Analiză: cine și de ce vrea să elimine un judecător CCR? (DW) - Cine este judecătoarea de la Curtea de Apel care poate bloca CCR și proiectul pensiilor speciale (Libertatea) - Jandarmii au dat amenzi de 10.400 de lei în urma manifestaţiei din Piața Victoriei (Adevărul) - Cât gaz mai are România în depozitele subterane? A trecut o lună de iarnă şi o treime din cantităţi s-a ars (Ziarul Financiar) - Scrisoarea pierdută a Ministrului Energiei, Bogdan Ivan (HotNews) - Povestea Consulatului Român de la Bălți. Statul român a plătit pentru o proprietate cu aproape 60% mai mult decât valoarea sa de piață (Europa Liberă)
Azi aflăm dacă trăim într-un stat de drept sau în republica magistraților. Miză imensă la CCR și Curtea de Apel (Cotidianul) Ziua de vineri începe în forță, iar miza sunt pensiile speciale ale magistraților. Ora exactă se dă de la Curtea de Apel București (CAB), unde avocata membră a partidului AUR, Silvia Uscov, a depus nu mai puțin de patru contestații la adresa a doi judecători CCR.
Două prin care cere suspendarea judecătorilor Mihai Busuioc – propus de PSD – și Dacian Dragoș – propus de președintele Nicușor Dan. Și alte două prin care cere anularea decretelor de numire a celor doi judecători la CCR. Avocata invocă lipsa celor 18 ani obligatorii de experiență juridică.
circumstanțele dubioase în care au apărut aceste plângeri. Depuse la CAB în ultimele zile ale anului trecut, 30 și 31 decembrie. Puse pe ordinea de zi rapid de Curtea de Apel București, în prima zi lucrătoare, pe 5 ianuarie 2026.
Și amânate pentru pronunțare exact pentru ziua când se decide soarta pensiilor speciale la Curtea Constituțională.
De ce ar ridica semne de întrebare acțiunile Silviei Uscov? Pentru că a depus contestații la mai bine de șase luni de la numirea judecătorilor. Dacă avea ceva să le reproșeze în privința experienței profesionale, de ce nu a făcut-o atunci, ci abia acum, exact în mijlocul dezbaterilor aprinse privind pensiile speciale ale magistraților?
Continuarea în Cotidianul.
Analiză: cine și de ce vrea să elimine un judecător CCR? (DW) Miza proceselor inițiate de avocata Uscov pare să fie modificarea componenței CCR.
Ea susține că cei doi judecători de la CCR, Dragoș și Busuioc nu ar îndeplini condiția de vechime de 18 ani „în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”. Dar, Busuioc e securizat, nu doar fiindcă dosarul lui e validat de Senat și nu poate fi atacat în contencios administrativ, ci fiindcă anul trecut când a fost pusă în discuție situația lui, CCR i-a validat mandatul.
Silvia Uscov susține că în vechimea lui Dacian Dragoș ar trebui să intre doar cei 3 ani și jumătate cât a predat la Facultatea de Drept a Universității Dimitrie Cantemir, nu și ceilalți în care nu a mai predat la Drept, ci la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative, Catedra de Administraţie Publică a Universității Babes Bolyai.
Dacian Dragoș e profesor, conducător de doctorate și predă științe juridice neîntrerupt din 2002, potrivit unui comunicat al Universității Babes Bolyai din Cluj.
Sentința e așteptată chiar înaintea ședinței CCR de mâine care urmează să decidă dacă Legea pensiilor magistraților e sau nu constituțională. Fără un judecător de partea celor care susțin Legea, se poate ajunge la un blocaj: 4 (2 numiți de fostul președinte + 1 numit de Camera Deputaților din partea UDMR + 1 numit de Senat din partea PNL) la 4 (numiți de PSD). Un eventual recurs va fi judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție, instituția care se împotrivește cel mai mult intrării în vigoare a noii Legi a pensiilor magistraților, citim pe pagina DW.
Cine este judecătoarea de la Curtea de Apel care poate bloca CCR și proiectul pensiilor speciale (Libertatea) Judecătoarea Olimpiea Crețeanu de la CAB este așteptată să dea vineri, 16 ianuarie, verdictul în dosarul judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, ale căror numiri la CCR au fost contestate de către avocata AUR, Silvia Uscov. Ședința de la Curtea de Apel București începe la ora 9.00, iar o oră mai târziu începe ședința de la CCR în care judecătorii Curții Constituționale trebuie să dea verdictul la al doilea proiect al pensiilor speciale, amânat de 3 ori.
Olimpiea Crețeanu a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea din București în 1990, iar după 22 de ani a obținut diploma de doctor la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, potrivit datelor consultate de Libertatea.
În septembrie 2011, a ajuns la Judecătoria Sectorului 1, fiind detaşată de la Judecătoria Turnu Magurele. În 2013, când era la Judecătoria Sectorului 1, Olimpiea Crețeanu i-a achitat pe omul de afaceri Ioan Niculae și pe fostul șef al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, în dosarul „Mită la PSD”.
Jandarmii au dat amenzi de 10.400 de lei în urma manifestaţiei din Piața Victoriei. Organele de urmărire penală, sesizate după ce spre oamenii legii s-a aruncat cu panouri metalice (Adevărul) Jandarmeria Capitalei a folosit pulverizatoarele de mână cu substanţă iritant-lacrimogenă pentru detensionarea unora dintre manifestanţii din Piaţa Victoriei, care au aruncat cu recipiente din plastic şi bulgări de zăpadă în direcţia forţelor de ordine, precum şi cu două panouri metalice.
Nicio persoană nu a fost rănită, a mai transmis Jandarmeria, citată de ziarul Adevărul.
Numărul protestatarilor din faţa Guvernului României a fost de cca. 10.000 de persoane, potrivit unor estimări.
O parte dintre protestatari au scandat „Jos Guvernul!”, „Libertate, libertate!” şi „Călin Georgescu, președinte!”, în timp ce alţii au huiduit sau suflă în vuvuzelele pe care le-au adus cu ei.
Adrian Băzăvan, de la „Lupii Tricolori”, a proiectat mesajul care l-a făcut celebru, „Marș la Moscova!”, pe o clădire, în timpul protestelor din București, stârnind furia suveraniştilor.
Cât gaz mai are România în depozitele subterane? A trecut o lună de iarnă şi o treime din cantităţi s-a ars România nu a avut o politică de creştere a capacităţii de înmagazinare, rămânand la numai 3,2 mld. mc, în timp ce Ungaria, lipsită de resurse, are o strategie clară în acest domeniu, ajungând la o capacitate de 6,4 mld. mc, dublă faţă de a noastră (Ziarul Financiar) Peste 40% din consumul intern din jurul orei 12 de ieri erau acoperite prin intermediul cantităţilor extrase din depozitele de înmagazinare subterană. În acest moment, după o lună de iarnă, depozitele României sunt pline în proporţie de aproape 64%, arată datele publice pe platforma AGSI, agregatorul de date privind depozitele de gaze la nivel european
Cele mai recente date disponibile pe site-ul Consiliului European arată că pe plan intern capacitatea de înmagazinare a gazelor a rămas neschimbată ani de zile, la nivelul de 3,2 miliarde de metri cubi, una dintre cele mai mici la nivel european, scrie ZF.
Spre comparaţie, Ungaria, lipsită de resurse, face din înmagazinare o strategie care îi permite să aibă un rol regional semnificativ. Astfel, Ungaria are o capacitate de înmagazinare de 6,4 miliarde de metri cubi, dublă faţă de cea a României, care anul trecut a devenit cel mai mare producător de gaze din UE.
Au fost multiple planuri pentru creşterea capacităţii de înmagazinare de gaze din România, inclusiv a cantităţilor care pot fi extrase zilnic, dar deocamdată aceste planuri nu s-au concretizat.
EXCLUSIV Scrisoarea pierdută a Ministrului Energiei, Bogdan Ivan (HotNews) Ministrul Energiei Bogdan Ivan (PSD) a trimis o scrisoare tuturor companiilor din subordine. HotNews a intrat în posesia acesteia. Ministrul Ivan cere ca atunci când cetățenii, instituțiile europene sau presa întreabă ceva, atunci informațiile de interes să public să urmeze un alt traseu decât este el definit prin lege. Mai exact, ministrul vrea să le aprobe.
Povestea Consulatului Român de la Bălți. Statul român a plătit pentru o proprietate cu aproape 60% mai mult decât valoarea sa de piață (Europa Liberă) România a cumpărat în 2010, cu bani europeni, două proprietăți pentru a deschide consulate la Bălți și Cahul, în Republica Moldova.
După 15 ani, Curtea de Conturi a României a descoperit că achiziția sediului de la Bălți, care a costat 750.000 de euro, a fost mai mare cu 58% decât valoarea reală de piață.
Curtea de Conturi a recomandat ca Ministerul Afacerilor Externe să se adreseze organelor penale, informează Europa Liberă.
Specialiștii moldoveni în imobiliare spun că un astfel de preț pentru o proprietate nu exista, în 2010, în Republica Moldova.