Suveraniștii liberi, curtați de Nicușor Dan. Cum a făcut loc la masa negocierilor pentru PACE, UPR și neafiliați (Cotidianul) - Strategia PSD din spatele „guvernului monocolor” și de ce varianta minoritară este doar o momeală (Adevărul) - Colosul de stat CFR Marfă şi-a cerut falimentul în instanţă. „Carpatica Feroviar a devenit funcţională” (Ziarul Financiar) - Mutațiile din economie coboară în piața muncii: Doar 20% din șomerii din 2024 și-au găsit un alt loc de muncă până la sfârșitul lui 2025 (CursDeGuvernare)

Suveraniștii liberi, curtați de Nicușor Dan. Cum a făcut loc la masa negocierilor pentru PACE, UPR și neafiliați (Cotidianul)

35 de voturi este zestrea pe care o au grupurile de parlamentari care se văd cu Nicușor Dan vineri. 

Parlamentarii suveraniști, alții față de cei din AUR și SOS, au ajuns să fie aduși la discuțiile despre viitorul guvern, dar sub altă formă, pentru a nu fi în afara Constituției.

Până acum, singurii care au vorbit de posibila cooptare a acestor suveraniști liberi au fost social-democrații, care i-ar vrea însă oficial independenți, potrivit surselor Cotidianul.

Strategia PSD din spatele „guvernului monocolor” și de ce varianta minoritară este doar o momeală (Adevărul)

 PSD ar avea o majoritate chiar în situaţia în care UDMR nu se alătură social-democraților la guvernare. Varianta unui guvern monocolor este doar una de lucru, în acest moment, şi reprezintă o etapă în soluţionarea crizei politice.

„Adevărul” a stat de vorbă cu analistul politic Radu Delicote, care este de părere că un guvern monocolor nu se va concretiza şi negocierile de zilele acestea dintre partide vor asigura un consens mai larg pentru noul Executiv.

Delicote spune că scenariul în care PSD va atrage UDMR și poate și alți membri în guvern, alături de alte formaţiuni este cel mai probabil în perioada următoare.

România: 10 guverne în 12 ani. De ce anticipatele pot fi o soluție mai bună decât „stabilitatea” negociată între partide și șefii de servicii (Libertatea)

Stabilitate. Cuvântul-cheie din politica românească. Vândut populației ca antidot la fragilitatea instituțională și vidul de putere pe care le-ar implica alegerile anticipate.

În ultimii 12 ani (2014-2026), România a avut zece guverne votate de Parlament, și alți 4/5 premieri interimari.

Ponta, Cioloș, Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban, Cîțu, Ciucă, Ciolacu, Bolojan. Media de viață a unui guvern a fost de aproximativ 14 luni. În aceste condiții, stabilitatea pare o glumă. Multe dintre cele 10 guverne au fost rezultatul jocurilor de culise, în care politicieni, consiliați din spate de șefi ai serviciilor, au trimis votul românilor la coșul de gunoi.  Prin racolări, uneori mită oferită pentru votul de învestitură (posturi bănoase la stat pentru rude sau contracte cu statul), democrația a fost pusă pe pauză pentru a face locul unor structuri guvernamentale lipsite de sprijinul popular.

Continuarea în Libertatea.

Un ministru USR din Guvernul Bolojan atacă lipsa reformei din Justiție: Ne ia aerul. La propriu (HotNews)

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, povestește cum Bucureștiul continuă să fie otrăvit de arderile de lângă oraș pentru că se fac sute de plângeri penale, „369 de plângeri în anul 2025 doar pe Sintești”, însă dosarele nu înaintează. De aceea e vitală reforma în justiție, spune Buzoianu, care crede că fără reformă în sistemul judiciar nu avem aer. La fel se întâmplă cu tăierile de păduri și cu construcțiile  ilegale din toată țara.

Pe larg, pe pagina HotNews în secțiunea Premium.

Colosul de stat CFR Marfă şi-a cerut falimentul în instanţă. „Carpatica Feroviar a devenit funcţională” (Ziarul Financiar)

Compania CFR Marfă a finalizat 2024 cu afaceri de 677 mil. lei, în scădere cu 13%  faţă de anul anterior şi a raportat pierderi mai mari, de 328 mil.lei, faţă de 231 mil. lei anul  anterior, potrivit mfinante.ro. 

Considerată “neviabilă”, având în vedere ajutorul de stat pe care îl are de rambursat şi datoriile de peste 4 mld. lei, Guvernul a aprobat în 2024 înfiinţarea Carpatica Feroviar S.A, societate ce va asigura transporturile de mărfuri pe calea ferată, inclusiv cele strategice.

CFR Marfă, care a avut pierderi de 2 mld. lei în ultimii zece ani, mai deţine doar 30% din piaţa de transport marfă pe calea ferată, unde operatorii privaţi reuşesc să facă profit, scrie ZF.

Mutațiile din economie coboară în piața muncii: Doar 20% din șomerii din 2024 și-au găsit un alt loc de muncă până la sfârșitul lui 2025 (CursDeGuvernare)

Statistica arată că România este țara din UE unde șomerii au nevoie de cel mai mult timp pentru a-și găsi un nou loc de muncă și, totodată, țara cu cea mai mare pondere a descurajaților, care nici nu mai caută un job și sfârșesc în categoria inactivilor.

Astfel, în România, doar 1 din 5 șomeri înregistrați în 2024 și-au găsit un loc de muncă în 2025.

Integral, pe pagina CursDeGuvernare.

Sorin Grindeanu, prim-ministru cu forța? (SpotMedia) - Legea salarizării. Câți dintre bugetari au șanse să primească mai mulți bani și suma alocată de guvern pentru 2027 (HotNews) - Ministrul Apărării, Radu Miruță, dezvăluie care e riscul ca o dronă străină să ajungă mai aproape de București și ce face Armata ca asta să nu se întâmple (Libertatea) - EXCLUSIV: Reformele și proiectele din PNRR rămân sub supraveghere până la 5 ani după ultima plată. Bruxelles-ul poate face controale, verificări și audituri (Economedia)

Sorin Grindeanu, prim-ministru cu forța? (SpotMedia)

Dacă luni, după consultările oficiale derulate la Palatul Cotroceni, se contura posibilitatea unui premier tehnocrat, formulă testată de președintele Nicușor Dan în discuții, o zi mai târziu, calea pare să fi fost abandonată, PSD fiind tot mai aproape de a-și asuma formarea unui guvern minoritar și de a căuta susținere în Parlament.

După ce Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a spus că un prim-ministru din afara politicii nu e o soluție funcțională, iar PNL i-a cerut imperativ lui Sorin Grindeanu să solicite desemnarea președintelui, liderul social-democraților s-a trezit împins, împotriva voinței sale, către Palatul Victoria, la doar câteva ore după ce Lia Olguța Vasilescu anunțase și ea că PSD trebuie să guverneze. 

Continuarea, pe pagina SpotMedia.

Cum poate face PSD Guvern fără AUR. Ce i-au spus lui Nicușor Dan social-democrații (Cotidianul)

În discuțiile de la Cotroceni, nicio variantă prezentată nu l-a mulțumit pe președintele Dan. Șeful statului i-a întrebat pe social-democrați dacă sunt gata să-și asume guvernarea, iar ei au răspuns că da. PSD a pus pe masă varianta unui Guvern monocolor. Președintele nici nu a fost de acord, dar nici nu a refuzat, au declarat surse participante pentru Cotidianul. 

De unde ia PSD voturile? 

• PSD – 129
• UDMR – 32
• Minoritățile – 17
• POT – 16
• PACE – 12
• Neafiliați – 19

Surse social-democrate susțin că PSD poate strânge 233 de voturi, fără AUR sau S.O.S.

Conform calculelor, 225 de voturi ar avea PSD fără AUR și S.O.S. Totuși, rămâne de văzut dacă toți ar fi dispuși să voteze Guvernul PSD, având în vedere că la moțiune, unii dintre ei nu au votat nici moțiunea și i-au acuzat pe social-democrați de iresponsabilitate. Mai mult, depinde și câți parlamentari „la bucată” poate aduce PSD, chiar și din AUR.

Legea salarizării. Câți dintre bugetari au șanse să primească mai mulți bani și suma alocată de guvern pentru 2027 (HotNews)

Guvernul a promis că, prin noua lege a salarizării, care trebuie adoptată până la finalul lunii august, nu vor fi scăzute veniturile niciunui bugetar. Pe de altă parte, de creșteri nu vor beneficia toți angajații statului, iar majorările nu vor fi consistente.

O nouă lege a salarizării este un jalon în cadrul PNRR, iar în cazul nerespectării termenului, România va pierde 700.000.000 de euro, reamintește HotNews.

Ținând seama că guvernul său a fost demis, premierul a spus că proiectul Legii salarizării va fi negociat cu partidele politice astfel încât să obțină susținerea parlamentară de care are nevoie pentru adoptare.

„Azi avem 166 de miliarde de lei cheltuieli de salarii, adică 8,1%. Nu avem decât două posibilități reale: o creștere de amplitudine mică sau dacă se doresc creșteri mai mari, singura soluție este să reducem personalul acolo unde nu se justifică”, a afirmat Ilie Bolojan.

El a precizat că procesul de mediere între partide pe această temă a fost preluat de către președintele Nicușor Dan, cu implicarea directă a consilierului prezidențial pentru Politici Economice și Sociale, Radu Burnete.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, dezvăluie care e riscul ca o dronă străină să ajungă mai aproape de București și ce face Armata ca asta să nu se întâmple (Libertatea)

Cu o săptămână și jumătate înainte de expirarea termenului limită până la care trebuie semnate înțelegerile pentru achiziții de apărare prin programul european SAFE (31 mai), ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, dezvăluie într-un interviu acordat Libertatea că banii necesari nu sunt încă în conturi. 

17 miliarde de euro ar putea fi pierduți.

Este vorba despre bani europeni pentru sistemul de apărare și ordine publică din România și pentru construirea unor porțiuni din autostrăzile A7 și A8, din nordul Moldovei. Din această sumă, peste 8 miliarde de euro ar urma să revină Ministerului Apărării Naționale (MapN) pentru cumpărarea de mașini de luptă, radare, elicoptere, nave, muniții și alte dotări, toate compatibile cu cele din celelalate state NATO.

Contractele trebuie semnate până la 31 mai.

Ministrul Miruță a vorbit și despre incursiunile dronelor în spațiul aerian românesc.

Până acum, MApN nu a doborât niciuna dintre zecile de aeronave fără pilot care au intrat ilegal în România, în Dobrogea, începând cu august 2023. Numai în acest an, în România au intrat ilegal, cel puțin 15 drone străine, potrivit ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță.

Majoritatea dronelor sau bucăților de drone găsite de autorități au fost în Dobrogea.

Întrebat dacă există riscul ca o dronă care violează spațiul aerian românesc să ajungă mai aproape de București, ministrul Apărării a răspuns: „Riscul de a înainta foarte mult în spațiul aerian românesc este unul mic, pentru că, având în vedere relieful României, la un moment dat vor trece printr-o zonă în care vor fi interceptate de radare. De la altitudini mari vedem tot. Când altitudinea coboară, e ca și cum ar merge drona printre niște dealuri, iar radarul nu vede decât dacă ridici capul peste dealul respectiv. E puțin probabil să găsești astfel de culoare printre formele de relief care să nu ajungă la un moment dat într-un sector în care radarul să monitorizeze așa ceva.”

EXCLUSIV: Reformele și proiectele din PNRR rămân sub supraveghere până la 5 ani după ultima plată. Bruxelles-ul poate face controale, verificări și audituri (Economedia)

Reformele și investițiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu se încheie odată cu termenul-limită din august 2026, ci rămân sub supraveghere europeană inclusiv după efectuarea ultimei plăți către România, potrivit unui document consultat de Economedia.

Conform documentului, Comisia Europeană își rezervă dreptul de a efectua „verificări, revizuiri, controale și audituri” asupra implementării PNRR timp de până la cinci ani după plata finală.

Asta se aplică pentru toate proiectele și reformele finanțate prin PNRR, de la infrastructura mare de transport și guvernanța companiilor de stat, până la digitalizare, pensii, fiscalitate sau reformele administrative.

Constituționalistul Ioan Stanomir demontează iluzia premierului apolitic: „Un tehnocrat intră direct în jocul dur al puterii” (Adevărul) - Liderii PSD îl presează pe Grindeanu să preia funcția de prim-ministru (Cotidianul) - Dilema viitorului Guvern: „Cine mai împrumută România cu 50 de miliarde de euro anual dacă nu facem nicio reformă?” (Libertatea) - „Danaida” lui Brâncuși, vândută cu o sumă enormă la New York, al doilea cel mai mare preț din istorie pentru o sculptură (HotNews)

Revoluția începe cu un tehnocrat (SpotMedia) 

Conform unor surse politice, Nicușor Dan va desemna în zilele următoare un tehnocrat pentru a forma o majoritate parlamentară care să susțină noul guvern, dar șansele de reușită sunt minime.

Tehnocratul desemnat de Nicușor Dan, cel mai probabil, va fi respins de Parlament, mai ales dacă e vorba de doamna Delia Velculescu, expertă a FMI.

Ar fi un dezastru pentru PSD să voteze un profesionist în finanțele internaționale cu o viziune reformatoare mai dură decât cea propusă de Ilie Bolojan.

Printr-o astfel de desemnare, președintele Nicușor Dan ridică miza și îi forțează din nou pe social-democrați să se alieze cu AUR. 

După eșecul primei desemnări, întreaga putere se mută la Palatul Cotroceni, șeful statului având oportunitatea, oferită de cei șase milioane de votanți, de a reseta întreaga scenă politică prin alegeri anticipate sau de a impune o situație de compromis care va prelungi incertitudinea politică până la o nouă moțiune de cenzură, notează jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă.

Constituționalistul Ioan Stanomir demontează iluzia premierului apolitic: „Un tehnocrat intră direct în jocul dur al puterii” (Adevărul)

Din informațiile venite din culisele consultărilor de la Cotroceni, președintele Nicușor Dan ia în calcul două nume din afara partidelor pentru funcția de premier: Radu Burnete, actual consilier economic la Cotroceni, și Delia Velculescu, economistă cu o carieră de peste două decenii la FMI. Ambele variante mizează pe expertiză tehnică și credibilitate internațională. 

Profesorul de drept constituțional Ioan Stanomir demontează mitul premierului tehnocrat neutru:

„Este un actor care intră direct în jocul puterii, o funcție care cere asumare politică”. Analistul face, în Adevărul, o paralelă directă între blocajul actual și Cabinetul Cioloș din 2015, născut din emoția tragediei de la Colectiv și din respingerea politicilor PSD de către președinte. În opinia sa, contextul de acum nu este mult diferit, miza rămânând aceeași: capacitatea reală de a exercita autoritatea de la Palatul Victoria.  

Liderii PSD îl presează pe Grindeanu să preia funcția de prim-ministru (Cotidianul)

Unii îl împing pe Sorin Grindeanu la Palatul Victoria, din calcule politice personale, alții insistă pentru ca partidul să nu fie decuplat de la banii pentru proiectele din teritoriu.

Potrivit informațiilor Cotidianul sunt două mari temeri ale aleșilor PSD. Prima temere: înlăturarea de la resursele pentru investiții. În condițiile în care oricum Guvernul Bolojan a fost adeptul austeriții la nivel de investiții, o decuplare totală de la Executiv ar putea aduce probleme și mai mari.

A doua temere: ofensiva AUR din teritoriu. Tot mai mulți primari și șefi de CJ sunt contactați de reprezentanți ai AUR pentru a li se propune „colaborarea” pentru anul 2028. Iar această „colaborare” pleacă de la faptul că proiecția procentelor AUR în peste 35 de județe arată formațiunea la peste 30%. 

AUR propune în programul de guvernare cu care a mers la Cotroceni listarea la bursă a companiilor de stat, deși a acuzat guvernul Bolojan că vrea ”să vândă țara” (G4Media)

Președintele AUR, George Simion, a venit luni la consultările de la Cotroceni cu un program de guvernare în care propune listarea la bursă a companilor de stat pentru finanțarea acestora, după cum arată documentul oficial postat pe site-ul partidului. Există și o mențiune – emiterea de noi acțiuni s-ar face „cu predilecție”către cetățeni și fonduri autohtone. Același partid a semnat împreună cu PSD o moțiune de cenzură în care slogan a fost „nu ne vindem țara”.

Liderul AUR Petrișor Peiu susține că există o diferență esențială între ceea ce propune partidul prin vânzarea de acțiuni a bursă și ceea ce intenționa guvernul Bolojan.

„Diferența esențială este că noi vrem să emitem acțiuni noi, pe care să ne listăm la bursă, iar banii obținuți din vânzarea acestora să ajungă la companii. Guvernul vrea să vândă acțiunile deținute de stat”, spune pentru G4Media, liderul AUR Petrișor Peiu.

Dilema viitorului Guvern: „Cine mai împrumută România cu 50 de miliarde de euro anual dacă nu facem nicio reformă?” (Libertatea)

România are nevoie anual de 50 de miliarde de euro pentru a putea funcționa și pentru a plăti pensii și salarii, bani care sunt împrumutați de pe piețele financiare. Astfel, orice premier sau orice Guvern ar veni va fi practic obligat să continue reformele începute de Ilie Bolojan, arată economiștii consultați de Libertatea.

În acest moment, principalii finanțatori ai României sunt Comisia Europeană – prin fondurile europene și programele PNRR și SAFE, plus marile fonduri care împrumută țara noastră prin cumpărarea de titluri de stat pe piețele financiare internaționale.

Nimeni nu se atinge de vacanţele în străinătate. Românii au plătit 2 mld. euro pe vacanţe în afara ţării în primul trimestru, plus 33% (Ziarul Financiar)

Deşi escaladarea conflictului dintre Iran şi Israel alături de tensiunile din Orientul Mijlociu au izbucnit la final de februarie şi au generat anulări de zboruri, rerutări şi avertismente de călătorie la nivel internaţional, în martie suma cheltuită de români în străinătate a crescut cu 20% faţă de martie 2025.

Suma cheltuită de români în străinătate pare să fie singurul indicator care nu se clinteşte din creştere, constată ZF.

Pentru mulţi consumatori, vacanţele au devenit deja o cheltuială greu de amânat, indiferent de contextul economic sau geopolitic. 

Românii taie însă din alte cheltuieli (consumul s-a redus în martie), amână investiţii. În timp ce turismul intern creşte mai lent, românii continuă să alimenteze economiile altor state prin consumul realizat în vacanţe, în hoteluri, restaurante şi magazine. Pentru economia locală, aceste sume reprezintă o ieşire importantă de bani din ţară, iar balanţa din turism este pe un deficit de peste un miliard de euro în T1.

„Danaida” lui Brâncuși, vândută cu o sumă enormă la New York, al doilea cel mai mare preț din istorie pentru o sculptură (HotNews)

Sculptura „Danaida/ Danaïde”, un cap de bronz cu patină maro și foiță de aur realizat de Brâncuși în 1913 a fost vândută cu 107,6 milioane de dolari după ce a fost promovată luna aceasta inclusiv printr-un clip cu celebra actriță americană Nicole Kidman, care a vizitat sediul Christie’s din Centrul Rockefeller din New York, informează HotNews.

Povestea Danaidei își are originile în Antichitate, de la mitologia greacă și Ovidiu până la Auguste Rodin. Brâncuși, care lucrase anterior ca ucenic în atelierul sculptorului Rodin, o înfățișează în sculptură pe Margit Pogany, tânăra artistă maghiară care a fost muza sa.

INTERVIU. Numărul 2 din AUR spune cu ce plan de guvernare merge partidul la Cotroceni și numește „o mare diferență între noi și PSD” (HotNews) - Noi creşteri salariale la parchete. Procurorul general Cristina Chiriac a majorat cu 50% salariile managerilor economici de la parchetele Curţilor de Apel, parchetele judeţene şi Parchetul Înaltei Curţi (G4Media) - Paradoxul inflaţiei. Buzunarele golite ale românilor alimentează cea mai alertă expansiune şi cele mai mari încasări din istoria reţelelor de fast-food (Ziarul Financiar)

 

Nicușor Dan începe consultările. De ce s-ar putea lăsa așteptat noul Guvern al României (Adevărul)

Președintele Nicușor Dan deschide luni prima rundă de consultări la Cotroceni cu partidele parlamentare, însă perspectivele pentru o rezolvare rapidă a blocajului sunt minime. În contextul în care o nouă criză politică amenință stabilitatea țării, consultantul politic Cristian Andrei explică, pentru „Adevărul”, strategiile de culise ale principalilor actori. 

Vineri, Nicușor Dan a transmis public că nu își dorește un guvern care să genereze o nouă criză politică. 

„Înseamnă că va aștepta partidele să propună o majoritate și că nu va forța, cel puțin la început, un guvern minoritar. Asta va conduce la o perioadă mai lungă de tatonări și negocieri și că, în lipsa unei surprize, suntem abia la începutul descurcării crizei. Suntem la momentul 1.0. Președintele își dorește ca partidele să-și asume guvernarea și să nu-i paseze acest cartof fierbinte. În același timp, Nicușor Dan știe că un guvern de sacrificiu, cu termen de expirare, ar fi unul extrem de slab și ar crea doar alte probleme", spune Cristian Andrei.

Liberalii par deciși să evite, cel puțin în această etapă, asumarea inițiativei politice. Potrivit lui Cristian Andrei, strategia partidului condus de Ilie Bolojan este una de delimitare clară de PSD și de așteptare a unui moment politic mai favorabil. Practic, liberalii mizează pe uzura adversarului și pe avantajele politice pe care le-ar putea obține dacă PSD va fi obligat să gestioneze o perioadă economică și socială extrem de dificilă. 

PSD încearcă să rămână în centrul jocului politic fără să își asume integral costurile guvernării. Liderii social-democrați au transmis deja că așteaptă „o soluție” de la Nicușor Dan, formulă care ascunde, de fapt, o strategie mai complexă.

„PSD speră în continuare la implozia PNL, care să li se alăture fără Ilie Bolojan și dorește un premier și un cabinet pe care să le controleze, dar pentru care să-și asume președintele Nicușor Dan răspunderea", a explicat Cristian Andrei.

INTERVIU. Numărul 2 din AUR spune cu ce plan de guvernare merge partidul la Cotroceni și numește „o mare diferență între noi și PSD” (HotNews)

Prim-vicepreședintele AUR Dan Dungaciu spune, într-un interviu pentru publicul HotNews, că partidul va merge luni la consultările convocate de președintele Nicușor Dan, dar că nu va sprijini niciun guvern din care AUR nu va face parte. 

Dungaciu susține că AUR nu vede colaborarea cu PSD de la moțiunea de cenzură ca pe începutul unei guvernări comune. Moţiunea a fost, spune el, împotriva unui proiect politic, nu doar împotriva lui Ilie Bolojan.

Întrebat dacă AUR va merge la Cotroceni cu propunerea Călin Georgescu premier tehnocrat, Dungaciu a spus că este „o opțiune”, dar că nu există „un răspuns explicit” al fostului candidat la prezidențiale.

În interviul pentru publicul HotNews, Dan Dungaciu a respins eticheta de partid anti-european, spunând că AUR nu susține ieșirea României din Uniunea Europeană. În același timp, cere ca România să-și „regândească” poziția în UE şi spune că țara nu ar trebui să mai aloce bani sau arme Kievului cât timp are probleme bugetare proprii. 

Tot pe pagina HotNews puteți citi despre un nou fenomen în justiție, după prescrieri. Dosare de corupție rămân fără probe și riscă închiderea. Procuror: „Întrebarea e dacă vrea cineva să facă ceva” 

Dispariția probelor din dosare este „Cu siguranță, un fenomen”, a spus într-un dialog cu redacția vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul Bogdan Staicu. 

Hotărârile au venit după ce Înalta Curte a stabilit în 2025 că nu mai poate fi folosită munca ofițerilor DGA în dosarele de corupție care nu vizează angajați ai MAI.

De pildă, nu mai puțin de 32 de martori au dispărut, de pildă, din dosarul unui important, dar puțin cunoscut om de afaceri, cel mai importantului crescător de oi din România, care luase subvenții din bani publici.

Noi creşteri salariale la parchete. Procurorul general Cristina Chiriac a majorat cu 50% salariile managerilor economici de la parchetele Curţilor de Apel, parchetele judeţene şi Parchetul Înaltei Curţi (G4Media)

Procurorul general al României, Cristina Chiriac, a semnat în luna aprilie a acestui an odinul 731/29 aprilie 2026 prin care a inclus două sporuri de câte 25% în salariul de bază al managerilor economici de la parchetele Curţilor de Apel, parchetele Tribunalelor şi parchetul Înaltei Curţi, potrivit unor documente consultate de G4Media.

Majorarea salarială operează de la data de 12 aprilie 2026. Managerii economici ajung astfel la salarii de bază de peste 25.000 de lei pe lună.

Paradoxul inflaţiei. Buzunarele golite ale românilor alimentează cea mai alertă expansiune şi cele mai mari încasări din istoria reţelelor de fast-food (Ziarul Financiar)

Anul 2025 a fost cel mai bun an din istoria sa pentru Dristor Kebap - aface­rile s-au dublat în doar doi ani şi merg spre 100 mil. lei, scrie ZF.

La rândul său, McDonald’s România, liderul pieţei la nivel de brand, anunţă investiţii de 400 mil. lei în următorii trei ani. Investiţiile au fost lansate după ce vânzările au crescut cu 12% anul trecut.

În vremurile incerte şi în perioade marcate de pro­bleme economice, oamenii re­nunţă la restaurantele a la carte în favoarea celor fast-food, care sunt mai ieftine.

Dacă nu şi le mai permit nici pe acestea, atunci merg de la fast-food către covrigării şi patiserii.

Acest tip de comportament a fost vizibil iniţial în criza din 2008-2009, doar că atunci erau mult mai puţine nume în sector şi mult mai puţine restaurante de tip fast-food în piaţă.

Acum, situaţia din HoReCa aminteşte de acele vremuri. Doar că sectorul arată diferit. La fel şi numărul oamenilor care suferă de obezitate.

Războaiele dintre palate în primul an de președinție (Cotidianul) - Ultimatumul de la Cotroceni forțează mâna partidelor: scenariul unui „nou Guvern Cioloș” prinde contur în jurul PSD și UDMR (Adevărul) - Cine sunt Gigi Ștefan și Teodor Niță, cei mai influenți procurori din Constanța, reținuți 24 de ore: Ascensiunea în Constanța lui Mazăre, afaceri și controverse (G4Media) - Alexandra Căpitănescu, primul mesaj după ce s-a calificat în finala Eurovision Song Contest 2026: „Promit” (Libertatea)

Nicușor Dan cheamă luni partidele la consultări în vederea desemnării premierului. Care este programul (SpotMedia)

Nicușor Dan cheamă luni partidele la consultări în vederea desemnării premierului. Potrivit Administrației Prezidențiale, consultările vor începe la ora 9.00 cu Partidul Social Democrat. Urmează, din oră în oră, Alianța pentru Unirea Românilor; Partidul Național Liberal; Uniunea Salvați România ; Uniunea Democrată Maghiară din România; Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale; Partidul S.O.S. România și Partidul Oamenilor Tineri.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, după ce Partidul Social Democrat a decis retragerea sprijinului pentru premierul liberal.

Nicuşor Dan susţine în continuare că criza noastră politică se va rezolva, într-o direcţie pro-occidentală şi „destul de rapid”.

O tragedie românească. Tensiunile dintre un președinte conservator și electoratul său liberal (SpotMedia)

În opinia jurnalistului SpotMedia Emilian Isăilă, România trece azi prin ce a trecut USR în octombrie 2018, atunci când referendumul pentru familie a dus la ruptura dintre Nicușor Dan și partidul pe care l-a fondat.

Și atunci, printr-o ciudățenie, actualul președinte al României lansase o mișcare ce propunea modernizarea țării, în timp ce credințele și valorile sale nu aveau nicio legătură cu fenomenul.

Aceeași schizofrenie politică se manifestă și azi, când votanții președintelui se simt trădați de opțiunile sale politice, mai apropiate de AUR și PSD decât de liberali și de USR.

Războaiele dintre palate în primul an de președinție (Cotidianul)

Primul an de președinție a trei șefi de stat considerați reformiști și „de dreapta” a fost marcat de clinciuri cu premierul în funcție sau cu o relație din ce în ce mai rece, până la asistarea pasivă a înlăturării acestuia.

Traian Băsescu versus Călin Popescu-Tăriceanu, Klaus Iohannis împotriva lui Victor Ponta și războiul Ilie Bolojan-PSD, plus relația rece cu Nicușor Dan, sunt câteva exemple ale relațiilor contondente președinție și guvern în ultimii 22 de ani.

Din informații Cotidianul revenirea lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria este drum închis, șeful statului evitând orice reîncălzire a relației cu acesta.

Ultimatumul de la Cotroceni forțează mâna partidelor: scenariul unui „nou Guvern Cioloș” prinde contur în jurul PSD și UDMR (Adevărul)

Negocierile pentru viitorul guvern intră în linie dreaptă sub spectrul ultimatumului prezidențial: este obligatorie existența unei majorități în Parlament. Această condiție a polarizat scena politică, împărțind forțele parlamentare în două tabere rigide — PSD-UDMR și PNL-USR — între care se va tranșa stabilitatea României în perioada următoare.

Analistul politic Radu Delicote este de părere că, în contextul actual, cea mai probabilă formulă de guvernare pare să fie una în jurul PSD. PSD ar avea șanse mai mari decât o alianța PNL-USR.

Pe larg în Adevărul.

Procurorii constănțeni Teodor Niță și Gigi Ștefan, reținuți 24 de ore / Magistratul care îi anchetează ar fi Marius Iacob (G4Media)

CSM a aprobat cererea Parchetului pentru reținerea și arestarea în cazul procurorilor constănțeni Valentin Ștefan și Teodor Niță.

Procurorii Parchetului General au găsit, joi, aproximativ 100.000 de euro în biroul fostului șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, Gigi Valentin Ștefan, conform surselor G4Media și Info Sud-Est. Alți 30.000 de euro ar fi fost găsiți în mașina acestuia.

Procurorul Teodor Niță, de la același parchet, a fost dus cu duba la Parchetul General, pentru audieri, cu mandat de aducere, în calitate de suspect, conform avocatului acestuia.

Cine sunt Ștefan și Niță? Sunt cei mai influenți procurori din Constanța. Citiți mai multe despre ascensiunea lor în Constanța lui Mazăre, afaceri și controverse pe pagina G4Media.

Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță sunt cei mai influenți procurori din parchetele constănțene și au construit de-a lungul anilor o rețea de putere în sistemul de justiție de la malul mării, cu precădere în timpul administrației locale condusă de Radu Mazăre – Nicușor Constantinescu – Sorin Strutinsky (omul din trio care se ocupa de afacerile grupului).

Info Sud-Est a arătat în exclusivitate, într-o anchetă în care a colaborat cu jurnaliști de la RISE Project, în anul 2018, atât averea familiei lui Ștefan, vila de lux în care locuia, pe malul lacului Siutghiol din Constanța, dar și tranzacții controversate ale familiei către oameni de afaceri conectați la clanul lui Bashar Al Assad. 

Alexandra Căpitănescu, primul mesaj după ce s-a calificat în finala Eurovision Song Contest 2026: „Promit” (Libertatea)

Alexandra Căpitănescu a urcat pe 14 mai pe scena celei de-a doua semifinale Eurovision Song Contest 2026, cu melodia „Choke Me”, reușind să reprezinte cu mândrie și succes România.

La scurt timp după ce a aflat că s-a calificat în marea finală Eurovision Song Contest 2026, care va avea loc pe 16 mai, la Viena, în Austria, Alexandra Căpitănescu a avut o primă reacție pentru Libertatea.

„Sunt foarte fericită! Și recunoscătoare pentru fiecare vot, pentru fiecare mesaj și fiecărei persoane care a crezut în noi. Calificarea în finală este un vis devenit realitate și promit să dăm tot ce avem mai bun în marea finală Eurovision. Calificarea nu este doar o realizare personală, ci și o oportunitate de a reprezenta cu mândrie România în fața unui public format din milioane de oameni. Mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi în această călătorie și rugăm publicul să continue să ne susțină în marea finală de pe 16 mai 2026”, a spus Alexandra Căpitănescu în exclusivitate pentru Libertatea, după ce a doua semifinală Eurovision Song Contest 2026 a ajuns la final.

Bolojan și Nicușor Dan trebuie să se așeze la masă și să discute. Altfel, tabăra reformistă riscă să se autodistrugă (SpotMedia) - BNR trebuie să aleagă: salvează economia sau oprește inflația. Ca în politică, va alege răul cel mai mic (HotNews) - „E un miracol că l-au găsit viu!” Analiza cruntă a medicului pediatru în cazul băiețelului din Sibiu. Mai mult de 24 de ore nu rezista (Libertatea)

Ce câștigă România după Summitul B9. Expert: „Avem o putere mai mare decât lasă unii să se înțeleagă” (Adevărul)

Politologul Mihnea Stoica, de la UBB Cluj, remarcă, într-un interviu pentru „Adevărul”, câștigurile României, după summitul B 9 pe care l-a organizat. Cel mai important este, spune expertul, că dincolo de faptul că a intrat în atenția Europei din postura de organizator, România a demonstrat că este mai influentă în relațiile internaționale decât există percepția.

Reuniunea de la București, desfășurată pe parcursul unei singure zi, miercuri, 13 mai, a reunit lideri importanți din cadrul B9 și din țări nordice pentru a discuta securitatea transatlantică și a servit că pregătire pentru Summitul NATO de la Ankara din 7-8 iulie 2026.

Summitul B9 pune din nou Bucureștiul pe marea hartă a securității europene și nu numai. E a patra oară când acest summit B9 are loc la București și asta spune ceva despre capacitatea României de a seta, într-o oarecare măsură, agenda europeană și agenda de securitate în general.

„Cred că România a demonstrat cu ocazia aceasta și faptul că există o anumită putere de influență a Bucureștiului, în sensul în care e menționată direct și Republica Moldova; și nu doar că e menționată de România, dar e asumată de toate statele care au participat și care au semnat acea declarație comună a Summitului B9, care acum poate fi consultată deja. Deci aici, concret, demonstrează acest aspect: faptul că Bucureștiul are o putere mai mare decât lasă unii să se înțeleagă”, explică, în interviu, politologul clujean Mihnea Stoica, de la Universitatea Babeș-Bolyai.

Bolojan și Nicușor Dan trebuie să se așeze la masă și să discute. Altfel, tabăra reformistă riscă să se autodistrugă (SpotMedia)

Cristian Hrituc, fost consilier al lui Traian Băsescu și consultant politic, analizează criza actuală pentru Spotmedia.ro: ce poate face președintele României, cine va fi noul prim-ministru și de ce tabăra reformistă riscă să se autodistrugă.

Moral, primul pas spre împăcare trebuie făcut de președinte. Strict instituțional, trebuie să-l facă liderul Opoziției, adică Ilie Bolojan. Dar după tot ce s-a întâmplat – inclusiv gestul nefericit al lui Nicușor Dan de a nu-i mulțumi lui Bolojan la finalul mandatului de premier, un gest pe care putea să-l facă fără a ieși din zona de echidistanță – cred că semnalul trebuie să vină de la Palatul Cotroceni.

Ilie Bolojan și Nicușor Dan trebuie să se așeze la o masă și să discute despre viitorul țării. Nu ca aliați formali, nu ca o coaliție declarată, ci ca oameni care au, în esență, același obiectiv: să împiedice un partid extremist să ajungă la putere.

Din perspectiva sa, cel puțin în prima parte a mandatului, Nicușor Dan a tratat PSD cu prea multă bunăvoință. Cine cunoaște PSD știe că nu te poți baza pe el ca pe un partener stabil – și că-ți va înfige un cuțit în spate exact în momentul în care te aștepți mai puțin.

Instabilitatea va fi regula până la alegerile parlamentare din 2028, iar cel mai important obiectiv pentru liderii politici responsabili din țară ar fi să evite venirea AUR la putere, o formațiune care ar duce la izolarea țării, la fel cum s-a întâmplat în anii ’90 după mineriade. 

BNR trebuie să aleagă: salvează economia sau oprește inflația. Ca în politică, va alege răul cel mai mic (HotNews)

Astăzi, cei 9 membri ai boardului BNR se întâlnesc înaintea prânzului cu experții Comitetului de Politică Monetară (CPM) și cu alți câțiva directori din Banca Națională, pentru a discuta ce decizie să ia vineri: vor crește dobânda, o vor scădea sau o vor lăsa la actualul nivel, de 6,5%? De decizia lor depinde rata ta la bancă, cursul euro, chiar și prețul alimentelor pe care le cumperi din supermarket.

Deocamdată, experții sunt unanimi în a spune că în condițiile date, nivelul dobânzii va rămâne neschimbat.

Pe larg, pe pagina HotNews.

ROBOR, de neclintit. Criza politică nu a mişcat dobânzile interbancare. Iar cursul valutar leu/euro a continuat şi ieri să scadă, deşi nu avem încă un nou guvern votat, tensiunile politice continuă, iar economia este în recesiune (Ziarul Financiar)

Cursul oficial de la BNR scade treptat şi s-a îndreptat ieri spre 5,20 lei/euro, după ce marţi coborâse spre pragul de 5,21 lei/euro, iar luni cotaţia oficială anunţată de BNR coborâse către 5,22 lei/euro.

Pe piaţa interbancară, 5,86% este nivelul la care a stagnat în luna mai indicele ROBOR la 3 luni, utilizat la calculul dobânzilor variabile pentru creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele curente ale companiilor în lei, informează ZF.

Dobânzile de pe piaţa inter­bancară şi cursul valutar au devenit „imune“ la criza politică şi nici frâ­narea economiei nu pare să aibă vreo influenţă nefastă asupra lor, deocamdată.

Zgomotul politic a continuat şi în această săptămână, iar Institutul de Statistică a venit ieri cu vestea că România a intrat în recesiune în primul trimestru din 2026, declinul PIB fiind de 1,7%.

„E un miracol că l-au găsit viu!” Analiza cruntă a medicului pediatru în cazul băiețelului din Sibiu. Mai mult de 24 de ore nu rezista (Libertatea)

Salvarea lui Alex, băiețelul de 5 ani pierdut în pădurile din Sibiu, este considerată de specialiști un caz la limita imposibilului. După două nopți de căutări contratimp, micuțul a fost recuperat într-un moment critic pentru organismul său. Dr. Irina Antonescu, medic pediatru, a explicat pentru Libertatea ce s-a întâmplat în corpul copilului și de ce fiecare oră a contat decisiv.

Copilul a fost găsit miercuri, în jurul orei 13.07, la aproximativ 2 km de locul unde dispăruse luni seară. Reperat din aer de elicopterul IGAv cu termoviziune, Alex stătea într-un luminiș, după ce supraviețuise în sălbăticie fără hrană sau apă.

Breșa din interiorul PNL este un obiectiv din ce în ce mai dificil de atins. Cel puțin 11 organizații județene ale PNL au venit cu mesaje de sprijin pentru Ilie Bolojan, în urma moțiunii de cenzură, precum și pentru revalidarea votului BPN referitor la intrarea în opoziție, scrie Cotidianul.

Nicuşor Dan susţine în continuare că criza noastră politică se va rezolva, într-o direcţie pro-occidentală şi „destul de rapid”. În paralel, PNL refuză să facă parte dintr-un guvern cu PSD, chiar şi dacă ar avea premier tehnocrat, variantă pe care pare să o favorizeze acum preşedintele. La Cotroceni, vom avea consultările formale (chiar şi cu AUR) abia luni scrie SpotMedia.ro.

Șerban Matei și Radu Burnete se numără printre numele luate în calcul de Nicușor Dan pentru funcția de premier tehnocrat, susțin surse citate de Adevărul.

În schimb, Theodor Stolojan, fost preşedinte şi premier liberal, a declarat la Digi24 că primul guvern care va fi propus după negocierile politice actuale (PSD-UDMR) are șanse mari să cadă în Parlament, iar apoi președintele Nicușor Dan ar trebui să îl desemneze din nou pe Ilie Bolojan.

Cât îi costă pe români criza politică. Noul Guvern va avea de gestionat milioanele din SAFE și PNRR, dar și nota de plată a moțiunii de cenzură scrie Euronews

Cel mai mare pachet aflat acum pe masa viitorului Guvern este SAFE, instrumentul european prin care România poate accesa peste 16,6 miliarde de euro. Guvernul a anunțat că mai mult de jumătate din bani ar trebui să rămână în România, prin producție locală și contracte pentru industria națională de apărare.

Și PNRR rămâne una dintre cele mai importante surse de bani pe care viitorul guvern trebuie să le gestioneze rapid. Dar miza cea mai mare nu este doar încasarea banilor de la Bruxelles, ci cheltuirea lor până la termen.

În cele mai recente declarații publice și răspunsuri oferite presei, președintele Nicușor Dan a avut mai multe luări de poziție care au ridicat semne de întrebare experților politici, jurnaliștilor și societății civile scrie PressOne.

O tactică îndoielnică

După ce a anulat recepția plănuită de Ziua Europei, pe 9 mai, președintele a avut o declarație în care a spus, printre altele, că Europa, „pe mai multe subiecte, a acționat ideologic” și că a fost o greșeală. O altă critică adusă de șeful statului a fost și că, „în politica de mediu, evident, justificată, a fixat niște ținte mult prea ambițioase”.

PressOne a discutat cu expertul în politică externă Marius Ghincea pentru a înțelege semnificația celor mai recente declarații publice ale președintelui Nicușor Dan.

În opinia expertului, președintele României a adoptat teme eurosceptice și populiste pentru a reduce decalajele cu alegătorii naționaliști, o tactică despre care spune că nu va funcționa:„ votantul, dacă are de ales între original și copie, va prefera originalul.

„Reconstrucția Ucrainei, o oportunitate strategică pentru economia României” - Mizele B9 sunt explicate de ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu pentru Adevărul.

Ministrul interimar al afacerilor externe, Oana Țoiu, a explicat într-un interviu pentru „Adevărul” mizele summitului B9 găzduit la București, în contextul în care statele de pe flancul estic al NATO încearcă să își coordoneze pozițiile înaintea reuniunii aliate de la Ankara.

În acest context, România își reafirmă sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și pentru consolidarea relației cu Ucraina, atât în planul securității și al unei păci durabile, cât și prin dezvoltarea unor proiecte economice și de infrastructură comune.

„Războiul pe bune se duce în Marea Neagră, nu în Marea Baltică”, spune într-un interviu pentru Hotnews Marius Ghincea, expert în politică externă și de securitate. El explică faptul că întâlnirea este importantă pentru România, ca pentru orice țară vulnerabilă în fața amenințării Rusiei. Până acum, pentru că s-au organizat mai bine, țările de pe flancul nord-estic, inclusiv Polonia și statele baltice, au beneficiat semnificativ mai mult decât cele de pe flancul sud-estic

Libertatea scrie despre jocurile foamei din luna mai: Radu Soviani scrie că în meniu se află cursul de schimb și dobânzile

La distanță de numai un an (mai 2025 – mai 2026), cursul de schimb euro-leu a înregistrat două episoade de depreciere aparent identice, dar extrem de diferite din perspectiva beneficiarilor reali.

Când Banca Centrală joacă politic, factura e direct la tine în buzunar, sub egida unei „stabilității” de fațadă (dobânzile plătite de statul român au crescut în 2026 cu aproape 40% față de 2025).

”Parlamentari din POT, PACE și SOS România ar putea fi convinși să părăsească partidele lor și să treacă la neafiliați sau PSD. Strategia este ca PSD să nu fie acuzat că ar colabora cu partide considerate nefrecventabile, după ce deja s-a aliat cu AUR la moțiunea de cenzură”, scrie Cotidianul

Negocierile se poartă în perspectiva consultărilor ce sunt așteptate la Palatul Cotroceni, după Summitul B9 de miercuri.

Nicușor Dan se pregătește să cheme toate partidele parlamentare la consultări oficiale, În acest moment, pe masă sunt toate scenariile cu excepția celui în care Ilie Bolojan să fie desemnat din nou premier.

PSD are prima șansă să guverneze. Dacă nu reușeste, abia atunci revin liberalii (interviu SpotMedia)

Costin Ciobanu, cercetător în științe politice la Universitatea Aarhus din Danemarca observă că la o săptămână după votarea moțiunii de cenzură care a dus la demiterea guvernului, Sorin Grindeanu se apropie de momentul în care va fi desemnat de președintele Nicușor Dan să realizeze o nouă majoritate parlamentară și să conducă un nou Executiv. Dar va fi unul slab și dependent de susținerea AUR.

AUR amenință că îl suspendă pe Nicușor Dan, dacă nu îi cheamă la negocieri. Cum poate fi suspendat președintele României (Libertatea )

Răspunsul este dat la Articolul 95 din Constituţie, care spune că acest lucru este posibil numai dacă șeful statului comite „fapte grave”. Totuși, legea nu precizează care sunt acele fapte grave.

Ce ar însemna o guvernare cu AUR? (Adevărul )

Politologul Cristian Pîrvulescu dezvăluie detaliul pe care mulți români îl ignoră. Profesorul de științe politice avertizează asupra pericolului pe care le-ar presupune legitimarea unei formațiuni extremiste, dar și normalizarea discursului „fascist”. Cristian Pîrvulescu subliniază că retorica promovată de AUR contribuie la banalizarea curentelor extremiste și face legătura cu evoluțiile politice din SUA.

Hidroelectrica rămâne compania de stat cu unul dintre cele mai modeste programe de investiţii, în ciuda statutului său unic. Câţi bani au pompat perlele din energie în dezvoltare şi care sunt planurile pentru anul acesta (Ziarul Financiar)

Cum ar trebui gestionată problema urșilor, astfel încât să existe cât mai puține conflicte om-animal (PressOne)

Legea care va permite uciderea a unui număr aproape dublu de urși față de anul trecut a fost aprobată în Camera Deputaților cu 246 de voturi „pentru”, în aprilie.

În ceea ce privește limitarea cazurilor în care urșii ajung în localități, există soluții care să nu fie letale pentru animale. WWF, împreună cu autoritățile locale și comunitatea din Băile Tușnad, au implementat mai multe măsuri în localitatea din Harghita și astfel au ajuns, de la peste 200 de apeluri la 112 referitoare la prezența urșilor în apropierea gospodăriilor în urmă cu cinci ani, la 14, în ultimul an.

SpotMedia a stat de vorbă cu consultantul politic Cristian Andrei, care susține că nimeni nu se grăbește să forțeze formarea unei majorități în Parlament atâta timp cât nu se observă o deteriorare consistentă a situației economice:

”Niciun actor implicat nu are soluții magice, iar, până la urmă, se va ajunge la una de compromis. Președintele Nicușor Dan poate impune un nume pentru formarea și găsirea susținerii pentru un nou guvern, forțând drumul către alegeri anticipate, dar o astfel de decizie nu va rezolva criza”.

Potrivit Euronews șeful statului anunță că are pe masă mai multe scenarii și trasează un obiectiv ambițios pentru următorul Guvern: să prezinte bugetul pe 2027 în această toamnă.

Ludovic Orban știe cum depășește România criza politică: Ilie Bolojan și coaliția care „va trece în Parlament ca prin brânză”

Fostul premier Ludovic Orban a declarat duminică, 10 mai, la Digi24, că refacerea coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR este imposibilă, dar a susținut că desemnarea lui Ilie Bolojan ca premier, deși Guvernul său a picat la moțiunea de cenzură, nu este neconstituțională.

News.ro scrie că Prim-vicepreşedintele PNL Ciprian Ciucu a declarat, duminică seară, că PSD ar trebui lăsat să formeze majoritatea pentru un nou guvern, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan, asociindu-se cu AUR. Dacă social-democraţii nu-şi asumă guvernarea cu AUR, dau dovadă că sunt inconsistenţi, crede liberalul. El susţine că PNL nu fuge de răspundere şi ar prelua guvernarea, dar personal crede că nu ar fi exclus şi să voteze învestirea unui guvern PSD-UDMR-minorităţi. (News.ro)

România, UE și o diversiune periculoasă: „pro-european” vs. ”pro-occidental” (CursDeGuvernare.ro):

E o problemă generală, sistemică, serioasă și gravă, dar să plecăm de la cazul (particular) cel mai fierbinte: președintele Nicușor Dan a ales ca, în discursul de Ziua Uniunii Europene, să accentueze prin exemplificare faptul că UE a făcut greșeli în ultimele două decenii.

Unii spun că președintele a greșit, și că accentul trebuia pus pe nevoia de unitate – alții spun că bine a făcut președintele, e un gest curajos să pună pe masă erorile pe care establishmentul ultimelor 2 decenii de la Bruxelles le-a propagat nu doar la nivel de Europă, ci și în legislațiile naționale.

Anatomia discursului lui Nicușor Dan despre Uniunea Europeană. De partea cui e de fapt președintele? (Cotidianul)

Pentru prima dată în ultimii aproape 20 de ani, de când România a aderat la Uniunea Europeană, un președinte a vorbit deschis, exact de Ziua Europei, despre defectele UE. A pus pe tapet toate problemele care circulă în spațiul public. Întrebarea este dacă a intenționat să dezescaladeze, cum îi place să spună, conflictul dintre o parte a societății românești, reprezentată de partide precum AUR, și Uniunea Europeană sau a vrut să arate o direcție strategică. Și anume că, dacă va fi să aleagă între UE și SUA, România condusă de Nicușor Dan, ar alege SUA.

Zeci de companii de stat subvenționate, care înregistrează pierderi, au cheltuieli de miliarde de lei cu angajații ( Hotnews.ro)

Statul are în total 1.735 de companii, dar doar 1.421 de companii sunt active, potrivit datelor transmise de Ministerul de Finanțe. Restul de 314 companii „inactive” sunt în faliment, insolvență, lichidare, dizolvare sau insolvabilitate și nu sunt incluse în analiză.

Dintre cele 1.421 de companii active, doar 1.107 au avut rezultate financiare complete pe anul 2024

La fel ca în situațiile referitoare la instituțiile publice, autorii raportului reclamă că fiecare bază de date cuprinde informații diferite și apar neconcordanțe la unele cifre și indicatori.

Cultul îngerilor. Agresiunile sexuale de care este acuzat Dragoș Ovidiu Argeșanu, cel mai influent „maestru spiritual” din România. (Snoop.ro)

Snoop.ro publică o investigație video în care șapte femei îl acuză pe Ovidiu Dragoș Argeșanu, „îndrumătorul” cu zeci de mii de adepți, că le-a agresat sexual în timpul unor ședințe individuale prezentate drept „terapii”.

Timp de aproape trei decenii, Ovidiu Dragoș Argeșanu, 57 de ani, și-a construit imaginea unui „maestru” capabil să vindece probleme de orice fel, printr-un amestec de terapii alternative, pseudoștiință, „magie” și discurs „mesianic”. Se prezintă ca maestru Reiki. Dar nu numai.

Deși nu a făcut rezidențiatul și nu are aviz/atestat de la Colegiul Psihologilor și Colegiul Medicilor, el se caracterizează drept medic.

Cum ar putea forma PSD un Guvern fără AUR, PNL și USR. De câți „orfani politici ai Parlamentului” și „fugari” au nevoie social-democrații (HotNews) - Adevărul despre criza din AUR: „Simion nu mai are controlul deplin”. Ce urmează pentru partid (Adevărul) - Criza politică s-a transformat în criza încrederii în leu: Cum și de ce s-a depreciat cu -3,4% moneda națională. Panica populației și a firmelor creează riscul unei aterizări abrupte a economiei (CursDeGuvernare)

Poza zilei: Nicușor Dan, Sorin Grindeanu și PSD au de ales între guvernare cu AUR pe față și guvernare cu AUR pe ascuns (G4Media)

La o zi după debarcarea premierului Ilie Bolojan, realitatea dură cu care se confruntă președintele Nicușor Dan, Sorin Grindeanu și PSD este că au de ales între două opțiuni mari și late: guvernare cu AUR pe față sau guvernare cu AUR pe ascuns. A treia nu există.

Orice altceva este o poveste frumoasă, spusă doar pentru a ascunde lipsa de opțiuni, notează jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă.

Cum s-a ajuns aici? Nicușor Dan, Grindeanu, familia Vasilescu-Manda și alți artiști ai demolării Guvernului Bolojan au mizat totul pe următorul scenariu: Guvernul cade, liberalii îl părăsesc în secunda doi pe Bolojan și se întorc cu coada între picioare într-un guvern condus de Predoiu sau de Nazare.

Filmul s-a rupt pentru că liberalii au făcut zid în jurul fostului premier și au votat pentru a patra oară o rezoluție care stabilește că intră în opoziție și nu mai fac guvern cu PSD. USR s-a aliniat și el în spatele fostului premier.

Spre surpriza tuturor, unii „trădători” din PNL i-au trădat pe trădători.

De ce s-a strâns partidul în jurul lui Bolojan? Pentru că au descoperit, în sfârșit, un lider, o direcție și o perspectivă după ani de băltire în umbra PSD.

Dar cei care au făcut din Bolojan un super-erou sunt chiar Nicușor Dan, Sorin Grindeanu, PSD și, ultimii pe listă, extremiștii de la AUR. Fără ei, fără disperarea lor de a scăpa de acest ghimpe în coasta afacerilor de partid și de stat, Bolojan nu ar fi ajuns un „super-erou” ovaționat frenetic în tribunele electoratului de dreapta.

Cum ar putea forma PSD un Guvern fără AUR, PNL și USR. De câți „orfani politici ai Parlamentului” și „fugari” au nevoie social-democrații (HotNews)

După ce Guvernul Bolojan a fost demis marți prin moțiunea de cenzură a PSD+AUR, pe scena politică începe sarabanda discuțiilor, negocierilor secrete și a consultărilor publice pe tema viitorului guvern. Fie că se gândesc la o formulă minoritară sau majoritară, partidele care își vor asuma formarea guvernului vor trebui să treacă prin câteva mari hopuri: să-l convingă pe președintele Nicușor Dan cu o variantă de premier, iar după asta, să strângă numărul suficient de voturi măcar pentru învestitură. 

Oficial, social-democrații exclud o guvernare cu AUR, iar scenariul e respins și de președintele Nicușor Dan. 

Fără PNL și USR, social-democrații mai au ca singură variantă teoretică o alianță cu UDMR, cu grupul minorităților naționale din Parlament și cu parlamentarii neafiliați și cu restul celorlalte partide mici parlamentare, unele considerate extremiste, gen POT, PACE sau SOS România. 

 Aceste formațiuni au 241 de parlamentari. Iar dacă ar vota cu toții „pentru”; noul Guvern ar fi învestit cu 8 voturi mai mult decât cele 233 necesare. 

Totuși, potrivit informațiilor HotNews, PSD nu își dorește un guvern care să depindă de aceste „grupulețe”.

Victoria Stoiciu, senatoarea care și-a dat demisia din PSD: „Cu sau fără social-democrați, prezența AUR la guvernare va reprezenta o catastrofă pentru România” (PressOne)

Victoria Stoiciu, senatoare devenită recent independentă după demisia din PSD, vorbește într-un interviu pentru Pressone despre limitele compromisului în politică, riscul ascensiunii extremismului și parcursul personal care i-a definit convingerile de stânga. 

Adevărul despre criza din AUR: „Simion nu mai are controlul deplin”. Ce urmează pentru partid (Adevărul)

„Simion nu mai controlează foarte bine partidul” – este diagnosticul pus de sociologul Barbu Mateescu într-o analiză despre viitorul AUR. Pe măsură ce partidul încearcă să devină „respectabil” pentru a fi acceptat la masa puterii, influența unor noi lideri crește, pregătind terenul pentru o confruntare internă ce ar putea culmina cu înlăturarea de la vârf a unuia dintre grei. În același timp, Ludovic Orban avertizează că jocul de imagine cu premierul Călin Georgescu este doar o iluzie electorală, într-un moment în care criza politică și ignorarea AUR de către președintele Nicușor Dan împing formațiunea spre o izolare tot mai mare.

Integral în Adevărul.

Criza politică s-a transformat în criza încrederii în leu: Cum și de ce s-a depreciat cu -3,4% moneda națională. Panica populației și a firmelor creează riscul unei aterizări abrupte a economiei (CursDeGuvernare)

Miercuri, 6 mai, moneda euro a crescut brusc, precum în zilele ultimei săptămâni, la nivelul istoric de 5.2688 lei. Criza politică declanșată de PSD s-a transformat prin demiterea guvernului Bolojan într-o criză guvernamentală, care mai departe pare să se transforme într-o criză a încrederii în leu.

Fenomenul vine pe fondul ”euroizării” economiei și a finanțelor personale din ultimul an, ca urmare a avantajului de până acum a creditelor în euro. Acest avantaj tocmai se topește.

Deprecierea rapidă din ultimele zile indică o panică în piața valutară, în special în rândul gospodăriilor populației și companiilor, având în vedere faptul că:

1. dobânzile suverane la obligațiunile în lei au fost stabile marți și chiar au scăzut miercuri (ceea ce indică o oprire a ieșirilor de capital);

2. dobânzile de piață monetară, atât cele ROBOR, cât și cele pe termen scurt (pentru finanțările pe 1 zi – T/N – și cele overnight – O/N) au rămas stabile.

Mișcarea actuală, susținută, de depreciere a leului este mai negativă ca cea din mai 2025, când BNR a cheltuit peste 6 miliarde de euro pentru a proteja leul, reamintește CursDeGuvernare.