CNSAS a primit noi documente despre Lucian Pahonțu, după investigațiile Recorder și Snoop – INTERVIU cu Mădălin Hodor, vicepreședinte CNSAS (Cotidianul) - Primele indicii despre viitorul guvern: Nicușor Dan anunță că va avea miniștri politici, consultările încep la 1 septembrie. Nimic despre propunerea de premier (G4Media) - România închide PNRR şi va vedea în curând dacă a primit impulsul necesar ieşirii din criza cauzată de pandemie. Deocamdată, accelerarea creşterii economice se lasă aşteptată (Ziarul Financiar)

 

De la Chișinău, vizibil crispat, Nicușor Dan l-a apărat pe generalul Pahonțu: nu a participat la reprimarea de la Revoluție și nu e nicio problemă că nu a depus 18 ani declarație pe proprie răspundere (HotNews)

„Reprimarea manifestațiilor de la Revoluție și Mineriadă este o pată în istoria România. E regretabil că Parchetele nu au elucidat până acum. Orice persoană care a reprimat, participând la una din aceste acțiuni de reprimare, din punct de vedere moral nu are ce să caute într-o funcție din statul român. Domnul Pahonțu nu este în această situație”, a spus președintele Nicușor Dan, la Chișinău, după dezvăluirile Recorder despre generalul Lucian Pahonțu, șeful SPP.

Nicușor Dan a spus că în investigația Recorder el a văzut un titlu care l-a îngrijorat, dar că acea afirmație nu a fost confirmată de conținutul articolului.

În privința celorlalte dezvăluiri, făcute de Snoop, președintele a fost întrebat explicit de către Ziarul de Gardă din Chișinău dacă i se pare normal că Pahonțu nu a depus de 18 ani declarația pe proprie răspundere că nu a făcut poliție politică. Nicușor Dan a spus că CSAT a făcut o verificare în privința generalului cu mulți ani în urmă.

În România, verificările nu le face CSAT. Conform legii, le face CNSAS. Iar CNSAS a comunicat oficial la cererea Snoop că Pahonțu nu și-a depus de 18 ani declarația pe proprie răspundere. Și că verificarea durează de 18 ani și nu a fost încheiată.

CNSAS a primit noi documente despre Lucian Pahonțu, după investigațiile Recorder și Snoop – INTERVIU cu Mădălin Hodor, vicepreședinte CNSAS (Cotidianul)

Vicepreședintele Colegiului CNSAS, Mădălin Hodor spune că, după ce Recorder și Snoop au cerut la CNSAS detalii despre Lucian Pahonțu, instituția a făcut noi cereri la instituțiile de forță care pot deține astfel de documente – MAI, MApN, SRI. Și, surpriză, le-au primit. Nu se știe dacă e tot, dar e oricum cea mai mare cantitate de informații despre Lucian Pahonțu deținută până acum de CNSAS. Hodor crede că, pe baza acestor noi documente, instituția se va putea pronunța. 

Ce este securismul? Cazul Pahonțu (G4Media)

Ofițerii de Securitate, indiferent de grad și de specialitate, erau cadrele regimului ilegitim și criminal. Depuneau un jurământ. Încalcarea lui atragea „necruțătoarea pedeapsă”. Moartea. Generalul Pahonțu a fost ofițer de Securitate. Și-a făcut cariera în acea instituție. A ajuns unul dintre cei mai puternici oameni din România. E în rezervă doar formal. În realitate, grație lui Nicușor Dan, Pahonțu nu e numai un „king-maker”. E un factotum omniprezent și omnipotent.

Actualul scandal readuce în discuție moștenirile Securității. Politice, economice, psihologice. Securitatea a însemnat mai mult decât o instituție. A fost o stare mentală, o formă de a vedea lumea. Una în care lichidarea adversarului prin orice mijloace era justificată, recomandată și practicată. Conceput pe model sovietic, securismul a fost și rămâne versiunea locală a kaghebismului.

Securitatea a fost o organizație criminală cu buget, structură și reguli de funcționare secrete, întemeiată pe ură socială, care a conspirat permanent împotriva poporului român, scrie Vladimir Tismăneanu.

Primele indicii despre viitorul guvern: Nicușor Dan anunță că va avea miniștri politici, consultările încep la 1 septembrie. Nimic despre propunerea de premier (G4Media)

Președintele Nicușor Dan a anunțat joi seară că pe 1 septembrie va organiza consultări – formale sau informale – cu partidele la 1 septembrie pentru desemnarea unui nou premier. El nu a dat detalii despre profilul acestuia, dar a spus că cel mai probabil viitorii miniștri vor fi politici, nu tehnocrați. El a explicat într-o conferință de presă la Chișinău de ce nu a făcut alte desemnări de premier pe perioada verii.

Șeful statului a susținut că mai multe eșecuri ar fi proiectat o imagine negativă, în plină evaluare din partea agențiilor de rating.

România închide PNRR şi va vedea în curând dacă a primit impulsul necesar ieşirii din criza cauzată de pandemie. Deocamdată, accelerarea creşterii economice se lasă aşteptată (Ziarul Financiar)

România închide PNRR la 31 august 2026, mai mult cu plusuri decât cu minusuri, cu toate criticile din ultimele zile privind neadoptarea legii salarizării. Cea mai importantă realizare este finalizarea autostrăzii A7 între Bucureşti şi Bacău, care va fi dată în folosinţă până la sfârşitul acestei luni, drumul până la Paşcani urmând să fie finalizat până la 31 decembrie 2026.

Din păcate, PNRR nu a fost suficient dezbătut la nivelul societăţii româneşti înainte de adoptare şi de aceea ratează multe ţinte. În primul rând, la nivel conceptual, ar fi fost mai nimerit să fie adresate obiective de investiţii foarte mari, precum încălzirea din Bucureşti, cu Termoenergetica şi Electrocentrale, şi din alte oraşe mari ale ţării, Gara de Nord, Portul Constanţa.

Per total însă, PNRR a fost un boost pentru economie şi a fost un antrenament pentru administraţie, care, târâş-grăpiş, a trebuit să se mişte ca să luăm aceşti bani. Astfel, în primele 6 luni din 2026 s-au încasat din PNRR 12 miliarde de lei de la UE, dublu faţă de aceeaşi perioadă din 2025, iar în tot anul 2025 s-au încasat 23 de miliarde de lei.

Filosofia de a sparge PNRR în sute de programe poate că a avut ca intenţie capilarizarea acestor finanţări la nivelul întregii ţări, însă a complicat mult „viaţa” autorităţilor locale sau a diverselor organisme responsabile şi treaba s-a blocat. 

Din păcate, un domeniu unde ar fi fost bună o mai mare absorbţie este cel al sănătăţii, unde, dintr-o listă de 40 de spitale care ar fi trebuit modernizate sau la care ar fi trebuit realizate corpuri noi, au rămas doar 6. Spitalele regionale de la Iaşi, Craiova şi Cluj sunt în întârziere, în condiţiile în care capacitatea statului român de a şi face lucruri, nu numai de a da legi, s-a diminuat foarte mult în ultimele decenii. 

Câți bani a ratat România din PNRR și cine poartă răspunderea (G4Media) - Legea integrității desparte apele între PNL și USR după ce liberalii au ales PNRR, iar USR, lupta (Adevărul) - Generalul Pahonțu, de neclintit. Cum a scăpat șeful SPP 18 ani fără o decizie CNSAS privind legăturile sale cu Securitatea (Snoop) - Dacă președintele Dan nu-l demite nici acum pe generalul Pahonțu, vom ști cine e șeful cui și vom reconfirma cine conduce această țară (Republica)

Toți și-au asumat pierderea, nimeni vina: Cum s-a îngropat legea salarizării în acuzații și calcule imposibile (SpotMedia)

Eșecul legii salarizării, oficializat miercuri seară chiar de președintele României, s-a transformat într-un nou război între PNL și PSD, cu acuzații de incompetență, populism, minciună și fugă de răspundere. Ilie Bolojan prezintă cifrele negocierilor și susține că social-democrații au cerut tot mai mulți bani, pentru ca în final să refuze proiectul. Sorin Grindeanu spune la rândul lui că Guvernul a fost incapabil să elaboreze o lege bună și încearcă acum să dea vina pe alții.

Schimbul de replici vine după ce președintele Nicușor Dan a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un acord și „și-au asumat, împreună”, pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR.

Continuarea pe pagina SpotMedia.

Câți bani a ratat România din PNRR și cine poartă răspunderea (G4Media)

Legea salarizării nu a ajuns în Parlament la vot după ce PSD s-a opus tuturor variantelor legii. 

Trei miniștri ai Muncii, toți de la PSD, Marius Budăi, Simona Bucura Oprescu și Florin Manole de la PSD, nu au făcut nimic, timp de aproape patru ani, pentru elaborarea actului normativ, deși se știa de acest jalon din PNRR din 2022. Sorin Grindeanu a motivat inactivitatea printr-o decizie comună PSD-PNL din 2022 de amânare a legii pentru perioada post-alegeri.

Abia în aprilie 2026, Florin Manole a trimis partenerilor sociali un prim draft al documentului. Noua lege a salarizării a rămas, după demisia lui Florin Manole, în sarcina lui Dragoș Pîslaru de la PNL, care a avut la dispoziție doar patru luni pentru elaborarea, negocierea și aprobarea noului act legislativ de care depindeau 770 de milioane de euro din PNRR.

Când Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul României, în 2021, planul era în valoare de aproximativ 29,2 miliarde de euro. Ulterior a fost renegociat și redus de trei ori.

Pe larg pe pagina G4Media.

Legea integrității desparte apele între PNL și USR după ce liberalii au ales PNRR, iar USR, lupta. Ce se află în spatele votului pentru „amendamentul Fritz” (Adevărul)

Senatul a adoptat, miercuri, 26 august, Legea integrității, care conține controversatul „amendament Fritz”, în ciuda apelurilor USR și a avertismentelor venite de la vârful Parlamentului European. Legea ajunge acum la promulgare, iar președintele Nicușor Dan va decide dacă o semnează sau o retrimite Parlamentului pentru reexaminare.

Politologul Cristian Pîrvulescu, profesor în cadrul SNSPA, vede în decizia PNL un calcul politic legat în primul rând de responsabilitatea pentru banii europeni. Liberalii vor să evite situația în care partidul ar putea fi acuzat că, prin votul din Parlament, a contribuit la pierderea tranșei din PNRR.

Disputa în jurul legii poate afecta relația dintre PNL și USR, două dintre partidele care susțin actuala majoritate pro-europeană. Pîrvulescu consideră însă că, în acest moment, niciuna dintre părți nu poate fi descrisă drept „anexa” celeilalte.

Integral în Adevărul.

Generalul Pahonțu, de neclintit. Cum a scăpat șeful SPP 18 ani fără o decizie CNSAS privind legăturile sale cu Securitatea (Snoop)

Timp de 18 de ani, directorul SPP, Lucian Pahonțu, nu a primit din partea CNSAS o decizie privind calitatea de lucrător al Securității. Snoop dezvăluie cum a fost posibil, după ce Recorder a arătat că generalul a făcut parte din forțele de represiune trimise de Nicolae Ceaușescu la protestele din decembrie 1989 și a fost implicat în Mineriada din iunie 1990.  

Verificarea CNSAS a fost îngreunată chiar de generalul Pahonțu, care nu a depus niciodată declarația pe proprie răspundere prin care să-și asume că nu a fost lucrător sau colaborator al Securității, o condiție obligatorie pentru cercetarea din oficiu CNSAS. SPP trebuia să o trimită din 2008, conform legii.

Cel mai longeviv șef de serviciu secret, Lucian Pahonțu, a fost numit în funcție de fostul președinte Traian Băsescu în decembrie 2005 și a fost păstrat ulterior de Klaus Iohannis și de Nicușor Dan, chiar și după ce a trecut în rezervă, în noiembrie 2024, la vârsta de 60 de ani.

„Sentimentul general era că totul era sub lupa lui Pahonțu”, care „știa ce nu știa nici CIA”, spune, pentru Snoop, un fost consilier prezidențial. Am discutat cu mai multe surse care au trecut pe la Cotroceni și cu foste cadre din SPP care l-au cunoscut pe Pahonțu.

Dacă președintele Dan nu-l demite nici acum pe generalul Pahonțu, vom ști cine e șeful cui și vom reconfirma cine conduce această țară (Republica)

Generalul Pahonțu, șeful secretelor tuturor politicienilor, este probabil unul dintre cei mai puternici și temuți oameni din statul român. El reprezintă în cel mai înalt grad „Interesul Național” pe care îl simțim manifestându-se în politică, în companii și instituții, în afaceri strategice, în societate sau în presă. Indiferent de votul democratic al oamenilor, în 36 de ani, „Interesul Național” a rămas la putere.

Teoretic, Nicușor Dan, președintele României, este șeful lui Pahonțu. Teoretic, Nicușor Dan este cel mai votat, prin urmare cel mai „legitim” om politic din România. Teoretic, poporul i-a dat o putere uriașă să schimbe lucrurile și să desprindă România de securism.

Practic, dacă președintele Dan nu-l demite nici acum pe generalul Pahonțu, vom ști cine e șeful cui și vom reconfirma cine conduce această țară, scrie jurnalistul Florin Negruțiu, autor fondator Republica.

România va avea două pierderi majore dacă nu adoptă legea salarizării. Avertismentul analistului Adrian Mitroi: „Inflația și deprecierea vor eroda masiv puterea de cumpărare” (Libertatea) - „Vom mânca iarbă și scoarță de copac”. Avertismentul consilierului BNR, întărit de Cristian Păun: „România riscă să ajungă mai rău decât Grecia” (Adevărul) - Harta marilor angajatori din România: Care sunt cele mai mari companii după numărul de salariați, județ cu județ (Economedia)

770 de milioane de euro sau un principiu? Cade Ilie Bolojan în capcana PSD? (G4Media)

Ilie Bolojan și PNL sunt puși azi în fața unei alegeri dificile. Votează legea integrității masacrată de PSD și CCR pentru a salva (ipotetic) 770 de milioane de euro din PNRR? Sau respinge votul și apără un principiu de bază al statului de drept, neretroactivitatea legii, dar și dreptul timișorenilor de a avea primarul pe care l-au ales? Ambele decizii sunt dificile, cu costuri politice și economice, dar una singură e corectă.

Neretroactivitatea legii e un principiu fundamental al statului de drept și al democrației. Or, dacă Bolojan a reușit să performeze ca premier și ca politician a fost pentru că cetățenii și colegii din PNL și USR l-au susținut deoarece l-au considerat un om al principiilor. Un politician fundamental diferit de PSD. Cu un astfel de vot, Ilie Bolojan își va diminua capitalul de încredere și dimensiunea morală. Va întări imaginea de contabil riguros cu vederi înguste.

Integral pe pagina G4Media.

România va avea două pierderi majore dacă nu adoptă legea salarizării. Avertismentul analistului Adrian Mitroi: „Inflația și deprecierea vor eroda masiv puterea de cumpărare” (Libertatea)

Adrian Mitroi, analist economic, profesor de Psihologie și Comportament Organizațional la Academia de Studii Economice (ASE), a explicat pentru Libertatea ce se întâmplă dacă legea salarizării nu va fi adoptată.

„România se află astăzi într-o ecuație macroeconomică extrem de complicată: o creștere economică aproape de zero, un deficit bugetar masiv și costuri de finanțare tot mai ridicate. În acest context, legea salarizării unice devine o piesă esențială în mecanismul de stabilizare fiscală a țării”.

„Suma de 770 de milioane de euro din PNRR nu ar fi rezolvat singură deficitul României”.

Aici este vorba despre fonduri europene nerambursabile care, odată pierdute, trebuie compensate prin împrumuturi noi, prin redistribuiri interne sau prin tăieri de la alte capitole bugetare. Potrivit analistului, doar dobânzile suplimentare pentru înlocuirea acestor bani pot fi estimate la 5 milioane de euro pe lună, într-un context în care România plătește deja aproape un miliard de euro lunar doar pentru a-și acoperi dobânzile la datoria publică.

Mai mult, avertizează specialistul, „pierderea acestui jalon nu declanșează, de una singură, o criză macroeconomică. Pericolul real vine din efectul de cumulare: mai puține fonduri nerambursabile, o nevoie crescută de finanțare externă și o presiune suplimentară pe randamente, adică pe costul la care statul se împrumută. Evident, pe plan intern va urma jocul politic obișnuit al plasării responsabilității, o harababură din care lipsește tocmai asumarea față de încrederea oferită de cetățeni”.

„Vom mânca iarbă și scoarță de copac”. Avertismentul consilierului BNR, întărit de Cristian Păun: „România riscă să ajungă mai rău decât Grecia” (Adevărul)

Declarația șocantă a consilierului BNR privind un scenariu de criză extremă a stârnit un val de reacții. Economistul Cristian Păun analizează situația reală a României și avertizează că datoria externă uriașă și lipsa reformelor ne pot împinge direct spre un acord dur cu FMI.

Păun consideră că în acest moment situația României este mai gravă decât în timpul crizei care a debutat în 2009. Comparativ cu situația în care ne găseam în acei ani, România a adunat o datorie uriașă pe care o plătește tot mai greu, iar începând cu 2027 vin ani și mai complicați, cu un vârf al plăților pentru datoria externă.

Situația este cu atât mai complicată cu cât economia se află într-o pierdere de turație, iar motoarele creșterii de până acum, mai ales consumul, se află la cote minime. În plus, creșterea taxelor și a impozitelor nu mai reprezintă o opțiune și ar ruina și mai mult economia, crede Cristian Păun.

Pe larg în Adevărul.

Cine să facă PIB, cine să plătească taxe: Peste 185.000 de locuri de muncă pierdute din decembrie 2024 încoace (CursDeGuvernare)

Din 2024 și până la finalul lunii iunie 2026, numărul salariaților din România a scăzut cu peste 185.000 de persoane. Este vorba despre balanța salariaților activi, calcul realizat pe baza datelor raportate de Ministerul Muncii, corespunzătoare înregistrărilor din sistemul informatic ReGes/Revisal, informează CursDeGuvernare.

Locurile de muncă dispărute, majoritatea din industrie, sunt mult mai numeroase, dar o parte redusă soldul salariaților a fost acoperit de joburile nou create în servicii și construcții.

Industria prelucrătoare, de pildă, a pierdut, în ultimul an și jumătate, 51.600 de job-uri, ceea ce înseamnă o medie de 2850 de salariați pe lună.

Declinul a început încă din toamna anuui 2024 – anul cu multiple alegeri politice – an în carenumărul mediu al salariaților din România atinsese vârful deceniului încheiat în decembrie acel an – 5.746.452, conform datelor oficiale. În luna decembrie 2024, însă, salariații activi mai erau 5.723.515, o scădere abruptă.

La sfârșitul lunii iunie 2026 mai mai erau doar 5.561.215 de salariați activi, situație ce confirmă fenomenul grav semnalat de CursdeGuvernare anul trecut – contracția constantă a pieței muncii care a început spre sfârșitul lui 2024.

Harta marilor angajatori din România: Care sunt cele mai mari companii după numărul de salariați, județ cu județ (Economedia)

De la CFR și Automobile Dacia până la Dedeman, Ford Otosan și Romgaz, marile companii din România concentrează mii de angajați și generează afaceri de miliarde de lei în toate județele țării. Economedia a analizat tabloul marilor angajatori din fiecare județ, conform datelor raportate de companii pentru 2025.

De ce se blochează toate negocierile la Cotroceni. Greșeala principală a lui Nicușor Dan: „Nu e lipsit de forță, are propria agendă” (Adevărul) - Mașina în care ne aflăm se îndreaptă cu toată viteza spre zid. România mai are doar câteva zile să salveze miliardele din PNRR (Republica) - Costul mobilizării IGSU din dosarul „Viorel Pașca”, privind așezămintele ilegale de la Dumbrava: 1,2 milioane de lei. Motivul pentru care banii nu vor fi recuperați niciodată (Libertatea) - Îngropați a treia oară. Cum a închis justiția din România cazul oamenilor legați de paturi în timp ce angajații centrului lucrau acasă la șef: „toți au murit” (Snoop)

De ce se blochează toate negocierile la Cotroceni. Greșeala principală a lui Nicușor Dan: „Nu e lipsit de forță, are propria agendă” (Adevărul)

Cu miza adoptării contra cronometru a Legii salarizării și a formării unui nou Executiv, președintele Nicușor Dan a convocat pentru marți o nouă rundă de consultări la Cotroceni cu liderii PNL, PSD, USR și UDMR. Reuniunea are loc într-un moment critic, în care analiștii politici descriu Administrația Prezidențială ca fiind blocată într-o strategie proprie, greu de descifrat, ce oscilează între retragere totală și intervenții de forță în treburile partidelor.

Blocajul actual reflectă, în opinia analistului politic George Jiglău, o tensiune mai profundă între așteptările publicului și realitatea politică. Mulți dintre cei care l-au votat pe Nicușor Dan l-au perceput ca pe un salvator capabil să rezolve problemele fără a se baza pe partidele politice, însă realitatea guvernării a demonstrat că președintele acționează în cadrul aceluiași sistem politic pe care mulți îl critică.

Pe larg în Adevărul.

Mașina în care ne aflăm se îndreaptă cu toată viteza spre zid. România mai are doar câteva zile să salveze miliardele din PNRR (Republica)

Încet, dar tot mai sigur, ne îndreptăm spre dezastru. PNRR se va încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe. Demența politicienilor a ajuns la paroxism: după ce PSD a îngropat finanțele publice prin politica sa dincolo de iresponsabilă din 2024 și s-a opus cu o îndârjire sinucigașă oricărei reforme cât timp a făcut parte din guvern până în această primăvară, acum acționează pentru a fi sigur că S&P ne va coborî în categoria țărilor „nerecomandate investițiilor”. Întâi a făcut praf legea ANI, iar acum este ferm împotriva legii privind salariile din sectorul public, unde luptă cot la cot cu sindicatele – care vor fi părtașe la îngroparea economiei și a oricărei șanse de progres pentru mai bine de un deceniu de acum încolo.

Continuarea pe pagina Republica.

Dragostea dintre PSD și sindicate duce România la un pas de faliment (SpotMedia)

Doar cine nu vrea să vadă nu vede că Sorin Grindeanu și PSD nu au decât un singur scop, acela de a controla resursele publice în interes propriu. 

Nu există nici cea mai mică preocupare pentru bunăstarea cetățenilor, în general, și nici a salariaților din domeniul public, în special, așa cum s-a tot lăudat în ultima vreme liderul social-democrat. 

Dar dacă obiectivul politic al PSD e destul de străveziu și toxic, e de neînțeles orbirea liderilor de sindicat care sacrifică interesele celor pe care-i reprezintă pentru cel al unui partid care are astăzi sub 15% susținere publică.

Problema României și a sindicatelor, în special, este aceea că orice reducere a ratingului de țară în care investitorilor li se spune că e periculos să facă afaceri aici va produce un tsunami financiar care va spulbera tot.

Marea problemă nu e că, în cazul în care nu trece Legea salarizării unitare, se pierd niște “amărâte de milioane de euro”, cum le consideră propaganda pesedistă, ci pierderea lor reprezintă semnalul că economia nu se reformează și devine nesigură, deci nu e recomandat să se investească în ea.

De aceea, România nu trebuie să rateze niciun jalon major din PNRR, pentru că ratarea va veni la pachet cu scăderea ratingului de țară și trecerea în categoria junk.

Peste două luni, atunci când nu vor mai fi bani, când Ilie Bolojan nu va mai fi premier, când nu vom avea buget pentru că va fi imposibil de făcut la dobânzile uriașe de finanțare a activităților publice, când vor începe concedierile, protestele și grevele, ce va face PSD? Va da vina pe Bolojan și Fritz, pe greaua moștenire, aruncând “mortul” în curtea Palatului Cotroceni.

Integral în publicația electronică SpotMedia.

Costul mobilizării IGSU din dosarul „Viorel Pașca”, privind așezămintele ilegale de la Dumbrava: 1,2 milioane de lei. Motivul pentru care banii nu vor fi recuperați niciodată (Libertatea)

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență estimează cheltuielile pentru mobilizarea paramedicilor și pompierilor care au participat la descinderile DIICOT de la casele lui Viorel Pașca din județul Bihor  la aproape 1,2 milioane de lei.

Suma reiese dintr-un răspuns transmis de IGSU în urma unei solicitări de informații a ziarului Libertatea. Instituția a transmis și devizul misiunii, calculat „la virgulă”. Documentul arată că la misiune, care a durat 33 de ore, au participat 340 de oameni aduși din aproape toată țara, inclusiv de la Constanța, Galați, Botoșani și Suceava. Doar 6 oameni au fost din Bihor.

Cea mai mare sumă, aproape 640.000 de lei, a fost pentru mobilizarea mașinilor și echipamentelor folosite în misiunea organizată din dispoziția lui Raed Arafat. De asemenea, au fost plătite oamenilor ore suplimentare de aproape 230.000 de lei.

IGSU a transmis că instituția nu va face niciun demers de recuperare a banilor pentru că misiunea a fost una „umanitară”, iar în astfel de situații, IGSU nu solicită recuperarea banilor cheltuiți.

Între timp, dosarul a suferit o răsturnare de situație spectaculoasă. În 14 august 2026, Tribunalul Bihor a ridicat definitiv sechestrele instituite de procurori asupra bunurilor, conturilor și banilor familiei Pașca și ai Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”. Viorel Pașca și patru membri ai familiei sale sunt investigați de procurorii DIICOT pentru constituire a unui grup infracțional și alte fapte. 

Cazul vizează așezămintele administrate de Pașca de la Dumbrava din județul Bihor, cunoscute ca azile ilegale, unde anchetatorii continuă expertizele și audierile în timp ce suspecții sunt cercetați fără măsuri preventive de îngrădire a libertății.

Îngropați a treia oară. Cum a închis justiția din România cazul oamenilor legați de paturi în timp ce angajații centrului lucrau acasă la șef: „toți au murit” (Snoop)

Bolnavi cu afecțiuni psihice de la centrul Măciuca, Vâlcea, au fost legați de pat pentru ca angajații să lucreze la casa șefului. Dosarul a fost clasat după câteva luni, redeschis la București și închis definitiv un deceniu mai târziu. Un fost angajat iese la lumină și povestește cum sursele procurorilor au fost puse pe lista neagră și îndepărtate din DGASPC. Iar Parchetul n-a găsit făptașii, dezvăluie Snoop.

Varianta finală a proiectului salarizării, înmânată partidelor – Este forma acceptată de Comisie și care permite încadrarea în limitele bugetare planificate.  Noi discuții la Cotroceni, săptămâna viitoare (CursDeGuvernare) - Campionii banilor europeni din Mecanismul de Redresare și Reziliență (Libertatea) - Fotbal pe bani de la stat: Cum ajung primăriile principalii finanțatori ai cluburilor din Liga 1 și care sunt efectele acestei practici asupra competiției sportive și utilizării fondurilor publice? (Economedia)

Întrebarea care trebuie pusă după neutralizarea dronei de lângă Neptun Deep: va trebui ca proiectul să fie pus pe hold până la obţinerea păcii în Ucraina? (Ziarul Financiar)

Neptun Deep este cea mai mare investiţie din energia românească, circa 4 mld. euro, cu o producţie la platou de aproximativ 8 mld. metri cubi pe an timp de circa zece ani şi cu venituri la bugetul de stat estimate de cele două companii la circa 20 mld. euro pe durata proiectului.

Neutralizarea de către avioa­nele româneşti a unei drone a cărei provenienţă este încă necunoscută în apropierea uriaşului proiect Neptun Deep din Marea Neagră, o investiţie de 4 mld. euro pentru 100 mld. metri cubi de gaze, vine cu o întrebare foarte grea, dar care trebuie pusă: va ajunge România să decidă punerea acestui proiect pe hold până se va obţine pacea în Ucraina, pentru a nu creşte riscul distrugerii a ceea ce este deja construit?

O altă întrebare este dacă mai pot fi amânate lucrările până când vor înceta ostilităţile, având în vedere gradul avansat al proiectului.

Conform unor declaraţii anterioare ale reprezentanţilor Lockheed Martin România, o soluţie pentru apărarea Neptun Deep poate fi prin drone navale.  Adrian Iacob, directorul firmei, a spus la un eveniment ZF ca proiectul Neptun Deep poate fi apărat cu drone navale care stau în apă 30 de zile, se învârt în jurul platformei, transmit informaţii online, stau şi la suprafaţă, şi dedesubt, la 200 de metri.

Varianta finală a proiectului salarizării, înmânată partidelor – Este forma acceptată de Comisie și care permite încadrarea în limitele bugetare planificate. Radu Burnete: „Nu s-a ajuns la niciun acord”. Noi discuții la Cotroceni, săptămâna viitoare (CursDeGuvernare)

Varianta finală a legii salarizării, care să corespundă și exigențelor Comisiei Europene, dar și constrângerilor bugetare pe care le are România, le-a fost înmânată partidelor, joi, a anunțat consilierul prezidențial Radu Burnete, la finalul discuțiilor purtate la Cotroceni de președintele Nicușor Dan și liderii formațiunilor din fosta coaliție guvernamentală.

Nu s-a ajuns la niciun acord politic pe această reformă – jalon PNRR, dar urmează o nouă întâlnire săptămâna viitoare, tot la Cotroceni și în același format.

”În ultima săptămână, Ministerul Muncii alături de Ministerul de Finanţe a făcut foarte multe calcule şi evaluări, încercând să răspundă solicitărilor care au venit din partea sindicatelor, din partea partidelor, din partea familiilor ocupaţionale şi aşa mai departe. Aceste discuţii şi aceste simulări nu sunt simple. Vreau să vă gândiţi că discutăm de o lege care valorează, până la urmă, aproape 170 miliarde de lei în fiecare an şi afectează peste un milion de oameni. De asta durează atât de mult”, a explicat consilierul prezidențial Radu Burnete, citat de CursDeGuvernare.

Proiectul a pornit de la o primă formă ce cumula o suplimentare cu doar opt miliarde de lei a cheltuielilor statului cu personalul, însă PSD (după ieșirea de la guvernare) și sindicatele din Educație și Sănătate au solicitat majorări ce ar urca impactul spre dublul acestor majorări – înspre 16 miliarde lei.

Guvernanții au garantat că nu va scădea niciun salariu, dar sindicaliștii au solicitat în permanență conservarea veniturilor.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, declarat joi, înaintea discuțiilor de la Cotroceni, că cererile sindicatelor nu pot fi acceptate în integritate: efortul financiar suplimentar pentru salariații din Educație și Sănătate ar fi depășit plafonul maxim sustenabil pentru România, punând în pericol ratingul de țară.

Campionii banilor europeni din Mecanismul de Redresare și Reziliență (Libertatea)

Statele UE trag linie pe 31 august la implementarea planurilor convenite cu Bruxellesul în ceea ce privește Mecanismul de Redresare și Reziliență, resursă care a adus unor țări zeci de miliarde de euro.

România, mediocră la bani, codașă la viteza implementării.

Libertatea prezintă podiumul statelor cu zece zile înainte de încheierea termenului de implementare a planurilor de redresare și reziliență.

Campioană e Italia, care a atras 165,99 miliarde euro,adică 85% din ce a avut ca plan pe hârtie.

Al doilea stat ca valoare a banilor primiți e Spania. 77,6 miliarde euro a atras statul iberic.

Pe locul trei e Polonia, urmată de Franța și Grecia.

Fotbal pe bani de la stat: Cum ajung primăriile principalii finanțatori ai cluburilor din Liga 1 și care sunt efectele acestei practici asupra competiției sportive și utilizării fondurilor publice? (Economedia)

În ultimii ani, practica finanțării echipelor de fotbal din bani publici a devenit tot mai vizibilă — nu pentru că înainte nu se întâmpla, ci pentru că sumele investite de primării au crescut constant, arată o analiză Economedia.

Într-un sport profesionist care, teoretic, ar trebui să funcționeze pe baze comerciale și finanțări private, primăriile au ajuns să joace un rol esențial în existența unor cluburi. Fenomenul ridică semne de întrebare despre modul în care sunt prioritizați și cheltuiți banii publici, despre echitatea dintre cluburile sprijinite de consiliile locale și cele finanțate exclusiv privat, dar și despre rolul statului în fotbalul de performanță.

Mai mult de jumătate dintre echipele din primele două ligi sunt finanțate din bani publici — doar în 2024, cel puțin 24 de echipe din primele două eșaloane au beneficiat de fonduri consistente din bugetele locale, în unele cazuri de ordinul milioanelor de euro.

FC Voluntari, care în sezonul 2025/26 a evoluat în Liga a II-a, a primit cele mai mari finanțări dintre toate cluburile analizate — aproape 20 de milioane de euro din bani publici între 2018 și 2024.

FC Botoșani, la polul opus, a încasat cei mai puțini bani din bugetul local: sub 600.000 de euro în perioada 2020-2023, iar în 2024 și 2025 finanțările s-au oprit complet. Echipa s-a menținut în primul eșalon doar cu ajutorul finanțatorului privat, Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani.

„Amendamentul Fritz”, în mâinile lui Nicușor Dan. Președintele se uită la ceas. Cinci juriști vorbesc despre următorii pași (Cotidianul) - De ce a votat judecătorul maghiar împotriva lui Dominic Fritz. Jocul la două capete al UDMR (SpotMedia) - Mircea Miclea, despre controversata admitere la liceu cu reguli pro-corupție propuse de Ministerul Educației: Reprezintă simptomul unei societăți care e într-o degradare etică fără precedent (EduPedu)

Comisia Europeană ne salvează de noi înșine. Cât ne costa populismul unor politicieni inconștienți (Republica)

Ne trezește la realitate Comisia Europeană. Norocul mare că nu suntem singuri, de capul nostru.

Comisia a respins (spun surse citate de Știrile ProTv) toate variantele Legii salarizării unitare.

De ce? Pentru că toate scenariile trimise la Bruxelles prevedeau creșterea cheltuielilor cu lefurile, cu sume între 12 și 16 miliarde de lei - un efort financiar și bugetar considerat de Comisie mult peste puterea economică a României (nu a fost acceptată nici ideea creșterilor etapizate).

Ce ne spun experții și funcționarii europeni? Stop populismelor, este inadmisibil ca noi, cu un deficit imens, cu o economie care scade, să promitem indexări ale veniturilor în sistemul public pe care nu avem de unde să le acoperim (riscăm să nu mai putem lua împrumuturi).

Este incredibil cum ajustarea deficitelor s-a făcut prin sufocarea mediului privat, cu creșteri de taxe și impozite, iar când e vorba de „reforme” la stat, politicienii inconștienți și populiști promit creșteri de salarii și venituri, agitând spiritele cu sindicatele. Își imaginează, în analfabetismul lor, că vor putea să le acopere cu încă un rând de taxe aplicat tot inițiativei private - ce nu văd ei, însă, e că economia scade, afacerile suferă, rata șomajului e în creștere, investițiile private străine au scăzut cu peste 80% în prima jumătate a anului (semn că investitorii văd riscuri și-și pun la adăpost banii).

Mai trebuie câteva taxe și toată economia privată se gripează total.

Continuarea în Republica.

„Amendamentul Fritz”, în mâinile lui Nicușor Dan. Președintele se uită la ceas. Cinci juriști vorbesc despre următorii pași (Cotidianul)

Dominic Fritz își pierde mandatul de primar dacă legea este promulgată. USR, PNL și președintele Nicușor Dan au acuzat că legea încalcă principiul retroactivității, dar CCR a decis că amendamentul este din această perspectivă Constituțional.

Ulterior, președintele Nicușor Dan a exprimat pe rețelele de socializare că se află în continuare în dezacord cu decizia CCR, dar că așteaptă motivarea instanței înainte să se pronunțe. 

Ioan Stanomir spune că este regretabil că s-a ajuns ca problemele deosebit de delicate să fie tratate  de o manieră expeditivă sub presiunea timpului.

Profesorul de drept constituțional a reamintit că Nicușor Dan va fi obligat la un moment dat să promulge legea, dacă parlamentarii nu își schimbă opinia. Președintele are dreptul să retrimită legea o singură dată în Parlament, pentru un vot de reconfirmare.

Tudorel Toader, fost judecător CCR și fost ministru PSD al Justiției, a explicat pentru Cotidianul că, deși amendamentul nu mai poate fi atacat pentru același motiv, CCR poate fi sesizată pe același amendament, dar cu o plângere din altă perspectivă constituțională.

Fostul judecător CCR, Augustin Zegrean, susține însă că președintele Nicușor Dan nu mai are de ce să atace la CCR amendamentul Fritz.

Toni Neacșu, avocat și fost judecător, crede că principala piedică pe care o are Nicușor Dan este timpul restrâns impus de banii din PNRR. Reforma ANI trebuie să treacă înainte de 31 august de Parlament pentru ca România să primească banii din jalonul PNRR legat de această lege.

De ce a votat judecătorul maghiar împotriva lui Dominic Fritz. Jocul la două capete al UDMR (SpotMedia)

UDMR, prin votul lui Csaba Asztalos din Curtea Constituțională, i-a oferit lui Grindeanu capul lui Dominic Fritz pe tavă.

Asztalos este brațul juridic al UDMR în sistemul instituțional din România. Vreme de aproape un sfert de secol a lucrat în Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, din 2010, conducând instituția.

În lungul său mandat, fără a avea decizii și acțiuni hotărâte, în România au înflorit mișcările extremiste, legionare și antisemite, acestea fiind încurajate și de marele șef politic de la Budapesta, Viktor Orbán. 

În 2025, Csaba Astzalos este propus și susținut de UDMR pentru poziția de judecător la Curtea Constituțională, ceea ce, la vremea respectivă, a fost aplaudat. 

În mod paradoxal, liderii minorității maghiare din România au avut întotdeauna o imagine bună datorită discursului civilizat și reținerii de a se implica în dezbaterile politice zgomotoase și mizerabile din țară. 

Dar la umbra acestei imagini, UDMR și-a urmărit mereu interesul, acela de a rămâne tot timpul conectat la banii publici de la București și Budapesta, concomitent.

Integral pe pagina SpotMedia.

EXCLUSIV Mircea Miclea, despre controversata admitere la liceu cu reguli pro-corupție propuse de Ministerul Educației: Reprezintă simptomul unei societăți care e într-o degradare etică fără precedent (EduPedu)

Controversata admitere la liceu cu reguli care favorizează corupția și care au fost concepute și publicate de Ministerul Educației reprezintă „simptomul unei societăți care e într-o degradare etică fără precedent”. Diagnoza vine de la fostul ministru al Educației Mircea Miclea, profesor și fondatorul școlii cognitive în psihologia românească.

Contactat de Edupedu.ro la finalul unei zile în care 3 partide politice (PNL, PSD și USR) au depus în Parlament proiecte de lege de amânare sau anulare a controversatului examen de admitere la liceu, Mircea Miclea a declarat că „domnul ministru a pierdut un bun prilej de a tăcea. Adică de a nu emite un astfel de ordin care nu face altceva decât să transforme o prostie potențială într-o prostie reală”.

Cât despre partidele politice care astăzi s-au declarat public împotriva examenului care favorizează corupția, exact „această coaliție PSD-PNL împreună cu USR-ul au votat această lege”. „Deci ei ori n-au știut ce votează, ori acuma intră în competiție de popularitate ca să arate cât de mult le pasă lor de soarta tinerei generații. E o fandoseală, e o ipocrizie din partea lor să facă acest lucru”, a afirmat Mircea Miclea pentru Edupedu.ro.

Analiză: CCR = AUR + PSD? Ce înseamnă decizia Fritz (DW) - Ministrul Economiei, despre șansa ca fabricile de stat să livreze Armatei muniție tip NATO de calibru 155 mm: „Dacă v-aș spune că știu exact cum, unde, la ce termen, v-aș minți” (Libertatea) - Vacanţele în afara ţării i-au costat pe români 4,8 miliarde de euro în prima jumătate a acestui an, cu 17% mai mult decât perioada similară a anului trecut (Ziarul Financiar) - „Nu este nici zahăr la nici o prăvălie, rafturile sînt goale, nu ai ce cumpăra. Azi-mâine nu mai avem din ce trăi!”/ Noi documente ale Securității despre penuria alimentară din România anului 1980, publicate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (G4Media)

Profituri record la rafinării, motorină scumpă la pompă. „Consiliul Concurenței s-a comportat extrem de slab” (Adevărul)

Prețul motorinei a crescut din nou la peste 10 lei/litru, puțin timp după reducerea accizei cu 20%. Deși legea prevedea ieftinirea, efectul nu s-a aplicat stocurilor vechi, iar specialiștii avertizează că prețul ar trebui să fie cu 1,5 lei mai mic, raportat la cotațiile internaționale. 

Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT) a solicitat marți Parlamentului să modifice legea privind ajustarea temporară a accizei la carburanţi în funcţie de evoluţia pieţei şi să introducă un control real al plafonării adaosului comercial.

Christian Năsulea, economist și profesor universitar de economie mondială, consideră că verificarea respectării reglementărilor revine specialiștilor din cadrul ANAF. 

De asemenea, acesta apreciază că o eventuală majorare a taxelor pe profiturile record înregistrate de rafinării ar putea avea efecte negative asupra investițiilor, deși ar fi legitim din partea cetățenilor de rând să ceară acest lucru.

Pe larg în Adevărul.

Analiză: CCR = AUR + PSD? Ce înseamnă decizia Fritz (DW)

CCR a decis că e constituțională retroactivitatea legii, acceptând Amendamentul Fritz, votat de majoritatea PSD și AUR. Miza e decapitarea liderului USR cu orice preț. Astfel, România o ia pe calea Ungariei lui Orban, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată pe pagina DW.

Dacă președintele Nicușor Dan nu retrimite legea în parlament și nu discută cu liderii principalelor partide despre revenirea la principiile de drept, atunci totul rămâne cum a stabilit CCR. În acest fel, retroactivitatea interzisă în actuala Constituție (Art.15, Aliniatul 2) e legiferată în mod ironic chiar de gardienii legii supreme. Scoaterea lui Dominic Fritz din ecuație e valabilă, de altfel, atât în favoarea lui Nicușor Dan, cât și a social-democraților. Președintele scapă de un rival serios, care menține USR pe linia principiilor, iar PSD se răzbună pe pozițiile politice naționale luate de Fritz, dar și pentru succesul lui pe plan local. 

Toate jocurile pentru înlăturarea lui Fritz, pentru fisurarea PNL, pentru punerea la zid a premierului Bolojan au fost făcute cu ajutorul justiției și, în cele din urmă, prin mutarea decisivă a judecătorilor constituționali. În România nu mai contează atât de mult ce aleg oamenii sau ce hotărăsc partidele în interiorul lor, ci felul în care hotărăște Justiția. România nu mai funcționează ca un stat de drept, iar CCR a demonstrat încă o dată că țara renunță tot mai mult la democrație și preferă calea iliberalismului exersată până nu demult de Ungaria. 

Ministrul Economiei, despre șansa ca fabricile de stat să livreze Armatei muniție tip NATO de calibru 155 mm: „Dacă v-aș spune că știu exact cum, unde, la ce termen, v-aș minți” (Libertatea)

Ministrul Economiei, Irineu Darău, a explicat la Interviurile Libertatea, că Guvernul pregătește mai multe măsuri economice menite să relanseze economia. Este vorba despre ajutoare de stat în industrii precum minerale critice, turism și apărare. Turismul este printre cele mai afectate industrii de reducerea consumului populației și a scăzut până la nivelul celei de-a doua părți a pandemiei de COVID-19, potrivit ministrului Irineu Darău. Pe de altă parte, șeful Ministerului Economiei, instituție care are în subordine compania Romarm, sub umbrela căreia se află fabricile de stat de muniție de arme, explică în ce stadiu se află principalele contracte de apărare: cel prin care firma germană Rheinmetall ar urma să construiască la Șantierul Naval Mangalia, patru nave pentru Armata Română, planul de cumpăra peste 380.000 de arme de la compania SigSauer, construirea fabricii de pulberi militare la Victoria, în județul Brașov.

Vacanţele în afara ţării i-au costat pe români 4,8 miliarde de euro în prima jumătate a acestui an, cu 17% mai mult decât perioada similară a anului trecut (Ziarul Financiar)

Turiştii români au cheltuit pe vacanţele în afara ţării 4,8 miliarde de euro în primele şase luni ale acestui an, potrivit datelor Băncii Naţionale a României. Suma este cu circa 17% mai mare decât ce au cheltuit românii pe vacanţe în primul semestru al anului trecut, informează ZF.

Această creştere arată că apetitul pentru vacanţe nu s-a diminuat nici într-o perioadă cu presiuni economice pe plan local.

Dacă ritmul de creştere se va menţine şi în a doua parte a anului, suma cheltuită de români pe vacanţe în afară va ajunge la circa 11,7 miliarde de euro. Această evoluţie vine în contextul în care turismul intern, care se bazează în proporţie de circa 80% pe turiştii români, are o scădere în acest an, iar operatorii din turism invocă chiar slaba putere de cumpărare a românilor.

„Nu este nici zahăr la nici o prăvălie, rafturile sînt goale, nu ai ce cumpăra. Azi-mâine nu mai avem din ce trăi!”/ Noi documente ale Securității despre penuria alimentară din România anului 1980, publicate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (G4Media)

Imaginea unei Românii comuniste în care agricultura era un sector modern, productiv și capabil să asigure bunăstarea populației este contrazisă de documentele interne ale Securității, publicate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).

Rapoartele întocmite în județul Cluj în toamna anului 1980 descriu o realitate mult diferită de propaganda oficială: magazine goale, lipsa cărnii, zahărului, uleiului și făinii, cozi de sute de persoane și oameni care plecau de la locul de muncă pentru a cumpăra alimente, în momentele rare când acestea ajungeau în magazine.

Penuria alimentară nu era doar o problemă punctuală, ci devenise o sursă de nemulțumire socială, o arată documentele publicare de CNSAS.

Într-un raport al Securității Municipiului Dej, transmis Inspectoratului Județean Cluj, sunt consemnate „o stare de îngrijorare profundă față de lipsa de alimente din comerțul de stat” și „o indignare deosebită față de prețurile ridicate ale produselor din piața de alimente”.

Continuarea, pe pagina G4Media.

Noua clasă de mijloc din România: aproape 300.000 de salariaţi câştigă peste 2.000 de euro net pe lună. Zece sectoare de activitate au trecut acest prag salarial. Acum 10 ani, niciun sector de activitate nu se apropia de această medie. Cine sunt românii care formează astăzi noua clasă de mijloc? Sunt, în principal, programatori, consultanţi, specialişti în telecomunicaţii, finanţe, energie, transporturi aeriene sau industria media.

Hotnews publică o investigație care arată că atacul cibernetic care a blocat o lună piața imobiliară din România a fost anticipat de existența pe internet a mii de parole de notari, avocați, ingineri și funcționari publici.

Parolele angajaților Agenției Naționale de Cadastru (ANCPI) și ale cetățenilor români care foloseau aplicațiile instituției erau expuse pe Internet înainte să aibă loc atacul din iulie 2026, arată documentarea realizată de HotNews, care a putut consulta aceste parole cu ajutorul unui instrument care indexează date personale expuse pe Internet și Dark Web.

Atacul cibernetic din 14 iulie 2026 asupra infrastructurii informatice a ANCPI a blocat aproape o lună piața imobiliară din România. S-au oprit recepțiile cadastrale, intabulările, eliberarea de extrase de carte funciară și de autorizații de construire. Toate sunt operațiuni esențiale pentru piața imobiliară care depindeau de buna funcționare a platformelor afectate de atac. 

Va aproba Nicușor Dan acțiunea machiavelică a social-democraților de distrugere a PNL și USR? E întrebarea pe care și-o pune Emilian Isăilă în editorialul din SpotMedia.

În sfârșit, planul a reușit. Alianța PNL-USR a fost anihilată prin decizii succesive ale PSD, AUR, unor curți de judecată, controlate de Lia Savonea, dar și printr-o majoritate CCR, influențată de social-democrați și Palatul Cotroceni. Acum, președintele are calea deschisă pentru a-și forma guvernul său, supervizat de Sorin Grindeanu. 

Nicușor Dan a fost dezamăgit și furios în momentul în care formațiunea pe care a fondat-o s-a detașat de el, conform mai multor surse politice. Șeful statului spera ca USR să devină un partid prezidențial, să-i ofere posibilitatea de a avea o pârghie în negocierile pentru formarea majorității în Parlament.

Hotnews încearcă să afle ce face Nicușor Dan cu raportul privind alegerile prezidențiale 2024, la aproape doi ani după ce CCR a anulat scrutinul. Raportul promis de mai multe ori de Nicușor Dan, încă din mai 2025, când a devenit președinte, nu se va limita la anularea alegerilor de acum aproape doi ani, ci va analiza 20 de ani de acțiuni hibride ale Rusiei împotriva României și Europei, dar nu există un orizont de timp pentru publicare potrivit răspunsului primit de Hotnews de la Administrația Prezidențială.

Publicarea raportului a fost amânată de mai multe ori pentru verificarea informațiilor și pentru a nu afecta anchetele penale în desfășurare, a mai precizat Cotroceniul. Foarte important, Administrația Prezidențială a evitat să mai dea un orizont de timp: „Având în vedere volumul materialului analizat, nu putem estima în acest moment o dată a publicării”.

Libertatea caută soluție la ecuația în care s-a blocat matematicianul Nicușor Dan. 

Matematicianul fost olimpic internațional Nicușor Dan i-a subevaluat pe matematicianul bihorean Ilie Bolojan și aliații săi. Din cauza asta, România este azi semi-blocată, administrația centrală funcționând în mare parte la turație redusă (de parcă nu era deja destul de ineficientă, raportat la nevoile vremurilor). 

Unde a greșit Nicușor Dan? Cel puțin în două aspecte esențiale: A crezut în onestitatea politicianului Bolojan, când acesta a declarat inițial că este pregătit să meargă în opoziție ca să pregătească PNL pentru următoarele alegeri și când se pare că acesta i-a promis Președintelui la Cotroceni că va susține instalarea așa-zisului guvern tehnic/tehnocrat Tomac și a crezut că “sistemul” (al cărui șef se închipuie el a f îi va permite să își pună un yesman ca premier la Palatul Victoria. Astfel, a făcut primele două desemnări de candidați la funcția de prim-ministru (Eugen Tomac și Adrian Veștea) prea slabi pentru această etapă a istoriei noastre.

Averile demnitarilor rămân la secret. Cotidianul scrie despre decizia CCR pe noile declarații de interese financiare. Pe 29 mai 2025, CCR declara neconstituțională publicarea declarațiilor de avere și interese ale demnitarilor. De atunci, publicarea acestor documente a devenit strict opțională. 

Curțile de apel și tribunalele se revoltă de întâlnirea Tănăsescu-Bolojan, dar au tăcut solemn la întâlnirea Grindeanu-Savonea și la nunta cu inculpați a unui judecător CCR scrie Press Hub.

Când Sorin Grindeanu se întâlnea cu șefii justiției în biroul său sau când mai mulți judecători CCR au participat la o nuntă unde erau invitați inculpați, precum primarul Iașului, Mihai Chirica, sau foști condamnați, precum patronul Conest Iași, Viorel Cozma, președinții Curților de Apel nu erau preocupați de jurisprudența CEDO.

Scandalul întâlnirii dintre Ilie Bolojan și șefa CCR ajunge în Parlament. Site-ul stiripesurse.ro a scris, vineri, că Simina Tănăsescu a avut o întrevedere cu premierul Ilie Bolojan, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. La scurtă vreme după publicarea articolului, liderul senatorilor PSD Daniel Zamfir a postat un mesaj pe Facebook prin care a cerut explicații din partea președintei CCR, în contextul în care Curtea va dezbate pe azi sesizarea de neconstituționalitate depusă de PNL și USR privind proiectul de lege despre integritatea în funcțiile publice.

Grupul parlamentar PACE – Întâi România a anunțat că va solicita, azi, înființarea unei comisii de anchetă privind presupusa întâlnire dintre premierul Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu. Inițiatorii susțin că demersul nu reprezintă un atac la adresa unei instituții sau persoane, ci exercitarea unei atribuții constituționale a Senatului scrie Digi24.

Curtea Constituțională a transmis aseară noi explicații după discuția separată purtată vineri, 14 august, de președinta CCR, Simina Tănăsescu, și premierul demis, Ilie Bolojan. Comunicatul a venit cu o zi înainte ca CCR să anunțe decizia privind noua Lege a integrităţii punctează Libertatea. Curtea afirmă că întrevederile conducerii instituției cu reprezentanții Executivului privesc doar funcționarea administrativă a CCR și că dosarele aflate pe rol nu sunt discutate în afara procedurilor legale.

Consiliul Superior al Magistraturii, președinții tuturor curților de apel și 50 de președinți de tribunale cer explicații publice despre întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan.

Cei doi oameni cu funcții importante în stat, Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu, au dreptul să se vadă, dar și publicul are dreptul să știe clar un lucru scrie Catalin Tolontan in editorialul sau din Hotnews.ro. Tolontan precizeaza si ca e prea mult mesianism și prea puțin standard în felul în care se mișcă oamenii din guvernul Bolojan, în frunte cu premierul. Iar dacă prim-ministrul nu respectă proceduri și nu dă socoteală oamenilor, nu poți pretinde mare lucru de la alți reprezentanți din guvern și ministere. 

Libertatea reamintește că un scandal similar a avut loc în 2018, tot cu Tănăsescu protagonistă. Pe atunci consilier prezidențial, Elena Simina Tănăsescu s-a întâlnit cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu, în timpul disputei privind durata mandatului acestuia. Tănăsescu a demisionat din funcția de consilier prezidențial la șase zile după întâlnire. Administrația Prezidențială a negat atunci existența unor presiuni, dar a afirmat că este „inadmisibil” ca asupra activității Curții să planeze suspiciunea unei posibile imixtiuni.

Analiză Flashdata – Justiția devine o temă PSD (PressHub) - Promovarea lui Călin Georgescu în SUA continuă, obiectivul Moscovei fiind distrugerea parteneriatului strategic. În parte, a reușit (SpotMedia) - Românii pleacă din Spania: 5.300 au părăsit țara în doar trei luni. Chiriile și costul vieții schimbă planurile diasporei (Cotidianul) - „Nu e vorba numai de bani”. Un reputat sociolog explică motivul-surpriză pentru care se întorc românii acasă. Din ce țări au revenit cei mai mulți în 2025 (HotNews)

 

Criza de la Cernavodă și capcana orelor de vârf: obiceiul banal care umflă factura între 19:00 și 23:00 (Adevărul)

Oprirea Centralei Nucleare de la Cernavodă pe fondul debitului scăzut al Dunării nu reprezintă în sine o situație neașteptată pentru sistemul energetic, spune Dana Dărăban, directoarea Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), într-un interviu acordat pentru „Adevărul”. Ea atrage însă atenția că România are nevoie de investiții mai mari în sectorul energetic, iar schimbarea repetată a regulilor și plafonarea prețurilor au afectat interesul investitorilor privați. În același timp, România nu are încă suficiente contoare inteligente pentru a putea muta consumul din orele de vârf și pentru a introduce pe scară largă tarife diferențiate în funcție de ora la care este consumată energia.

PNRR, pe ultima sută de metri: încă 4.500 de proiecte trebuie recepţionate până la 31 august (Ziarul Financiar)

Premierul Ilie Bolojan spune că PNRR este prioritatea zero a administraţiei, acum că mai sunt doar două săptămâni până la închiderea programului. Miza este enormă pentru că doar proiectele recepţionate până la 31 august sunt finanţate 100% din PNRR. Ca un proiect să fie considerat încheiat, nu trebuie doar ca lucrările să fie fizic gata, ci investiţia trebuie să fie înscrisă în cartea funciară şi toată documentaţia să fie ridicată pe platforma electronică corespunzătoare. Doar lucrările care îndeplinesc condiţiile de mai sus sunt finanţate integral. Pentru lucrările neterminate până la data-limită, România suportă diferenţa dintre ce s-a făcut până la 31 august şi costul total al lucrărilor. Investiţiile aflate în această ultimă situaţie, trebuie continuate cu bani din bugetul local, din bugetul central sau din alte fonduri.

Din fondurile totale alocate României prin PNRR, de 21,4 mld. euro (iniţial era vorba de 29 mld. euro), România a luat 13 miliarde de euro şi trebuie să încheie toate lucrările în două săptămâni ca să ia restul de 8,4 mld. euro, rămase de încasat.

Continuarea în Ziarul Financiar.

Analiză Flashdata – Justiția devine o temă PSD (PressHub)

FlashData a realizat, în perioada 10 iulie – 8 august 2026, o analiză a conversației online despre tema Justiției.

Analiza a urmărit aproximativ 9.300 de mențiuni în care  PSD, PNL, USR și AUR apar în legătură cu teme precum Justiția, DNA, CSM, CCR, ÎCCJ, procurorii, judecătorii sau magistrații.

PSD concentrează 32,6% din conversație, urmat de USR cu 28,3%, PNL cu 26,1% și AUR cu 13%.

Clasamentul arată cine ocupă cel mai mult spațiu în discuția online despre Justiție, dar nu spune și cine reușește să genereze cea mai puternică reacție, notează PressHub.

PSD este partidul cel mai prezent în conversația despre Justiție, însă generează doar 24,6% din totalul interacțiunilor.

PNL apare mai rar, dar provoacă cele mai multe reacții.

USR este aproape de PSD ca volum, dar mult în urma PNL la reacții.

AUR, paradoxul clasamentului: apare cel mai puțin, dar mobilizează cel mai mult.

Promovarea lui Călin Georgescu în SUA continuă, obiectivul Moscovei fiind distrugerea parteneriatului strategic. În parte, a reușit (SpotMedia)

Publicarea articolului “The US Should Defend Democracy – and Calin Georgescu – in Romania” (Statele Unite trebuie să apere democrația din România și pe Călin Georgescu) este o nouă acțiune de război hibrid a Kremlinului, care folosește rețelele de influență din România.

Faptul că, la peste un an de la alegerile prezidențiale, nu există un răspuns consistent la atacurile Rusiei, iar Călin Georgescu, principalul agent de influență politică în România al lui Vladimir Putin, e bine-mersi, arată cât de vulnerabil, compromis și corupt e sistemul de siguranță națională din țara noastră.

Operațiunea “Newsweek” a reușit. Articolul a fost scos de pe site-ul publicației doar după reacția jurnaliștilor și a opiniei publice din țară. Din partea României nu a existat nicio acțiune de urmărire și de descurajare a unui atac hibrid împotriva țării noastre. 

Toate mediile pro-ruse l-au preluat, l-au distribuit și l-au diseminat pe TikTok și alte rețele sociale, oferind combustibil propagandistic grupărilor controlate de Moscova, direct și indirect, care sunt mult mai extinse și influente în societatea românească decât lasă se întrevadă autoritățile.

Articolul publicat de Newsweek e o construcție narativă care se adresează actualei administrații americane. A fost creat pentru pro-rușii care gravitează în jurul lui Donald Trump, astfel încât aceștia să aibă argumente pentru a menține înghețate relațiile dintre Casa Albă și România.

Integral pe pagina SpotMedia.

Românii pleacă din Spania: 5.300 au părăsit țara în doar trei luni. Chiriile și costul vieții schimbă planurile diasporei (Cotidianul)

Spania continuă să atragă sute de mii de oameni din străinătate, dar comunitatea românească se micșorează. Numai în al doilea trimestru din 2026, aproximativ 5.300 de cetățeni români au părăsit țara, potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică din Spania, citate de Cotidianul. În aceeași perioadă, au plecat și 3.200 de ucraineni. Chiriile și casele s-au scumpit masiv, se plâng oamenii.

INTERVIU „Nu e vorba numai de bani”. Un reputat sociolog explică motivul-surpriză pentru care se întorc românii acasă. Din ce țări au revenit cei mai mulți în 2025 (HotNews)

Oamenii nu emigrează doar pentru salarii, ci și pentru „conectare și infrastructură”, iar acestea se transformă și în motivele revenirii, spune profesorul de sociologie Dumitru Sandu, expert în migrație transnațională, într-un dialog cu HotNews. 

80% dintre cei peste 4 milioane de români care trăiesc afară sunt împărțiți în șase țări din Europa: Germania, Franța, Spania, Italia, Marea Britanie, Austria. 

În 2025, cei mai mulți români reveniți definitiv în țară s-au întors din Statele Unite,