„O decizie pe care Curtea a dat-o pe placul poporului”. Doi foști judecători CCR explică miza reală a pensiilor speciale (Cotidianul) - Magistrații au pierdut la CCR. E o victorie definitivă? (DW) - Ce caută Nicușor Dan lângă Donald Trump și Viktor Orban? Claritatea morală, înlocuită de independența solidară (G4Media) - Participarea lui Nicuşor Dan la Consiliul pentru Pace împarte intelectualii din România. Cine îl susţine şi cine îl critică (HotNews)
„O decizie pe care Curtea a dat-o pe placul poporului”. Doi foști judecători CCR explică miza reală a pensiilor speciale (Cotidianul) Curtea Constituțională a României (CCR) a dat undă verde Legii Guvernului Bolojan de reducere a cuantumului pensiilor magistraților.
„Este o decizie pe care Curtea a dat-o pe placul poporului. Poporul și-a dorit ca pensiile nesimțite să fie reduse”, afirmă fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, după decizia Curții Constituționale privind pensiile speciale. El avertizează că în perioada următoare ar putea urma „o avalanșă de pensionări ale magistraților”.
O opinie diferită vine din partea fostului judecător CCR Tudorel Toader, care susține că judecătorii constituționali au pus în balanță principiul echității. El adaugă că discuția juridică nu este închisă definitiv.
Pe larg în Cotidianul.
Cum se traduce politic și juridic adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraților (Adevărul) Validarea legii care reformează pensiile magistraților pune capăt unei perioade de instabilitate și tensiuni în coaliția de guvernare. Dincolo de textul juridic, decizia are o puternică încărcătură politică.
În viziunea analistului politic Cristian Hrițuc, fost consilier prezidențial, deznodământul favorabil de la CCR nu este doar o validare legislativă, ci mai ales o confirmare a stilului de leadership adoptat de Ilie Bolojan. „În primul rând, este victoria lui Ilie Bolojan și a faptului că a ținut cu dinții de această lege, indiferent de ce au încercat să joace partenerii de guvernare. Și aici mă refer la PSD. Obtuzitatea de care îl acuză adversarii politici a fost, de fapt, principalul atu aici, pentru că a mers până la capăt cu o lege care se dovedește constituțională și nu a cedat nici în fața presiunilor făcute de PSD, nici în fața tertipurilor făcute de anumiți judecători desemnați de PSD”, a explicat Cristian Hrițuc pentru ziarul Adevărul.
Dincolo de jocurile de putere, impactul major al acestei reforme este la nivelul percepției publice. Hrițuc consideră că validarea legii oferă premierului o „încărcare de energie” vitală și legitimează o abordare politică bazată pe refuzul compromisului mărunt.
Din perspectivă juridică, lucrurile comportă mai multe nuanțe. Fostul judecător Cristi Danileț avertizează că victoria Guvernului trebuie privită cu rezerve până la publicarea motivării oficiale. Există aspecte tehnice sensibile care vor defini aplicabilitatea legii, în special în ceea ce privește pensiile aflate deja în plată și drepturile magistraților activi.
Magistrații au pierdut la CCR. E o victorie definitivă? (DW) Reforma pensiilor magistraților proiectată de Ilie Bolojan e constituțională, dar decizia CCR nu garantează modificările ulterioare, avertizează jurnalista Sabina Fati.
CCR a mai sprijinitc, în 2000, revenirea la vârsta de pensionare de peste 60 de ani, după ce Valeriu Stoica, ministru liberal al Justiției, a creat în 1997 condiții speciale pentru magistrați. 7 ani mai târziu pensiile deveneau și mai mari: în loc să rămână 80% din venitul net din momentul ieșirii la pensie, au devenit 80% din venitul brut, deci mai mari decât salariile.
În 2010, fostul președinte Traian Băsescu a vrut și el să elimine pensiile speciale ale magistraților, dar deși parlamentul l-a ajutat, Curtea Constituțională cu implicarea Înaltei Curți s-a opus. Atunci, în plină austeritate, Băsescu a reușit să elimine șapte din cele opt categorii de pensii speciale. Magistrații au rămas însă pe poziție, deși judecătorii CCR au fost de acord cu tăierea pensiilor speciale ale celor din Armată, Interne, servicii speciale, parlament și diplomați.
Totuși, în România, nimic nu e ireversibil, conchide Sabina Fati pe pagina DW.
Ce caută Nicușor Dan lângă Donald Trump și Viktor Orban? Claritatea morală, înlocuită de independența solidară (G4Media) În sfârșit înțelegem conceptul ambiguu de ”independență solidară” introdus de președintele Nicușor Dan în Strategia de Apărare: jucăm la toate capetele, comentează dur jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media.
Șeful statului merge în SUA la Consiliul pentru Pace, inventat de Trump ca să nu rateze nici anul acesta Nobelul. Va fi probabil singurul șef de stat din UE alături de Trump, dacă nu îl socotim pe Viktor Orban, calul troian al Rusiei.
Ni se va replica de către susținătorii președintelui că însăși Comisia Europeană, plus Italia, Grecia și Cipru – state membre UE, vor fi reprezentate în SUA. Desigur, doar că la nivel diplomatic inferior, de comisar european sau ministru. Nicușor Dan va fi singurul șef de stat sau de guvern dintr-un stat membru aliniat cu Bruxelles-ul care rupe solidaritatea europeană și validează un capriciu faraonic al lui Donald Trump.
E același Donald Trump care a amenințat, la propriu, integritate teritorială a UE prin pretențiile asupra Groenlandei. Tot președintele SUA acuză constant UE că e pe cale de dispariție și că e vinovată de cenzură (ce ironie, tocmai el care cenzurează vocile incomode din media americană). Trump care ne-a anunțat oficial că va interveni în alegerile europene, sprijind partidele anti-UE, cum o face în Ungaria.
Prezența președintelui Nicușor Dan la Washington, în aceste condiții, arată ca o gudurare pe lângă stăpânul cel puternic. O tentativă de cumpărare a bunăvoinței.
Participarea lui Nicuşor Dan la Consiliul pentru Pace împarte intelectualii din România. Cine îl susţine şi cine îl critică (HotNews) HotNews a discutat cu mai mulți intelectuali și analiști despre ce cred despre vizita șefului statului. Unii susţin vizita, iar alţii critică vehement alegerea preşedintelui. Care sunt argumentele lor?
Alina Mungiu Pippidi, profesoară de politici publice: „Având în vedere că sunt și alte țări europene ca observatori, mai ales Italia, nu cred că România o să plătească în Europa pentru acest mic oportunism. Mai degrabă mă tem să nu fie inutil”.
Cristian Pîrvulescu, profesor: „În diplomație, rangul delegației transmite un mesaj la fel de clar ca declarațiile oficiale”.
Teodor Baconschi diplomat și scriitor: „Era în interesul nostru să fim prezenţi”.
Cristian Preda, profesor: „Mă tem că la Paris, la Londra sau la Bonn, acceptarea de către președintele român a invitației lui Trump e văzută ca o desolidarizare fără scop precis”.
Costi Rogozanu, profesor și publicist: „Avea o bună ocazie să tacă”.
Radu Vancu, scriitor: „România a fost prinsă aici cu mâna la spate: pe de o parte, economic nu putem funcționa fără UE; pe de alta, militar nu putem funcționa fără parteneriatul strategic cu SUA. Astfel încât, pentru a nu compromite relația cu Trump, președintele Dan i-a acceptat invitația. De fapt, e o simulare de participare la un simulacru de instituție”.