Cine e Crin Antonescu, posibil candidat al PSD-PNL la prezidențiale: co-autor la tentativa de lovitură de stat din 2012 / A cumpărat un apartament de la familia primului șef al SRI / Nu mai are job de zece ani (G4Media) - Pregătiți-vă de impact! (CursDeGuvernare) 

Componența politică a coaliției majoritare și implicit a viitorului guvern nu ar trebui să fie de mirare. Ea este, că ne place sau nu, conformă votului din 1 decembrie. PSD a câștigat scrutinul cu cel mai prost scor din istoria sa, dar este primul în ierarhia partidelor mijlocii.

Jurnalista SpotMedia remarcă faptul că rămânerea lui Marcel Ciolacu în funcția de premier este o cruce pe care trebuie să o ducă până la capăt. Greaua moștenire a lui Marcel Ciolacu e chiar moral să meargă la Marcel Ciolacu. 

Cheia e la UDMR. Reprezentat de un lider care nu a negociat pentru sine, UDMR are doar două ministere, dar esențiale. Dezvoltarea, o perlă a coroanei, pe care Czeke Attila a mai condus-o cu succes.

Dar cea mai spectaculoasă este adjudecarea Finanțelor, minister avizator. Este foarte probabil ca Tanczos Barna să fie mai eficient și cu siguranță mai serios decât un ministru PSD sau PNL. Cartoful finanțelor este mai fierbinte ca niciodată, deci PNL și PSD aveau toate motivele să îl paseze.

Aș spune că una dintre cheile alegerilor prezidențiale este la UDMR. Dacă Finanțele vor avea o prestație bună, valul furiei se va mai calma, mai ales în zona cu potențial rațional. Dacă Tanczos Barna va eșua, valul va deveni tsunami. Ce înseamnă prestație bună? Ea este raportată la așteptările panicate. Oamenii nu așteaptă minuni, ci coerență și predictibilitate, respect pentru banii publici, echitate și asumare onestă.

Răspunde noul Cabinet așteptărilor publice? În mică măsură, scrie Ioana Ene Dogioiu. Pare o continuare a unei formule sancționate de electorat. Dar testul abia începe.

Dacă vor reuși să schimbe atitudinea și comunicarea, dar vor avea mai mult bun simț și respect, ceva smerenie dacă se poate, este posibil să primească credit. Dacă nu, la prezidențiale, va fi nenorocire.

Crin Antonescu (65 de ani), vehiculat drept posibil candidat comun al coaliției PSD-PNL la alegerile prezidențiale, este cunoscut drept unul dintre co-autorii tentativei de lovitură de stat din 2012. Atunci, Uniunea Socială Liberală (USL) condusă de Antonescu, Victor Ponta și Dan Voiculescu a schimbat toată conducerea statului și a vrut să-l demită pe președintele Traian Băsescu, fiind împiedicați de aliații occidentali și de faptul că referendumul de demitere nu a făcut cvorumul.

El a fost susținut și promovat constant de membrii așa-numitului grup de la Monaco, o grupare de oameni de afaceri și foști ofițeri ai Securității, poliția politică din perioada comunistă.

De meserie profesor de istorie, Crin Antonescu a câștigat șefia PNL în 2009 pe care a pierdut-o 3 ani mai târziu, după eșecul tentativei de răsturnare a lui Traian Băsescu. Crin Antonescu s-a retras practic din viața publică timp de zece ani. O mare parte a timpului a petrecut-o la Bruxelles alături de soția sa, Adina Vălean, cât timp aceasta a fost comisar european, reamintește G4Media.

Întrebarea nu mai este “daca”, ci “cand” si “cu ce viteza”, notează economistul Radu Crăciun. 

Faptul ca ne indreptam spre zid era previzibil. Consiliul Fiscal si multi alti economisti au semnalat in ultimul an faptul ca politica fiscala nu doar ca este total nesustenabila, dar si ca vulnerabilizeaza fundamental economia romaneasca. 

De ce nu a reactionat nimeni la previziunile si avertismentele facute? De ce nu s-au luat masuri inainte de a ajunge in aceasta situatie? Pentru ca una dintre abordarile inradacinate adanc in modul nostru de a administra aceasta tara a fost abordarea exclusiv reactiva, nu cea anticipativa.

Construim autostrazi doar dupa ce ramanem blocati in trafic. Construim aeroporturi doar dupa ce ne sufocam in cele existente. Luam contramasuri doar dupa ce izbucnesc razboaiele hibride in jurul nostru. Construim centrale electrice doar dupa ce consumul ne face sa devenim dependenti de importuri. Dam drumul exploatarilor de gaze din Marea Neagra doar dupa ce ajungem cu importurile la mana unei tari ostile. Iar exemplele, din pacate, ar putea continua fara prea mult efort.

Aceasta cultura a deciziilor reactive, a lipsei oricarui apetit pentru o abordare proactiva, este consfintita si de faptul ca dezechilibrele fiscale majore ale tarii din ultimele decenii au fost rezolvate post-factum, doar cu asistenta FMI si a UE, in conditiile in care solutiile ar fi fost mult mai putin dureroase daca ar fi fost aplicate in avans. 

Citiți mai mult pe pagina CursDeGuvernare.

Autoritățile estimează o creștere economică de 2,5% în 2025 și curs de schimb de peste 5 lei/euro. Pe această prognoză urmează să se construiască bugetul (HotNews) - Iohannis, „uitat” de șeful NATO. Cât de multă încredere mai prezintă România după scandalul alegerilor. Expert: „Suntem ca elevul cuminte, dar fără ambiție” (Adevărul)

Anunțul intempestiv al lui Marcel Ciolacu pe Facebook privind ieșirea PSD din coaliție a provocat noi tensiuni pe scena politică. Cum fără PSD nu e posibilă o majoritate nici a partidelor europene, nici a celor extremiste, toată lumea se întreabă care e soluția pentru ieșirea din impas. Jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media, creionează scenariile posibile pentru crearea unui guvern.

Guvern minoritar PNL-USR-UDMR

E chiar soluția sugerată de Marcel Ciolacu, care a spus că PSD ar vota în Parlament instalarea acestui guvern. 

Un guvern minoritar este o soluție politică foarte fragilă. Soluția e cu atât mai neviabilă cu cât guvernul va avea de luat în primele luni decizii extrem de impopulare pentru a reduce deficitul bugetar. 

Răzgândirea lui Marcel Ciolacu și revenirea la guvernare

Marcel Ciolacu și-a creat chiar în interiorul PSD imaginea unui lider care face adesea piruete. A demisionat de la șefia partidului după alegeri, dar a revenit. A anunțat că nu candidează la prezidențiale dacă sunt organizate în decembrie, dar a candidat. 

Revenirea PSD la masa negocierilor ar însemna o probabilitate mare de creare a unei majorități guvernamentale care să poată lua măsurile economice și fiscale necesare. 

Mai există varianta înlăturării lui Marcel Ciolacu din fruntea PSD și revenirea partidului la guvernare, instalarea unui guvern tehnocrat până la alegerile prezidențiale, dar și forțarea de alegeri anticipate.

Integral pe pagina G4Media.

Ieşirea neaşteptată a PSD din grupul partidelor care urma să formeze guvernul îi aduce României un sfârşit de an de instabilitate în condiţiile în care acordul semnat de partidele proeuropene imediat după alegerile parlamentare părea să fi fost un fir catalizator. De acum însă, mediul economic trebuie să se aştepte la instabilitate până la aşezarea noilor forţe politice şi stabilirea formulei care are forţă să conducă România. 

Mediul de business, finanţatorii şi pieţele financiare fierb. Nu mai departe de miercuri, cea mai mare agenţie de rating – Fitch - a înrăutăţit perspectiva de rating a datoriei publice a României de la stabil la negativ. Practic, Fitch dă un ultimatum: dacă nu se încheie criza politică şi nu se stabilizează finanţele ţării, România intră la categoria nerecomandată investiţiilor şi bugetul va fi sufocat de dobânzi. 

Investitorii au reacţionat oricum, pentru că Bursa a închis ieri în scădere, iar dobânzile pentru împrumuturi la 10 ani ale României au urcat, notează ZF.

Astăzi, noul Parlament, votat pe 1 decembrie, va avea prima sesiune parlamentară.

Începând de astăzi, guvernul Marcel Ciolacu intră în interimat, odată cu intrarea în atribuţii a noului Parlament. În acest context, guvernul nu va mai putea să emită ordonanţe de urgenţă sau să facă bugetul. Astfel, după toate calculele, România intră în 2025 fără un buget aprobat, într-un an extrem de complicat. Numai ca să poată susţine cheltuielile pe care le are, guvernul va avea nevoie de 250-300 mld. lei (50-60 mld. euro) de pe pieţele financiare interne şi externe. Suma este necesară acoperirii deficitului bugetar de anul viitor, a dobânzilor, împreună cu refinanţarea datoriilor ajunse la scadenţă.

România ar putea avea o creștere economică de 1% în 2024, conform noii progoze ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP). Practic, estimarea a fost redusă de la 2,5% când anticipa în vară.

În ceea ce privește anul viitor, instituția se așteaptă la 2,5%, PIB-ul nominal urmând a urca la 1.912 miliarde lei. De precizat că pe aceste prognoze se realizează bugetul de Stat și rectificările. Având în vedere că documentul s-a publicat în decembrie, aceste cifre vor fi folosite de Ministerul de Finanțe la realizarea bugetului de Stat pe 2025.

Continuarea pe pagina HotNews.

România nu a fost invitată la reuniunea restrânsă a șefilor de stat din țările NATO europene, miercuri, 18 noiembrie, iar președintele Iohannis a recunoscut acest lucru. Profesorul Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, și expertul în securitate Marius Ghincea, cercetător la Universitatea ETH Zurich din Elveția, vorbesc despre faptul că România are nevoie de o strategie și de o viziune mai complexă de politică externă. Departe de a fi devenit o paria, România are serioase probleme inclusiv de imagine, mai cu seamă după problemele care au dus la criza politică pe care o traversează.

Astfel, devine tot mai evident că lipsa de idei și lipsa de implicare a României în rezolvarea problemelor alianței, dar și faptul că nu arată că ar fi capabilă să-și rezolve măcar propriile probleme nu o recomandă ca partener serios. Spre comparație, Polonia sau țările baltice reușesc să fie percepute ca parteneri mult mai serioși din motive evidente.

Manifestul lui Dan Şucu, preşedintele Concordia: Nu aveţi dreptul să aruncaţi economia şi businessul în haos aşa cum aţi aruncat scena politică (Ziarul Financiar)

Președintele Klaus Iohannis spune că nu e nimeni vinovat pentru eșecul instituțiilor statului în intervenția străină la alegerile prezidențiale din România.

De asemenea, el a spus că nu a fost convocat ambasadorul Federației Ruse în România la MAE pentru că „Noi știm ce s-a întâmplat, dar după proceduri diplomatice e destul de greu să arăți cu degetul: voi ați fost. La atacuri maligne, atribuirea e foarte complicată pentru că se poate face numai dacă ai dovezi concrete și indubitabile, iar în spațiul cibernetic e foarte greu de găsit ceva indubitabil.”

Președintele a mai spus că intervenția a fost „prea subtilă” și că informațiile au apărut abia după primul tur de scrutin.

Cât privește responsabilitatea instituțiilor statului, Iohannis spune că, de fapt, legile au fost insuficiente.

Biroul Electoral Central a somat TikTok să oprească campania candidatului care susține că a avut zero cheltuieli, dar că rețeaua nu a respectat somația, iar campania a continuat. „E o încălcare gravă a legislației electorale. Cum nu are baza în Europa, ci în China, rețeua și-a permis să ignore, iar BEC nu a avut niciun instrument să constrângă rețeaua, cum nici UE nu are”, spune șeful statului.

„Să culpabilizăm pe cineva de la noi nu ne-ar duce prea departe”, spune Iohannis citat de Europa Liberă.

Rusia câștigă la București în orice scenariu: dacă candidatul preferat al Rusiei câștigă – este grozav, dar dacă Rusia doar creează haos și toată țara se ceartă cu ea însăși – și asta e tot grozav.

Anularea alegerilor nu este o soluție bună. Totul trebuie făcut preventiv, totul trebuie declarat înainte să se întâmple. Dacă o faci după vot, dacă atragi atenția asupra problemelor după vot, deja ai pierdut, spune jurnalistul Peter Pomerantsev, expert în contracararea dezinformării ruse, autorul unor cărți de referință pe această temă (în limba română este tradus la Editura Cartier/Republica Moldova).

Expertul spune că există o mulțime de lucruri care pot fi făcute pentru a opri interferența Rusiei, de exemplu prin adoptarea unor legi mai bune care să facă platformele precum TikTok transparente, astfel încât să știm ce se întâmplă pe ele. Nu ar trebui să mergem la TikTok implorându-i să ne dea date.

TikTok ar trebui să fie o platformă deschisă, astfel încât cercetătorii să poată vedea ce se întâmplă acolo, iar aceste tipuri de campanii secrete să devină imposibile. Asta în primul rând.

În al doilea rând: dacă se fac plăți ilegale, acestea trebuie să poată fi investigate și oprite înainte de alegeri.

Este important să concurezi și să câștigi prin forța argumentelor. Într-o democrație, nu vei putea niciodată să reglementezi complet o dezbatere; trebuie să o câștigi și să nu lași cealaltă parte să controleze complet acea audiență de care vorbim. Iar pentru asta trebuie să cunoști bine publicul, mai spune Peter Pomerantsev în interviul acordat SpotMedia.

Peste patru miliarde de lei au fost puse la bătaie de statul român pentru organizarea celor patru scrutine electorale din România în 2024. Odată cu repetarea alegerilor prezidențiale, Guvernul României ar urma să mai cheltuie pe puțin încă un miliard, dacă ne raportăm la estimarea pentru precedentul scrutin, care de obicei are două tururi. Detalii în ziarul Libertatea.

Analistul politic Cristian Pîrvulescu analizează în detaliu această configurație politică și subliniază atât beneficiile, cât și riscurile pentru stabilitatea guvernării și pentru viitorul opoziției, scrie Adevărul.

Pîrvulescu observă că varianta PSD, PNL, UDMR și minoritățile reprezintă un exemplu de „coaliție minimal câștigătoare”. Coaliție depășește cu puțin 50% din numărul de parlamentari.

Politologul atrage atenția că formula „pactului pro-european” nu mai are aceeași valoare politică ca în trecut. Potrivit analistului, „pactul pro-european era o formulă care transmitea un semnal politic într-un moment politic special”, dar acum, după crizele politice și economice succesive, „criza a fost doar amânată, nu depășită”.

În acest sens, excluzând USR din ecuație, coaliția riscă să ajungă într-o situație în care opoziția va deveni „nesemnificativă”, iar majoritatea va avea un control mai mare asupra proceselor politice și legislative. Acesta este contextul în care se va construi guvernul, cu un echilibru fragil și o opoziție mult mai divizată.

Liderii partidelor pro-europene au convenit ca viitorul premier să fie desemnat de către PSD. Motivul pentru care PNL, UDMR și minoritățile au acceptat acest lucru este faptul că PSD a obținut cel mai mare scor la alegerile parlamentare din 1 decembrie, au declarat pentru HotNews surse apropiate negocierilor.

Decizia ca liderul viitorului cabinet să fie de la PSD a fost acceptată și de către ceilalți parteneri din coaliția guvernamentală pe cale să se contureze,

Mai mult, persoana din interiorul PSD care va ocupa funcția va fi desemnată exclusiv de către social-democrați, fără ca celelalte partide care vor intra la guvernare să se poată implica în procesul de alegere al pesedistului care va fi desemnat candidat la postul de prim-ministru.

Dan Şucu, preşedintele Confederaţiei Patronale Concordia şi fondatorul Mobexpert, a trimis către partidele proeuropene din România o scrisoare deschisă în care avertizează asupra efectelor crizei politice asupra businessului, dar şi despre necesitatea restructurării bugetului României fără bruscarea economiei ♦ „Noi vă avertizăm acum despre ceea ce dumneavoastră urmează să vedeţi în statistici abia peste câteva luni“.

„Ce aveţi de făcut, stimaţi politicieni, este să daţi ţării un guvern responsabil, cu un buget realist şi cu un set clar de măsuri de reformare a serviciilor publice. Noul guvern trebuie să iasă în faţa României şi a întregii lumi cu un plan economic credibil, care să poată să fie finanţat de pieţele internaţionale şi să nu ne trezim că suntem aruncaţi într-o situaţie cu foarte multe semne de întrebare privind dorinţa noastră de a merge înainte pe drumul euro-atlantic. Nu distrugeţi ce milioane de oameni şi sute de mii de companii au clădit cu greu în toţi aceşti ani.“

Pe larg în Ziarul Financiar.

Cuvântul pe care Puterea de la București l-a ascuns: senatorii americani sprijină România ca să ia măsuri „urgente” pentru noi alegeri (HotNews.ro) - "Niște capete trebuie să cadă": Cum se vede epopeea de la București în afara țării și ce s-a întâmplat cu România, furnizor de securitate Interviu (SpotMedia) - Punctele tari și punctele slabe ale lui Nicușor Dan în cursa prezidențială (Adevărul)

Marţi seara, liderii partidelor PSD, PNL, UDMR plus minorităţile au prezentat principiile viitorului program de guvernare, asta dacă vor ajunge la guvernare.

După două săptămâni de întâlniri, în care atenţia către această coaliţie pro UE, pro NATO, pro euroatlantică, a fost la cel mai ridicat nivel după rezultatul stupefiant al primului tur al alegerilor prezidenţiale, maximul care a putut să fie produs a fost un copy şi paste din programele de guvernare anterioare, pe care nimeni nu le-a aplicat. Cum cineva poate să creadă că cei care au fost la putere – PSD – PNL, pot să facă acum ceea ce nu au făcut în decenii? 

Acest nou program de guvernare, care ar trebui să salveze România  de valul suveranismului, naţionalismului, populismului, extremismului, care se apropie din ce în ce mai mult de Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni, nu are nimic concret, nu are cifre, nu are termene de implementare, nu are responsabili, pur şi simplu nu are nimic, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF. 

Nemulțumirea puternică din societate, de după anularea alegerilor prezidențiale, mocnește în lipsa unui calendar clar. Primele date avansate lălăit, mai degrabă spre vară decât spre primăvară,  au stârnit inclusiv alerta aliaților. Asta dacă vrem să citim întregul mesaj al senatorilor SUA, nu doar ceea ce convine Puterii din România.

Luni, patru senatori americani, doi republicani și doi democrați, au condamnat interferența Rusiei în alegerile noastre, într-o declaraţie publicată pe site-ul Senatului SUA. 

„Ca aliat puternic al NATO, sprijinim România în lupta pentru integritatea alegerilor sale. Condamnăm manipularea de către Putin a TikTok, controlat de Partidul Comunist Chinez (PCC), pentru a submina procesul democratic din România... Statele Unite sprijină România, care ia măsuri urgente pentru a organiza alegeri prezidenţiale libere şi corecte”.

Măsuri ”urgente” nu înseamnă alegeri prezidențiale comunicate între Sfântul Ștefan și sfântu-așteaptă, atarge atenția jurnalistul Cătălin Tolontan în articolul de pe pagina HotNews. 

După toate semnalele din mediul politic, Klaus Iohannis continuă să se aprecieze de neînlocuit, drept paznic de far în furtuna la apariția căruia el însuși a contribuit. Nu se gândește să se retragă odată cu apariția unui nou Parlament.

Totul se va deconta, din nou, la vot...

Grija reală pentru starea țării le cere tuturor celor care au un cuvânt de spus să comunice repede, în termeni legali, data alegerilor, către cetățeni. ”Urgent”, dacă nu deranjează acest cuvânt. 

Analistul politic Radu Magdin atrage atenția, într-un interviu acordat Spotmedia.ro, asupra imaginii compromise pe care România începe să o aibă, din cauza lipsei unei anchete și a unor informații clare privind acuzațiile grave care au dus în cele din urmă la anularea alegerilor prezidențiale.

„Acest lucru trebuie documentat cât mai clar, pentru că sunt acuzații grave și de asemenea trebuie documentate foarte bine toate celelalte suspiciuni legate de finanțare electorală ilegală, precum și alte rețele care ar putea aduce atingere securității și stabilității statului român”.

Analistul politic Cristian Pîrvulescu a oferit o analiză detaliată asupra punctelor tari și slabe ale lui Nicușor Dan, subliniind atât avantajele, cât și riscurile care vin cu statutul său de candidat independent.

Printre plusuri, politologul enumeră legitimitatea ca primar al Capitalei, poziționarea pro-europeană, lupta împotriva corupției și notorietatea timpurie.

Punctele slabe ale lui Nicușor Dan sunt lipsa sprijinului politic în campania electorală, probleme de comunicare, atacurile din partea adversarilor.

Explicațiile, pe larg, în ziarul Adevărul.

Nicușor pentru liniștea PSD și PNL, în plexul USR (SpotMedia) - România se pregătește de un guvern cu 4 partide. Exemplele din Europa arată ca aceste coaliții au viață scurtă (HotNews) - Noul guvern se naște gata speriat: necesarul de finanțare pe 2024 a sărit la 250 de mld. lei (CursDeGuvernare) - Spălarea de creiere din România costă Rusia mai puțin decât o singură rachetă balistică trimisă în Ucraina: când nimic din ce am trăit și din ce vedem cu ochii noștri nu este adevărat (Republica)

Analistul politic Valeriu Turcan și sociologul Vladimir Ionaș oferă pentru ziarul Adevărul perspective diferite asupra candidaturii lui Nicușor Dan, subliniind atât oportunitățile cât și provocările politice pe care le va întâmpina în drumul său către Cotroceni.

„Nicușor Dan folosește o oportunitate existentă, probabil că vede lipsa de coordonare și orgoliile și și-a făcut socoteala că poate fructifica acest context,” spune Valeriu Turcan, analist politic, fost consilier prezidențial și profesor de comunicare politică și comunicare de criză la Universitatea București. Potrivit acestuia, Nicușor Dan observă o fereastră politică în care își poate construi campania, bazându-se pe sondajele de opinie care sugerează un „culoar” favorabil.

Totuși, Turcan subliniază că succesul candidatului nu depinde doar de oportunitățile politice, ci și de mai mulți factori esențiali: „Șansele depind de mai mulți factori, între care capacitatea de a coagula o coaliție de sprijin, campania propriu-zisă și evoluția evenimentelor.”

Sociologul Vladimir Ionaș are o viziune mai rezervată cu privire la șansele lui Nicușor Dan, subliniind dificultățile unei candidaturi independente. „În calitate de independent șansele sunt 0,” spune Ionaș, explicând că un astfel de candidat trebuie să obțină sprijinul unor partide mari pentru a avea șanse reale la câștig.

Are Nicușor Dan șanse să câștige alegerile prezidențiale? Da! Și nu ar fi exclus ca după primul moment de uimire, mai mult sau mai puțin mimată, chiar partidele tradiționale să îi asigure, oficial sau discret, culoar spre Cotroceni.

De ce? Pentru că un președinte independent, indiferent de numele lui, nu are vreo șansă să schimbe/reformeze/salveze etc România. Categoric nu, în arhitectura noastră constituțională, consideră Ioana Ene Dogioiu.

Un președinte care nu are control asupra unui partid politic parlamentar este un președinte decorativ, pentru că dincolo de politica externă și un număr foarte mic de numiri, un președinte nu are atribuții directe și exclusive în domeniile cheie.

Un președinte independent ar fi extrem de comod pentru partidele politice tradiționale, pe care are șanse minime să le deranjeze.

Indiferent cât de largă ar fi susținerea partinică a lui Nicușor Dan, esențial pentru domnia sa e nu numai să mențină iluzia salvatorului, ci să și dovedească priză la electoratul din urbanul mic și rural.

E puțin probabil ca primarii să tragă din toate puterile pentru un candidat independent.

Integral pe pagina SpotMedia.

PSD, PNL, USR, UDMR se pregătesc pentru a forma viitorul guvern, într-o mișcare menită să obțină o largă majoritate după rezultatele fără precedent ale alegerilor parlamentare, care au adus trei partide radicale de dreapta în Parlament. Cum va funcționa coaliția este devreme de anticipat, dar istoria unor astfel de coaliții, în România și în Europa, arată că, de multe ori, ele au avut probleme în a finaliza mandatul.

În România, alianțe formate chiar din partide care vor forma viitoare coaliție pro-europeană au eșuat în trecut. A fost cazul Uniunii Social Liberale, din care făceau parte PSD și PNL și care a guvernat între 2012 și 2014. Până la urmă s-a destrămat după certuri între liberali și social-democrați. 

În chip similar, o alianță PNL-USR-UDMR, formată după alegerile din decembrie 2020 s-a destrămat la doar 8 luni după ce premierul liberal de atunci, Florin Cîțu, l-a demis pe Stelian Ion (USR) de la Justiție, iar miniștrii USR au demisionat în bloc. 

O altă coaliție PSD-PNL-UDMR formată în 2021 avea să ajungă la final, dar fără miniștrii UDMR, formațiunea ieșind din alianța guvernamentală la rotativa premierilor.

Găsiți pe  pagina HotNews exemple din Europa arată ca aceste coaliții au viață scurtă.

Necesarul de finanțare al statului din 2024 – suma pe care Ministerul Finanțelor o împrumută pentru a finanța deficitul bugetar și pentru a rostogoli datoria publică veche – a fost revizuit la 250 de miliarde de lei în noiembrie (circa 14% din PIB).

Datele au fost făcute publice luni, de către Ministerul Finanțelor, iar ele vor fi moștenirea de la care va porni noul guvern: pe de o parte deficitul mult peste estimări, de la care trebuie să pornească corecția pe 7 ani; iar pe de altă parte, costurile de finanțare a acestor datorii care vor trebui incluse în Bugetul 2025.

Suma este cu 69 de miliarde de lei mai mare decât estimarea de la începutul anului din Legea Bugetului, și cu 15 miliarde de lei mai mare decât estimarea de acum o lună, notează CursDeGuvernare.

România era o țară foarte bogată, aveam o producție industrială de mamă-mamă, stăteam la 7 grade în casă, dar eram fericiți și dacă aveam noroc puteam prinde o dată pe iarnă două kilograme de banane, după o coadă de 3 ore în ger.

Eram cei mai fericiți, iar moartea lui Ceaușescu s-a datorat nu faptului că el a fost un criminal odios, care și-a bătut joc de țara pe care a condus-o despotic, ci pentru că, ce să vezi: lumea civilizată era îngrozită că, după ce ne-am plătit datoria externă (pe care de altfel tot dementul o făcuse, pentru obiectivele lui megalomanice) realizările noastre industriale vor pune pe butuci economia occidentală.

Toate acestea și multe altele fac parte din războiul hibrid care neagă cu înverșunare realitatea. Preluând asemenea postări, decerebrații noștri batjocoresc memoria tinerilor care s-au jertfit ca să scăpăm de teroarea comunistă. Acum ei au dreptul să spună toate enormităţile despre cât de minunat era în comunism. Dacă atunci însă ar fi îndrăznit să ridice măcar o sprânceană împotriva savantei de renume mondial sau a dezastrului total din țară, ar fi intrat urgent la pușcărie. Acum pot să facă ce vor, inclusiv să spună minciuni sfruntate despre minunea care era România comunistă, scrie economistul Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, contributor Republica.

Rectorul Universității din București, Marian Preda, a spus că România trebuie să aibă un muzeul al regimurilor totalitare, în centrul Bucureștiului, pentru ca generațiile de tineri să afle mai bine istoria țării. „Trebuie să avem în mijlocul Bucureștiului, în mijlocul României, un muzeu al regimurilor totalitare, cu o componentă majoră a evocării victimelor comunismului și a aducerii în memoria generațiilor noi, a tuturor atrocităților comise de regim comunist timp de 47 de ani în România”. Rectorul Universității a dat ca exemple alte țări cum ar fi Germania care are muzeul de la Auschwitz. Declarația consemnată de Edupedu a fost făcută de Marian Preda luni, în cadrul lansării programei de liceu a disciplinei obligatorii pentru clasa a XII-a, Istoria Comunismului în România.

Aprobarea programei vine în contextul în care la primul tur al alegerilor prezidențiale (n.red anulate ulterior) românii – tinerii și adulți – au votat candidatul Călin Georgescu, cu discurs neolegionar, pro-putin, xenofob și antisemit. 

Asumarea responsabilității pentru criza politică de la București. Nicio demisie, multe întrebări (Europa Liberă) - O rețea de pagini false de Facebook, care pare coordonată din exteriorul României, promovează nostalgii comuniste și ultranaționalismul, inclusiv în grupurile online ale profesorilor și părinților – ANALIZĂ (EduPedu) - Epicentrul mișcării legionare din strada Veseliei. Istoria locului unde s-au pus la cale strategiile de susținere a candidatului Călin Georgescu (Libertatea)

Partidele pro-europene caută premier și candidat la președinție și își împart ministerele, iar România a aderat integral la Schengen. Numai vești bune. Responsabilități pentru ce s-a întâmplat la alegeri și de ce s-a ajuns la anularea lor nu-și asumă nimeni. Toate capetele au rămas la locul lor.

Operațiunea de viciere a alegerilor din România care urma să-l propulseze în fotoliul de președinte pe Călin Georgescu, filorus, cu afinități legionare, anti-NATO și UE, cu legături cu mercenari de extremă dreaptă și o campanie cu finanțări obscure, este mai complexă decât știm la ora actuală.

Asaltul asupra democrației a fost unul dur, iar reacția instituțională - anularea alegerilor- a fost la rândul ei una care nu face casă bună cu democrația.

Așa cum a arătat Europa Liberă în mai multe articole, totul s-a întâmplat sub ochii unei parți a statului român, al instituțiilor care aveau obligația să se ocupe de securitate, de supravegherea spațiului virtual și al televiziunilor sau de încălcări ale legii.

Pe scurt, pe sub nasul serviciilor secrete, SRI și SIE, al Parchetului și Politiei, al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și, nu în ultimul rând, al șefului statului și politicienilor.

La o săptămână de la decizia Curții Constituționale (CCR), în afară de admiterea primejdiei prin care a trecut țara, nu au existat nici asumări de responsabilități și de greșeli, nici demisii sau demiteri.

De la președintele Iohannis la premierul Ciolacu sau alți lideri ai partidelor nimeni nu a ieșit public pentru a a-și asuma vreo răspundere și a cere demisii și restructurări ale instituțiilor care au dat greș.

De zece zile, toată lumea “bună”, toată elita României caută un preşedinte proeuropean, proNATO, atlantist, independent, cu şcoală, cu limbi străine, recunoscut etc., care să fie în stare să se confrunte cu cei trei lideri ai polului suveranist – Călin Georgescu, George Simion şi Diana Şoşoacă. 

Toată lumea caută un candidat valabil printre academicieni, printre profesori – Daniel David, care nu ştiu dacă cei din afara Clujului ştiu cine este -, printre actori – până sâmbătă, înainte să moară, şi Mircea Diaconu era pe listă, printre sportivi – regele Hagi, preşedinte, printre antreprenori – Ţiriac, Şucu, Dragoş Anastasiu, Felix Pătrăşcanu etc., printre IT-işti – Daniel Dines, printre drumari – dacă tot face autostrăzile Moldovei, de ce nu ar fi bun Umbrărescu ca preşedinte? -, printre ziarişti etc. Să nu-i uităm pe Isărescu, Kövesi, Funeriu, Paleologu - fiul, sau pe Nicuşor Dan, care a zis că trebuie o analiză serioasă în această privinţă. 

Drama este că în acest moment nu prea există nimeni proeuropean, proNATO, euroatlantist, care să stea în picioare şi să facă faţă valului public ridicat de suveranişti, populişti, un val antisistem.

Pentru că preferă să stea pe margine, elita de business nu a avut propuneri şi nici nu are. Cum poate comunitatea de business, care a creat atât de multă valoare adăugată - în 2000 PIB-ul era de 35 de miliarde de euro, iar acum este de 350 de miliarde de euro, care face afaceri de 500 de miliarde de euro pe an, care plăteşte taxe şi impozite de 150 de miliarde de euro, să lase pe mâna politicienilor viitorul lor? Ca o sugestie, poate nu ar fi rău ca Romanian Business Leaders, de care a  mai auzit cât de cât lumea, să vină cu un candidat din rândul antreprenorilor români, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF.

Postările acestor pagini îmbină propaganda politică și imagini fără sursă, cu mesaje emoționale, care sunt menite să capteze atenția unui public format majoritar din adulți, ajung în grupuri dedicate profesorilor și personalului din învățământ.

Iar acolo impactul este major: cea mai mare categorie socio-profesională din aparatul de stat este expusă dezinformării și imaginilor care promovează curente ultranaționaliste și extremiste.

Cel puțin 6 pagini cuprinse în analiza Edupedu.ro, printre care „România Frumoasă” sau „Părinți și Bunici”, au sute de mii de urmăritori fiecare, sunt înregistrate la aceeași adresă din Londra, pe care o afișează public, ceea ce sugerează o rețea centralizată și coordonată de un posibil același administrator.

Postările paginilor urmează un tipar bine stabilit: imagini atractive, deseori generate cu ajutorul inteligenței artificiale, și mesaje simple, dar repetate obsesiv, care îndeamnă utilizatorii să interacționeze cu pagina prin aprecieri sau comentarii. Această strategie le permite să câștige vizibilitate rapidă pe platformă, amplificând mesajele promovate.

Deși la prima vedere aceste pagini par inofensive, scopul lor real devine evident prin tipul de conținut distribuit. Pe lângă imaginile și mesajele nostalgice, ele promovează linkuri către site-uri operate de anonimi, care adesea răspândesc teorii conspiraționiste sau reinterpretări ale istoriei recente într-o manieră părtinitoare.

Mai grav, multe dintre aceste site-uri sunt nesecurizate și pot reprezenta un pericol real pentru utilizatori, prin instalarea de malware sau furtul datelor personale. Astfel, pe lângă dezinformare, aceste pagini pot avea consecințe directe asupra securității cibernetice a celor care le accesează.

Gard în gard cu baza sportivă, pe strada Veseliei, la numărul 21, din sectorul 5, se află o clădire mai înaltă, nu prea îngrijită. Aici, în ultimii 35 de ani, s-a dezvoltat un cuib de continuatori ai Mișcării Legionare. De fapt, la această adresă au locuit legionari încă din 1963. Dar abia după 1989 a devenit un punct important de întâlnire pentru neolegionari.

În anul 2016, Elena Rădulescu (cu numele ei de scenă Elena Puiu și apoi, după căsătorie, Sechila) fondează, împreună cu mama ei Zoe Rădulescu, Asociația Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei. 

Elena Puiu este președintele asociației, iar președinte de onoare este mama ei,  Zoe, fiica renumitului legionar din zona Dobrogei, Gogu Puiu.  În același an, Elena Puiu își întâlnește iubirea vieții, pe Eugen Sechila. După cum singură se destăinuie pe FB, Elena a fost fascinată de Eugen încă de la primele întâlniri fiind acaparată de poveștile conspiraționiste etalate de viitorul ei soț. Eugen Sechila, umbra lui Călin Georgescu, are acum 47 de ani și a făcut parte, timp de 16 ani, din Regimentul de Parașutiști al Legiunii Străine din Armata Franceză. 

Citiți mai mult în Libertatea.

România intră în Schengen de la 1 ianuarie 2025, după 18 ani. Obligațiile și impactul economic (CursDeGuvernare) - Ce știm până acum despre presupusa implicare a Rusiei în alegerile prezidențiale (G4Media) - Nu este o operațiune a Rusiei, lipsesc dovezi credibile; cauza e calitatea dubioasă a elitei politice, care deservește interesele țării - istoricul Dennis Deletant (SpotMedia) - Cum vor circula trenurile românești în 2025 / Pe ce rute cresc timpii de călătorie și unde se va merge mai rapid (HotNews.ro) S-a stins din viață Dan Grecu, primul campion mondial al gimnasticii românești (Gazeta Sporturilor)

România aderă în totalitate la Schengen din 1 ianuarie 2025, cu o perioadă de 6 luni în care vor exista controale aleatorii la frontierele terestre, făcute pe baza analizelor de risc. Astfel de controale există și la alte frontiere interne Schengen pentru combaterea migrației ilegale.

Din cauza neaderării la spațiul Schengen, între anii 2012 și 2022, sectorul transporturilor rutiere de mărfuri a înregistrat pierderi de aprox 16,6 miliarde de euro, scrie CursDeGuvernare.

În 2022, prin cele 18 puncte de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria au fost înregistrate 3,9 milioane de treceri ale camioanelor de marfă, intrări/ieșiri România (exclusiv tranzit).

Timpii de așteptare la punctele de trecere a frontierei cu Bulgaria și Ungaria variază între minim 30 minute și 72 ore, având o medie de 6 ore/trecere. Astfel, camioanele de marfă staționează forțat 23,5 milioane ore/an.

Ce obligații are România ca membră a Schengen: 

Granițele pe care România trebuie să le păzească în beneficiul UE sunt granițele terestre cu Serbia, R. Moldova și Ucraina și granița maritimă. În această misiune, cel puțin în primă fază, România va fi ajutată în controlul acestor granite de ofițeri detașați din Austria și Ungaria.

„Intrarea în Schengen duce şi la o creştere a numărului de străini care vor  veni în România pe cale terestră“.  

Pentru industrie, mai ales industria auto, în corzi din cauza dificultăţilor din ultimii ani, reducerea de costuri a transporturilor în Vest  înseamnă un motiv în plus pentru investiţii în România.

„Industria auto va câştiga la competitivitate prin faptul că se vor reduce costurile cu transporturile şi logistica atât pe fluxul de intrare (aprovizionare cu componente), cât şi pe fluxul de ieşire (livrare autoturisme). Companiile au fost nevoite să investească în stocuri tampon pentru a asigura fluxul de producţie pentru o perioadă mai lungă, din cauza incertitudinilor cu sosirea transporturilor de componente“, a spus Adrian Sandu, secretar general la Asociaţia Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) pentru ZF.

Fără controalele la graniţe, cheltuielile cu combustibilul, taxe suplimentare sau orele suplimentare de condus sunt diminuate. Astfel, marja de profitabilitate creşte, iar competi­tivitatea pe piaţa europeană devine mai accentuată.

La o săptămână de la anularea alegerilor prezidențiale, autoritățile române nu au prezentat public nici o probă a implicării Rusiei sau altui stat în procesul electoral, iar Ministerul de Externe nu a informat public despre vreun protest oficial față de Rusia. CCR a fundamentat anularea alegerilor pe informațiile desecretizate ale serviciilor și a invocat ”ingerința unor entități statale sau non-statale”. Parchetul General și DIICOT au început dosare legate de campania electorală, dar nu au comunicat vreo informație despre eventualul amestec al Rusiei. În schimb, câteva investigații de presă au indicat legături cu Rusia.

Pe larg, pe pagina G4Media.

Fostul procuror general al României, Augustin Lazăr, spune la interviurile one2one de la Europa Liberă că serviciile secrete și Consiliul Suprem de Apărare al Țării ar fi trebuit să trimită Parchetului documentele care arată că alegerile prezidențiale au fost viciate înainte ca acestea să fie declasificate.

Augustin Lazăr e de părere că serviciile secrete și Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu au acționat „cu diligența și operativitatea cu care trebuiau să se miște, având în vedere gravitatea faptelor”.

Augustin Lazăr, care a lucrat în magistratură aproape 40 de ani, mai spune că noua criză arată că legile care țin de siguranța națională, unele vechi de 30 de ani, trebuie îmbunătățite.

Fostul procuror general al României adaugă că Ministerul Public și alte instituții ar trebui să comunice mai mult cu cetățenii astfel încât starea „de ambiguitate și de neclaritate” să fie „dezamorsată”.

Un control temeinic parlamentar al serviciilor din România este absolut necesar pentru respectarea statului de drept, dar un asemenea control nu există.

El există în alte state membre ale NATO, unde România e acum vulnerabilă, atrage atenția istoricul Dennis Deletant, într-un scurt interviu acordat spotmedia.ro.

În opinia acestuia, criza prin care trece România, una deopotrivă internă și externă, este mai degrabă cauzată de instituții slabe și o elită politică ce deservește interesele țării, punând interesul personal deasupra interesului național.

Și istoricul Oliver Jens Schmitt atrage atenția asupra cauzelor instituționale interne: "Mult mai periculoase decât neo-legionarii sunt acele cercuri ale „statului profund” român care au tolerat și au promovat în secret tendințele neo-legionare timp de mulți ani".

La 15 decembrie intră în vigoare noul Mers al Trenurilor, iar în unele zone cu șantiere timpii de parcurs vor crește mult, un exemplu fiind București – Craiova. Cât durează cele mai lungi călătorii și cum se va circula pe rutele cele mai populare arată HotNews.

Timpii de călătorie cresc și cu 30-40 de minute pe București – Craiova, unde se fac peste 4 ore pe 208 km, fiindcă sunt șantiere.

Fac și mai mult trenurile pe ruta Brașov – Sighișoara, unde media de viteză este 36-39 km/h, fiind lucrări complexe care durează enorm și sunt întârziate ani de zile.

Câteva trenuri vor atinge 160 km/h între București și Constanța, 150 km/h între Sighișoara și Simeria și Arad – Deva și 140 km/h între București și Câmpina. 

Trenurile cu cel mai lung parcurs vor străbate țara dintr-o parte în alta tot cu viteze medii de 50-55 km/h.

Crește prețul biletelor de tren cu o medie de 5%.

Dan Grecu, fost gimnast, apoi antrenor și arbitru, a decedat la 74 de ani, lăsând în urmă o carieră plină de reușite în premieră: aur mondial și european, medalie olimpică la Montreal 1976.

Dan Grecu a fost mereu un model de seriozitate, disciplină și discreție, generând un respect greu de egalat. Participant la trei ediții ale Jocurilor Olimpice, Munchen 1972, Montreal 1976 și Moscova 1980, a cucerit medalia de bronz la inele în Canada, în ciuda faptului că a concurat accidentat, amintește Gazeta Sporturilor.

Analiză: Valul extremist și nevoia de reformă a partidelor (DW) - România în Schengen. Marile proiecte de infrastructură rutieră și feroviară la frontierele cu Bulgaria și Ungaria (Economedia) - România, pe locul 1 în Uniunea Europeană la numărul de decese din cauze tratabile. Avem cel mai mare număr de paturi de spital, dar sunt servicii pentru pacienți la care stăm dezastruos (HotNews) - STUDIU OMS Peste 22% dintre copiii români de 11-15 ani suferă de sevraj psihologic, atunci când le este tăiat accesul la telefon (Edupedu)

Marcel Ciolacu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Elena Lasconi (USR) și Kelemen Hunor (UDMR) au convenit că viitorul guvern, care trebuie format până pe 21 decembrie, va avea cu măcar două ministere mai puțin decât în prezent, au declarat miercuri, 11 decembrie, surse politice pentru Libertatea.

În acest moment, sunt 18 ministere, iar numărul va scădea cel puțin până la 16, au stabilit reprezentanții celor 4 partide la negocierile de la Palatul Victoria.

Concret, Ministerul Familiei condus acum de Natalia Intotero (PSD) va fi integrat în Ministerul Muncii condus acum de Simona Bucura Oprescu (PSD), iar Ministerul Energiei condus acum de Sebastian Burduja (PNL) va fi comasat cu Ministerul Economiei condus acum de Radu Oprea (PSD), potrivit informațiilor Libertatea. „O altă variantă pe care am discutat-o a fost ca Ministerul Turismului să fie comasat cu Ministerul Culturii”, au explicat participanții la discuții pentru Libertatea.

În privința portofoliilor, în acest moment s-a convenit ca ministerele să fie împărțite astfel:

• PSD – 7 ministere
• PNL – 4 ministere
• USR – 3 ministere
• UDMR – 2 ministere.

Dezamăgirea românilor față de partidele tradiționale e o realitate pe care politicienii nu au luat-o în seamă. Și-au spus că merge și așa, că oamenii pot fi păcăliți în continuare, că electoratul de stânga rămâne în veci de stânga iar electoratul de dreapta rămâne de dreapta. În realitate, o mare parte a votanților nu au nici o treabă cu ideologiile „tradiționale“, ele însele nefiind limpede conturate și aplicate în exercițiul guvernării.

Masa de manevră de la urne e privită de sus, dacă nu chiar disprețuită. Tocmai aici e una din piesele cele mai importante, dacă nu cea mai importantă, a instrumentarului partidelor extremiste. Sunt vocale și dau impresia oamenilor că le ascultă problemele și că sunt singurele care le pot rezolva dacă ajung să guverneze.

Oamenilor trebuie să li se spună cinstit ce poate și ce nu poate să facă pentru ei un partid sau o coaliție care guvernează. Liderii politici livrează programe electorale stufoase, de care mulți alegători nici nu au auzit. Limbajul simplu, la obiect, fără înflorituri demagogice, nu e la îndemâna clasei politice, scrie jurnalistul George Arun pe pagina DW.

Pe fondul neîncrederii în clasa politică și-a clădit Călin Georgescu delirul de salvator al neamului: „Nu vor mai fi partide politice în această țară. Niciunul nu va mai fi“, pentru ca într-un alt mesaj să spună că „politicienii trebuie să aducă fericire și prosperitate tuturor, aceasta trebuie să le fie misiunea“. Nu e nevoie de partide politice, dar e nevoie de politicieni, spune Georgescu. Această fractură de logică pentru mulți nu a contat, după cum s-a văzut la vot.

Ministerul Transporturilor, prin Companiile CNAIR, CNIR și CFR Infrastructură, derulează șase mari proiecte de infrastructură rutieră și feroviară cu o valoare de 8,9 miliarde lei aferente și zonelor de frontieră cu Bulgaria și Ungaria, conform unei analize Economedia în contextul anunțului așteptat pentru acceptarea României și Bulgariei în spațiul Schengen și cu frontierele terestre.

Reducerea treptată a controalelor și apoi eliminarea acestora va contribui semnificativ la fluența circulației rutiere și feroviare, însă infrastructura de transport rămâne o problemă pentru că între România și Ungaria, trecerea frontierei se face pe autostradă doar la Nădlac II și Borș II, iar la Giurgiu – Ruse, principalul punct de frontieră între România și Bulgaria, trecerea Dunării se face pe Podul Prieteniei cu o singură bandă pe sens, iar cele mai apropiate puncte terestre sunt la distanță foarte mare: Calafat – Vidin (jud. Dolj) și Negru Vodă (Constanța).

În țara noastră mor de 3 ori mai mulți pacienți din cauze tratabile decât media UE, este una dintre concluziile raportului anual „Health at a Glance: Europe 2024. State of Helth in the EU Cycle”, publicat recent de Comisia Europeană și OECD. 

Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor rămân cele mai scăzute dintre țările UE în România, ca și în precedentele ediții ale raportului State of Health in the EU. 

Chiar dacă speranța de viață este în creștere și în țara noastră, România are una dintre cele mai reduse speranțe de viață sănătoasă din Uniunea Europeană. Românii trăiesc mai puțini ani sănătoși decât locuitorii altor țări din UE. Cu o medie de 57,8 ani sănătoși, suntem pe locul 22 din 27 de țări, scrie HotNews.

România are cel mai mare număr de paturi de spital din Europa, reiese din raportul „Health at a Glance: Europe 2024, însă stă dezastruos la capitole precum prevenție, screening, vaccinare sau la numărul de pacienți care au acces la examinări medicale imagistice de înaltă performanță – CT, RMN sau PET/CT. 

STUDIU OMS Peste 22% dintre copiii români de 11-15 ani suferă de sevraj psihologic, atunci când le este tăiat accesul la telefon. Cercetătoarea Diana Tăut: Le-am dat o cheie digitală de gât și i-am abandonat în spațiul virtual. Prima linie de intervenție sunt părinții (EduPedu)

În premieră, România este pe primul loc în 44 de țări în privința consumului problematic de social media. Concret, 22% dintre copiii și adolescenții de 11-15 ani din România au dificultăți în a se opri din verificatul telefonului, nu mai au timp să-și facă temele, nu mai vor să iasă afară, stau cu telefoanele în cameră pe parcursul nopții, au insomnii și sentimente de inutilitate sau de tristețe profundă. Datele au fost publicate de Organizația Mondială a Sănătății, sunt cuprinse în raportul „Health Behaviour in School-aged Children (HBSC)”, studiu realizat periodic, și au fost explicate pe larg pentru Edupedu.ro de către cercetătoarea Diana Tăut, investigator principal pentru România în studiul OMS. 

Câți români ar fi rămas fără joburi dacă ar fi ieșit președinte Călin Georgescu (Adevărul) - Eroarea care a împiedicat arestarea preventivă a lui Horațiu Potra: procurorul a încadrat pistolul airsoft din mașina mercenarului drept armă letală (Libertatea) - Cine și ce a știut. Ascensiunea legionarismului sub ochii autorităților. Comemorarea lui Zelea Codreanu, de la parastas la salut fascist (Europa Liberă)

Partidele proeuropene, PSD, PNL, USR, UDMR, au asumat destul de repede nu numai o guvernare comună, dar și desemnarea unui candidat comun la prezidențialele viitoare. Un candidat care ar urma să fie stabilit în baza unor cercetări care să creioneze un profil.

Candidat comun nu garantează nimic, este doar o premisă cu multe semne de întrebare și chiar riscuri. Principalul e ca un candidat comun să fie perceput ca omul sistemului în lupta cu reprezentantul antisistemului.

Până să ajungem la un nume și un chip concrete, ar trebui stabilit dacă acest candidat comun să fie om politic sau un independent de partide.

Un independent ar putea diminua pasivul politicului tradițional, deși susținerea partidelor l-ar contamina, dar nu e clar în ce măsură structurile partidelor ar trage pentru el, ceea ce poate fi compensat numai dacă va fi găsit un personaj cu magnetism excepțional, un fel de Georgescu - varianta bună. Deocamdată, nu se vede, scrie Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

Programul de președinte publicat de Călin Georgescu pe site-ul său prevedea, printre altele că succesul economic al României se va baza inclusiv pe deținerea de către statul român a 51% din companiile străine din România.

Datele consultate de „Adevărul” arată că aproape 1,7 milioane de angajați români ar rămâne pe drumuri, dacă multinaționalele ar pleca din România, gonitte nu doar de preluarea participației majoritare de către stat, ci și de creșterea cotei de impozitare de la 1%, la 2%.

Pe primul loc din punct de vedere al numărului de salariați se află subgrupurile de întreprinderi controlate de persoane juridice sau persoane fizice din Germania (18,1%), pe locul doi sunt cele controlate din Franṭa (11,2%), iar pe locul trei sunt cele controlate din Statele Unite ale Americii (9,3%).

Surse judiciare au declarat pentru Libertatea că procurorul de caz n-a avut suficient de multe probe pentru a proba pericolul care ar fi putut să justifice arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Horațiu Potra. 

Arma găsită în mașina lui Potra nu era letală, în plus, era și nefuncțională. 

Judecătoria Ploiești a dispus marți, 10 decembrie, să-l plaseze în control judiciar pe Horațiu Potra, mercenarul lui Călin Georgescu, cea mai blândă măsură preventivă. 

Acuzatului i-a fost montată o brățară de monitorizare la gleznă înainte să părăsească sediul Poliției Prahova.

Europa Liberă publică o serie de articole despre instituțiile publice care ar fi trebuit să intervină pentru ca alegerile prezidențiale din România să nu ajungă să fie „viciate” de „actori statali și ne-statali”. În episodul de astăzi, despre felul în care a crescut legionarismul sub ochii autorităților.

Șapte persoane au fost puse sub învinuire penală și au control judiciar după ce, pe 30 noiembrie, cu o zi înainte de alegerile parlamentare, au participat la comemorarea primului lider al Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu. Evenimentul – organizat la troița ridicată la Tâncăbești, lângă București – a fost relatat de către presă.

Comemorările ținute în public, la Tâncăbești, pentru Zelea Codreanu datează, conform datelor publicate de Mișcarea Legionară, din 1994, adică de 30 de ani.

Troița la care se strâng legionarii vechi și noi, an de an, a fost amplasată în 1993, de Fundația Gavril Ogoranu, pe locul unde au fost executați liderul legionar împreună cu Nicadorii și Decemvirii.

Tot atunci a fost făcută și prima slujbă de pomenire, în prezența unui preot. La momentul 1994, printre participanții la eveniment s-au numărat foști legionari condamnați politic de regimul comunist și urmași ai lor.

Înapoi în cazarmă! A venit momentul reformării din temelii a serviciilor secrete / Cazul revoltător al șefului SIE, pasionat de mașinuțe și jeturi private în plină criză de securitate (G4Media) - O mare bancă din România i-a închis încă de acum două luni conturile lui Horațiu Potra pentru că îl suspecta de „riscuri de fraudă, de spălare a banilor, de finanțare a terorismului”. Poliția l-a oprit în trafic și reținut abia duminică (HotNews) - În tot haosul politic, se pierde una dintre cele mai importante întrebări: ce se întâmplă cu bugetul României în 2025? (Ziarul Financiar)

Jurnalistul Ion M. Ioniță vine cu două recomandări pe termen scurt.

În primul rând este vorba despre noul guvern. Negocierile au început, dar trebuie plecat de la principii, nu de la ponderi politice. Iar principiul numărul unu ar trebui să fie competenţa şi onestitatea celor propuși pentru diverse funcții publice. Persoanele care au fost până acum în față, chiar dacă rămân influente în partidele lor, ar fi bine acum să stea mai în spate. E nevoie de figuri proaspete, de cariere solide, de oameni capabili. Mediul antreprenorial ar fi un bun bazin de selecție, de asemenea, specialiștii români recunoscuți, fie în țara, fie peste hotare. Reforma administrației ar fi un proiect care ar uni societatea şi ar economisi sume importante pentru buget. Oamenii ar vedea că statul devine responsabil cu cheltuirea banului public, că miniștrii nu sunt puși în funcții doar ca să născocească metode prin care bugetele să fie risipite fără nicio noimă.

În al doilea rând, partidele trebuie să coboare în stradă, să bată țara de la un capăt la altul. Orașele mici, comunele au fost abandonate de marii șefi de partid. Nimeni nu i-a văzut prin țară, în afara tăierilor de panglici. Nici măcar în campania electorală, candidații partidelor tradiționale nu s-au mișcat din București prea mult, pe când, normal ar fi fost să aibă fiecare un program de întâlniri cu oamenii din care să nu lipsească niciun județ. Pentru asta ar fi timp până la alegerile din primăvară.

Integral în ziarul Adevărul.

Cazul șefului SIE, Gabriel Vlase, este alarmant. În plină criză de securitate, cu suspiciuni de interferență rusească în alegerile din România, șeful spionajului românesc își vede liniștit de pasiunea sa pentru cursele de mașini. Potrivit mai multor surse G4Media.ro, duminică a zburat în Abu Dhabi, la ultimul Grand Prix din acest sezon, ca și cum nimic nu s-a întâmplat acasă, în țara lui. Pe 12 septembrie a dat o fugă la Baku, cu jet privat plătit din bani pubici, tot la Formula 1. Iar cu două săptămâni înainte, pe 1 septembrie, a zburat la Monza, pentru Marele Premiu al Italiei.

Prins cu jetul privat la mașinuțe, instituția șefului SIE a reacționat cât se poate de prost. Și-a deconspirat doi ofițeri în mod deliberat încălcând flagrant legea pentru a amenința apoi G4Media.ro că dacă publică ceva orice despre activitatea SIE încalcă legea și pune în pericol viața unor ofițeri care servesc patria în afara ei.

 Acestea sunt serviciile care ne apără de atacurile rusești? De ce Gabriel Vlase mai ocupă funcția de șef al spionajului extern? Cum a ajuns acolo? Cine din PSD se face vinovat de vulnerabilizarea statului român?

CEC Bank a decis încă de acum două luni închiderea a 15 conturi bancare deschise pe numele lui Horațiu Potra și a patru dintre societățile acestuia, unitatea bancară invocând „riscuri de fraudă, de spălare a banilor, de finanțare a terorismului sau alte riscuri legale, reputaționale ori operaționale”. Potra a dat în judecată CEC Bank și a cerut redeschiderea conturilor. Cererea i-a fost respinsă de instanță, însă decizia nu este definitivă.HotNews a întrebat CEC Bank dacă a sesizat Poliția, însă instituția nu a oferit un răspuns în acest sens.

Horaţiu Potra, consilier local în municipiul Mediaş, cunoscut drept lider al unei grupări de mercenari care a acţionat în Africa și apropiat al lui Călin Georgescu, a fost reţinut duminică seară de către procurorii Parchetului Curții de Apel Ploieşti, sub acuzația de instigare publică şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

În mașina lui, dar și în autoturismele altor persoane care îl însoțeau au fost găsite arme de foc, macete, săbii și pumnale, dar și o dronă, care ar fi urmat să fie folosite pentru instigarea unor persoane la comiterea de infracțiuni în „întruniri publice neautorizate”, spun procurorii.

Noul guvern, format în urma votului din 1 decembrie, urmează să preia Executivul, însă nu se ştie când, pentru că alegerile parlamentare nu au fost validate încă de Curtea Constituţională. Astfel, bugetul, care de obicei este cea mai importantă lege din an, nu face parte din nicio discuţie în acest moment. Sunt, însă, indicii despre cum va arăta, pentru că, potrivit înţelegerii cu Comisia Europeană, România trebuie să urmeze un plan de reducere a deficitului bugetar.

Citiți mai mult în Ziarul Financiar.