Revista presei românești

Directiva inspectoratului a fost semnalată de Alexandra Tănăsescu, jurnalist Cultura la dubă, pe pagina sa de Facebook. Marilena Marc, inspectorul școlar al ISJ Cluj, a declarat pentru Edupedu.ro că este vorba despre o activitate fără prezență obligatorie, care are loc de 15 ani.

Banii partidelor și agenda presei. PressOne scrie despre cum site-urile de știri care au primit cei mai mulți bani pentru publicitate politică n-au băgat în seamă subiectul Pahonțu

În primele șapte luni din 2026, partidele au cheltuit 26,4 milioane de lei din subvențiile de la stat pentru „presă și propagandă”. Dintre contractele pe care Expert Forum (EFOR) a reușit să le identifice, cele mai mari sume au ajuns la Realitatea – aproape 8 milioane de lei, Antena3 – 2,7 milioane și Evenimentul Zilei – peste un milion.

PSD a cheltuit cel mai mult – 13,1 milioane de lei, urmând PNL, cu aproape 6 milioane de lei, și AUR cu 4,6 milioane de lei.

PressOne a urmărit cum a fost relatată investigația Recorder despre Lucian Pahonțu pe site-urile care apar ca principalii beneficiari ai acestor contracte, iar în mai multe cazuri, investigația nu a fost prezentată ca subiect în sine în ziua publicării, ci a intrat ulterior pe agendă prin reacțiile persoanelor publice. Unele publicații au ajuns apoi să o prezinte drept „atac”, „manipulare” sau „operațiune”.

Ce s-a întâmplat la CSM, în întâlnirea unde Nicușor Dan s-a lovit de un zid de tăcere a magistraților. „De trei ori, președintele a întrebat dacă cineva vrea să mai dialogheze” scrie Hotnews.ro.  Un singur membru al Consiliului a răspuns apelului de a discuta în ședința CSM

Până astăzi nu a răspuns la niciuna dintre invitații, au precizat două surse din CSM pentru HotNews. Iar când a venit, Nicușor Dan a făcut-o „abrupt”, conform uneia dintre surse. 

Vicepreședintele CSM, Bogdan Staicu, a spus că a aflat de vizita lui Dan chiar „înaintea plenului”. Nicușor Dan a prezidat ședința, încadrat de președintele CSM, Liviu Odagiu, și președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea (membru de drept în CSM). Dan i-a anunțat pe magistrați că va participa doar la dezbaterea primului punct de pe ordinea de zi, cel în care s-a pus în discuție propunerea unor procurori pentru cercetarea infracțiunilor care vizează magistrați.

După ce le-a transmis membrilor CSM că sistemul judiciar este despre echilibru, „nu despre cercetare de dragul cercetării”, Nicușor Dan a început dialogul cu procurorul general al României, Cristina Chiriac. „Sunt curios doamna procuror general pe cine propuneți”, a precizat Dan, cu referire la procurorii ce vor fi desemnați să instrumenteze cauzele cu magistrați.

Dialogul, a mărturisit o sursă din mediul judiciar din afara CSM, a fost văzut ca o fixare a președintelui pe o temă marginală. Poate că asta e și sentimentul magistraților că sunt vânați de politic, dar asta a fost percepția, a spus respectivul magistrat pentru HotNews. 

Spotmedia.ro scrie ca România pierde tot mai mulți oameni care aleg să își mute definitiv domiciliul în străinătate, în timp ce numărul celor care revin în țară scade puternic.

În 2025, aproape 55.000 de români au plecat definitiv, cel mai ridicat nivel din ultimii 35 de ani, în timp ce mai puțin de 20.000 s-au întors.

Potrivit datelor analizate de Profit.ro, 54.966 de persoane și-au stabilit în 2025 domiciliul în străinătate. Este cel mai mare număr înregistrat după 1990, când 96.929 de români au plecat definitiv din țară.

După începutul anilor '90, numărul plecărilor a scăzut constant, ajungând în 2014 la doar 11.251 de persoane. Tendința s-a schimbat ulterior, iar plecările au crescut aproape în fiecare an.

Zf.ro scrie că cele două mari investiţii în centre de neurochirurgie şi chirurgie cardiovasculară la Cluj şi Târgu-Mureş au fost finalizate, iar două centre de mari arşi aşteaptă recepţia.

Sunt investiţii care vin după ani de zile în care s-a vorbit despre nevoia de spitale moderne şi îmbunătăţirea accesului pacienţilor la servicii medicale. Miza o reprezintă acum progresul în starea de sănătate a populaţiei, pentru că efectul unei investiţii într-un spital nu se măsoară la inaugurare, ci în timp, în pacienţi trataţi şi în vieţi salvate.

PSD anunță în Senat că vrea să preia șefia Comisiei de Apărare și a Comisiei de Buget, după ce și la Camera Deputaților a încheiat o alianță cu extremiștii, pentru a-și asigura unele funcții în Biroul Permanent scrie G4Media.

Senatorul PSD, Liviu-Lucian Mazilu a anunțat de la tribuna Senatului că partidul său intenționează să preia șefia Comisiei de Apărare și a Comisiei de Buget, lăsând să se înțeleagă că social democrații pot obține câștig de cauză, după ce au ieșit la iveală informațiile că și la Camera Deputaților au încheiat o alianță de majoritate cu parlamentarii extremiști de la AUR, PACE, grupul minorităților și chiar și  cu UDMR care a primit o funcție în Biroul Permanent.

Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a venit cu unele clarificări, miercuri, precizând că parlamentarii PSD au semnat un acord cu cei de la AUR, S.O.S. România şi cu grupul minorităţilor naţionale pentru funcţiile din Biroul permanent, fapt despre care formațiunea maghiară ar fi aflat doar marți, la începutul plenului Camerei Deputaţilor.

Axa Cotroceni-Catedrala Neamului: Cum ajung banii bucureștenilor la evenimentele aflăm din PublicRecord - o organizație media nou înființată, cu misiunea de a informa în mod corect publicul și de a publica investigații relevante folosind metode inovatoare.

Banii bucureștenilor ajung să susțină evenimentele Patriarhiei Române, cel mai recent fiind Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși, potrivit PublicRecord. Evenimentul a primit două milioane de lei de la Secretariatul de Stat pentru Culte.

Primăria Capitalei și alte instituții publice au fost partenere ale evenimentului. Costul total al organizării nu este, însă, cunoscut.

Evenimentul a avut loc pe 1 septembrie și a inclus slujbe, conferințe, ateliere, un concert la Arenele Romane și o procesiune prin centrul Bucureștiului.

La ediția din acest an au contribuit, financiar sau logistic, Primăria Municipiului București, Secretariatul de Stat pentru Culte, primăriile sectoarelor 2 și 5, ARCUB și Centrul Cultural „Mihai Eminescu”. De asemenea, Academia de Studii Economice, Universitatea Politehnică și Universitatea din București au pus la dispoziție spații de cazare, cantine și săli.

„Banii topiți au umplut cutii de pantofi și au finanțat investiții în borduri”. Consilierul guvernatorului BNR trage un nou semnal de alarmă pe Hotnews.ro

Cei care își imaginează că un viitor guvern va putea da drumul la robinetul bunăstării prin simple decizii politice, imediat după instalare, nu înțeleg realitatea economică în care ne aflăm, scrie Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, într-un articol de opinie publicat azi de HotNews. El avertizează că România plătește cele mai mari rate ale dobânzilor din întreaga Uniune Europeană, depășind uneori nivelurile plătite de țări cu rating „nerecomandat investițiilor” (junk).

Curs de Guvernare.ro scrie că Poşta Română devine poartă de acces a Temu către Europa Centrală și de Est.

Poşta Română, operatorul naţional de servicii poştale din România, a încheiat un parteneriat cu Temu, platformă chinezească de comerţ electronic, în urma căruia va furniza un serviciu integrat de livrare a coletelor, care include preluarea acestora de la comercianţii români, sortarea în centre logistice din ţară şi livrarea last-mile.

Parteneriatul ajută companiilor locale care vând pe Temu şi pot să îşi extindă astfel aria de acoperire, inclusiv în alte ţări europene.

Temu a intrat pe piaţa din România în iulie 2023, iar din martie 2025 companiile româneşti se pot înscrie şi pot vinde pe Temu. Programul Local Seller al Temu este disponibil în prezent în peste 35 de ţări.

Nicușor Dan, președintele cu cele mai multe participări la evenimente religioase din istoria recentă (G4Media) - Nicușor Dan, „naționalismul sănătos” și o întrebare retorică (Republica) - Analiză: Scindarea BOR pe două axe suveraniste (DW) - Grindeanu, Tomac sau Nazare? Cine ajunge premier după 4 luni de blocaj (Adevărul) - Războiul promoţiilor se extinde din supermarketuri în clinici, farmacii, magazine de modă şi HoReCa, dovadă că prudenţa consumatorului se simte peste tot. Doar că promoţiile de azi sunt preţurile reale de ieri. Cum s-a ajuns aici (Ziarul Financiar)

11 furnizori înregistrați și ZERO activi în noua platformă „eSănătatea Mea”. Dr. Raluca Zoițanu: „I-au dat drumul netestată, arată ca o variantă demo!” (Libertatea)

Platforma națională „eSănătatea Mea”, lansată cu mari promisiuni de digitalizare, s-a împotmolit chiar în prima zi. Deși autoritățile au susținut că românii își pot face de azi programări online și pot accesa istoricul medical direct de pe telefon, realitatea din teren arată un eșec funcțional. Libertatea a stat de vorbă cu medicii de familie: dr. Raluca Zoițanu, dr. Daciana Toma, vicepreședintele Societății Naționale de Medicină de Familie(SNMF) și conf. dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședinte SNMF, care critică lipsa ghidurilor, absența testărilor în cadrul proiectului, lansând un apel ferm către populație: „Nu creați panică, mergeți la cabinete prin metodele consacrate!” Deși, teoretic, medicii de familie ar trebui să-i ajute pe pacienți să își creeze conturi, la cabinete nu a ajuns nicio procedură sau niciun instructaj oficial.

ANALIZĂ | Nicușor Dan, președintele cu cele mai multe participări la evenimente religioase din istoria recentă (G4Media)

Președintele Nicușor Dan a participat, marți, la Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși care a avut loc odată cu începutul Anului Nou Bisericesc la Catedrala Mântuirii Neamului și care a avut ca temă „Tinerii, Familia și Viața în Hristos”. Șeful statului a vorbit despre ”defetiști” și ”demagogi”, dezbinarea societății și a ținut o pledoarie despre ”naționalismul sănătos”. De un an și trei luni de când ocupă cea mai înaltă funcție în stat, Nicușor Dan a bifat numeroase evenimente religioase sau activități cu încărcătură spirituală, mai multe decât predecesorii săi în același interval.

Nicușor Dan, „naționalismul sănătos” și o întrebare retorică (Republica)

Ce înseamnă „naționalism sănătos”? Să producem mai mult în România? Să apărăm interesele economice românești? Să investim în educație și cultură? Să protejăm patrimoniul? Să reconstruim încrederea românilor în propriul stat? Nicușor Dan nu ne-a spus.

DAR… este Nicușor Dan (acuzat, după un an de mandat, că a devenit prietenul pesediștilor și securiștilor) omul capabil să inspire această încredere a românilor moderați în propria țară? Poate președintele inspira un patriotism matur, care să „recupereze” populația care urmează azi tot felul de fantasme periculoase, ieșite din cutia cu monștri a național ceaușismului?

Analiză: Scindarea BOR pe două axe suveraniste (DW)

Prezența de ieri a președintelui Nicușor Dan la Patriarhie pentru sărbătorirea zilei familiei la Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși nu e deci un gest protocolar al unui președinte laic, ci încă un episod dintr-o curte asiduă făcută electoratului religios-suveranist.

Relația dintre stat și Biserica Ortodoxă Română nu a fost niciodată una de separație, ci de subordonare reciproc-avantajoasă, iar în acest punct, Nicușor Dan continuă o tradiție puternică neîntreruptă nici măcar în perioada regimului comunist.

Prezidențiabilul care a câștigat primul tur al alegerilor anulate din 2024, Călin Georgescu a început mai devreme această relație și cu fiecare săptămână pare să o consolideze.

Georgescu și soția sa au în fiecare weekend vizite la mănăstiri și biserici. Duminică au fost binecuvântați de Laurențiu Streza, mitropolitul Ardealului, la o liturghie oficiată la Mănăstirea Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Cârțișoara, județul Sibiu. E prima vizită a lui Georgescu în acest județ, după anularea alegerilor și după începerea proceselor în care este judecat pentru complicitate la tentativă de lovitură de stat și pentru propagandă legionară. 

În interiorul BOR, scindarea e aproape similară cu cea din societate, doar că la nivelul înalților ierarhi distincția se face pe criterii clar conservatoare între înalții ierarhi luminați, cum e Patriarhul Daniel, care merge pe linia pro-occidentală și cei tradiționaliști care preferă axa Moscovei, cum e arhiepiscopul Tomisului care l-a numit pe Georgescu „trimisul lui Dumnezeu”. Primii merg pe mâna lui Nicușor Dan, primul președinte cu adevărat conservator pe care ar vrea să-l ajute să mai rămână un mandat la Cotroceni, ceilalți așteaptă revenirea lui Călin Georgescu și creșterea AUR.

Grindeanu, Tomac sau Nazare? Cine ajunge premier după 4 luni de blocaj (Adevărul)

Negocierile pentru formarea unui nou Guvern au ajuns acolo de unde au plecat în urmă cu câteva luni. Președintele Nicușor Dan îl vrea premier pe Eugen Tomac, liderul PSD, Sorin Grindeanu, este împins spre această funcție de nucleul dur al partidului, în timp ce PNL nu ar spune nu unei desemnări a actualului ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare.

Politologul George Jiglău spune că social-democrații au făcut „o greșeală strategică foarte mare” când au contribuit la căderea Guvernului Bolojan, dar au ajuns acum, paradoxal, partidul cel mai bine poziționat pentru a reveni la guvernare. Miza este dacă PSD va reuși să transforme această poziție într-o majoritate funcțională sau va ajunge din nou dependent de voturile așa-zișilor „suveraniști”.

Războiul promoţiilor se extinde din supermarketuri în clinici, farmacii, magazine de modă şi HoReCa, dovadă că prudenţa consumatorului se simte peste tot. Doar că promoţiile de azi sunt preţurile reale de ieri. Cum s-a ajuns aici (Ziarul Financiar)

În comerţul modern, adică în supermarketuri şi hipermarketuri, unu din patru lei cheltuiţi merge către articolele la promoţie, la ofertă sau la reducere. Mai exact, ponderea valorică a promoţiilor a urcat la 26,5%, cu 2,5 puncte procentuale peste nivelul de anul trecut. Şi tot creşte. Oamenii caută preţuri mai mici într-o perioadă în care România e campioană la inflaţie în Europa, iar asta deja de multă vreme. Doar că preţurile mici de după aplicarea discounturilor sunt, de fapt, preţurile întregi de ieri. Ele doar par mici prin comparaţie.

Pensia lui Pahonțu: câștigă mai mult după trecerea în rezervă decât atunci când era general activ (Snoop) - Noile scenarii ale guvernării, dependente de viteza lui Nicușor Dan: încet sau foarte încet. „Fără slugile PSD” (Libertatea) - Petrișor Peiu spune că viitorul guvern va fi decis de Nicușor Dan și PSD/ Numește consultările de la Cotroceni „șuete” (Cotidianul) - Mirajul ieftinirii la pompă de la 1 septembrie: Cum pot benzinăriile să „înghită” reducerea de acciză și ce arată analiza costurilor (Adevărul)

Generalul Pahonțu: prima reacție, primele minciuni (Recorder)

Obligat prin lege să declare pe propria răspundere dacă a fost sau nu lucrător ori colaborator al Securității, directorul Serviciului de Protecție și Pază a evitat s-o facă vreme de optsprezece ani.

Generalul Lucian Pahonțu afirmă că nu ar fi comis fapte care să poată fi încadrate în categoria „poliției politice” abia după ce Recorder a publicat o investigație despre participarea lui la reprimarea manifestațiilor din 21 decembrie 1989 și din iunie 1990, luna celei mai sângeroase mineriade din istoria României postdecembriste.

„Toți românii merită adevărul”, își începe Pahonțu pledoaria asumată în nume personal, într-o scrisoare transmisă presei.

El cataloghează informațiile dezvăluite de Recorder drept „neadevărate și lipsite de fundament” și pretinde că nu ar fi fost implicat în „activități care să vizeze încălcarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale”.

Generalul Pahonțu vorbește în premieră, însă, despre participarea lui la Revoluție și la mineriadă.

Susține că nici el, nici militarii din subordine nu ar fi luat parte la acțiuni violente.

Îl contrazic chiar foștii săi colegi de unitate, în declarații date în 1990 și consemnate ca atare în Dosarul Revoluției.

Pensia lui Pahonțu: câștigă mai mult după trecerea în rezervă decât atunci când era general activ (Snoop)

În total, aproape 9.000 de euro pe lună câștigă generalul Pahonțu, cumulând salariul de la Serviciul de Protecție și Pază (SPP) cu pensia militară, potrivit informațiile obținute în exclusivitate de Snoop. Actual director al SPP, Pahonțu a fost trecut în rezervă în noiembrie 2024, la finalul mandatului lui Klaus Iohannis. Președintele Dan l-a menținut în funcție. 

Cea mai mare parte din veniturile lui Pahonțu provine din pensia militară, de aproape 7.000 de euro (peste 36.000 de lei), iar aproximativ 2.000 de euro reprezintă venitul lunar pe care îl încasează în continuare de la SPP, după trecerea în rezervă, potrivit informațiilor obținute de Snoop.

Noile scenarii ale guvernării, dependente de viteza lui Nicușor Dan: încet sau foarte încet. „Fără slugile PSD” (Libertatea)

Zorii unui nou guvern pot fi văzuți cu greu înainte de 15 septembrie, chiar dacă negocierile între partidele parlamentare și Nicușor Dan merg ca „unse” zilele următoare. Însă situația rămâne în continuare complicată, în condițiile în care nu se conturează un favorit pentru funcția de prim-ministru, iar fiecare partid are condiții clare.

PSD e dispus să voteze fie un guvern cu un premier PSD, adică Sorin Grindeanu, fie un guvern cu premier tehnocrat sau independent, dar din care să facă parte și oamenii lor. Mai mult, social-democrații vor pune pe masă mai multe obiective pe care le vor puse în practică. Acestea țin de programul de relansare economică. În ceea ce privește politica de alianțe, PSD se uită mai ales spre sprijinul UDMR, o formațiune care pare decisă să susțină o formulă guvernamentală sau alta după luni de incertitudine. 

PNL, pe de altă parte, e mai flexibil. Liberalii nu țin morțiș să fie la guvernare sau să aibă reprezentanți în eșaloanele doi și trei. Surse de la vârful PNL au precizat că în afară de varianta Siegfried Mureșan premier, care formal încă e pe masă, partidul ar fi gata să susțină o formulă cu un premier independent. Însă cu o condiție: „fără slugile PSD”, potrivit unui lider liberal, care a explicat faptul că prin „slugi” partidul vede pe acele persoane apropiate de social-democrați, dar care nu au carnet de partid, așa cum au fost împinse în față și cu prilejul Cabinetului Tomac.

Petrișor Peiu spune că viitorul guvern va fi decis de Nicușor Dan și PSD/ Reclamă „o afinitate a lui Nicușor Dan pentru PSD”/ Numește consultările de la Cotroceni „șuete” (Cotidianul)

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a declarat pentru Cotidianul că viitorul guvern va fi decis de către PSD și președintele Nicușor Dan. Referitor la informațiile pe surse potrivit cărora șeful statului urmează că cheme la consultări informale partidele din fosta coaliție, Petrișor Peiu a criticat acest demers și a precizat că Nicușor Dan ar fi trebuit să convoace consultări formale. Totodată, acesta a numit consultările informale niște „șuete”.

Petrișor Peiu, despre viitorul guvern: „Teoretic, niciun coleg din AUR nu va participa la votul pentru un guvern”.

Mirajul ieftinirii la pompă de la 1 septembrie: Cum pot benzinăriile să „înghită” reducerea de acciză și ce arată analiza costurilor (Adevărul)

Motorina standard beneficiază, de la 1 septembrie, de o nouă reducere a accizei, după diminuarea aplicată în a doua jumătate a lunii august. Reducerea ajunge la 25% în perioada 1-15 septembrie, prețul motorinei putând să scadă cu 85 de bani. Expertul în energie Silviu Gresoi atrage atenția că există riscul ca reducerea accizei să nu se reflecte automat și integral în prețul plătit la pompă.

PSD, întâlnire cu liderii și parlamentarii la Sinaia. Miza: majoritatea pentru Guvernul Grindeanu și strategia pentru consultările de la Cotroceni (SpotMedia) - UDMR a decis pe cine votează ca prim-ministru SURSE (Adevărul) 

PSD, întâlnire cu liderii și parlamentarii la Sinaia. Miza: majoritatea pentru Guvernul Grindeanu și strategia pentru consultările de la Cotroceni (SpotMedia)

Conducerea PSD, președinții organizațiilor județene și parlamentarii partidului se reunesc luni la Sinaia, cu o zi înaintea noii runde de consultări anunțate de președintele Nicușor Dan pentru desemnarea unui prim-ministru, citim pe pagina SpotMedia.

Potrivit informațiilor apărute în presă pe surse politice, principala miză a întâlnirilor este stabilirea strategiei cu care PSD va merge la noile consultări de la Cotroceni și evaluarea voturilor pe care partidul se poate baza pentru învestirea unui guvern condus de Sorin Grindeanu.

PSD a decis deja, în unanimitate, în Biroul Politic Național, să-și asume guvernarea și să îl propună pe liderul partidului pentru funcția de premier. PSD a transmis și că nu va vota un guvern minoritar din care nu face parte.

Problema rămasă nerezolvată este majoritatea parlamentară. PSD încearcă să stabilească dacă poate aduna voturile necesare pentru un guvern în jurul propriului candidat și ce concesii politice ar trebui să facă pentru obținerea acestui sprijin.

Reuniunea de la Sinaia ar trebui să arate dacă susținerea pentru Grindeanu există în întregul partid și dacă PSD este dispus să îi ofere acestuia un mandat pentru negocieri care să includă împărțirea ministerelor și eventuale concesii către viitorii parteneri.

E o așteptare febrilă, toți îi fac AMR-ul lui Ilie Bolojan, toată lumea așteaptă să se dea drumul la „țuțuroiul statului” (Republica)

Mulți își imaginează că, după plecarea „bampirului care a supt sângele poporului”, banii vor curge din nou gârlă. Partide și sindicate, baroni locali, superbugetari, speciali, primari și tot business-ul strategic gestionat de Interesul Național - toată lumea așteaptă însetată să se dea drumul la țuțuroiul statului.

Dar am greși să credem că doar rentierii statului așteaptă o schimbare. Antreprenori mari și patroni de prăvălii, angajați la privat și la stat, milioane de oameni care au pierdut bani în 2025-2026 - mulți speră că, după plecarea lui Bolojan, se termină cu austeritatea și economia va reporni în mod miraculos, printr-un simplu exercițiu de autosugestie.

Ce pare să ignore toată lumea e că România trebuie să împrumute anual de pe piețele financiare circa 60 de miliarde de euro. În fiecare an! Este o sumă uriașă pentru dimensiunea economiei românești! Mai mult de jumătate merge spre rostogolirea datoriei vechi; restul acoperă deficitul bugetar.

Oricine vine după Bolojan va da piept cu ecuația unui deficit mare, a unei datorii în creștere, a dobânzilor ridicate, a unei creșteri economice slabe și a spectrului retrogradării la junk, dacă hățurile corecției bugetare sunt scăpate din mână. Și atunci, de unde bani pentru a satisface toate așteptările?

Problema care se va pune în curând nu va fi dacă salariile și pensiile se vor mări, ci dacă se vor mai putea plăti.

PS. Dacă Nicușor Dan dă din nou guvernarea ciolacilor iresponsabili din PSD, chiar cu un premier gen Nazare, tare mi-e că austeritatea pe care am plătit-o cu toții în „epoca Bolojan” va fi fost în van, notează jurnalistul Florin Negruțiu, autor fondator Republica.

UDMR a decis pe cine votează ca prim-ministru SURSE (Adevărul)

Președintele UDMR Kelemen le-a transmis liderilor PSD și PNL, Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan, că parlamentarii maghiari vor vota orice propunere de prim-ministru venită de la președintele Nicușor Dan, în contextul în care au trecut patru luni de la moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, susțin surse politice pentru „Adevărul”.

Condiția UDMR e ca viitorul guvern să fie format din miniștri cu carnet de partid, nu din tehnocrați. Totuși, formațiunea maghiară nu se opune unui premier apolitic, cu condiția ca restul cabinetului să fie eminamente unul politic, susțin sursele citate.

Cât despre viitorul guvern, liderii maghiari își doresc să păstreze Ministerul Dezvoltării, pușculița cu bani pentru aleșii locali. Apoi, în funcție de negocieri, ar mai putea obține Mediul, Cultura sau Agricultura, susțin sursele citate.

 

CNSAS a primit noi documente despre Lucian Pahonțu, după investigațiile Recorder și Snoop – INTERVIU cu Mădălin Hodor, vicepreședinte CNSAS (Cotidianul) - Primele indicii despre viitorul guvern: Nicușor Dan anunță că va avea miniștri politici, consultările încep la 1 septembrie. Nimic despre propunerea de premier (G4Media) - România închide PNRR şi va vedea în curând dacă a primit impulsul necesar ieşirii din criza cauzată de pandemie. Deocamdată, accelerarea creşterii economice se lasă aşteptată (Ziarul Financiar)

 

De la Chișinău, vizibil crispat, Nicușor Dan l-a apărat pe generalul Pahonțu: nu a participat la reprimarea de la Revoluție și nu e nicio problemă că nu a depus 18 ani declarație pe proprie răspundere (HotNews)

„Reprimarea manifestațiilor de la Revoluție și Mineriadă este o pată în istoria România. E regretabil că Parchetele nu au elucidat până acum. Orice persoană care a reprimat, participând la una din aceste acțiuni de reprimare, din punct de vedere moral nu are ce să caute într-o funcție din statul român. Domnul Pahonțu nu este în această situație”, a spus președintele Nicușor Dan, la Chișinău, după dezvăluirile Recorder despre generalul Lucian Pahonțu, șeful SPP.

Nicușor Dan a spus că în investigația Recorder el a văzut un titlu care l-a îngrijorat, dar că acea afirmație nu a fost confirmată de conținutul articolului.

În privința celorlalte dezvăluiri, făcute de Snoop, președintele a fost întrebat explicit de către Ziarul de Gardă din Chișinău dacă i se pare normal că Pahonțu nu a depus de 18 ani declarația pe proprie răspundere că nu a făcut poliție politică. Nicușor Dan a spus că CSAT a făcut o verificare în privința generalului cu mulți ani în urmă.

În România, verificările nu le face CSAT. Conform legii, le face CNSAS. Iar CNSAS a comunicat oficial la cererea Snoop că Pahonțu nu și-a depus de 18 ani declarația pe proprie răspundere. Și că verificarea durează de 18 ani și nu a fost încheiată.

CNSAS a primit noi documente despre Lucian Pahonțu, după investigațiile Recorder și Snoop – INTERVIU cu Mădălin Hodor, vicepreședinte CNSAS (Cotidianul)

Vicepreședintele Colegiului CNSAS, Mădălin Hodor spune că, după ce Recorder și Snoop au cerut la CNSAS detalii despre Lucian Pahonțu, instituția a făcut noi cereri la instituțiile de forță care pot deține astfel de documente – MAI, MApN, SRI. Și, surpriză, le-au primit. Nu se știe dacă e tot, dar e oricum cea mai mare cantitate de informații despre Lucian Pahonțu deținută până acum de CNSAS. Hodor crede că, pe baza acestor noi documente, instituția se va putea pronunța. 

Ce este securismul? Cazul Pahonțu (G4Media)

Ofițerii de Securitate, indiferent de grad și de specialitate, erau cadrele regimului ilegitim și criminal. Depuneau un jurământ. Încalcarea lui atragea „necruțătoarea pedeapsă”. Moartea. Generalul Pahonțu a fost ofițer de Securitate. Și-a făcut cariera în acea instituție. A ajuns unul dintre cei mai puternici oameni din România. E în rezervă doar formal. În realitate, grație lui Nicușor Dan, Pahonțu nu e numai un „king-maker”. E un factotum omniprezent și omnipotent.

Actualul scandal readuce în discuție moștenirile Securității. Politice, economice, psihologice. Securitatea a însemnat mai mult decât o instituție. A fost o stare mentală, o formă de a vedea lumea. Una în care lichidarea adversarului prin orice mijloace era justificată, recomandată și practicată. Conceput pe model sovietic, securismul a fost și rămâne versiunea locală a kaghebismului.

Securitatea a fost o organizație criminală cu buget, structură și reguli de funcționare secrete, întemeiată pe ură socială, care a conspirat permanent împotriva poporului român, scrie Vladimir Tismăneanu.

Primele indicii despre viitorul guvern: Nicușor Dan anunță că va avea miniștri politici, consultările încep la 1 septembrie. Nimic despre propunerea de premier (G4Media)

Președintele Nicușor Dan a anunțat joi seară că pe 1 septembrie va organiza consultări – formale sau informale – cu partidele la 1 septembrie pentru desemnarea unui nou premier. El nu a dat detalii despre profilul acestuia, dar a spus că cel mai probabil viitorii miniștri vor fi politici, nu tehnocrați. El a explicat într-o conferință de presă la Chișinău de ce nu a făcut alte desemnări de premier pe perioada verii.

Șeful statului a susținut că mai multe eșecuri ar fi proiectat o imagine negativă, în plină evaluare din partea agențiilor de rating.

România închide PNRR şi va vedea în curând dacă a primit impulsul necesar ieşirii din criza cauzată de pandemie. Deocamdată, accelerarea creşterii economice se lasă aşteptată (Ziarul Financiar)

România închide PNRR la 31 august 2026, mai mult cu plusuri decât cu minusuri, cu toate criticile din ultimele zile privind neadoptarea legii salarizării. Cea mai importantă realizare este finalizarea autostrăzii A7 între Bucureşti şi Bacău, care va fi dată în folosinţă până la sfârşitul acestei luni, drumul până la Paşcani urmând să fie finalizat până la 31 decembrie 2026.

Din păcate, PNRR nu a fost suficient dezbătut la nivelul societăţii româneşti înainte de adoptare şi de aceea ratează multe ţinte. În primul rând, la nivel conceptual, ar fi fost mai nimerit să fie adresate obiective de investiţii foarte mari, precum încălzirea din Bucureşti, cu Termoenergetica şi Electrocentrale, şi din alte oraşe mari ale ţării, Gara de Nord, Portul Constanţa.

Per total însă, PNRR a fost un boost pentru economie şi a fost un antrenament pentru administraţie, care, târâş-grăpiş, a trebuit să se mişte ca să luăm aceşti bani. Astfel, în primele 6 luni din 2026 s-au încasat din PNRR 12 miliarde de lei de la UE, dublu faţă de aceeaşi perioadă din 2025, iar în tot anul 2025 s-au încasat 23 de miliarde de lei.

Filosofia de a sparge PNRR în sute de programe poate că a avut ca intenţie capilarizarea acestor finanţări la nivelul întregii ţări, însă a complicat mult „viaţa” autorităţilor locale sau a diverselor organisme responsabile şi treaba s-a blocat. 

Din păcate, un domeniu unde ar fi fost bună o mai mare absorbţie este cel al sănătăţii, unde, dintr-o listă de 40 de spitale care ar fi trebuit modernizate sau la care ar fi trebuit realizate corpuri noi, au rămas doar 6. Spitalele regionale de la Iaşi, Craiova şi Cluj sunt în întârziere, în condiţiile în care capacitatea statului român de a şi face lucruri, nu numai de a da legi, s-a diminuat foarte mult în ultimele decenii. 

Câți bani a ratat România din PNRR și cine poartă răspunderea (G4Media) - Legea integrității desparte apele între PNL și USR după ce liberalii au ales PNRR, iar USR, lupta (Adevărul) - Generalul Pahonțu, de neclintit. Cum a scăpat șeful SPP 18 ani fără o decizie CNSAS privind legăturile sale cu Securitatea (Snoop) - Dacă președintele Dan nu-l demite nici acum pe generalul Pahonțu, vom ști cine e șeful cui și vom reconfirma cine conduce această țară (Republica)

Toți și-au asumat pierderea, nimeni vina: Cum s-a îngropat legea salarizării în acuzații și calcule imposibile (SpotMedia)

Eșecul legii salarizării, oficializat miercuri seară chiar de președintele României, s-a transformat într-un nou război între PNL și PSD, cu acuzații de incompetență, populism, minciună și fugă de răspundere. Ilie Bolojan prezintă cifrele negocierilor și susține că social-democrații au cerut tot mai mulți bani, pentru ca în final să refuze proiectul. Sorin Grindeanu spune la rândul lui că Guvernul a fost incapabil să elaboreze o lege bună și încearcă acum să dea vina pe alții.

Schimbul de replici vine după ce președintele Nicușor Dan a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un acord și „și-au asumat, împreună”, pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR.

Continuarea pe pagina SpotMedia.

Câți bani a ratat România din PNRR și cine poartă răspunderea (G4Media)

Legea salarizării nu a ajuns în Parlament la vot după ce PSD s-a opus tuturor variantelor legii. 

Trei miniștri ai Muncii, toți de la PSD, Marius Budăi, Simona Bucura Oprescu și Florin Manole de la PSD, nu au făcut nimic, timp de aproape patru ani, pentru elaborarea actului normativ, deși se știa de acest jalon din PNRR din 2022. Sorin Grindeanu a motivat inactivitatea printr-o decizie comună PSD-PNL din 2022 de amânare a legii pentru perioada post-alegeri.

Abia în aprilie 2026, Florin Manole a trimis partenerilor sociali un prim draft al documentului. Noua lege a salarizării a rămas, după demisia lui Florin Manole, în sarcina lui Dragoș Pîslaru de la PNL, care a avut la dispoziție doar patru luni pentru elaborarea, negocierea și aprobarea noului act legislativ de care depindeau 770 de milioane de euro din PNRR.

Când Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul României, în 2021, planul era în valoare de aproximativ 29,2 miliarde de euro. Ulterior a fost renegociat și redus de trei ori.

Pe larg pe pagina G4Media.

Legea integrității desparte apele între PNL și USR după ce liberalii au ales PNRR, iar USR, lupta. Ce se află în spatele votului pentru „amendamentul Fritz” (Adevărul)

Senatul a adoptat, miercuri, 26 august, Legea integrității, care conține controversatul „amendament Fritz”, în ciuda apelurilor USR și a avertismentelor venite de la vârful Parlamentului European. Legea ajunge acum la promulgare, iar președintele Nicușor Dan va decide dacă o semnează sau o retrimite Parlamentului pentru reexaminare.

Politologul Cristian Pîrvulescu, profesor în cadrul SNSPA, vede în decizia PNL un calcul politic legat în primul rând de responsabilitatea pentru banii europeni. Liberalii vor să evite situația în care partidul ar putea fi acuzat că, prin votul din Parlament, a contribuit la pierderea tranșei din PNRR.

Disputa în jurul legii poate afecta relația dintre PNL și USR, două dintre partidele care susțin actuala majoritate pro-europeană. Pîrvulescu consideră însă că, în acest moment, niciuna dintre părți nu poate fi descrisă drept „anexa” celeilalte.

Integral în Adevărul.

Generalul Pahonțu, de neclintit. Cum a scăpat șeful SPP 18 ani fără o decizie CNSAS privind legăturile sale cu Securitatea (Snoop)

Timp de 18 de ani, directorul SPP, Lucian Pahonțu, nu a primit din partea CNSAS o decizie privind calitatea de lucrător al Securității. Snoop dezvăluie cum a fost posibil, după ce Recorder a arătat că generalul a făcut parte din forțele de represiune trimise de Nicolae Ceaușescu la protestele din decembrie 1989 și a fost implicat în Mineriada din iunie 1990.  

Verificarea CNSAS a fost îngreunată chiar de generalul Pahonțu, care nu a depus niciodată declarația pe proprie răspundere prin care să-și asume că nu a fost lucrător sau colaborator al Securității, o condiție obligatorie pentru cercetarea din oficiu CNSAS. SPP trebuia să o trimită din 2008, conform legii.

Cel mai longeviv șef de serviciu secret, Lucian Pahonțu, a fost numit în funcție de fostul președinte Traian Băsescu în decembrie 2005 și a fost păstrat ulterior de Klaus Iohannis și de Nicușor Dan, chiar și după ce a trecut în rezervă, în noiembrie 2024, la vârsta de 60 de ani.

„Sentimentul general era că totul era sub lupa lui Pahonțu”, care „știa ce nu știa nici CIA”, spune, pentru Snoop, un fost consilier prezidențial. Am discutat cu mai multe surse care au trecut pe la Cotroceni și cu foste cadre din SPP care l-au cunoscut pe Pahonțu.

Dacă președintele Dan nu-l demite nici acum pe generalul Pahonțu, vom ști cine e șeful cui și vom reconfirma cine conduce această țară (Republica)

Generalul Pahonțu, șeful secretelor tuturor politicienilor, este probabil unul dintre cei mai puternici și temuți oameni din statul român. El reprezintă în cel mai înalt grad „Interesul Național” pe care îl simțim manifestându-se în politică, în companii și instituții, în afaceri strategice, în societate sau în presă. Indiferent de votul democratic al oamenilor, în 36 de ani, „Interesul Național” a rămas la putere.

Teoretic, Nicușor Dan, președintele României, este șeful lui Pahonțu. Teoretic, Nicușor Dan este cel mai votat, prin urmare cel mai „legitim” om politic din România. Teoretic, poporul i-a dat o putere uriașă să schimbe lucrurile și să desprindă România de securism.

Practic, dacă președintele Dan nu-l demite nici acum pe generalul Pahonțu, vom ști cine e șeful cui și vom reconfirma cine conduce această țară, scrie jurnalistul Florin Negruțiu, autor fondator Republica.

România va avea două pierderi majore dacă nu adoptă legea salarizării. Avertismentul analistului Adrian Mitroi: „Inflația și deprecierea vor eroda masiv puterea de cumpărare” (Libertatea) - „Vom mânca iarbă și scoarță de copac”. Avertismentul consilierului BNR, întărit de Cristian Păun: „România riscă să ajungă mai rău decât Grecia” (Adevărul) - Harta marilor angajatori din România: Care sunt cele mai mari companii după numărul de salariați, județ cu județ (Economedia)

770 de milioane de euro sau un principiu? Cade Ilie Bolojan în capcana PSD? (G4Media)

Ilie Bolojan și PNL sunt puși azi în fața unei alegeri dificile. Votează legea integrității masacrată de PSD și CCR pentru a salva (ipotetic) 770 de milioane de euro din PNRR? Sau respinge votul și apără un principiu de bază al statului de drept, neretroactivitatea legii, dar și dreptul timișorenilor de a avea primarul pe care l-au ales? Ambele decizii sunt dificile, cu costuri politice și economice, dar una singură e corectă.

Neretroactivitatea legii e un principiu fundamental al statului de drept și al democrației. Or, dacă Bolojan a reușit să performeze ca premier și ca politician a fost pentru că cetățenii și colegii din PNL și USR l-au susținut deoarece l-au considerat un om al principiilor. Un politician fundamental diferit de PSD. Cu un astfel de vot, Ilie Bolojan își va diminua capitalul de încredere și dimensiunea morală. Va întări imaginea de contabil riguros cu vederi înguste.

Integral pe pagina G4Media.

România va avea două pierderi majore dacă nu adoptă legea salarizării. Avertismentul analistului Adrian Mitroi: „Inflația și deprecierea vor eroda masiv puterea de cumpărare” (Libertatea)

Adrian Mitroi, analist economic, profesor de Psihologie și Comportament Organizațional la Academia de Studii Economice (ASE), a explicat pentru Libertatea ce se întâmplă dacă legea salarizării nu va fi adoptată.

„România se află astăzi într-o ecuație macroeconomică extrem de complicată: o creștere economică aproape de zero, un deficit bugetar masiv și costuri de finanțare tot mai ridicate. În acest context, legea salarizării unice devine o piesă esențială în mecanismul de stabilizare fiscală a țării”.

„Suma de 770 de milioane de euro din PNRR nu ar fi rezolvat singură deficitul României”.

Aici este vorba despre fonduri europene nerambursabile care, odată pierdute, trebuie compensate prin împrumuturi noi, prin redistribuiri interne sau prin tăieri de la alte capitole bugetare. Potrivit analistului, doar dobânzile suplimentare pentru înlocuirea acestor bani pot fi estimate la 5 milioane de euro pe lună, într-un context în care România plătește deja aproape un miliard de euro lunar doar pentru a-și acoperi dobânzile la datoria publică.

Mai mult, avertizează specialistul, „pierderea acestui jalon nu declanșează, de una singură, o criză macroeconomică. Pericolul real vine din efectul de cumulare: mai puține fonduri nerambursabile, o nevoie crescută de finanțare externă și o presiune suplimentară pe randamente, adică pe costul la care statul se împrumută. Evident, pe plan intern va urma jocul politic obișnuit al plasării responsabilității, o harababură din care lipsește tocmai asumarea față de încrederea oferită de cetățeni”.

„Vom mânca iarbă și scoarță de copac”. Avertismentul consilierului BNR, întărit de Cristian Păun: „România riscă să ajungă mai rău decât Grecia” (Adevărul)

Declarația șocantă a consilierului BNR privind un scenariu de criză extremă a stârnit un val de reacții. Economistul Cristian Păun analizează situația reală a României și avertizează că datoria externă uriașă și lipsa reformelor ne pot împinge direct spre un acord dur cu FMI.

Păun consideră că în acest moment situația României este mai gravă decât în timpul crizei care a debutat în 2009. Comparativ cu situația în care ne găseam în acei ani, România a adunat o datorie uriașă pe care o plătește tot mai greu, iar începând cu 2027 vin ani și mai complicați, cu un vârf al plăților pentru datoria externă.

Situația este cu atât mai complicată cu cât economia se află într-o pierdere de turație, iar motoarele creșterii de până acum, mai ales consumul, se află la cote minime. În plus, creșterea taxelor și a impozitelor nu mai reprezintă o opțiune și ar ruina și mai mult economia, crede Cristian Păun.

Pe larg în Adevărul.

Cine să facă PIB, cine să plătească taxe: Peste 185.000 de locuri de muncă pierdute din decembrie 2024 încoace (CursDeGuvernare)

Din 2024 și până la finalul lunii iunie 2026, numărul salariaților din România a scăzut cu peste 185.000 de persoane. Este vorba despre balanța salariaților activi, calcul realizat pe baza datelor raportate de Ministerul Muncii, corespunzătoare înregistrărilor din sistemul informatic ReGes/Revisal, informează CursDeGuvernare.

Locurile de muncă dispărute, majoritatea din industrie, sunt mult mai numeroase, dar o parte redusă soldul salariaților a fost acoperit de joburile nou create în servicii și construcții.

Industria prelucrătoare, de pildă, a pierdut, în ultimul an și jumătate, 51.600 de job-uri, ceea ce înseamnă o medie de 2850 de salariați pe lună.

Declinul a început încă din toamna anuui 2024 – anul cu multiple alegeri politice – an în carenumărul mediu al salariaților din România atinsese vârful deceniului încheiat în decembrie acel an – 5.746.452, conform datelor oficiale. În luna decembrie 2024, însă, salariații activi mai erau 5.723.515, o scădere abruptă.

La sfârșitul lunii iunie 2026 mai mai erau doar 5.561.215 de salariați activi, situație ce confirmă fenomenul grav semnalat de CursdeGuvernare anul trecut – contracția constantă a pieței muncii care a început spre sfârșitul lui 2024.

Harta marilor angajatori din România: Care sunt cele mai mari companii după numărul de salariați, județ cu județ (Economedia)

De la CFR și Automobile Dacia până la Dedeman, Ford Otosan și Romgaz, marile companii din România concentrează mii de angajați și generează afaceri de miliarde de lei în toate județele țării. Economedia a analizat tabloul marilor angajatori din fiecare județ, conform datelor raportate de companii pentru 2025.

De ce se blochează toate negocierile la Cotroceni. Greșeala principală a lui Nicușor Dan: „Nu e lipsit de forță, are propria agendă” (Adevărul) - Mașina în care ne aflăm se îndreaptă cu toată viteza spre zid. România mai are doar câteva zile să salveze miliardele din PNRR (Republica) - Costul mobilizării IGSU din dosarul „Viorel Pașca”, privind așezămintele ilegale de la Dumbrava: 1,2 milioane de lei. Motivul pentru care banii nu vor fi recuperați niciodată (Libertatea) - Îngropați a treia oară. Cum a închis justiția din România cazul oamenilor legați de paturi în timp ce angajații centrului lucrau acasă la șef: „toți au murit” (Snoop)

De ce se blochează toate negocierile la Cotroceni. Greșeala principală a lui Nicușor Dan: „Nu e lipsit de forță, are propria agendă” (Adevărul)

Cu miza adoptării contra cronometru a Legii salarizării și a formării unui nou Executiv, președintele Nicușor Dan a convocat pentru marți o nouă rundă de consultări la Cotroceni cu liderii PNL, PSD, USR și UDMR. Reuniunea are loc într-un moment critic, în care analiștii politici descriu Administrația Prezidențială ca fiind blocată într-o strategie proprie, greu de descifrat, ce oscilează între retragere totală și intervenții de forță în treburile partidelor.

Blocajul actual reflectă, în opinia analistului politic George Jiglău, o tensiune mai profundă între așteptările publicului și realitatea politică. Mulți dintre cei care l-au votat pe Nicușor Dan l-au perceput ca pe un salvator capabil să rezolve problemele fără a se baza pe partidele politice, însă realitatea guvernării a demonstrat că președintele acționează în cadrul aceluiași sistem politic pe care mulți îl critică.

Pe larg în Adevărul.

Mașina în care ne aflăm se îndreaptă cu toată viteza spre zid. România mai are doar câteva zile să salveze miliardele din PNRR (Republica)

Încet, dar tot mai sigur, ne îndreptăm spre dezastru. PNRR se va încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe. Demența politicienilor a ajuns la paroxism: după ce PSD a îngropat finanțele publice prin politica sa dincolo de iresponsabilă din 2024 și s-a opus cu o îndârjire sinucigașă oricărei reforme cât timp a făcut parte din guvern până în această primăvară, acum acționează pentru a fi sigur că S&P ne va coborî în categoria țărilor „nerecomandate investițiilor”. Întâi a făcut praf legea ANI, iar acum este ferm împotriva legii privind salariile din sectorul public, unde luptă cot la cot cu sindicatele – care vor fi părtașe la îngroparea economiei și a oricărei șanse de progres pentru mai bine de un deceniu de acum încolo.

Continuarea pe pagina Republica.

Dragostea dintre PSD și sindicate duce România la un pas de faliment (SpotMedia)

Doar cine nu vrea să vadă nu vede că Sorin Grindeanu și PSD nu au decât un singur scop, acela de a controla resursele publice în interes propriu. 

Nu există nici cea mai mică preocupare pentru bunăstarea cetățenilor, în general, și nici a salariaților din domeniul public, în special, așa cum s-a tot lăudat în ultima vreme liderul social-democrat. 

Dar dacă obiectivul politic al PSD e destul de străveziu și toxic, e de neînțeles orbirea liderilor de sindicat care sacrifică interesele celor pe care-i reprezintă pentru cel al unui partid care are astăzi sub 15% susținere publică.

Problema României și a sindicatelor, în special, este aceea că orice reducere a ratingului de țară în care investitorilor li se spune că e periculos să facă afaceri aici va produce un tsunami financiar care va spulbera tot.

Marea problemă nu e că, în cazul în care nu trece Legea salarizării unitare, se pierd niște “amărâte de milioane de euro”, cum le consideră propaganda pesedistă, ci pierderea lor reprezintă semnalul că economia nu se reformează și devine nesigură, deci nu e recomandat să se investească în ea.

De aceea, România nu trebuie să rateze niciun jalon major din PNRR, pentru că ratarea va veni la pachet cu scăderea ratingului de țară și trecerea în categoria junk.

Peste două luni, atunci când nu vor mai fi bani, când Ilie Bolojan nu va mai fi premier, când nu vom avea buget pentru că va fi imposibil de făcut la dobânzile uriașe de finanțare a activităților publice, când vor începe concedierile, protestele și grevele, ce va face PSD? Va da vina pe Bolojan și Fritz, pe greaua moștenire, aruncând “mortul” în curtea Palatului Cotroceni.

Integral în publicația electronică SpotMedia.

Costul mobilizării IGSU din dosarul „Viorel Pașca”, privind așezămintele ilegale de la Dumbrava: 1,2 milioane de lei. Motivul pentru care banii nu vor fi recuperați niciodată (Libertatea)

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență estimează cheltuielile pentru mobilizarea paramedicilor și pompierilor care au participat la descinderile DIICOT de la casele lui Viorel Pașca din județul Bihor  la aproape 1,2 milioane de lei.

Suma reiese dintr-un răspuns transmis de IGSU în urma unei solicitări de informații a ziarului Libertatea. Instituția a transmis și devizul misiunii, calculat „la virgulă”. Documentul arată că la misiune, care a durat 33 de ore, au participat 340 de oameni aduși din aproape toată țara, inclusiv de la Constanța, Galați, Botoșani și Suceava. Doar 6 oameni au fost din Bihor.

Cea mai mare sumă, aproape 640.000 de lei, a fost pentru mobilizarea mașinilor și echipamentelor folosite în misiunea organizată din dispoziția lui Raed Arafat. De asemenea, au fost plătite oamenilor ore suplimentare de aproape 230.000 de lei.

IGSU a transmis că instituția nu va face niciun demers de recuperare a banilor pentru că misiunea a fost una „umanitară”, iar în astfel de situații, IGSU nu solicită recuperarea banilor cheltuiți.

Între timp, dosarul a suferit o răsturnare de situație spectaculoasă. În 14 august 2026, Tribunalul Bihor a ridicat definitiv sechestrele instituite de procurori asupra bunurilor, conturilor și banilor familiei Pașca și ai Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”. Viorel Pașca și patru membri ai familiei sale sunt investigați de procurorii DIICOT pentru constituire a unui grup infracțional și alte fapte. 

Cazul vizează așezămintele administrate de Pașca de la Dumbrava din județul Bihor, cunoscute ca azile ilegale, unde anchetatorii continuă expertizele și audierile în timp ce suspecții sunt cercetați fără măsuri preventive de îngrădire a libertății.

Îngropați a treia oară. Cum a închis justiția din România cazul oamenilor legați de paturi în timp ce angajații centrului lucrau acasă la șef: „toți au murit” (Snoop)

Bolnavi cu afecțiuni psihice de la centrul Măciuca, Vâlcea, au fost legați de pat pentru ca angajații să lucreze la casa șefului. Dosarul a fost clasat după câteva luni, redeschis la București și închis definitiv un deceniu mai târziu. Un fost angajat iese la lumină și povestește cum sursele procurorilor au fost puse pe lista neagră și îndepărtate din DGASPC. Iar Parchetul n-a găsit făptașii, dezvăluie Snoop.

Varianta finală a proiectului salarizării, înmânată partidelor – Este forma acceptată de Comisie și care permite încadrarea în limitele bugetare planificate.  Noi discuții la Cotroceni, săptămâna viitoare (CursDeGuvernare) - Campionii banilor europeni din Mecanismul de Redresare și Reziliență (Libertatea) - Fotbal pe bani de la stat: Cum ajung primăriile principalii finanțatori ai cluburilor din Liga 1 și care sunt efectele acestei practici asupra competiției sportive și utilizării fondurilor publice? (Economedia)

Întrebarea care trebuie pusă după neutralizarea dronei de lângă Neptun Deep: va trebui ca proiectul să fie pus pe hold până la obţinerea păcii în Ucraina? (Ziarul Financiar)

Neptun Deep este cea mai mare investiţie din energia românească, circa 4 mld. euro, cu o producţie la platou de aproximativ 8 mld. metri cubi pe an timp de circa zece ani şi cu venituri la bugetul de stat estimate de cele două companii la circa 20 mld. euro pe durata proiectului.

Neutralizarea de către avioa­nele româneşti a unei drone a cărei provenienţă este încă necunoscută în apropierea uriaşului proiect Neptun Deep din Marea Neagră, o investiţie de 4 mld. euro pentru 100 mld. metri cubi de gaze, vine cu o întrebare foarte grea, dar care trebuie pusă: va ajunge România să decidă punerea acestui proiect pe hold până se va obţine pacea în Ucraina, pentru a nu creşte riscul distrugerii a ceea ce este deja construit?

O altă întrebare este dacă mai pot fi amânate lucrările până când vor înceta ostilităţile, având în vedere gradul avansat al proiectului.

Conform unor declaraţii anterioare ale reprezentanţilor Lockheed Martin România, o soluţie pentru apărarea Neptun Deep poate fi prin drone navale.  Adrian Iacob, directorul firmei, a spus la un eveniment ZF ca proiectul Neptun Deep poate fi apărat cu drone navale care stau în apă 30 de zile, se învârt în jurul platformei, transmit informaţii online, stau şi la suprafaţă, şi dedesubt, la 200 de metri.

Varianta finală a proiectului salarizării, înmânată partidelor – Este forma acceptată de Comisie și care permite încadrarea în limitele bugetare planificate. Radu Burnete: „Nu s-a ajuns la niciun acord”. Noi discuții la Cotroceni, săptămâna viitoare (CursDeGuvernare)

Varianta finală a legii salarizării, care să corespundă și exigențelor Comisiei Europene, dar și constrângerilor bugetare pe care le are România, le-a fost înmânată partidelor, joi, a anunțat consilierul prezidențial Radu Burnete, la finalul discuțiilor purtate la Cotroceni de președintele Nicușor Dan și liderii formațiunilor din fosta coaliție guvernamentală.

Nu s-a ajuns la niciun acord politic pe această reformă – jalon PNRR, dar urmează o nouă întâlnire săptămâna viitoare, tot la Cotroceni și în același format.

”În ultima săptămână, Ministerul Muncii alături de Ministerul de Finanţe a făcut foarte multe calcule şi evaluări, încercând să răspundă solicitărilor care au venit din partea sindicatelor, din partea partidelor, din partea familiilor ocupaţionale şi aşa mai departe. Aceste discuţii şi aceste simulări nu sunt simple. Vreau să vă gândiţi că discutăm de o lege care valorează, până la urmă, aproape 170 miliarde de lei în fiecare an şi afectează peste un milion de oameni. De asta durează atât de mult”, a explicat consilierul prezidențial Radu Burnete, citat de CursDeGuvernare.

Proiectul a pornit de la o primă formă ce cumula o suplimentare cu doar opt miliarde de lei a cheltuielilor statului cu personalul, însă PSD (după ieșirea de la guvernare) și sindicatele din Educație și Sănătate au solicitat majorări ce ar urca impactul spre dublul acestor majorări – înspre 16 miliarde lei.

Guvernanții au garantat că nu va scădea niciun salariu, dar sindicaliștii au solicitat în permanență conservarea veniturilor.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, declarat joi, înaintea discuțiilor de la Cotroceni, că cererile sindicatelor nu pot fi acceptate în integritate: efortul financiar suplimentar pentru salariații din Educație și Sănătate ar fi depășit plafonul maxim sustenabil pentru România, punând în pericol ratingul de țară.

Campionii banilor europeni din Mecanismul de Redresare și Reziliență (Libertatea)

Statele UE trag linie pe 31 august la implementarea planurilor convenite cu Bruxellesul în ceea ce privește Mecanismul de Redresare și Reziliență, resursă care a adus unor țări zeci de miliarde de euro.

România, mediocră la bani, codașă la viteza implementării.

Libertatea prezintă podiumul statelor cu zece zile înainte de încheierea termenului de implementare a planurilor de redresare și reziliență.

Campioană e Italia, care a atras 165,99 miliarde euro,adică 85% din ce a avut ca plan pe hârtie.

Al doilea stat ca valoare a banilor primiți e Spania. 77,6 miliarde euro a atras statul iberic.

Pe locul trei e Polonia, urmată de Franța și Grecia.

Fotbal pe bani de la stat: Cum ajung primăriile principalii finanțatori ai cluburilor din Liga 1 și care sunt efectele acestei practici asupra competiției sportive și utilizării fondurilor publice? (Economedia)

În ultimii ani, practica finanțării echipelor de fotbal din bani publici a devenit tot mai vizibilă — nu pentru că înainte nu se întâmpla, ci pentru că sumele investite de primării au crescut constant, arată o analiză Economedia.

Într-un sport profesionist care, teoretic, ar trebui să funcționeze pe baze comerciale și finanțări private, primăriile au ajuns să joace un rol esențial în existența unor cluburi. Fenomenul ridică semne de întrebare despre modul în care sunt prioritizați și cheltuiți banii publici, despre echitatea dintre cluburile sprijinite de consiliile locale și cele finanțate exclusiv privat, dar și despre rolul statului în fotbalul de performanță.

Mai mult de jumătate dintre echipele din primele două ligi sunt finanțate din bani publici — doar în 2024, cel puțin 24 de echipe din primele două eșaloane au beneficiat de fonduri consistente din bugetele locale, în unele cazuri de ordinul milioanelor de euro.

FC Voluntari, care în sezonul 2025/26 a evoluat în Liga a II-a, a primit cele mai mari finanțări dintre toate cluburile analizate — aproape 20 de milioane de euro din bani publici între 2018 și 2024.

FC Botoșani, la polul opus, a încasat cei mai puțini bani din bugetul local: sub 600.000 de euro în perioada 2020-2023, iar în 2024 și 2025 finanțările s-au oprit complet. Echipa s-a menținut în primul eșalon doar cu ajutorul finanțatorului privat, Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani.