Cei patru judecători constituționali care au boicotat ședințele de duminică și de luni ale Curții referitoare la pensiile magistraților și-au argumentat decizia prin faptul că Guvernul ar fi trebuit să clarifice în mod public că noul act normativ „va abroga pensiile de serviciu ale magistraților”. Cum se traduce acest lucru?

Surse din CCR au explicat pentru HotNews că, de fapt, nemulțumirea este legată de procentul de 70% din ultimul salariu net, cât ar urma să fie pensia unui magistrat după intrarea în vigoare a noii legi, față de 80% din ultimul salariu brut, cum este în prezent (acest lucru a dus la situația, nemaiîntâlnită în Europa, ca pensiile să fie mai mari decât salariile magistraților).

Cel mai probabil, cei patru judecători constituționali care au lipsit de la ședința de luni, 29 decembrie, vor cere pe 16 ianuarie o nouă amânare pentru o dată ulterioară, 28 ianuarie, spun sursele. Motivul ar fi acela că judecătorii, care doresc respingerea legii inițiate de Guvernul Bolojan, nu mai dețin majoritatea în CCR.

Legea prevede că dacă trei judecători solicită amânarea unei decizii aceasta se amână, dar nu specifică de câte ori se poate face acest lucru, au mai explicat sursele HotNews: „Se poate ajunge și la Paști, cu aceste amânări, cine știe ce se mai întâmplă până atunci”.

Boicot sau grevă constituțională? (Europa Liberă) 

Profesorul de drept constituțional Bogdan Dima spune că legea CCR prevede sancțiuni în cazul încălcării grave a atribuțiilor de către magistrații constituționaliști, dar e de părere că intenția de a nu asigura cvorumul pentru o ședință nu se poate încadra în categoria faptelor grave.

Profesorul Cristian Pîrvulescu spune chiar că legea nu ar trebui schimbată pentru a nu mai permite astfel de situații, părere la care achiesează și Dima.

Mecanismele de a da voce minorității, spun cei doi, fac parte din jocul democratic. Lipsa de cvorum, abținerea, amânările sunt forme de exprimare liberă și forme de negociere.

Altfel, spun cei doi, s-ar ajunge la situația ca majoritatea să decidă arbitrar fără o dezbatere reală și eficientă.

Cum va ieși însă România din acest blocaj rămâne de văzut. Deși menționat constant în ultimele două zile, PSD nu a formulat un punct de vedere. Nu a formulat încă un punct de vedere nici Palatul Cotroceni.

Cum e afectată România de războiul dronelor. (Deutsche Welle) 

România folosește avioanele militare pentru a se apăra de dronele rusești. Pe termen scurt nu are alte soluții, deși se vorbește despre niște planuri în acest context. O analiză de Sabina Fati:

”Dronele rusești au planat liniștite deasupra spațiului autohton de cel puțin 15 ori în ultimii doi ani: au verificat capacitatea de reacție și poate chiar voința de a răspunde intruziunii lor în spațiul național. Porturile ucrainene la Dunăre, Ismail și Reni, aflate la câțiva kilometri de granița cu România, sunt ținte permanente din 2023 încoace.

În toată această perioadă, însă, apărarea țării nu a avansat prea mult și frontiera estică pare să rămână vulnerabilă. Nici Germania nu stă prea bine: acum două zile aeroportul din Hanovra a fost închis aproape 15 ore, după ce mai multe drone s-au apropiat periculos de aeroport. La începutul lunii decembrie, șeful Biroului poliției federale germane, Holger Münch, a declarat că peste 1.000 de zboruri de drone suspecte au fost consemnate în Germania în acest an, iar Rusia este principala suspectă. Incidentele au avut loc în proximitatea obiectivelor militare, în zone portuare și deasupra altor infrastructuri importante.

În vreme ce Marea Neagră a devenit un teren de exersare a dronelor rusești și ucrainene, România nu se grăbește să găsească soluții defensive eficiente și uită un principiu de bază: costul apărării trebuie să fie mult mai mic decât cel al atacului”.

România se confruntă cu un val de cazuri de gripă (Digi24)

Dr Adrian Marinescu, managerul Institutului „Matei Balș” anunță că la Institutul din capitală, de exemplu, s-a dublat numărul bolnavilor care ajung la camera de gardă.

Medicii se așteaptă ca în următoarele săptămâni și la începutul anului viitor situația să fie una complicată și fac apel la prevenție prin vaccinare și reguli de protecție.

Partidul stat are o problemă. În premieră, după trei decenii, social democrații au pierdut majoritatea în Curtea Constituțională, întreaga arhitectură a statului, fluxurile de exercitare a influenței și privilegiile elitei politice fiind în pericol din perspectiva regimului instituit după 1990, notează SpotMedia.

Plecarea a patru judecători dintr-o ședință CCR pentru a amâna reforma pensiilor speciale ale magistraților indică o situație de criză pe culoarele întunecate ale puterii din România.

Gestul celor de mai sus anunță două lucruri importante, potrivit sursei citate:

- În acest moment există o majoritate anti-PSD în cadrul Curții Constituționale, prima de la debutul funcționării instituției, iunie 1992;

- PSD exercită în continuare presiuni asupra judecătorilor nominalizați de partid, determinându-i să se opună oricărei reforme din sistemul de justiție.

Cei patru judecători ai Curții Constituționale numiți de PSD care au boicotat ședința de azi dedicată reformei pensiilor speciale ale magistraților au cerut în cursul zilei de duminică un nou termen de ședință după 15 ianuarie, au declarat pentru G4Media surse politice. Cererea vine în contextul în care conducerea CCR a decis că următoarea ședință va fi luni, iar proiectul de lege al guvernului Bolojan privind reforma pensiilor speciale ale magistraților prevede intrarea în vigoare de la 1 ianuarie.

Într-un dialog cu HotNews, Tudorel Toader, fost judecător CCR, spune că situația este una atipică, iar legea nu impune o limită și judecătorii pot amâna la nesfârșit decizia.

Cu toate acestea, el a subliniat că episodul de ieri, când patru judecători au părăsit sala de ședințe și astfel au lăsat Curtea fără cvorum, ... este unul pe care nu l-a întâlnit niciodată. Legea spune că la ședință trebuie să participe minimum 6 judecători din nouă pentru ca să existe cvorum pentru un verdict.

România riscă în continuare să piardă peste 200 de milioane de euro din PNRR.

Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.

Bătaie pe Hidroelectrica. O retehnologizare majoră și-a triplat costurile. Se bat pe ea firme din România, Croația, Israel și Azerbaidjan, cu subcontractori și din Ucraina scrie Profit.ro.

Costurile estimate totale ale proiectului de retehnologizare a hidrocentralei Brădișor de pe Lotru, din portofoliul companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, s-au triplat în perioada 2020-2024, de la 36,024 milioane euro plus TVA la 121,892 milioane euro plus TVA, în prezent fiind în derulare a treia licitație consecutivă de atribuire a contractului de execuție, după anularea primelor două, relevă date analizate de Profit.ro.

Turiștii străini veniți în România în interes de afaceri au cheltuit, în trimestrul al treilea, peste un miliard de lei, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), scrie aceeași publicație.

Din totalul cheltuielilor în scop profesional și de afaceri, ponderea principală o reprezintă cheltuielile pentru cazare (50,3%), din cadrul acestui tip de cheltuieli fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (92,7% din totalul cheltuielilor pentru cazare).

Cheltuielile pentru cumpărături au fost de 18,2%, iar cele pentru restaurante și baruri au reprezentat 17,9%, din totalul cheltuielilor în scop particular. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 36,2% au fost destinate atât pentru cumpărarea alimentelor și băuturilor, cât și pentru cumpărarea de îmbrăcăminte și încălțăminte, iar 27,6% pentru cumpărarea de cadouri și suveniruri.

O soluție pentru „referendumul” președintelui Nicușor Dan: cum poate fi securizată participarea la vot a magistraților (G4Media) - Mesaj pentru Ilie Bolojan din Parlamentul European: „La conferințele de presă, premierul nu este gazda, ci musafirul într-un spațiu care aparține cetățenilor” (Libertatea) - De ce pleacă ministrul care a întors pe dos Educația? (DW)

Suspendarea lui Nicuşor Dan şi reforma Justiţiei (G4Media)

Faptul că AUR discută în parlament o procedură de suspendare a Nicuşor Dan demonstrează că strategia de o jumătate de an a preşedintelui de a se aşeza la mijloc, echidistant, între bine şi rău, că vorba aia, toţi suntem popor şi trebuie să fim reprezentaţi, nu funcţionează. 

Nu mi-e clar deloc cu cine se consultă preşedintele Nicuşor Dan când ia deciziile pe care le ia, însă cel puţin din ce vedem pe teme de stat de drept şi justiţie, nu-i a bună, comentează Sorin Ioniță, de la Expert Forum, pentru G4Media. Încăpăţânarea de a da cu capul în zid în privinţa legii de combatere a fascismului şi antisemitismului, pe care a contestat-o de la bun început mult mai consecvent decât s-a ocupat de numirile suspecte din justiţie, poate fi a lui 100%.

Probabil că demersul AUR de suspendare a preşedintelui nu se va concretiza acum, deoarece nu au voturile în parlament. Dar ei au pornit tărăboiul ăsta cu alt scop: să scuture bine coaliţia de guvernare, să frăgezească poziţia preşedintelui şi să dea aparatului corupt al statului profund – bazat pe caracatiţa din justiţie – un semn de solidaritate şi încredere. Cum ar veni, dragi magistraţi şi generali din servicii, nu mai fiţi aşa îngrijoraţi, vă puteţi baza pe noi pentru continuitate. Iar data viitoare să nu mai faceţi cum aţi făcut cu Georgescu, că n-are rost, suntem de-ai voştri.

EXCLUSIV O soluție pentru „referendumul” președintelui Nicușor Dan: cum poate fi securizată participarea la vot a magistraților (G4Media)

Un judecător activ, care lucrează la o Curte de Apel din țară, a explicat pentru G4Media că există o soluție pentru ca magistrații care vor să participe la „refendumul” anunțat de președintele Nicușor Dan să aibă asigurat secretul participării la consultare și să nu riște represalii din partea celor care actualmente controlează sistemul de Justiție: comunicarea directă între președinte și magistrați.

Potrivit judecătorului, dacă scopul mecanismului de consultare propus de președinte este de a câștiga încrederea magistraților și de a le asigura secretul participării la „referendum”, sub nicio formă nu ar trebui utilizat sistemul informatic al CSM. Soluția este o cale de comunicare directă între magistrați și Adminsitrația Prezidențială, prin intermediul e-mailurilor de serviciu personalizate.

Mesaj pentru Ilie Bolojan din Parlamentul European: „La conferințele de presă, premierul nu este gazda, ci musafirul într-un spațiu care aparține cetățenilor” (Libertatea)

Europarlamentarul italian Sandro Ruotolo, cunoscut în Europa pentru implicarea în apărarea libertății presei și aflat sub protecția Poliției după ce a fost amenințat de Mafie pentru investigațiile din vremea când era jurnalist, a acordat un interviu pentru Libertatea, în Parlamentul European de la Strasbourg, despre situația din București. Mai exact, despre decizia premierului Ilie Bolojan de a interzice accesul jurnaliștilor la începutul ședințelor de guvern și de a limita conferințele de presă la o singură întrebare per jurnalist. Ruotolo consideră aceste măsuri un regres democratic și o atingere adusă principiilor transparenței, din care pierzători nu sunt jurnaliștii, ci cetățenii.

De ce pleacă ministrul care a întors pe dos Educația? (DW)

Se înțelege din surse bine informate că nici premierul nu era foarte mulțumit de ministrul Educației, Daniel David, și nici ministrul de complicațiile funcției, cărora nu a știut mereu să le răspundă adecvat.

Daniel David susține că s-a retras din funcția de ministru al Educației fiindcă nu-și dorește o carieră politică, fiindcă acum un an sub guvernul Ciolacu a acceptat funcția doar temporar „pentru a ajuta țara” și sistemul de educație-cercetare „în situațiile de criză pe care le-au traversat”. În plus, se teme că dacă mai rămâne la minister ar putea să nu se mai poată „reconecta cu profesia”, pentru că se consideră „în primul rând un psiholog”.

Anunțul demisiei, motivele plecării din funcție și un succint raport al rezultatelor sale în fruntea Educației au apărut pe blogul său personal. Poate și fiindcă s-a temut să vină în fața jurnaliștilor să-și explice poziția, mai ales că în ultimele șase luni nu a mai făcut nicio conferință de presă, iar așa zisele sale reforme au fost contestate nu doar de sindicate, ci și de specialiști. 

Plecarea ministrului David a fost aplaudată de profesori pe rețelele sociale. Sindicatele de profil sunt la rândul lor ușurate, dar consideră că deocamdată e vorba doar despre „un eveniment politic” nu despre o „rezolvare a crizei”.

Profesorul Daniel David a fost primul ministru al Educației care a propus de bună voie reducerea bugetului instituției pe care o conduce. Educația face parte din Strategia de Securitate a României, iar legea de bază a învățământului prevede o alocare anuală de 6% din PIB. În 2005, un alt profesor, tot de la Cluj, Mircea Miclea a renunțat la fotoliul Educației pentru că nu a primit pentru învățământ banii promiși prin lege. După 20 de ani, Daniel David pleacă din fruntea aceluiași minister după ce a încâlcit, birocratizat și sărăcit cel mai important și mai de viitor domeniu. 

Integral, pe pagina DW.

Serviciile secrete nu i-au trimis președintelui Nicușor Dan informații despre probleme de corupție din justiție. Cum vrea el să organizeze „referendumul” (HotNews) - Daniel David, ministrul care a livrat austeritate și a aruncat școala și profesorii în cea mai mare criză de încredere (Edupedu) - Legăturile lui Ion Iliescu cu generalii din rețeaua „Corbii” racolați de Moscova. Cum a reușit URSS să-și mențină influența în Armata Română (Libertatea)

7 probleme ale Justiției de (ne)rezolvat pentru Nicușor Dan (DW)

Doar 11 magistrați au avut curajul să meargă la Cotroceni și să-și spună public nemulțumirile. Întâlnirea lor cu președintele a fost transmisă direct de Președinție prin rețelele sociale. Dar, în vreme ce Nicușor Dan asculta mărturisirile procurorilor și magistraților despre cum a fost depusă justiția în mâinile unei grupări cu legături politice, Inspecția Judiciară a dat publicității un raport din care rezultă că derapajele care apar în investigația Recorder au fost deja verificate și n-ar mai fi mare lucru de făcut. 

Iată câteva dintre problemele prezentate de procurori şi judecători la Cotroceni:

• Președinții de instanțe au prea multă putere;
• Modalitatea de promovare în posturi nu este obiectivă și poate afecta independența și imparțialitatea, iar meritocrația contează prea puțin;
• Inspecția Judiciară ar trebui desființată și ar merita regândit întreg sistemul disciplinar prin crearea unui corp național al inspectorilor pentru că „Există clar un dublu standard al Inspecției Judiciare”;
• Justiția nu se mai poate autoregla, cum a sugerat președintele Nicușor Dan: fiindcă cele mai importante instituții din sistemul juridic, Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea de Apel București,  „sunt controlate” de oameni care „au fost ajutați să ajungă acolo prin diferite mecanisme”, „toate pârghiile sunt deținute în puncte cheie din sistem”;
• E nevoie de schimbarea legilor justiției prin intervenția parlamentului, „dar clasa politică vrea această intervenție legislativă, care este principala beneficiară a sistemului? 

Sunt greu de găsit soluții concrete câtă vreme în parlament există grupuri de interese strâns legate de magistrații aflați în fruntea instanțelor și parchetelor. Un pact politic pentru Justiție al partidelor din arcul de guvernământ ar fi un prim pas. Totuși destul de (im)posibil de pus în practică, consideră jurnalista Sabina Fati, corespondentă DW la București.

Serviciile secrete nu i-au trimis președintelui Nicușor Dan informații despre probleme de corupție din justiție. Cum vrea el să organizeze „referendumul” (HotNews)

Președintele Nicușor Dan vrea vot prin corespondență pentru consultarea magistraților privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au declarat surse din Administrația Prezidențială pentru HotNews, care au vorbit și despre rolul serviciilor secrete.

Discuțiile de luni cu magistrații veniți la Cotroceni au avut loc nu doar cu tabăra „anti CSM”, ci și cu cea „pro CSM”, au explicat doi oameni din adminstrația prezidențială, pentru HotNews. Datorită sensibilității subiectului, aceștia au vorbit sub condiția confidențialității. 

În privința „referendumului”, cum l-a numit șeful statului, se evaluează un vot prin corespondență, au precizat cele două surse din Administrația Prezidențială. Mai exact, întrebarea ar putea să fie trimisă printr-un buletin care ajunge la instanța din care fac parte magistrații, iar apoi la aceștia. Ei ar returna buletinul prin corespondență. Se discută despre un vot nenominal, neidentificabil.

În această variantă, Administrația Prezidențială va trimite direct prin instanțe această consultare și nu prin Consiliul Superior al Magistraturii.

Daniel David, ministrul care a livrat austeritate și a aruncat școala și profesorii în cea mai mare criză de încredere (Edupedu)

După un an de ministeriat, Daniel David și-a prezentat demisia premierului Bolojan. A fost numit în guvernul Ciolacu 2 pe 23 decembrie 2024 – a ieșit din guvernul Bolojan pe 22 decembrie 2025. Un an în funcția de ministru al Educației și Cercetării, două mandate în două guverne. De 150 de zile nu mai făcuse o conferință de presă la ministerul pe care-l conducea.

În primul mandat, în Guvernul Ciolacu, Daniel David a fost prezentat și s-a prezentat drept ministrul reformei bazate pe dovezi. 

Profilul său academic – profesor universitar de psihologie, cercetător recunoscut internațional, fost rector al Universității Babeș-Bolyai, expert evaluator pentru instituții academice de prestigiu din SUA și Europa – i-a oferit un capital de credibilitate fără precedent pentru un ministru al Educației.

Tocmai acest profil a creat așteptări uriașe în sistem.

Primele fisuri au apărut prin lipsa de onestitate, scrie jurnalistul Mihai Peticilă de la Edupedu.

Consiliul Fiscal a arătat că economia pe care o va face ministerul în acest an prin toate măsurile din legea Bolojan, care dau peste cap școlile, profesorii și elevii, este de 0,6% din bugetul MEC sau 0,02% din PIB. Reacția ministrului David la analiza făcută de Consiliul Fiscal, analiză obligatorie prin lege pentru Guvern: „Nu ei sunt experții. Eu vă spun câți bani mi-ar fi trebuit.”

În ședința în care au fost propuse măsurile, în Coaliția de Guvernare și cu reprezentanții ministerelor, conform surselor Edupedu.ro, ministrul Daniel David a fost singurul care a ridicat mâna și și-a asumat că va lua măsurile propuse, fără să comenteze. Tot ce a decis politicul, David a aplicat fără reacție. Motivul său declarat celor din minister și din cabinet: „dacă noi aplicăm în educație primii, atunci toți vor vedea exemplul nostru și ne vor urma”. Era în iunie 2025. Până în final de noiembrie 2025, niciunul dintre colegii săi miniștri nu aplicaseră și în domeniilor lor măsuri de austeritate.

Legăturile lui Ion Iliescu cu generalii din rețeaua „Corbii” racolați de Moscova. Cum a reușit URSS să-și mențină influența în Armata Română (Libertatea)

După numirea în fruntea Armatei de către Ion Iliescu, generalul Nicolae Militaru a reactivat o serie de militari care fuseseră marginalizați de Ceaușescu pentru apartenența lor la serviciile secrete sovietice. Iar noua putere coagulată în jurul lui Ion Iliescu era organizată încă din anii ‘80 cu sprijinul serviciilor secrete sovietice. Aceste legături cu Moscova au încetinit apropierea noastră de Occident și ne bântuie chiar și acum.

Continuarea, în Libertatea.

Președintele Nicușor Dan despre intimidări în magistratură (DW) - Administrația Prezidențială a publicat sinteza observațiilor transmise de magistrați. 10 concluzii, o cauză majoră și 13 soluții (SpotMedia) - Pot pleca „de urgență” membrii CSM, dacă la referendumul inițiat de președintele Nicușor Dan răspunsul majoritar va fi că nu reprezintă interesul public? / Legea stabilește clar că revocarea poate fi inițiată doar de magistrați (G4Media) - În 2025, România a trăit dintr-un maxim în maxim istoric (Ziarul Financiar) - Dincolo de baricadă | Noaptea de 21-22 Decembrie 1989 în București, povestită de protestatari bătuți și închiși la Jilava (Europa Liberă)

Ziua „consultărilor fără limită de timp”. Nicușor Dan, față în față cu magistrații pentru prima dată de la declanșarea scandalului după documentarul „Justiție capturată” (HotNews)

Președintele începe astăzi, de la ora 10.00, discuțiile cu magistrații care s-au înscris să participe la consultările cu șeful statului, după publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată”. Întâlnirea dintre președinte și reprezentanți ai judecătorilor și procurorilor are loc la Cotroceni, iar Nicușor Dan a anunțat că va fi una „fără limită de timp”. Cu o zi în urmă, reamintește HotNews, președintele a spus și că multor magistrați le este teamă să meargă la Cotroceni, pentru că au existat mesaje de „influențare, intimidare”.

Inițiativa președintelui de a-i chema pe magistrați la Cotroceni a venit după publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată” – o investigație despre starea justiției din România, fenomenul prescrierilor, dar și efectele concentrării puterii la nivelul „unor magistrați care coabitează cu polticienii”. În film, mai mulți procurori și judecători, unii cu identitatea protejată, dar alții asumați, precum fostul șef DNA Crin Bologa, procurorul militar Liviu Lascu sau judecătoarea Andrea Chiș au descris culisele sistemului de justiție. 

Președintele Nicușor Dan despre intimidări în magistratură (DW)

”Au fost extrem de puțini magistrați care și-au exprimat intenția să vină” la discuțiile pe care șeful statului le-a convocat, la Palatul Cotroceni, pentru luni, 22 decembrie 2025.

Convorbirile vor avea loc după ce aproximativ o mie de judecători și procurori au semnat o scrisoare prin care acuzau nereguli în sistem, consemnează DW.

”Sunt cam 20 de magistrați în nume individual și 20 în numele unor asociații”, a precizat președintele.

”Au existat mesaje de influențare, intimidare”, a adăugat Nicușor Dan, completând: ”În mod neobișnuit, în anumite instituții s-au organizat ședințe în 22 decembrie”.

Au fost și magistrați care au solicitat întâlniri separate, la altă dată, ”tocmai pentru că există o teamă că participarea la o astfel de întâlnire să aibă repercusiuni. Am ajuns inclusiv la propuneri nepotrivite, să vină pe rând, să stea în diferite săli pe aici, ca să nu se intersecteze, sau chiar colegi de-ai mei să-i preia din benzinării din București ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni. Nu vorbim de rețele de trafic de persoane, vorbim de a treia putere în statul acesta”, a completat președintele României.

Administrația Prezidențială a publicat sinteza observațiilor transmise de magistrați. 10 concluzii, o cauză majoră și 13 soluții (SpotMedia)

Administraţia Prezidenţială a publicat, duminică, sinteza observaţiilor transmise de magistraţi şi alţi actori din sistemul judiciar privind funcţionarea justiţiei.

Administraţia Prezidenţială avertizează asupra unor probleme structurale grave în funcţionarea justiţiei, după ce preşedintele României a primit 320 de mesaje, dintre care peste 135 semnate de mai mult de 250 de magistraţi din 27 de instanţe şi 14 parchete.

Sinteza publicată duminică indică un climat de teamă şi neîncredere în interiorul sistemului, vulnerabilităţi sistemice legate de independenţa magistraţilor, meritocraţie şi transparenţă, precum şi riscul unei eroziuni continue a încrederii publice în actul de justiţie, fără ca documentul să stabilească vinovăţii sau să interfereze cu soluţii judiciare concrete.

Pe larg, pe pagina SpotMedia.

Pot pleca „de urgență” membrii CSM, dacă la referendumul inițiat de președintele Nicușor Dan răspunsul majoritar va fi că nu reprezintă interesul public? / Legea stabilește clar că revocarea poate fi inițiată doar de magistrați (G4Media)

Președintele Nicușor Dan a anunțat, duminică, într-o conferință de presă, că a decis să inițieze în ianuarie, imediat după sărbători, un referendum în cadrul corpului magistraților cu o singură întrebare: „CSM acționează în interes publica sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. „Dacă magistrații în ansamblu vor spune că CSM acționează în interes public, vom continua discuțiile legislativ. Dacă în majoritate vor spune că CSM nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci CSM va pleca de urgență”, a adăugat președintele Dan.

Indiferent de rezultatul consultării pe care a anunțat-o președintele Nicușor Dan, membrii CSM nu pot fi demiși în orice condiții, arată G4Media. 

Durata mandatului membrilor aleși ai Consiliului este de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii.

Calitatea de membru al CSM încetează, după caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcție, încetarea funcției de judecător sau procuror, nerezolvarea stării de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data alegerii ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nerespectarea dispozițiilor referitoare la interdicția de a fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații, imposibilitatea exercitării atribuțiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni, precum și prin deces.

În 2025, România a trăit dintr-un maxim în maxim istoric (Ziarul Financiar)

PIB-ul va atinge cea mai mare valoare din istorie, salariul mediu net va fi cel mai ridicat din istorie, exporturile vor atinge un maxim istoric, iar statul va avea cele mai mari încasări la buget din istorie, dar vom consemna maxime istorice şi pentru deficitul bugetar, datoria publică şi datoria externă.

Mai putem consemna foarte multe maxime din acest an, şi pozitive şi negative din punct de vedere al indicatorilor macroeconomici şi de business, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc în ZF.

Dar lumea va ţine minte 2025 ca fiind un an de criză, cu o inflaţie mare, cu majorări de taxe şi impozite, cu o încetinire economică şi cu o reducere a puterii de cumpărare pentru că inflaţia de aprope 10% a fost dublă faţă de creşterea nominală a salariului de 4%.

Sa vedem cum va fi 2026!

Dincolo de baricadă | Noaptea de 21-22 Decembrie 1989 în București, povestită de protestatari bătuți și închiși la Jilava (Europa Liberă)

În decembrie 1989, după represaliile contra manifestanților de la Timișoara, Bucureștiul devine scena ultimei confruntări cu regimul comunist. Pe 21 decembrie, mitingul de susținere organizat de partid pentru dictatorul Nicolae Ceaușescu se transformă în revoltă.

În toiul nopții de 21-22 Decembrie, protestul devine Revoluția Română din 1989. Manifestanții nu mai cereau doar pedepsirea celor vinovați de uciderea a 70 de manifestanți și rănirea a sute de oameni la Timișora, ci însăși prăbușirea comunismului.

Europa Liberă informează că printre cei care au făcut posibilă România liberă, riscându-și viața la propriu, s-au aflat și Dana Badea, Nicoleta Giurcanu și Dragoș Munteanu. 

Tineri, chiar copii atunci, cei trei au fost bătuți de trupele de Miliție și Securitate, apoi duși la închisoarea Jilava și la Miliția Capitalei. Amintirile lor surprind disperarea, curajul și solidaritatea din ultimele 24 de ore ale dictaturii.

Marcel Ciolacu și Ciprian Ciucu, marii câștigători ai recentelor alegeri locale parțiale, și-au finanțat campaniile din împrumuturi de 1,47 milioane de lei de la persoane fizice. Ciucu a adăugat 133.000 de lei din venituri proprii (G4Media) - Joia cuțitelor lungi la PNL. Ilie Bolojan a decapitat organizațiile din sectoarele 2, 3, 4 și 5. Ciprian Ciucu e însărcinat cu găsirea de soluții (Libertatea) - Cele 20 de măsuri concrete de relansare economică, puse pe masă de mediul de business (CursDeGuvernare) - Revedere dintre Plahotniuc și Filat. Ex-premierul moldovean a fost condamnat în perioada în care oligarhul controla totul peste Prut (Adevărul)

Opinie: Ce fel de ministru al Apărării e potrivit în România (DW)

România ar putea avea cel mai tânăr ministru al Apărării din ultimii 35 de ani într-o perioadă în care pacea e pe muchie de cuțit, Europa se înarmează și România pare să nu înțeleagă momentul grav în care se află.

Fotoliul Apărării a rămas vacant după demisia forțată a lui Ionuț Moșteanu, care s-a încurcat când a trebuit să dea explicații despre studiile lui finalizate la o universitate controversată, dar și despre imposibilitatea lui de a spune cum de nu a făcut armata, într-o perioadă în care stagiul militar era obligatoriu.

USR l-a nominalizat pe Radu Miruță, 40 de ani, pentru fotoliul Apărării. Miruță este deocamdată ministrul Economiei și a asigurat interimatul de la MApN, fără să producă niciun fel de valuri și fără să se pună pe el în evidență. A făcut în paralel o facultate de drept privată din Târgu Jiu și Facultate de electronică, telecomunicații și IT de la Politehnica din București, unde a rămas asistent universitar.

România are nevoie de un ministru al Apărării care să încurajeze analizele militarilor și soluțiile lor, într-o lume în care Moscova ar vrea să-și extindă influența cu orice preț. 

Războiul are multe fețe, România a exersat deja atacurile cibernetice, creșterea curentului extremist-naționalist deopotrivă în mediul real și în cel virtual, dar și dronele rusești care traversează spațiul aerian al țării și care în mandatul precedent al ministrului Apărării nu au fost doborâte. România a părut nepregătită în fața inamicului său lăsând aceste aparate fără pilot să se plimbe, să monitorizeze, să pună la încercare apărarea țării. Poate că Bucureștiul are nevoie de un ministru al Apărării care să-și asume rapid decizii ferme, care să fie respectat de militari, dar care la rândul lui să știe cum să folosească expertiza ofițerilor, e de părere jurnalista DW Sabina Fati.

EXCLUSIV Marcel Ciolacu și Ciprian Ciucu, marii câștigători ai recentelor alegeri locale parțiale, și-au finanțat campaniile din împrumuturi de 1,47 milioane de lei de la persoane fizice. Ciucu a adăugat 133.000 de lei din venituri proprii (G4Media)

La recentele alegeri locale parțiale, candidatul PSD la șefia Consiliului Județean Buzău, Marcel Ciolacu, și-a finanțat campania electorală exclusiv din împrumuturi acordate de persoane fizice, în timp ce candidatul PNL la Primăria Generală, Ciprian Ciucu, a avut din aceleași surse 83,5% din venituri.

Datele au fost făcute publice de către partide, zilele trecute, în Monitorul Oficial. Până la ora editării acestui material, nici unul dintre cei doi candidați nu a răspuns la o cerere G4Media.ro în care li s-a solicitat numele persoanelor fizice care i-au împrumutat.

Joia cuțitelor lungi la PNL. Ilie Bolojan a decapitat organizațiile din sectoarele 2, 3, 4 și 5. Ciprian Ciucu e însărcinat cu găsirea de soluții (Libertatea)

Primarul ales al Capitalei, Ciprian Ciucu – cel mai de succes liberal al momentului – a fost însărcinat oficial să găsească soluții adecvate momentului, care pot fi, în teorie, și menținerea pe loc a împricinaților Monica Anisie, Ionuț Stroe, Andrei Baciu și, respectiv, Dan Meran.

Pentru a calma situația în vederea unor Sărbători fericite, termenul până la care Ciucu poate veni cu propuneri – posibile și de la Forța Dreptei – este finalul lunii ianuarie, citim în Libertatea.

Ilie Bolojan dorește performanță cu orice preț, nefiind dispus să accepte tot felul de scuze sau de explicații. Între aceste propuneri de schimbări au existat plângeri venite dinspre primari, care au pus pe tapet problemele pe care le au cu colectarea taxelor și impozitelor.

Cele 20 de măsuri concrete de relansare economică, puse pe masă de mediul de business: Ar debloca investiții de 10 mld. lei – ar creștere gradul de conformare cu 2 mld. euro – ar reduce povara administrativă cu 30-40% pentru companii (CursDeGuvernare)

Confederația Patronală Concordia, care reprezintă companii din cele mai importante 20 de sectoare economice, având o contribuție de 30% la PIB, propune un pachet de 20 de măsuri de relansare și creștere economică.

Este vorba despre politici fiscale pentru investiții, reforme structurale și mobilizarea capitalului autohton pentru competitivitate, scrie CursDeGuvernare.

Implementarea pachetului de măsuri Concordia ar genera:

Deblocarea a peste 10 miliarde lei în investiții

Creșterea gradului de conformare fiscală și a colectării cu un impact estimat la 1,4-2 miliarde euro anual

Reducerea costurilor administrative pentru companii cu 30-40%

Crearea unui mediu economic favorabil pentru sute de mii de locuri de muncă

„Mediul de afaceri este pregătit să continue să susțină creșterea economică, dar are nevoie de semnale puternice și concrete care să arate că statul este un partener, nu un inhibitor, în acest proces,” susține Mihai Matei, Vicepreședinte, Confederația Patronală Concordia.

Revedere dintre Plahotniuc și Filat. Ex-premierul moldovean a fost condamnat în perioada în care oligarhul controla totul peste Prut (Adevărul)

Vlad Filat și Vladimir Plahotniuc s-au revăzut în instanță. Fostul premier moldovean, condamnat în perioada în care Vladimir Plahotniuc deținea puterea din Republica Moldova, a venit la ședința de judecată în dosarul furtul miliardului în care figurează oligarhul. 

Continuarea, în Adevărul.

De la Laura Vicol la Lia Savonea: cum să mângâiem pe creștet evaziunea fiscală cu aerul că o combatem (G4Media) - Dispariția unui dosar penal. O mamă protestează în Piața Victoriei fiindcă procurorii au pierdut dosarul despre moartea fiicei (Snoop) - Cât cheltuiesc companiile de stat cu salariile șefilor. Președintele e în top doar pe hârtie (Cotidianul) - De ce nu a fost invitată România la întâlnirea „greilor” NATO, de la Berlin. „Ne-am făcut-o singuri”(Adevărul)

Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef european, s-a declarat “șocată” de dezvăluirile făcute de magistrați în documentarul Recorder. Spune că s-ar fi așteptat ca autoritățile din sistem să verifice aspectele sesizate, iar nu să aplice “metode vechi, le-aș spune comuniste, de intimidare, reducere la tăcere sau de manipulare” (Biziday)

Laura Codruța Kovesi, procurorul general al Parchetului European, a avut o intervenție online în cadrul podcastului “Friendly Fire”.

Ea a declarat că a fost “șocată de dezvăluirile din documentarul Recorder. Am fost foarte îngrijorată că afectează independența și reputația magistraturii. Am fost șocată și de reacțiile de după documentar”.

Mai departe, consemnează Biziday, șefa EPPO s-a referit la acțiunile anunțate de o parte din autoritățile din sistemul de justiție care, “în loc să verifice dacă așa a fost și să rezolve problemele, au început aplicarea unor metode vechi, le-aș spune comuniste. Vorbim de tactici de intimidare, reducere la tăcere, manipulare, dezinformare, am văzut atacuri la cei care au făcut dezvăluiri și la cei care i-au susținut”.

“Vă asigur că nu candidez la nicio funcție de președinte. Vreau, cu adevărat, să se discute despre ce se întâmplă în justiție. Nu vreau să se mute subiectul pe mine, așa cum s-a întâmplat cu mutarea atenției pe judecătorii care au făcut dezvăluirile”.

Laura Codruța Kovesi a fost procuror general al României, între 2006 și 2012, procuror-șef al DNA între 2013 și 2018 și, din octombrie 2019, este procuror general al Parchetului European. Mandatul se va încheia pe 30 octombrie anul viitor.

Dacă vrem o justiție funcțională și independentă, mingea e acum în tabăra politicienilor. Cei de la Recorder le-au pasat-o decisiv, scrie publicistul-comentator Sorin Cucerai în Republica.

Despre oportunitatea momentului crie și Dani Sandu, contributor PressOne. Neîncrederea în instituțiile statului poate redeschide dialogul între Societate și Justiție, e de părere doctorul în științe politice la Institutul Universitar European din Florența.

De la Laura Vicol la Lia Savonea: cum să mângâiem pe creștet evaziunea fiscală cu aerul că o combatem, arată G4Media.

Un amendament adăugat pe furiș la o lege în decembrie 2023 și un incident informatic petrecut zilele trecute la Înalta Curte de Casație și Justiție sunt cele două capete ale unui șir de evenimente care pare să aibă ca finalitate ascunsă favorizarea infracțiunii de evaziune fiscală și obstrucționarea anchetelor care încearcă să o curme.

Contextul este important: judecătoarea Raluca Moroșanu, de la Curtea de Apel București, a relatat într-un interviu pentru Recorder care e atitudinea generală a instanțelor față de anumite infracțiuni. În cazul de față, față de evaziune fiscală.

Raluca Moroșanu a afirmat că la vârful Justiției române este o atitudine favorabilă față de evazioniști, că aceștia trebuie înțeleși, că judecătorii trebuie „să fie oameni” cu ei și că, în general, chestia asta cu evaziunea n-ar trebui să mai stea în domeniul penal, ci să treacă în civil.

Mărturia judecătoarei Moroșanu e confirmată de mai mulți magistrați, care susțin că inclusiv la sesiunile de training de la Institutul Național al Magistraturii li se inoculează asemenea idei umaniste.

Iar stelele par să se așeze – cu mare discreție, ca să nu iasă scandal public – exact în acest sens, printr-o combinație ingenioasă între activitatea de legiferare din Parlament și decizii ale Justiției.

Dispariția unui dosar penal. O mamă protestează în Piața Victoriei fiindcă procurorii au pierdut dosarul despre moartea fiicei (Snoop)

Dosarul de ucidere din culpă a unei tinere de 36 ani, decedată la Spitalul Bagdasar-Arseni în 2021, e de negăsit. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 a constatat „dispariția” prin două ordonanțe și a cerut copii, „pentru reconstituire”, de la mamă.  Continuarea pe Snoop.ro.

Cât cheltuiesc companiile de stat cu salariile șefilor. Președintele e în top doar pe hârtie (Cotidianul)

Șefii celor mai profitabile companii de stat au salarii de peste 20.000 de euro pe lună. Chiar și de zece ori mai mari decât președintele.

Să fii președinte al României nu este profitabil. Te poți bucura de grădinile Palatului Cotroceni, de faimă, putere și influență, dar nu de bani. 

Nicușor Dan a explicat că ia între 3.000 și 4.000 de euro pe lună, mai puțin decât câștiga pe când era primarul Capitalei.

Companiile de stat profitabile au șefi cu indemnizații mult peste venitul președintelui României. 

Fostul șef al Hidroelectrica, Karoly Borbely, care a demisionat după ce oficialii de la Bruxelles au reclamat faptul ca numirea sa a încălcat regulile guvernantei corporative, a câștigat circa 2.4 milioane de lei, brut, în 2024. Înseamnă peste 38.700 de euro, brut, pe lună, la un curs leu-euro de 5,08. La fel au primit și ceilalți patru membri ai Directoratului. 

Aveți și alte exemple în Cotidianul.

De ce nu a fost invitată România la întâlnirea „greilor” NATO, de la Berlin. „Ne-am făcut-o singuri”(Adevărul)

România a lipsit de la o nouă întâlnire importantă, la Berlin, unde „greii” NATO au dezbătut situația Ucrainei și au negociat cu americanii. 

„Greii” alianței - Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Keir Starmer, Giorgia Meloni, alături de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-au întâlnit la Berlin pentru marile decizii. În paralel, șefii statelor de eșalon 2 – România și alte câteva țări de pe flancul estic, au fost convocați la Helsinki. Edificator este că însuși Alexander Stubb, președintele Finlandei, nu a fost prezent la Helsinki și s-a aflat la Berlin, unde au avut loc discuții esențiale pentru viitorul Ucrainei și al Uniunii Europene. Tot în capitala Germaniei s-a aflat și premierul Poloniei, Donald Tusk, nu însă și președintele sau premierul României.

Nici măcar faptul că România are cea mai lungă graniță cu Ucraina și nici faptul că din punct de vedere logistic vom avea o importanță geografică sporită la momentul demarării proiectului de reconstrucție a Ucrainei nu au fost suficiente argumente pentru o prezență românească în capitala Germaniei.

Expertul în securitate Marius Ghincea, de la Universitatea ETH Zurich, analizează situația, pentru „Adevărul”, și explică absența țării noastre prin neputința și lipsa de ambiție și de implicare pe care România le decontează acum.

Ședință tensionată în coaliție, după ce PSD a încălcat protocolul (SpotMedia) - Epopeea reformei ratate. Vorbe, nu fapte. Promisiuni versus realitate (Cotidianul) - Vicepremierul Tánczos Barna: Bugetul pentru anul 2026 se va vota în februarie. Guvernul vrea să ceară vineri 2,5 miliarde de euro din PNRR (Europa Liberă) - Patru ani de procese, judecător schimbat când era în pronunțare și sentință amânată de 23 de ori. Cum a fost tergiversat procesul unui secretar de stat cercetat de DNA (HotNews) - 17 decembrie 1989. Cea mai grea zi a Revoluției de la Timișoara. Ordinul prin care Ceaușescu a cerut ca timișorenii să fie împușcați în masă: „Spor la muncă!” (Libertatea)

Ședință tensionată în coaliție, după ce PSD a încălcat protocolul (SpotMedia)

Ședința de miercuri a coaliției de guvernare se anunță una agitată, după ce PSD a votat în Senat moțiunea simplă împotriva ministrului USR al Mediului, Diana Buzoianu, încălcând protocolul semnat de partidele aflate la guvernare.

PNL, USR și UDMR acuză la unison că social-democrații au nesocotit regulile stabilite la formarea coaliției.

Oricum deja PSD e cu un picior în uşă după ce Sorin Grindeanu a anunţat că partidul va hotărî la finalul lunii ianuarie dacă rămâne sau nu în coaliția de guvernare.

Epopeea reformei ratate. Vorbe, nu fapte. Promisiuni versus realitate (Cotidianul)

Coaliția de guvernare se reunește miercuri, de la ora 15:00, la Palatul Victoria, pentru a relua „cartoful fierbinte” al reformei administrației.

Reforma administrației este blocată în interiorul coaliției de guvernare de cinci luni. Deși inițial trebuia să fie cuprinsă în pachetul 2 de măsuri fiscale al guvernului Bolojan, reforma administrației (locală și centrală) încă se lasă așteptată.

În situația de față este puțin probabil ca ea să mai fie adoptată până la finalul anului. Rămâne de văzut însă dacă coaliția de guvernare va ajunge la un acord până în luna ianuarie, astfel încât noile modificări să fie incluse în legea bugetului pentru anul 2026.

Vicepremierul Tánczos Barna: Bugetul pentru anul 2026 se va vota în februarie. Guvernul vrea să ceară vineri 2,5 miliarde de euro din PNRR (Europa Liberă)

Guvernul României nu va respecta nici în acest an Legea privind finanțele publice, care prevede că bugetul național pentru anul următor trebuie aprobat de Parlament până pe 15 noiembrie.

Termenul va fi depășit și acum cu peste două luni, la fel cum s-a întâmplat și în 2024.

Viceprim-ministrul Tánczos Barna spune pentru Europa Liberă că „bugetul se va vota după 30 ianuarie” 2026.

De ce așa de târziu?

„Pentru că este și vacanță parlamentară, trebuie convocat Parlamentul și până atunci trebuie să vedem ce facem cu minunatele pachete pe administrație, pe relansare economică și toate modificările care trebuie aprobate pentru pregătirea Legii bugetului”, explică viceprim-ministrul Tánczos Barna, care a fost și ministru de Finanțe al României.

Documentarul Recorder trezește instituțiile statului (DW)

Președintele i-a convocat pe 22 decembrie la Cotroceni pe magistrații care vor să pună pe masă problemele din sistemul judiciar.

A fost nevoie să treacă mai bine de o jumătate de an de la preluarea mandatului pentru ca președintele să anunțe că se va ocupa de problemele din Justiție, deși presa a semnalat în această perioadă o serie de probleme din sistem.

Dacă nu ar fi apărut documentarul Recorder, e greu de spus când șeful statului ar fi luat în seamă abuzurile pornind de la președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție Lia Savonea până la unii șefi ai parchetelor și ai instanțelor de judecată.

După discuțiile de la Cotroceni cu magistrații, ar trebui să ne așteptăm ca președintele să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării și să facă publice problemele din sistemul judiciar. Legile Justiției promovate de fostul ministru de resort Cătălin Predoiu, care permit abuzurile semnalate de documentarul Recorder, trebuie schimbate.   

Consiliul Superior al Magistraturii se trezește, mai scrie jurnalistul George Arun de la DW. Asociațiile judecătorilor însă ignoră vocea a 800 de magistrați, printre care și fosta șefă a DNA, actualul procuror-șef al Parchetului European Laura Codruța Kövesi, care au semnat până acum scrisoarea de solidaritate cu judecătorii Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu, arătând cu degetul spre partidele politice.

Lista include magistrați de la instanțe și parchete din întreaga țară: parchete locale, judecători, tribunale, curți de apel, DNA, DIICOT, Parchetul General sau Parchetul European.

Patru ani de procese, judecător schimbat când era în pronunțare și sentință amânată de 23 de ori. Cum a fost tergiversat procesul unui secretar de stat cercetat de DNA (HotNews)

Dosarul în care este judecat Ionel Minea, fost secretar de stat PSD în Ministerul Transporturilor în guvernele Mihai Tudose și Viorica Dăncilă, a fost trimis în judecată de DNA în 2021, însă nu a fost soluționat nici până acum de Tribunalul Ilfov. Magistratul de caz a fost mutat la un penitenciar, ca judecător delegat, când urma să pronunțe decizia. Al doilea judecător a reluat procesul de la zero și a rămas în pronunțare în 17 februarie, însă de atunci au fost amânări succesive. În 18 decembrie este programat un nou termen pentru pronunțarea deciziei.   

Surprins de radar cu 201 km/h pe autostradă, secretarul de de stat și-a pus șeful de cabinet să ia vina asupra lui, conform DNA.

De-a lungul celor 4 ani de procese, instanța i-a schimbat încadrarea juridică într-o infracțiune mai blândă față de cea cu care DNA l-a trimis în judecată.

Potrivit Codului de procedură penală, termenul maxim pentru redactarea unei hotărâri judecătorești este de 30 de zile.

Încă o achitare de răsunet în fieful Liei Savonea: fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu ”Mitralieră”, apropiat de Liviu Dragnea, a fost scăpat de Curtea de Apel Bucureşti după un an de amânări ale pronunţării. Decizia nu e definitivă (G4Media)

Fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu, cunoscut ca „Mitralieră” pentru că s-a lăudat că ar avea o armă de la Revoluția din 1989 și și nu ar ezita să o folosească împotriva protestatarilor anticorupție din Piața Victoriei, a fost achitat marţi de Curtea de Apel Bucureşti, într-un dosar în care era acuzat de DNA că a primit titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din decembrie 1989 – Luptător cu Rol Determinant”, deşi nu îndeplinea condiţiile prevăzute de lege.

Curtea de Apel Bucureşti, instanţa care este în centrul scandalului din justiţie și a cărei șefă Liana Arsenie a primit indicații de la Lia Savonea în timpul celebrei conferințe de presă, a dispus achitarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în declaraţii şi complicitate la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, pe motiv că fapta nu există. Decizia nu este însă definitivă, potrivit Agerpres.

Curtea de Apel București, considerată fieful Liei Savonea, șefa Curții Supreme, a achitat în ultimii ani pe bandă rulantă inculpați celebri.

17 decembrie 1989. Cea mai grea zi a Revoluției de la Timișoara. Ordinul prin care Ceaușescu a cerut ca timișorenii să fie împușcați în masă: „Spor la muncă!” (Libertatea)

În fiecare an, în data 17 decembrie, Timișoara își plânge morții de la Revoluție. Anual, în 17 decembrie la Timișoara este zi de doliu pentru că aceasta a fost cea mai mai neagră zi a Revoluției de la Timișoara. 

După primele scântei aprinse în seara de 15 decembrie și izbucnirea Revoluției în data de 16 decembrie 1989, Ceaușescu a trimis de urgență la Timișoara un „comando” de generali, iar într-o teleconferință din data de 17 decembrie 1989 le-a ordonat comandanților de la Timișoara să le dea militarilor muniție de război, să scoată armata în stradă și să „restabilească ordinea”. 

Cercetătorul timișorean Marius Mioc a explicat că în cadrul procesului Revoluției de la Timișoara s-a stabilit că, în perioada 17-22 decembrie 1989, au existat 73 de morți și 296 de răniți, dintre care cei mai mulți, 63 de morți, au fost în data de 17 decembrie.

Primul mort al Revoluției de la Timișoara a fost Rozalia Popescu, o femeie de 55 de ani care se afla într-un grup de manifestanți care încerca să ajungă de pe strada Pestalozzi la Comitetul Județean de Partid, actualul sediu al Consiliului Județean Timiș. Rozalia Popescu a murit fiind călcată de un TAB al Armatei

Cum a câștigat Danileț la CEDO și de ce magistrații au dreptul să vorbească public despre problemele din Justiție (PressOne) - Moțiunea a picat. Opoziția a adus mingi de fotbal, Bolojan a dat un citat despre frumusețe și prostituție, inteligență și lipsa de caracter (SpotMedia) - O demite Bolojan pe Diana Buzoianu? Ce arată votul pentru moțiunea simplă (Cotidianul) - Una dintre cele mai bogate instituții de stat din România, ANRE, a pierdut intenționat un proces de 100 de milioane de lei – spune chiar departamentul juridic al ANRE, care a sesizat DNA (Hotnews)

Moțiunea a picat. Opoziția a adus mingi de fotbal, Bolojan a dat un citat despre frumusețe și prostituție, inteligență și lipsa de caracter (SpotMedia)

Moțiunea de cenzură inițiată de Grupul PACE și semnată și de parlamentari AUR, împotriva Guvernului Ilie Bolojan, a fost respinsă, luni, pentru că nu a întrunit numărul necesar de voturi. Parlamentarii PSD au stat în bănci și nu au votat.

SpotMedia relatează că și de această dată, cei de la AUR au făcut circ în Parlment. I-au adus premierului Ilie Bolojan mingi de fotbal și au strigat după el, pe hol: ”Primiți cu moțiunea?”

Liderul AUR, George Simion, a venit la microfron cu o fotografie de dimensiunile unui poster a Monicăi Hunyadi, patroana unui mic coafor pusă la conducerea companiei Exploatare Sistem Zonal Prahova (ESZ) SA și al cărei nume apare în scandalul zborurilor Nordis. Simion a stat două minute cu poza la pupitru fără a rosti vreun cuvânt.

Totodată, senatorul Petrişor Peiu (AUR) l-a acuzat pe premier că a minţit la dezbaterea moţiunii de cenzură.

Bolojan i-a răspuns cu un citat din Petre Carp: ”la fel cum frumuseţea nu scuză prostituţia, nici inteligenţa nu scuză lipsa de caracter”. Premierul a mai spus că nu va minţi cetăţenii români, cât timp este pe această funcţie.

El a dat asigurări că acest guvern va face ceea ce trebuie pentru ţară şi că se va lupta pentru ţară în fiecare zi.

O demite Bolojan pe Diana Buzoianu? Ce arată votul pentru moțiunea simplă (Cotidianul)

Moțiunea simplă „Prahova sub asediu. Peste 100.000 de români condamnaţi la sete şi boală sub privirea complice a ministrei Mediului, Diana Buzoianu” a trecut de plenul Senatului. Moțiunea are caracter consultativ, nu înseamnă că se impune o demisie/demitere, dar e un semnal că nici măcar partenerii de guvernare, social-democrații, nu o mai susțin pe ministra Mediului.

Nu doar că PSD a votat cot la cot cu Opoziția. Reprezentanții USR au declarat că moțiunea este scrisă de „mâna senatorului PSD Zamfir”, dar depusă prin „vuvuzelele” de la AUR.

Ilie Bolojan i-a luat apărarea Dianei Buzoianu și a arătat cu degetul spre Apele Române. Ieri, premierul s-a aflat în primul rând, ceea ce dă, în continuare, impresia că o susține în activitatea sa. Totuși, nu a luat cuvântul.

Reprezentanții partidului lui Bolojan, însă, i-au ținut partea.

Cum vor colabora partidele în continuare?

PSD știe că majoritatea Coaliției depinde de ei, iar USR vrea să rămână în joc. Așa că vor trebui să accepte Opoziția din Guvern făcută de social-democrați, care sunt avantajați de ponderea parlamentară. În final, cine e mediatorul care va trebui să găsească o cale de împăcare între cele două formațiuni politice așezate contra naturii pe scaunele de la Palatul Victoria? Premierul Bolojan.

Integral în Cotidianul.

EXCLUSIV. Una dintre cele mai bogate instituții de stat din România, ANRE, a pierdut intenționat un proces de 100 de milioane de lei – spune chiar departamentul juridic al ANRE, care a sesizat DNA (Hotnews)

Arbitrul pieței energiei – ANRE, o instituție care reglementează afaceri de miliarde de euro, se află în centrul unor acuzații interne, care au ajuns la DNA. Departamentul Juridic al instituției a sesizat, zilele trecute, organele de anchetă, cu privire la o posibilă strategie procesuală impusă la nivel de conducere, care a avut ca efect pierderea premeditată a litigiului cu furnizorul Nova Power & Gas.

În februarie 2024, ANRE a anunțat aplicarea celei mai mari sancțiuni din istoria pieței de energie din România: amenzi totale de 537 de milioane de lei pentru patru traderi, Nova Power & Gas, Tinmar Energy, EFT Furnizare și Freepoint Commodities, acuzați de manipularea piețeiDintre acestea, Nova Power & Gas a primit o amendă de 100 de milioane de lei, decizie contestată imediat și anulată apoi de instanță.

Continuarea, pe pagina HotNews.

Cum a câștigat Danileț la CEDO și de ce magistrații au dreptul să vorbească public despre problemele din Justiție (PressOne)

Cauza Danileț v. România va fi citită cu creionul în mână, citată și invocată drept precedent în nenumărate litigii europene privind limitele în care un magistrat se poate exprima pe chestiuni de interes public. Verdictul vine după o serie de alte hotărâri – Baka, Kövesi, Żurek – în care CEDO a analizat limitele libertății de exprimare a magistraților. E singura, până în prezent, care a analizat sancționarea unui magistrat pentru postări pe Facebook.

De ce e important: pentru că, acceptând să reanalizeze cazul în Marea Cameră - după ce autoritățile au făcut recurs la un prim verdict favorabil lui Danileț, pronunțat cu 4:3 în februarie 2024 - judecătorii CEDO au clarificat criteriile-cheie de stabilire a punctului de echilibru între „obligația de rezervă” a magistraților, pe de o parte, și dreptul lor la liberă exprimare pe chestiuni de interes public, de cealaltă parte - inclusiv în social media. 

Reținem și că atunci când spunem Danileț v. România, spunem de fapt Danileț v. CSM&ÎCCJ.

Mai mult pe pagina PressOne.

Cui datorăm condamnarea României la CEDO în dosarul Danileț. Cu nume și prenume (G4Media)

Condamnarea României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Danileț nu e o abstracțiune venită din cer. Ea se datorează unor oameni cu nume și prenume, 13 la număr, toți având funcția de judecător în 2019, când au decis sancționarea judecătorului Danileț pentru două postări pe Facebook pe care instanța de la Strasbourg le-a găsit legitime și justificate.

Secția pentru judecători din Consiliul Superior al Magistraturii a votat cu o majoritate de 6-3 pentru sancționarea lui Cristi Danileț.

G4Media arată că au votat pentru sancțiune următorii membri CSM:

• Lia Savonea, președina CSM la acel moment, actualmente președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție.
• Simona Marcu, acum directoare la Institutul Național al Magistraturii.
• Evelina Oprina, acum directoarea Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române.
• Mariana Ghena, acum pensionară și notăriță.
• Nicoleta Țânț, acum pensionară.
• Gabriela Baltag, acum pensionară.

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de Cristi Danileț și a confirmat sancțiunea dispusă de către CSM. Completul a fost format din:

• Adriana Elena Gherasim, acum pensionară.
• Sorinela Alina Macavei, acum pensionară.
• Mirela Vișan, încă judecător, la secția I civilă.
• Ianina Blandiana Grădinaru, încă judecător, la secția a II-a civilă.
• Mona Magdalena Baciu, acum pensionară.

Mărturia unui procuror DNA despre cum a ajuns „DNA la noncombat”: „Nu mai suntem lăsați să lucrăm cu cel mai competent corp polițienesc din MAI” / Un ofițer din MAI confirmă (HotNews) - Justiția, ruptă în două. Cine sunt semnatarii listei de susținere a magistraților din reportajul Recorder și cine sunt marii absenți (Adevărul) - cu Diana Buzoianu: Nu m-am născut ministru. Pot să plec mâine liniștită și să lucrez în domeniul privat (SpotMedia) - Un profesor de economie demontează mitul majorării salariului minim: „O să avem oameni care vor fi lăsați pe străzi” (Adevărul) - Ce a fost în 2025, ce am previzionat şi ce a ieşit (Ziarul Financiar)

Judecătoarea Raluca Moroșanu: „Dacă nu se schimbă ceva acum, nu se va mai schimba niciodată” (Recorder)

„După ce am văzut documentarul Recorder, în care judecătorul Laurențiu Beșu a apărut cu fața, mi-am zis că este sub demnitatea mea să-l las pe acest om singur”. Acesta a fost unul dintre gândurile Ralucăi Moroșanu înainte de a înfrunta conducerea Curții de Apel București chiar în conferința de presă pe care aceștia au organizat-o.

„Consider că este de datoria mea să le răspund oamenilor care au ieșit în stradă și care bănuiesc că așteaptă mai mult de la mine decât ce-am spus în conferința de presă”, spune judecătoarea Moroșanu.

În acest interviu – prima apariție publică după celebra conferința de presă – Raluca Moroșanu vorbește despre situația dramatică din Justiție și dezvăluie lucruri incredibile din interiorul uneia dintre cele mai importante instanțe din România.

Mărturia unui procuror DNA despre cum a ajuns „DNA la noncombat”: „Nu mai suntem lăsați să lucrăm cu cel mai competent corp polițienesc din MAI” / Un ofițer din MAI confirmă (HotNews)

Un procuror DNA oferă publicului, într-o discuție cu HotNews, un exemplu concret despre cum fost slăbită premeditat, susține el, forța investigativă a structurii de elită a Parchetelor din România.

„Toate lucrurile semnalate în investigația Recorder noi le știam, acum le știu și alții. O să descriu și o altă metodă”, a spus procurorul DNA, care a acceptat dialogul sub rezerva protejării identității, avînd în vedere statutul său de magistrat în activitate.

Procurorii investighează cazurile nu singuri, ci coordonând polițiști judiciari.

„De peste un deceniu, cu zeci de milioane de euro și cu instruire sprijinită de țări din UE s-au construit în MAI structuri polițienești de investigație care au cooperat cu DNA. Dintr-o dată, relația s-a întrerupt, prin hotărârea ÎCCJ”, a explicat pentru HotNews un ofițer din MAI, în completarea a ceea ce spune procurorul DNA. 

Dacă tai cooperarea cu forța de elită a poliției române și cauți polițiști la IPJ-uri, atunci automat forța de cercetare a DNA scade, iar asta a fost făcută intenționat, la nivel înalt și coordonat, afirmă și procurorul din DNA.

Justiția, ruptă în două. Cine sunt semnatarii listei de susținere a magistraților din reportajul Recorder și cine sunt marii absenți (Adevărul)

Reportajul Recorder, în care mai mulți magistrați denunță ceea ce ei consideră încălcări grave ale libertății judecătorilor și în urma căruia se cere schimbarea șefilor din Justiție, i-a împărțit pe magistrați. 

Printre cei 811 de semnatari se află 49 de judecători pensionari și 43 de procurori pensionari. Ceilalți sunt magistrați activi, procurori și judecători.

Adevărul scrie că printre semnatari sunt și magistrați controversați, acuzați de-a lungul anilor că ar fi încălcat la rândul lor principiile Justiției.

Pe listă nu se află fostul adjunct al Laurei Codruța Kovesi, Marius Iacob. De asemenea, de pe listă lipsește numele lui Daniel Morar, fost șef al DNA.

Nici Gabriela Scutea, fost procuror general, nu a aderat la lista magistraților activiști, la fel cum nici Laura Oprean, și ea fost procuror general și fost adjunct al lui Morar nu a găsit necesar să se implice. Un alt nume cunoscut care lipsește este cel al lui Lucian Papici, fost procuror DNA, șef de secție cu dosare importante pe vremea lui Daniel Morar.

Diana Buzoianu: Nu m-am născut ministru. Pot să plec mâine liniștită și să lucrez în domeniul privat (SpotMedia)

Criza apei din județul Prahova a fost folosită de PSD și AUR pentru a-l destabiliza pe ministrul Mediului, numit de USR, cerându-i-se, public, demisia și depunându-se în Parlament o moțiune simplă la adresa sa. 

E avocat, deputat USR, are 31 de ani și a intrat în politică din cauza Ordonanței 13, impusă de Liviu Dragnea în 2017, pentru a scăpa de condamnările pentru corupție. 

În actuala coaliție de guvernare a fost nominalizată de partidul din care face parte pentru poziția de ministru al Mediului. 

La scurt timp după numire, măsurile de reformă inițiate de ea s-au lovit de interesele PSD, care dorea să-și păstreze oamenii și controlul asupra unor regii și companii publice, aflate în subordinea ministerului.

Vedeți interviul pe pagina SpotMedia.

Un profesor de economie demontează mitul majorării salariului minim: „O să avem oameni care vor fi lăsați pe străzi” (Adevărul)

Presiunile sindicale pentru o nouă majorare a salariului minim brut, de la 4.050 lei la 4.350 lei, readuc în discuție fragilitatea echilibrului economic din România. 

Sindicatele solicită o creștere de 300 de lei a salariului brut, o măsură care, la prima vedere, pare să vină în sprijinul puterii de cumpărare. Totuși, profesorul de economie Cristian Păun avertizează că măsura riscă să se transforme într-un bumerang pentru mediul privat și pentru angajații vulnerabili. El explică mecanismul fiscal prin care statul câștigă practic jumătate din orice majorare.

Pe larg în ziar.

Ce a fost în 2025, ce am previzionat şi ce a ieşit (Nicuşor Dan preşedinte a fost o surpriză): în ciuda tensiunilor politice şi economice, anul 2025 îl închidem într-un mod destul de rezonabil, fără crize majore, mult mai bine decât ne-am temut că va fi şi fără prea mari pierderi. Bursa a fost surpriza pozitivă din acest an (Ziarul Financiar)

Anul 2025 l-am început cu foarte multe semne de întrebare din punct de vedere politic, economic, financiar şi social, după finalul stupefiant din 2024, cu apariţia de nicăieri a lui Călin Georgescu şi anularea alegerilor prezidenţiale.

Unele întrebări sunt în vigoare şi acum, dar dacă acum tragem linie, poate nu a fost un an chiar aşa de rău.

De bine, de rău, nu  ne-am confruntam cu vreo criză majoră care să dea România peste cap, avem un preşedinte nou, Nicuşor Dan, pro-european, avem un guvern nou Bolojan pro-european, avem o coaliţe politică pro-europeană care merge înainte, în ciuda retoricii de rupere a coaliţiei afişată în fiecare zi.

Deşi a fost confruntată cu multe semne de întrebare, mai ales după creşterea taxelor- TVA-ul a crescut de la 19 la 21%, economia nu a intrat în criză, reuşeşte să se menţină la suprafaţă în ciuda scăderii consumului şi chiar sunt şanse bune de a închide anul cu o creştere economică de peste 1%, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF.