețu spune pentru Europa Liberă că, deocamdată, cotele apelor Dunării de la Calafat „nu sunt agravante”.

„Nu avem niciun indiciu în momentul acesta că s-ar întâmpla ceva... La noi, singura zonă care are probleme e zona de la gară, dar nici acolo că nici nu folosim gara așa de mult”, a spus Dorel Mitulețu.

De ce nu a vrut Ciolacu să aibă un comisar important la UE? (DW) - Soluții pentru diminuarea efectele inundațiilor din România (Adevărul) - Cine are 3 miliarde de lei pe mână la Apele Române, instituția responsabilă de lucrările de amenajare contra inundațiilor: un condamnat penal care încasează 20.000 de lei pe lună (Libertatea)

Victorie sau eșec pentru Ciolacu la Bruxelles? Ce a obținut de fapt România în noua Comisie Europeană: comisar fără mare relevanță, salvat parțial de funcția de vicepreședinte (G4Media)

Domeniul primit de Roxana Mînzatu (PSD) în Comisia Europeană – ”Oameni, Competențe și Pregătire” e unul fără prea multă substanță și, în orice caz, mult sub nivelul de ambiție anunțat public de Marcel Ciolacu, care a cerut un portofoliu relevant economic, scrie jurnalistul Cristian pantazi, redactor șef  G4Media. Cu două pietre de moară în buzunar – PNRR întârziat și deficitul bugetar explodat, premierul a înregistrat două cedări în negociere: l-a schimbat pe Victor Negrescu și a primit alt portofoliu decât cel dorit. Ursula von der Leyen i-a dat însă un premiu politic de consolare: Roxana Mînzatu a devenit unul dintre cei șase vicepreședinți executivi ai Comisiei, o premieră pentru România.

De fapt, România nu contează în Comisia Europeană. O arată analizele Reuters (via Boursorama) și Politico, care nici măcar nu amintesc de postul obținut de Roxana Mînzatu în analizele despre posturile relevante din Comisia Europeană.

Articolul integral, aici.

 

De ce nu a vrut Ciolacu să aibă un comisar important la UE? (DW)

Ce o recomandă pe eurodeputata social-democrată Roxana Mînzatu pentru funcția de comisar european și de vicepreședintă a Comisiei Europene? Genul, experiența, studiile?, întreabă jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.

Roxana Mînzatu are 44 de ani și este de la 20 de ani membră PSD. Tenacitatea și loialitatea au propulsat-o foarte sus. S-a ocupat de fonduri europene la Ministerul Integrării și în instituții care făceau punte între public și privat încă de la 24 de ani. I-a ajutat tot timpul pe primarii social-democrați să obțină fondurile de care aveau nevoie și i-a îndrumat pe clienții partidului să aleagă scurtăturile cele mai eficiente. A stat alături de Liviu Dragnea și de Viorica Dăncilă și a făcut tot ceea ce trebuie pentru a rămâne pe poziții și pentru a prinde următoarea trambulină. A fost mereu ascultătoare și nu a ieșit din rând, calități primare pentru un politician român care vrea să răzbată. 

Marcel Ciolacu și PSD ar fi putut recomanda pe cineva cu mai multă competență în domeniu, dar partidul are nevoie de oameni loiali și recunoscători. Acesta e și motivul pentru care România nu a propus pe cineva cu mai multă portanță, un profesionist recunoscut în domeniul economiei, cum promisese premierul, sau un specialist în relații internaționale și diplomație, care să se ocupe de coeziune, integrare și viziunea de viitor a proiectului european. 

Marcel Ciolacu a preferat un fotoliul fără anvergură pentru România, poate pentru că social-democrații preferă dublu sens pe mai departe. Și cu Estul, și cu Vestul. Și cu chinezii în afacerile strategice , și cu americanii. Totul ca România să se scalde în ape călduțe.

Pe larg, aici.

 

Soluții pentru diminuarea efectele inundațiilor din România. Specialist: „Avem lucrări, nu și specialiști” (Adevărul)

Marius-Lucian Botoș, cadru didactic la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, a analizat soluțiile pentru diminuarea efectelor inundațiilor în România. Autoritățile au rămas blocate în perioada în care soluția era reprezentată doar de baraje și diguri.

„De cele mai multe ori, rezolvarea se obține prin aplicarea de măsuri nestructurale: întreținere și exploatare. Întreținerea albiilor minore, întreținerea bazinelor hidrografice, eliberarea albiei minore de lucrări provizorii sau permanente, controlul vegetației în albie, controlul exploatărilor forestiere din bazin în baza impactului hidrologic etc.”, precizează acesta.

„Domeniul hidrotehnic pare în moarte clinică. Avem lucrări, dar nu și specialiști suficienți care să le exploateze. Una din cele mai mari tragedii ale acestui domeniu este politizarea lui excesivă”, mai spune Marius-Lucian Botoș, cadru didactic la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

Citiți mai mult aici.

 

Cine are 3 miliarde de lei pe mână la Apele Române, instituția responsabilă de lucrările de amenajare contra inundațiilor: un condamnat penal care încasează 20.000 de lei pe lună (Libertatea)

Locuitorii din județele Vaslui și Galați sunt încă sub avertizări privind viiturile, în vreme ce peste 20.000 de locuitori din zonă sunt afectați de inundațiile provocate de ciclonul Boris.

Două baraje s-au rupt în timpul inundațiilor din Galați și până acum niciun oficial nu și-a asumat dezastrul.

Administrația Națională Apele Române a fost nonstop o miză în toate guvernele, din cauza sumelor mari avute la dispoziție și mai toate partidele au vrut să își împingă oamenii la conducere. La ultima împărțire în coaliție, Apele Române au ajuns la PSD. Instituția este condusă de Sorin Lucaci, numit în funcția de director general în august 2022 de fostul ministru al mediului Tanczos Barna, care în acel moment reprezenta UDMR în coaliția de guvernare.

Lucaci este inginer de drumuri la bază, iar în trecut a fost șef la Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.

În 2019, acesta a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare, după ce a fost prins conducând sub influența alcoolului, conform Curentul.info.

Conform declarației sale de avere de pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, Lucaci a încasat anul trecut 240.388 de lei de la Apele Române, ceea ce înseamnă 20.032 de lei net, pe lună.

Locurile de muncă de la Apele Române sunt căutate datorită salariilor bune. Din bugetul anual de 3 miliarde de lei, instituția dă o treime, respectiv 947 de milioane de lei, pe salarii, conform bugetului său. Cum aceasta are circa 10.000 de angajați, rezultă că salariul mediu în companie este de 94.700 de lei brut pe an, adică 7.890 de lei pe lună, acest lucru înseamnă o medie netă de 4.615 lei. Există însă salarii și de peste 10.000 de lei lunar pentru funcțiile de directori, scrie Libertatea.

Ce obstacole stau în calea unei candidaturi a lui Klaus Iohannis la alegerile parlamentare pe lista PNL. Într-una dintre variante, președintele e la mâna PSD (HotNews) - Averile candidaților la alegerile prezidențiale 2024. Politicienii care „defilează” cu mașini din anii 2000, multe case și terenuri (Adevărul) - Surpriza verii. Puterea vacanţelor urcă aeroporturile din Antalya şi Istanbul în top trei destinaţii cu plecare de pe Otopeni (Ziarul Financiar)

Ce s-a schimbat după Colectiv, pandemie, incendii, inundații și cutremure. Povestea lui „ne-a prins nepregătiți” & autoritățile române (Europa Liberă)

Planuri, programe, strategii. Autoritățile române sunt campioane la a pune pe hârtie promisiuni și a evalua riscurile. Marile dezastre - cutremure, inundații, incendii - prind România pregătită până în dinți cu documente strategice, dar în bătaia vântului când vine vorba de practică.

Europa Liberă atrage atenția că în ultimii 20 de ani, au fost elaborate două strategii împotriva inundațiilor și o a treia este în curs de aprobare.

Prima strategie din ultimele două decenii a fost făcută în 2005, după inundații catastrofale care au lovit țara.

A fost semnată de premierul Călin Popescu Tăriceanu și contrasemnată de mulți miniștri - Sulfina Barbu (Mediu), Vasile Blaga (Interne), Gheorghe Flutur (Agricultură), Codruț Sereș (Transporturi), Sebastian Vlădescu (Finanțe).

Documentul arăta că „anual se inundă zeci de mii de hectare de terenuri. Anual îşi pierd viaţa datorită (!sic) inundaţiilor în medie OPT locuitori, iar pagubele medii multianuale produse de inundaţii depăşesc 100 milioane de euro”.

Strategia din 2005 conține principii de bază, greu de cuantificat. Nu spune câte diguri ar trebui construite, câte albii de râu decolmatate, câte baraje reabilitate și așa mai departe.

Cinci ani mai târziu, în 2010, în guvernarea Emil Boc (PD-L), autoritățile au venit cu o nouă strategie, un plan pentru perioada 2010 - 2035, în care au integrat și prevederile unei directive europeane.

Mai trec 13 ani, iar în august 2023, în guvernarea PSD-PNL, oficialii din Ministerul Mediului spun că e nevoie de „reactualizarea Strategiei și aprobarea unui nou document strategic în managementul integrat al apelor, pe termen mediu și lung”.

Strategia a fost pusă anul trecut în dezbatere publică, dar nu a fost aprobată încă.

În continuare, la fiecare mare inundație, autoritățile descoperă aceleași probleme - podețe subdimensionate, diguri distruse, albii de râu colmatate.

Șapte oameni au murit în urma inundațiilor din ultimele zile care au afectat județele Galați și Vaslui, sute de persoane au fost evacuate şi sunt stricăciuni în peste 6.000 de gospodării.

 

Ce obstacole stau în calea unei candidaturi a lui Klaus Iohannis la alegerile parlamentare pe lista PNL. Într-una dintre variante, președintele e la mâna PSD (HotNews)

Klaus Iohannis nu poate candida la alegerile parlamentare dacă nu își dă demisia din funcția de președinte, au explicat pentru HotNews.ro mai multe surse politice.

Discuția privind o eventuală candidatură a lui Klaus Iohannis a avut loc în PNL, dar fără să existe o decizie finală, mai spun sursele politice. Informația legată de acest scenariu a fost transmisă inițial de Realitatea TV, care a citat tot surse politice.

Există în legislația din România precedentul Ion Iliescu, președintele care a putut candida la parlamentare. 

Klaus Iohannis are două variante la îndemână dacă dorește să candideze pentru un fotoliu de parlamentar: să își dea demisia înainte de depunerea listelor, în jurul datei de 15 octombrie, și să se înscrie în PNL sau Parlamentul să modifice legea și să îi permită să candideze independent pe listele liberalilor.

 

Averile candidaților la alegerile prezidențiale 2024. Politicienii care „defilează” cu mașini din anii 2000, multe case și terenuri (Adevărul)

Candidații la alegerile prezidențiale din 2024 „defilează” în fața alegătorilor, potrivit celor mai recente declarații de avere, cu mașini vechi de aproape două decenii sau pe jos. Unii au reușit totuși să strângă averi impresionante.

Marcel Ciolacu și Ana Birchall nu au mașini personale, iar Elena Lasconi, George Simion și Kelemen Hunor și-ar putea da cu ușurință autoturismele vechi la casat pentru a putea beneficia de programul Rabla. Cel puțin asta rezultă din cele mai recente declarații de avere depuse de candidații la alegerile prezidențiale.

Adevărul prezintă averile politicienilor care și-au anunțat candidaturile la Prezidențiale, așa cum sunt menționate în cele mai recente documente depuse la instituțiile de profil.

 

Surpriza verii. Puterea vacanţelor urcă aeroporturile din Antalya şi Istanbul în top trei destinaţii cu plecare de pe Otopeni. Destinaţiile consacrate de business precum Viena, Frankfurt şi Paris au pierdut teren. Singura constantă rămâne Londra, care este pe primul loc la trafic (Ziarul Financiar)

Este pentru prima dată când în datele de la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, care operează aeroportul Otopeni, cel mai mare terminal din ţară ca număr de curse şi pasageri, apar în top trei Londra şi două destinaţii din Turcia, Antalya şi Istanbul, ceea ce arată puterea pe care o au vacanţele făcute de români în afara ţării, luând faţa destinaţiilor de business.

Astfel, cele mai multe avioane care au decolat de pe Otopeni au mers către Londra, în număr de 988, către Antalya au zburat 698 de avioane şi către Istanbul au plecat 551 de curse în cele trei luni de vară.

Londra este o destinaţie de business şi, totodată, oraşul unde locuiesc şi muncesc mulţi români, capitala Marii Britanii având una dintre cele mai mari comunităţi de români din Europa. Londra nu este însă şi o destinaţie puternică de leisure, rata celor care merg în vacanţe acolo fiind de sub 10%, spune Alin Burcea, CEO al agenţiei de turism Paralela 45 şi preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, pentru ZF. 

Oastea PNL a primit ordinul oficial de luptă. Va fi suficientă mobilizarea primarilor pentru a-l duce pe generalul necarismatic Ciucă în turul 2? (G4Media) - Sondaje cu cifre extrem de diferite pentru prezidențiale și parlamentare. Care au fost erorile la alegerile din primăvară pentru institutele care dau acum, din nou, rezultate uneori opuse? (HotNews)

Oastea PNL a primit ordinul oficial de luptă. Va fi suficientă mobilizarea primarilor pentru a-l duce pe generalul necarismatic Ciucă în turul 2? (G4Media)

PNL a primit duminică, la Consiliul Național, ordinul formal de luptă: Nicolae Ciucă a fost desemnat candidatul la prezidențiale, iar Rareș Bogdan le-a cerut primarilor din sală 2 milioane de voturi. Adică aproape cât a luat PNL la locale. Evenimentul cu peste o mie de participanți e unul ritualic pentru un partid mare: trebuie să mobilizeze partidul, să-i dea un sens, o miză. Iar primarii au înțeles perfect, în ciuda lipsei complete de carismă a lui Ciucă: dacă nu trag tare la prezidențiale, partidul va lua un scor slab la parlamentare, ceea ce le va afecta direct banii pentru proiecte. Dar e suficient pentru Ciucă?, întreabă jurnalistul Cristian Pantazi.

Redactorul șef G4Media se oprește asupra a două momente care au scuturat plictiseala inerentă unui eveniment cu final dinainte știut: discursurile lui Valeriu Stoica și Emil Boc.

Stoica, fostul ideolog al partidului adus uneori în prim-plan ca să demonstreze că PNL încă e un partid liberal, a anunțat sfârșitul erei Iohannis. Nimeni nu a aplaudat, ba chiar am simțit o ușoară stânjeneală în rândul delegaților. Frica de Iohannis, perceput ca stăpânul instrumentelor coercitive din stat, persistă ca o pâclă deasă în inconștientul partidului.

Emil Boc a mitraliat câteva fraze-slogan cu care a reușit să ridice sala în picioare. Ales direct ca primar al Clujului de șase ori, Boc știe cum să energizeze publicul, chiar și cu prețul unei trimiteri la poetul Octavian Goga, politician militant fascist și antisemit, după cum a observat Libertatea. Boc l-a prezentat pe Nicolae Ciucă drept ”gardian al democrației, justiției și statului de drept” – o mistificare a realității, din moment ce șeful PNL a scăpat de acuzația de plagiat după o serie de decizii administrative și în justiție care arată tocmai călcarea în picioare a statului de drept.

 

Sondaje cu cifre extrem de diferite pentru prezidențiale și parlamentare. Care au fost erorile la alegerile din primăvară pentru institutele care dau acum, din nou, rezultate uneori opuse? (HotNews.ro)

CURS a oferit chiar duminică, 15 septembrie, în ziua alegerii lui Nicolae Ciucă drept candidat al PNL, următoarea ordine: Ciolacu 30%, Ciucă 17%, Geoană 13%, Simion 13% și Lasconi 10%. INSCOP a dat recent Geoană 20%, Ciolacu 17-19%, Lasconi 15-16%, Simion și Șoșoacă 13-14%, Ciucă 10%. Dar câtă acuratețe au avut sondajele acestor institute, și ale altora, la alegerile europarlamentare și locale?

CURS și INSCOP, care acum au oferit mai multe sondaje pentru alegerile din noiembrie – decembrie, au sondat intenția de vot, la nivelul întregii țări, și pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie. 

CURS a estimat corect scorul Alianței PSD-PNL încă de la începutul lunii mai, anume 48%, pe când INSCOP l-a subestimat cu cinci procente în sondajul prezentat la finele aceleiași luni.

Hotnews mai scrie că din valul de sondaje pentru Primăria Capitalei majoritatea au dat rezultate eronate.

 

Inundațiile devastatoare - complicitatea la propria nenorocire și vampirizarea electorală a suferinței (SpotMedia)

Oamenii loviți de tragedia inundațiilor sunt, cu siguranță, într-o situație teribilă și au nevoie de ajutor imediat – apă, mâncare, locuințe, școli și grădinițe provizorii. 

Prezența premierului, a ministrului de Interne și al Mediului în zona calamitată este firească, pentru că, pe lângă empatie, după posibilitățile fiecărui demnitar, ea ar trebui să ofere un pic de siguranță că intervenția este la cel mai înalt nivel posibil. Ar trebui să reprezinte un semnal și pentru cei care intervin și pentru victime.

Dacă vizita premierului era firească, ceea ce a făcut mai apoi dl Ciolacu nu este doar electoral și populist, ci de-a dreptul toxic ca model pentru viitor: ”Am fost acolo să mă uit în ochii lor și să le spun că nu îi voi dezamăgi! Sunt peste 5.000 de case afectate. Le vom reface pe toate!!” Din bani publici, nu personali sau ai PSD, înțelegem, comentează Ioana Ene Dogioiu.

Câte dintre aceste 5.000 de case aveau plătita asigurarea obligatorie PAD, destinată exact despăgubirii pentru dezastre naturale, inclusiv inundații?

Statistica arată că doar 23% dintre locuințele din România erau asigurate.

Investiția proprietarului ar fi fost de 130 de lei/an, adică mai puțin de 11 lei/lună, pentru locuințele din materiale moderne și 50 de lei pentru cele din chirpici.

Oameni fără asigurare sunt despăgubiți de stat dintr-un buget colectat de la cetățeni, inclusiv de la cei care au plătit asigurarea obligatorie și, uneori, chiar suplimentară facultativă. Ceea ce statul ar trebui să încurajeze prin politicile sale ar fi acest tip de comportament responsabil, nu dependența de mila autorităților, cu atât mai generoase cu cât sunt alegerile mai aproape, mai scrie jurnalista SpotMedia.

Ce studii au și ce note au luat Ciolacu, Ciucă, Geoană, Lasconi, Simion și controversele pe această temă (G4Media) - Amnistia fiscală creează discriminări între cei bun-platnici și cei care au înregistrat restanțe (Adevărul) - Gheorghe Tadici, pe șleau despre Cristina Neagu: „De excepție de la «Mama Natură»” (Gazeta Sporturilor)

De ce nu doborâm dronele Rusiei care ne trec granița? Un expert militar susține că România nu și-a făcut temele și situația e din ce în ce mai periculoasă (SpotMedia)

O navă care transporta cereale sub pavilion egiptean a fost atacată de forțele Rusiei în zona economică exclusivă a României, la 100 de kilometri de portul Sulina. Atacul reprezintă o nouă agresiune gravă desfășurată în proximitatea țării noastre, care semnalează autorităților nevoia de a face față amenințărilor tot mai frecvente ale Kremlinului.

Expertul militar Claudiu Degeratu a declarat pentru Spotmedia.ro că strategia militară națională, gândită în termeni de pace sau război, are lacune în ce privește situațiile generate de noile tehnologii de luptă. Aceste lacune nu sunt acoperite din teama liderilor politici de a-și asuma responsabilități și lipsa unei coordonări la nivelul NATO.

 

Peste 45% dintre familiile din România au drept cap al gospodăriei un pensionar. Statistici ale INS care arată că ne descurcăm tot mai greu cu banii (HotNews)

Când vine vorba despre dificultăți financiare, cei mai vulnerabili nu sunt pensionarii, ci persoanele active de 50-64 de ani, reiese dintr-o cercetare publicată de Institutul Național de Statistică citată de HotNews.ro.

Cercetarea INS mai arată că ponderea cea mai mare în numărul total de 7,5 milioane de familii o au cele care au drept cap al gospodăriei un pensionar. Sunt 45,4% astfel de familii sau circa 3,5 milioane în termeni absoluți (și în creștere față de anul anterior).

În privința plăților restante acumulate de familiile din România, cele mai frecvente cazuri – 79,8% – sunt cele cu întreţinerea locuinţei şi cele cu energia electrică (75,0%), arată INS.

În mediul rural, 18,2% dintre familii au specificat că, în anul 2023, a fost cel puțin o situație în care nu au putut achita la timp unele dintre aceste cheltuielile curente importante, mai mult cu circa patru puncte procentuale față de gospodăriile din mediul urban.

 

Amnistia fiscală creează discriminări între cei bun-platnici și cei care au înregistrat restanțe (Adevărul)

Amnistia fiscală poate reprezenta o eventuală încălcare a principiului contribuției echitabile la cheltuielile publice prevăzut la art. 56 din Constituție, sub aspectul justei așezări a sarcinilor fiscale.

Deși contribuabilii care și-au achitat la timp obligațiile fiscale pot percepe această măsură ca fiind discriminatorie, posibilitățile lor de a contesta juridic amnistia fiscală sunt limitate.

Pe larg în Adevărul.

 

Ce studii au și ce note au luat Ciolacu, Ciucă, Geoană, Lasconi, Simion și controversele pe această temă (G4Media)

Cursurile liceale și universitare pe care le-au absolvit candidații la alegerile prezidențiale din acest an au devenit subiect de dezbatere în ultima perioadă. G4Media a făcut o sinteză a datelor din CV-urile oficiale ale acestora și a controverselor pe această temă.

Marcel Ciolacu (56 de ani) – Potrivit CV-ului oficial, premierul în funcție a urmat cursurile Liceului de Filologie-Istorie ”Mihai Eminescu” din Buzău, în perioada 1982-1986. A devenit student după 5 ani, la Facultatea de Drept a Universității Ecologice din București, universitate privată, pe care a absolvit-o în 1995. Tot la Universitatea Ecologică a făcut și studii postuniversitare de management și finanțare locală, în anul 2004. În perioada 2008-2009, a urmat cursuri și la Colegiul Național de Apărare.

Nicolae Ciucă, șef de promoție la academia militară, acuzat de plagiat în teza de doctorat.

Mircea Geoană, studii universitare la București și Paris, acuzat de plagiat în teza de doctorat.

Elena Lasconi, omisiune în CV despre studiile universitare la o facultate privată din Deva. Potrivit CV-ului oficial, ea este economist licențiat al ASE București în profilul economic managementul turismului și comerțului, în anul 2001.

George Simion, „lăzărist” cu 9,69 la Bacalaureat. Este licențiat în Administraţie şi Afaceri la Universitatea din Bucureşti. În anul 2010, a absolvit programul de masterat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, având ca temă de cercetare „Crimele comunismului”.

 

Gheorghe Tadici, pe șleau despre Cristina Neagu. A numit 5 capitole la care a excelat și a inclus-o într-un top internațional world-class: „De excepție de la «Mama Natură»” (Gazeta Sporturilor)

„Veteranul” Gheorghe Tadici, 72 de ani, omul sub comanda căruia Cristina Neagu a debutat la echipa națională, în 2007, vorbește într-un interviu acordat Gazetei Sporturilor despre reperele handbalistei care a anunțat joi seara că se retrage definitiv la finalul sezonului. Fostul selecționer face o incursiune amplă prin cariera sportivei de 36 de ani, numește calitățile care au transformat-o într-un star global și încheie prin a o plasa pe Neagu într-un top internațional măgulitor.

Invitat să-i schițeze un portret sportivei desemnate în patru rânduri cea mai valoroasă handbalistă a lumii, Tadici a numit 5 mari atuuri pe care le-a considerat determinante la aceasta: IQ-ul ridicat, viteza, atributele fizice, spontaneitatea și vocația de lider înnăscut.

Cărți, fente, fete sau băieți: de ce nu trebuie citită cartea ostașului și nici adunate notele de pe diplome (SpotMedia) - EXCLUSIV. Consiliul Concurenței investighează prețurile mari ale energiei de pe piața de echilibrare, unde electricitatea a ajuns să coste 68.000 de lei pe MWh (Libertatea) - Costul nevăzut al vieţii la oraş: ambrozia şi alergiile ne costă aproape 20 mil. euro, dublu într-un deceniu (Ziarul Financiar)

Paradoxurile lui Geoană între SUA și (post)nomenklatură (DW)

Mircea Geoană și-a lansat candidatura cu un clip electoral în stil american, în care i se văd cearcănele adânci și în care își asumă, pornind de la aspectul fizic, că nu e perfect.

Această imperfecțiune despre care vorbește poate însemna și că în acest fel păcatele sale mai vechi pot fi uitate, fiindcă ar fi deja prea vechi. Și-a învățat însă lecțiile?, întreabă jurnalista Sabina Fati.

La 66 de ani, Geoană a fost pe rând ambasador la Washington, ministru de Externe, președinte PSD, candidat la președinție în 2009 din partea social-democraților, devenit secretar general adjunct al NATO pe semnătura prim-ministrei PSD, Viorica Dăncilă. 

În clipul de lansare, Mircea Geoană își dă jos cravata, își suflecă mânecile și promite „o schimbare reală”, în care va fi „un președinte pentru toți”, „un președinte al oamenilor, nu al partidelor”, va fi în același timp „pentru tradițiile și credințele românilor”, dar și „pentru modernitate și progres”. Promite să fie un lider care „se va bate” pentru români pentru „a renaște împreună”.

El se prezintă, de fapt, ca un tehnocrat, fără ideologie, alunecând sinuos între stânga și dreapta, dar având o singură axă clară, definită de toată biografia lui complicată: un atlantism fără cusur. Avantajul cu care intră în competiție se face însă prin comparație cu ceilalți prezidențiabili: e singurul care stăpânește politica externă, prerogativa principală a președintelui, singurul care se poate exprima clar și coerent în mai multe domenii. 

Biografia îl trage în jos, nu doar fiindcă a fost adus și crescut în partid de Ion Iliescu și Adrian Năstase, dar și pentru că, în perioada când a fost președinte al PSD, a luat înfățișarea, obiceiurile și aroganța liderilor social-democrați obișnuiți cu favoruri și lux. Se definește ca independent, dar face parte dintr-un grup al post-nomenklaturii de tranziție, mai scrie jurnalista DW. 

 

Cărți, fente, fete sau băieți: de ce nu trebuie citită cartea ostașului și nici adunate notele de pe diplome (SpotMedia)

Jurnalista Magda Grădinaru scrie că dezbaterea prezidențială se mută de la coaja de portocale pe care mama ostașului Ciucă, pe atunci copil, o presăra în coca de cozonac, în anii 1970, la notele de pe diploma încă nedezvăluită a candidatului-premier Ciolacu și cele de la facultatea nici ea numită ca atare în CV a candidatei Lasconi.

O strategie inteligentă, dacă presupunem că în spatele ei există o entitate, un actor sau mai mulți care scot profit tocmai din haos, invadarea agendei publice cu teme mărunte, de buzunar, pentru a crea starea de irelevanță și, de aici, fie furia, fie apatia.

În pofida registrului mic cultural în care se definesc cei trei candidați politici, candidatul independent Mircea Geoană, singurul care din acest punct de vedere e mai consistent, apelează la aceeași strategie de țintire a unui electorat pe care toți îl consideră facil. Și cu toții fac proiecții clișeice: românul creștin, familist, naționalist.

Jurnalista SpotMedia propune o temă consistentă de dezbatere: cine scoate profit din clivajul cultural care îl scoate la înaintare pe românul tradiționalist?

 

EXCLUSIV. Consiliul Concurenței investighează prețurile mari ale energiei de pe piața de echilibrare, unde electricitatea a ajuns să coste 68.000 de lei pe MWh (Libertatea)

Consiliul Concurenței analizează formarea prețului la energia tranzacționată pe piața de echilibrare, în contextul în care electricitatea a ajuns să coste 68.000 de lei pe MWh pe aceasta, echivalent cu 13.600 de euro pe MWh, arată surse din domeniu, pentru Libertatea.

În România, circa 80% din energia de echilibrare este furnizată de Hidroelectrica, care poate deschide rapid baraje și poate compensa necesarul, în vreme ce un alt mare jucător este Petrom, care deține o termocentrală pe gaze la Brazi. Conform surselor, nu Hidroelectrica licitează aceste prețuri mari, ci o serie de companii mici, însă din cauza modului în care funcționează piața de echilibrare toți producătorii ce participă la echilibrare primesc aceleași prețuri mari.

 

Costul nevăzut al vieţii la oraş: ambrozia şi alergiile ne costă aproape 20 mil. euro, dublu într-un deceniu. Medic: Unu din patru români este alergic, viaţa în oraş înseamnă foarte multă poluare. Cifrele se văd şi în practică: în cabinetele medicilor alergologi şi în farmacii ajung mai mulţi pacienţi de la un an la altul (Ziarul Financiar)

Poluarea, schimbarea condiţiilor climatice, a alimentaţiei sunt factori care duc la apariţia alergiilor, atât în rândul copiilor, cât şi la adulţii care nu s-au confruntat până acum cu astfel de probleme medicale. Medicii spun că văd în cabinete tot mai mulţi pacienţi cu alergii, iar observaţiile specialiştilor sunt dublate de cifre. Într-un deceniu, vânzările de produse pentru alergii au ajuns la 83 mil. lei, o dublare în perioada menţionată, arată datele Euromonitor International.

„Tot ce înseamnă viaţă la oraş înseamnă foarte multă poluare, s-au schimbat condiţiile de climă şi favorizează prezenţa alergenilor în aer. S-a schimbat stilul alimentar şi toate acestea duc la dezvoltarea alergiilor“, a spus pentru ZF prof. univ. dr. Carmen Bunu Panaitescu, doctor în alergologie şi imunologie clinică.

Ea a menţionat că toţi medicii alergologi lucrează la „capacitate maximă“ pentru că sunt mulţi pacienţi, dar şi specialiştii sunt puţini, raportat la creşterea persoanelor afectate de alergii.

Analiză: Ce lipsește din cartea lui Ciucă? (DW) - Air Boc-Bruxelles. O zi la primărie, 6 în delegație: unde își petrece timpul Emil Boc, în timp ce Primăria Cluj pierde proiecte pe bandă rulantă (PressOne) - Guvernul a strâns suplimentar 2 mld. lei de la companii şi 500 mil. lei de la bănci prin impozitul suplimentar pe cifra de afaceri introdus în 2024 (Ziarul Financiar)

Mircea Geoană - simbolistică, șanse, riscuri (SpotMedia)

Simbolistica pe care Mircea Geoană a ales-o pentru a face trecerea de la funcția a doua în NATO la candidatura pentru prima funcție din România ar putea avea efecte electorale importante. Înalta decorație primită la finalul mandatului de secretar general adjunct, discursul elogios al lui Jens Stoltenberg au trimis niște mesaje electorale pe mai multe paliere.

NATO este în topul încrederii românilor în mai toate cercetările sociologice, este singurul punct fix în nevoia de siguranță, competență și predictibilitate a unui popor care din cauza conducătorilor săi se simte mai degrabă pe cont propriu. Transferul de brand către Mircea Geoană este un atu.

Cât despre riscuri, pe de-o parte, din considerentele practice despre care am tot vorbit - lipsa, cel puțin deocamdată, a unui partid vector în campanie care să asigure suportul logistic pe tot parcursul ei, inclusiv în ziua votului în secțiile de votare.

Pe de altă parte, riscul ca dl Geoană să cadă, din nou aș zice, în păcatul aroganței și să facă greșeli majore. Așa cum există și riscul catch-all. Pentru că nu poți să fii în același timp european, impregnat de democrație și stat de drept, iar pe de altă parte să ții discursuri naționaliste și de apologie a familiei tradiționale și de înfierare a pericolelor occidentale la adresa tradițiilor românești. Când încerci să fii de toate pentru toți, riști să nu mai fii nimic pentru nimeni. 

Și, desigur, există pericolul unor dezvăluiri sau scandaluri noi care să-l impacteze direct.

Dar în acest moment, în mod cert dl Geoană este un candidat cu șanse reale, cu acces la bazinele electorale ale principalilor candidați, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

 

Analiză: Ce lipsește din cartea lui Ciucă? (DW)

Cartea, În slujba țării, are 243 de pagini.

Generalul spune de la început că „în politica românească e nevoie de onoare, de încredere, de respectul față de cuvântul dat”. Pe 23 iunie 2018, același Ciucă, pe atunci șef al Statului Major General declara la Radio România Actualități: „Nu voi face politică”. Emisiunea a dispărut iar realizatorul a ajuns la MApN odată cu generalul, care a primit fotoliul de ministru. Onoarea s-a mai diluat după descoperirea plagiatului doctoratului pe care l-a făcut între două operațiuni militare. Totuși, în carte nu apare niciun rând despre efortul pe care îl cere o lucrare de amploarea doctoratului.

Nicolae Ciucă insistă că e nevoie de o „revizuire profundă a politicilor economice”, în care parteneriatele public-privat ar fi „soluțiile esențiale” pentru dezvoltarea infrastructurii și a proiectelor de mare amploare.

În cazul Justiției, glisează mult în jurul neinfluențării politice a magistraților, cu toate că el însuși este acuzat de intervenții pentru a-și salva onoarea după suspiciunea de plagiat. Promite că va asculta vocea societății și ca președinte va fi purtătorul ei de mesaj către Justiție.

Nu vrea să fie un președinte jucător, ca Traian Băsescu, nici unul prudent, precum Klaus Iohannis, ci un președinte muncitor. Nu rezultă foarte clar ce-ar vrea să muncească, ce poate face, care sunt idealurile lui, ce obiective își asumă și nici care e locul pe care îl vede pentru România în lume, dincolo de asumarea politicilor UE și NATO, observă jurnalista DW Sabina Fati.

 

Guvernul a strâns suplimentar 2 mld. lei de la companii şi 500 mil. lei de la bănci prin impozitul suplimentar pe cifra de afaceri introdus în 2024 (Ziarul Financiar)

Creşterea încasărilor bugetului de stat din impozitul pe profit a venit aproape exclusiv din impozitul minim pe cifra de afaceri a companiilor mari şi din impozitul suplimentar pe profitul băncilor şi companiilor din petrol şi gaze, rezultă dintr-un răspuns transmis ZF de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

Creşterea totală de încasări din impozitul pe profit a fost de 2,8 mld. lei, din care doar din impozitele suplimentare amintite statul a adunat în plus 2,5 mld. lei.

Dacă nu ar fi fost acest impozit suplimentar pe cifra de afaceri, încasările din impozitul pe profit ar fi rămas la 13 miliarde de lei în prima jumătate din 2024, nivel similar cu încasările din perioada similară din 2023.

 

Air Boc-Bruxelles. O zi la primărie, 6 în delegație: unde își petrece timpul Emil Boc, în timp ce Primăria Cluj pierde proiecte pe bandă rulantă (PressOne)

Conduce administrația orașului Cluj-Napoca de aproape două decenii, dar este plecat zile în șir la Bruxelles. Nimeni nu știe cu exactitate unde și de ce călătorește atât de des în străinătate primarul Emil Boc. 

Din 248 de zile lucrătoare - cât a avut anul trecut - Emil Boc a petrecut 64, adică mai mult de un sfert, în delegație. Anul acesta, până în mai, marcase deja alte 20 de zile.

PressOne a descoperit că Emil Boc se folosește de funcția administrativă obținută prin vot popular în România pentru a-și urmări agenda personală, în cadrul unui organism european consultativ din cadrul UE, Comitetul European al Regiunilor (CoR). 

În ciuda legăturilor strânse cu Bruxelles-ul, Primăria Cluj-Napoca e incapabilă să finalizeze licitațiile publice pe bani europeni pentru proiectele majore ale orașului. 

Ce spune codul administrativ despre plecările repetate ale aleșilor locali și cât de reprezentativ este, de fapt, un primar care nu e de găsit în Primărie? 

Interviuri de umanizare cu prezidențiabili la Antena 3: Elena Lasconi în primul episod, despre fructele care au energie două ore de când sunt rupte, Dumnezeu și furnicile pe care le crește în ogradă (G4Media) - Alegerile despre care nu vorbește nimeni. Un Parlament de „ciucănari”, „ciolăcari” și „șoșonari”? (Libertatea) - România vrea să stoarcă norii cu rachete. Cum se creează ploaia artificială și care sunt riscurile (Panorama)

Ciolacu a mers la piață cu un candidat și s-a întors cu portofoliul gol - Interviu (SpotMedia)

Premierul Ciolacu a ascultat-o pe Ursula von der Leyen și a propus o femeie pentru un mandat de comisar, dar ce se aude pe holurile clădirii de la Berlaymont că va primi România sună pompos, dar e un balon de săpun; dacă voiam ceva util, am fi luptat pentru afacerile interne, pentru a avea o carte în plus în dosarul Schengen.

Expertul în drept european Alin Orgoan analizeză, într-un interviu acordat Spotmedia.ro, ce ar putea obține România în viitoarea componență a Comisiei Europene, unde premierul Marcel Ciolacu a propus-o pe Roxana Mînzatu. Ultimele informații, publicate și de Politico, care face un tur de previziuni, sunt că România ar primi portofoliul de comisar pentru muncă, drepturi sociale şi locuinţe.

UE nu are competențe în tratate în ceea ce privește rezolvarea locuințelor. UE nu poate să rezolve problema locuințelor din Europa, deoarece cauzele variază de la o țară la alta și acolo unde problemele au fost rezolvate în trecut nu pot fi replicate la scară europeană, cum este modelul din Viena. Este un portofoliu slab, pentru ca a șasea țară ca mărime din UE să primească cel mai slab portofoliu. Aceasta arată abilitățile slabe de negociere ale premierului Ciolacu, care nu știe să se impună, să fie asertiv, e de părere expertul.

 

Interviuri de umanizare cu prezidențiabili la Antena 3: Elena Lasconi în primul episod, despre fructele care au energie două ore de când sunt rupte, Dumnezeu și furnicile pe care le crește în ogradă (G4Media)

Moderatorul Antena 3 Mihai Gâdea a anunțat, luni seară, o serie de interviuri ”față în față” cu principalii candidați la alegerile prezidențiale lăsând impresia, din discurs și modul în care a prezentat dialogurile cu politicienii, unor discuții despre teme de interes pentru electorat, scrie G4Media.

Seria de interviuri, care par mai degrabă publicitare, a început cu Elena Lasconi, candidata USR la prezidențiale, care l-a primit pe Gâdea în pragul porții cu Hermesina, cățelușa politicianului. Cei s-au tutuit tot timpul emisiunii, iar Mihai Gâdea s-a jucat de mai multe ori cu cățelul șefei USR.

Lasconi (52 de ani) a povestit cum și-a luat casa în care locuiește în urmă cu 21 de ani, atunci când visa ”să fie bunică cu trei nepoți” care plămădește aluatul de cozonac.

Pe parcursul emisiunii, candidata USR a vorbit îndelung despre Biserică și religie, spiritualitate și alte derivate din câmpul lexical, de la anafură (pâine uscată sfințită care se împarte credincioșilor la sfârșitul slujbei de Liturghie, n.red.) la candele, Dumnezeu etc.

Seria interviurilor publicitare marca Antena 3 și Mihai Gâdea va continua cu Nicolae Ciucă, Mircea Geoană, Marcel Ciolacu, George Simion și Diana Șoșoacă, conform anunțului moderatorului de luni seară.

 

PNL a dat jos panourile cu „ostașul Ciucă” în mai multe județe din țară / Liberalii pregătesc afișajul pentru candidații la parlamentare și Ciucă prezidențiabil (G4Media)

PNL a dat jos imaginile de pe panourile de afișaj stradal care îl înfățișau pe Nicolae Ciucă ”ostașul în slujba țării” și care făceau publicitate pentru controversata carte biografică, lansată duminică.

Imaginile au dispărut de pe autostrada A2 din împrejurimile Constanței, ale Bucureștiului, ale Sibiului, dar și din jurul Timișoarei, notează G4Media.

Conform unor membri din echipa de comunicare a liberalilor, urmează o nouă etapă din campanie iar în locul panourilor cu cartea lui Nicolae Ciucă vor fi afișate imagini cu candidații la alegerile parlamentare, dar și cu Nicolae Ciucă, de această dată în postura de candidat prezidențiabil.

O investigație a jurnalistului Cristian Andrei pentru publicația Snoop a arătat că în perioada mai-august PNL a cheltuit „din subvenții acordate de la bugetul de stat” 510.000 de euro pe lună pe 400 de panouri stradale care promovează cartea lui Nicolae Ciucă, un proiect personal finanțat din bani publici. Partidul a mai achitat 450.000 de euro pentru producerea și montarea afișajului în toată țara.

 

Alegerile despre care nu vorbește nimeni. Un Parlament de „ciucănari”, „ciolăcari” și „șoșonari”? (Libertatea)

Din agenda publică lipsesc cu desăvârșire discuțiile referitoare la alegerile parlamentare din 1 decembrie. Toți „ochii” sunt îndreptați spre prezidențiabili. Ei sunt vedetele momentului. Competiția pentru Palatul Cotroceni este mai atractivă decât cea pentru Casa Poporului, constată Daniel Gorgonaru, senior editor Libertatea.

Însă, din punctul de vedere al funcționării statului, Parlamentul are un rol extrem de important, iar lipsa de interes pentru alegerile din 1 decembrie poate avea consecințe grave. În definitiv, Parlamentul României este locul unde se fac și se desfac legile după care țara este guvernată, mai bine sau mai prost, în funcție de calitatea actelor normative. În mod evident, acest proces de legiferare este strâns lagat de calitatea parlamentarilor: profesională și morală, atrage atenția jurnalistul.

 

România vrea să stoarcă norii cu rachete. Cum se creează ploaia artificială și care sunt riscurile (Panorama)

România urmează să-și producă propriile rachete de „însămânțare” a norilor, care ne-ar putea aduce precipitații în momentele în care seceta devine nefiresc de mult prezentă.

Ploaie artificială pe pământ românesc s-a mai văzut, dar procedura era efectuată de parteneri străini, precum grecii. Acum, rachetele de însămânțare a norilor vor fi produse de Electromecanica Ploiești.

Fiind o tehnologie de modificare a vremii, însămânțarea norilor este un procedeu intens dezbătut. Unii cred că e o măsură benefică pentru combaterea efectelor încălzirii climatice, în timp ce alții, precum și Organizația Mondială de Meteorologie, consideră că nu am avut suficient timp să-i studiem efectele.

Substanța folosită pentru procedeu este cel mai adesea iodura de argint, care există în mod natural în mediu, în concentrații mici, nefiind dăunătoare oamenilor sau animalelor.

Mai sunt însă substanțe care se folosesc pentru însămânțarea norilor, care ridică ceva mai multe probleme. Printre ele, injectările cu dioxid de sulf (SO2). Această substanță a fost responsabilă de cea mai mare distrugere a stratului de ozon în 1991, când cantități imense au fost eliberate în atmosferă odată cu erupția Pinatubo, un vulcan din Filipine.

Pe larg pe pagina Panorama.

Au început cursurile anului școlar 2024-2025, care are 36 de săptămâni. Principalele noutăți pentru elevi, părinți și profesori (EduPedu) - Un sfert dintre copiii și tinerii României nu sunt la școală. La țară, un copil din trei a abandonat școala (Europa Liberă) - După 20 de ani în care a construit autostrăzile cu frâna de mână trasă, România încearcă acum de la zero, cu o companie nouă (HotNews.ro) - Patimile juridice ale Arhiepiscopului Teodosie: Ierarhul a fentat legea penală de două ori, iar acum se pregătește să repete figura a treia oară (Libertatea)

Au început cursurile anului școlar 2024-2025, care are 36 de săptămâni. Primul modul durează până pe 25 octombrie – calendar / Principalele noutăți pentru elevi, părinți și profesori (EduPedu)

Cursurile anului școlar 2024-2025 încep luni, 9 septembrie. Pe parcursul a 36 de săptămâni vor fi 5 module de învățare, despărțite de 5 vacanțe.

Sancționarea elevilor prin retragerea burselor școlare, mutarea disciplinară la altă clasă, suspendarea elevilor, exmatricularea sau trimiterea lor în sală de detenție sunt câteva din noile reguli care se aplică în noul an școlar 2024-2025 care începe luni. Școlile pot interzice total intrarea cu telefoane în incintă, prin propriile regulamente interioare.

Deschiderea anului școlar 2024-2025 cu președintele României, Klaus Iohannis, și ministra Educației, Ligia Deca, va avea loc luni la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, potrivit unei informări de vineri a Ministerului Educației. De la ora 11, Ligia Deca va merge să deschidă anul școlar 2024-2025 la Școala Gimnazială Orizont din Sectorul 6 București.

EduPedu detaliază.

 

Un sfert dintre copiii și tinerii României nu sunt la școală. La țară, un copil din trei a abandonat școala (Europa Liberă)

700.000 dintre copiii și tinerii din România care au între 3 și 23 de ani nu sunt în cataloagele niciunei grădinițe, școli, vreunui liceu sau facultăți. Asta înseamnă că un sfert dintre ei nu urmează nicio formă de învățământ din țară.

Niciun oficial nu știe unde sunt și ce fac ei. Statul a început un plan de reducere a abandonului școlar, dar efectele nu sunt deocamdată vizibile. România deține recordul negativ la abandon școlar între cele 27 de țări din Uniunea Europeană. A început acum peste 20 de ani și a tot crescut după valurile de plecări la muncă, în afara țării, ale părinților, în preajma anului 2007. Printre cele mai mai des întâlnite cauze ale abandonului școlar sunt sărăcia și faptul că părinții nu-și îndrumă copiii către școală.

Continuarea pe pagina Europei Libere.

 

Un nou început de an școlar cu discursuri festiviste rupte de realitate. Despre rata de angajare va vorbi cineva pe 9 septembrie? (Republica)

Contributorul Republica, Dragoș Damian, atrage atenția că toată povestea recentă cu nota de la bacalaureat a premierului Ciolacu a distras, mai bine spus a manipulat atenția opiniei publice. Nu ne-a lăsat să ne concentrăm pe problemele vechi și noi din sistemul de educație - consumul de droguri, alcool și țigări, școlile supraaglomerate în 3 schimburi, abandonul școlar, creșterea NEET-ului, ineficiența sistemului de învățământ dual, facultățile de diplome și multe-multe altele. Dar în primul rând pe prăpastia dintre programa școlară și universitară și piața muncii.

Nu sunt de ajuns investițiile cu care se vor lăuda politicienii pe 9 septembrie și nu are nici o importanță nota la bacalaureat. Avem nevoie de un sistem de învățământ foarte bine conectat la piața muncii. Rata de angajare, un indicator de eficiență despre care toți vorbesc, dar pe care nu și-l asumă nimeni, mai scrie Dragoș Damian, CEO al Terapia Cluj. 

 

Vlad Gheorghe: DREPT nu este partidul lui Mircea Geoană, nu este „făcut” pentru Mircea Geoană, nu îl susține pe Mircea Geoană / Este platforma juridică pentru ca independenții, partidele mici noi sau cele locale să poată candida (G4Media)

Fostul europarlamentar Vlad Gheorghe afirmă că partidul DREPT nu este partidul lui Mircea Geoană, nu este „făcut” și nu îl susține pe acesta, ci este platforma juridică pentru ca independenții, partidele mici noi sau cele locale să poată candida.

„Știu că sunteți sătui de partide, ce vă propun este doar o formă de organizare, că așa putem să ne păzim voturile. Fac un apel către toți candidații independenți din țară și din diaspora, către toate partidele mici, toți oamenii buni care vor să pună mâna la schimbarea României în bine să vină alături de noi!

Toți cei care v-ați săturat de politica strâmbă din România, acum avem un partid DREPT și îi aștept alături de mine pe toți oamenii drepți care vor să se implice. DREPT este doar platforma juridică pentru ca independenții, partidele mici noi sau cele locale să poată candida adunând la comun toate resursele și să își poată apăra votul în secții. Facem #AlianțaIndependenților în Parlamentul României și învingem PSD, PNL și pe toți cei cu apucăturile lor!”, afirmă Vlad Gheorghe într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Partidul DREPT poate avea reprezentanți în Biroul Electoral Central și în secțiile de vot, a decis, sâmbătă, Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia este definitivă.

Liderii PSD suspectează că Partidul DREPT era un vehicul politic care să îl ajute pe Mircea Geoană, potrivit informațiilor G4Media.

 

După 20 de ani în care a construit autostrăzile cu frâna de mână trasă, România încearcă acum de la zero, cu o companie nouă: „Nu vrem un mamut, cum a ajuns CNAIR, ci o companie suplă, ca una privată” (HotNews.ro)

Toate marile proiecte de infrastructură rutieră din România vor fi gestionate de o nouă companie, construită acum de la zero,  o companie care va avea cu 6.900 de posturi mai puțin ca CNAIR.

Procesul de transfer al marilor proiecte de la actuala Companie de Drumuri (CNAIR) a început și ar trebui să se finalizeze în următorii trei ani. 

Între timp, un prim proiect de 1 miliard de euro a fost lansat deja spre licitația de construire de către nou-înființata Companie Națională de Investiții Rutiere (CNIR). Și urmează altele mult mai importante, în frunte cu celebra Autostrada a „Unirii” A8, care va lega Transilvania de Moldova.  

Printre alte proiecte care vor fi gestionate de CNIR: Autostrada Ploiești – Brașov, Autostrada Brașov – Bacău, Drumul Expres Focșani – Brăila, Drumul Expres Bacău – Piatra Neamț, Drumul de mare viteză București – Giurgiu, Drumul Expres Filiași – Târgu Jiu. 

HotNews.ro a discutat cu noul director al Companiei Naționale de Investiții Rutiere, Gabriel Budescu.

 

Patimile juridice ale Arhiepiscopului Teodosie: Ierarhul a fentat legea penală de două ori, iar acum se pregătește să repete figura a treia oară (Libertatea)

Curtea de Apel Constanța va lua în discuție, pe data de 11 septembrie 2024, al doilea termen în procedura de cameră preliminară al dosarului în care Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Petrescu, a fost trimis în judecată pentru cumpărare de influență, după ce a fost de acord să plătească un comision de 20% unui antreprenor care îi promitea că îi va aduce 800.000 de lei de la Secretariatul de Stat pentru Culte în vederea renovării unor biserici. 

Integral în Libertatea.