Programul „Anghel Saligny”, mărul discordiei din Coaliție. Analist: „Nu cred că un partid serios poate să stea la mâna unor primari” (Adevărul) - Mizerie sau mâncare proastă în spital? Ministrul Sănătății spune că managerul sau șeful de secție vor putea fi sancționați (Europa Liberă) - INTERVIU Spitalele „ca instituții sociale pentru angajați”. Un cunoscut medic explică cum a ajuns un pat de spital să coste mai mult decât un pat de hotel (HotNews) - Analiză dură a lui Mircea Miclea a măsurilor din educație: contabilicești, efect infim asupra bugetului, impact catastrofal asupra școlii, profesorilor și democrației - Interviu (SpotMedia)

Culisele ședinței care a fost la un pas să rupă Coaliția. Miza: banii pentru primari (Libertatea)

Pachetul 2 de măsuri de austeritate, prin care se urmărea inclusiv blocarea programului de Investiții „Anghel Saligny”, a fost amânat, iar banii pentru teritoriu ar urma să vină în continuare, însă proiectele vor fi analizate fiecare în parte. Asta au decis liderii Coaliției după o ședința care a durat aproape 3 ore la Palatul Victoria.

Cea mai mare presiune a venit din partea PSD, unde un nucleu puternic de șefi de filiale și primari s-au lipit de Paul Stănescu (secretarul general al PSD), cel mai influent lider care a pledat pentru „Anghel Saligny”, iar, în mod paradoxal, inclusiv aleși ai PNL au cerut sprijin tot la PSD pentru a-l convinge pe Ilie Bolojan să nu închidă robinetul cu bani esențial pentru dezvoltarea locală.

În momentul de față banii pentru „Anghel Saligny” aferenți bugetului pe 2025 s-au terminat, susțin surse liberale. După cum a scris anterior Libertatea, de la demararea programului „Anghel Saligny” până în prezent au fost plăți circa 21 de miliarde de lei, iar programul are un buget de 65,5 miliarde de lei, urmând a fi implementat până în 2028. 

Liderii decontării pe lucrări de apă-canal și drumuri sunt județe ca Iași, Vâlcea și Teleorman, în timp ce la gaze naturale sunt județe ca Olt și Buzău. Așadar, majoritatea sunt fiefuri PSD, însă sunt și multe UAT-uri conduse de liberali care beneficiază de fonduri.

Programul „Anghel Saligny”, mărul discordiei din Coaliție. Analist: „Nu cred că un partid serios poate să stea la mâna unor primari” (Adevărul)

"Anghel Saligny", programul care a dus la ruperea guvernului PNL-USR în 2021, stârnește din nou dezbateri aprinse în noua coaliție PSD-PNL-USR-UDMR. Înaintea congresului pentru alegerea președintelui, PSD a reușit să se impună și să bifeze din cerințele primarilor săi. Între timp, disputele coaliției vor fi purtate în mod special între PSD și USR, dar pericolul unei ieșiri de la guvernare este înlăturat de situația dificilă a statului, spun analiștii.

Rezultatul negocierilor din prezent va conta foarte mult la congresul PSD, explică în Adevărul consultantul politic Adrian Zăbavă: „cine vrea să joace la Congresul PSD trebuie să spună, să vocifereze pe această temă, semnalizând primarilor din PSD că sunt de partea lor. Putem să spunem și că aceste mesaje sunt adresate și colegilor de coaliție, pentru că până la urmă Partidul Social Democrat a încercat să pună presiune pe acest subiect”.

De altfel, PSD nici nu ar avea beneficii în privința ieșirii de la guvernare, iar rezultatele discuțiilor care vor urma pe proiectele din Anghel Saligny sunt incerte. Prin urmare, liderii social-democrați vor trebui să se mulțumească cu mai puține resurse, în ciuda amenințărilor cu ieșirea de la guvernare și a săgeților lansate asupra conduceri guvernării în ultimele zile.

„Între PSD și USR sunt schimburi de genul ăsta. Practic, acolo este conflictul principal din coaliția asta, între PSD și USR, Bolojan caută să mențină un oarecare echilibru, UDMR e tot pe zona aesta de echilibru, deci e vorba de USR versus PSD. Nu cred că un partid serios poate să stea la mâna unor primari, oricât de importanți ar fi ei pentru comunitățile locale sau cu o importantă politică într-un context electoral. Deci nu poți tu, un partid care se mândrește cu faptul că e principalul partid al țării, să fii șantajat de oameni care, mă rog, își pierd niște resurse. (...)

Acum, până nu se rezolvă luptele pentru putere de la nivelul PSD-ului, comunicarea asta cu un ochi înspre propriul partid va exista. La celelalte partide s-a rezolvat deja situația asta de interimat, la ei încă nu”, mai subliniază politologul George Jiglău.

Mizerie sau mâncare proastă în spital? Ministrul Sănătății spune că managerul sau șeful de secție vor putea fi sancționați (Europa Liberă)

Gradul de satisfacție al pacienților și curătenia din spitale vor fi două dintre criteriile de performanță pe care Ministerul Sănătății vrea să le includă în fișa postului managerilor și șefilor de secție.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spune că multe spitale din România cheltuiesc aproape toți banii pe care îi au doar pentru salarii, medicamente sau consumabile.

Prea puține fonduri mai rămân și pentru îmbunătățirea condițiilor din spital. E ceea ce Alexandru Rogobete speră că se va schimba odată ce un nou set de criterii de performanță va fi stabilit de minister.

Astfel, printre criteriile de care se va ține cont atunci când directorii de spitale și șefii de secție vor fi evaluați vor fi curățenia și gradul de satisfacție al pacienților față de modul cum au fost îngrijiți.

INTERVIU Spitalele „ca instituții sociale pentru angajați”. Un cunoscut medic explică cum a ajuns un pat de spital să coste mai mult decât un pat de hotel (HotNews)

O treime din spitalele din România cheltuiesc 80% din buget pentru salarii și funcționează ca să aibă cineva unde să lucreze, ci nu pentru a trata pacienți, spune medicul Daniel Coriu, fost președinte al Colegiului Medicilor, într-un interviu pentru cititorii HotNews. „Toți cei care au fost în funcții până acum știau despre aceste probleme, dar nici măcar nu au vorbit despre ele pentru că imediat ar fi fost căsăpiți de cei din jur”.

Daniel Coriu se așteaptă ca unele dintre măsurile de reformă pentru sănătate prezentate de premierul Ilie Bolojan, ministrul Alexandru Rogobete și președintele CNAS, Horațiu Moldovan, să se lovească de rezistența din sistem. 

Analiză dură a lui Mircea Miclea a măsurilor din educație: contabilicești, efect infim asupra bugetului, impact catastrofal asupra școlii, profesorilor și democrației - Interviu (SpotMedia)

Profesorul Mircea Miclea, fost ministru al Educației și fondatorul Institutului de cercetare-dezvoltare Cognitrom, analizează, în interviul pentru spotmedia.ro, măsurile care sunt luate în Educație, pentru a reduce cheltuielile: normă didactică mărită pentru profesori, multe burse școlare eliminate, lipsă de viziune asupra calității educației.

Asta nu e solidaritate, e nedreptate. S-au fabricat datele pentru a susține politica, nu există niciun fel de viziune, doar o atitudine contabilicească de a reduce deficitul bugetar, tăind tot de acolo de unde s-a tot tăiat. Solidaritatea trebuie să înceapă de acolo de unde s-a dat prea mult, nu de acolo de unde s-a dat prea puțin.

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE (G4Media) - Stafia regimului comunist încă îi bântuie pe români. Pericolele (re)evaluării regimului condus de Ceaușescu: „Și cuvintele pot deveni gloanțe” (Libertatea) - Bani și bași | Ar trebui festivaluri ca Neversea și UNTOLD să fie duse în afara orașelor? Câteva răspunsuri (Panorama)

PSD, rupt între Stănescu și Grindeanu pe tema ieșirii de la guvernare (SpotMedia)

De două zile liderii PSD transmit mesaje contradictorii, arătând că la nivelul partidului dezorientarea e mare, odată cu declanșarea unor reforme instituționale. 

Social-democrații au fost de acord cu creșterea taxelor, dar când a venit vorba de reduceri de posturi în administrația centrală și locală, mai puțini bani pentru primari și mai puține privilegii pentru rețelele de partid din instituții, discursul s-a schimbat, iar unii lideri cer ieșirea de la guvernare.

Cine și-ar fi imaginat în urmă cu un an, când PSD, aliniat în spatele lui Marcel Ciolacu, se pregătea să recâștige Palatul Cotroceni după aproape un sfert de secol și să controleze încă o lungă perioadă România, că marele partid va ajunge să fie prins, fără scăpare, între forța politică a unui președinte surpriză și cea a unui prim-ministru de coșmar din perspectiva elitelor bugetare.

Conform mai multor surse, social-democrații sunt dezorientați, speriați de pierderea susținerii publice și fără soluții. În acest tumult al schimbărilor declanșate de premierul Ilie Bolojan, în PSD s-au conturat două tabere, una condusă de Paul Stănescu și cealaltă de Sorin Grindeanu.

Primul, care deține și poziția de secretar-general al partidului, a cerut public ieșirea de la guvernare.

Bogatul și influentul baron local se gândește că din Parlament PSD, folosind AUR, ar putea cenzura acțiunile Guvernului, blocând reformarea instituțiilor publice.

Dar Paul Stănescu uită faptul că situația de astăzi e diferită de cea 2007, atunci când PSD a susținut guvernul minoritar al lui Călin Popescu Tăriceanu, fără să fie formal la guvernare. În acea perioadă, social-democrații erau Puterea și Opoziția în acelaşi timp, se aflau într-o alianță informală cu liberalii aflați la guvernare, alianță care i se opunea lui Traian Băsescu, președintele de atunci.

Astăzi, în cazul unei ieșiri a PSD de la guvernare, nimeni din partid n-ar putea garanta că fără accesul la resurse bugetare, fără controlul unor ministere și instituții, partidul ar putea să-și revină.

Citiți mai mult pe pagina SpotMedia.

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE (G4Media)

Noul context strategic european, care aduce finanțări fără precedent pentru industria de armament și muniție, tensiunile din NATO generate de președintele SUA, Donald Trump, și nu în ultimul rând războiul din Ucraina regăsesc industria românească de apărare în amorțire: subfinanțată, lipsită de tehnologie, de contracte internaționale și cu un management infliltrat politic. Pe de altă parte, fabricile de tradiție au încă personal calificat și mulți oameni capabili de inovație, o resursă prea puțin folosită. În plus, se anunță o serie de colaborări internaționale și proiecte noi de dezvoltare a unor facilități de producție.

Analiza pe larg pe pagina G4Media.

Stafia regimului comunist încă îi bântuie pe români. Pericolele (re)evaluării regimului condus de Ceaușescu: „Și cuvintele pot deveni gloanțe” (Libertatea)

Ultimul sondaj INSCOP a arătat că tendința românilor e de a reevalua tot mai mult regimul comunist și pe Nicolae Ceașescu, cifrele fiind îngrijorătoare, după cum arată mai mulți specialiști, care au și dezbătut rezultatele studiului.

Câteva dintre reperele sondajului arată că o parte a respondenților sunt nostalgici după o perioadă neagră a țării noastre, în timp ce aproximativ jumătate dintre tinerii chestionați mai degrabă văd cu ochi buni pe fostul dictator și practici condamnate oficial de instituțiile statului, România având un raport de condamnare a regimului comunist.

48,4% dintre cei chestionați consideră că se trăia mai bine înainte de 1989, 65,1% că era mai puțină corupție, iar 66,2% că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, 85,1% că mâncarea era mai sănătoasă, cu toate că 80,9% recunosc că era mai puțină libertate și 59,2% că regimul e responsabil de abuzuri și crime.

Amănunte în Libertatea.

Bani și bași | Ar trebui festivaluri ca Neversea și UNTOLD să fie duse în afara orașelor? Câteva răspunsuri (Panorama)

România a devenit o piață importantă pentru evenimente de acest fel, dar un festival ca Neversea Kapital sau ca UNTOLD adună și critici, an de an. Adesea, oamenii care locuiesc în zonă se plâng de deranj, în vreme ce organizatorii și autoritățile nu-și asumă vreo vină, din moment ce evenimentele sunt organizate, cel puțin la nivel declarativ, în acord cu ce spune legea.

Realitatea e că, la mijloc, sunt foarte mulți bani. Iar când banii vorbesc, pare că nu mai contează nivelul de decibeli la care o fac, scrie Panorama.

Anul trecut, România a fost vizitată de aproape 2,4 milioane de turiști străini, în creștere cu 13,5% față de 2023, arată datele oficiale. Bucureștiul conduce topul destinațiilor și e urmat de județele Constanța, Brașov, Cluj, Prahova, Bihor, Sibiu, Suceava, Vâlcea și Mureș.

Deși nu știm numărul, e clar că mulți vin și pentru artiștii pe care-i pot vedea în acea perioadă pe scenele din România. În cazul Clujului, spre exemplu, UNTOLD prinde, de câțiva ani încoace, prima parte a clasamentului în mai toate topurile internaționale de festivaluri, având în vedere anvergura evenimentului.

80 mil. € /an este contribuția UNTOLD la economia Clujului, potrivit organizatorilor.

„Sunt bani care rămân în servicii conexe – de la hoteluri, apartamente care se închiriază, taxiuri, servicii de car sharing, terase, restaurante, mall-uri, deci orice afaceri din oraș”, afirmă Edy Chereji, cofondator UNTOLD și organizatorul evenimentului de la București. Chereji punctează că impactul depinde, într-adevăr, și de dimensiunea comunității locale.

Pista falsă a președintelui Dan și un mare semnal de alarmă (SpotMedia) - Omul care a făcut 800 de angajări în sistemul public face dezvăluiri din interior: „La stat nu e suficient să pui pe cineva care se pricepe” (HotNews) - Ce șanse sunt ca măsuri precum condiționarea restituirii permisului de plata taxelor să treacă de CCR (Adevărul) - Mută Executivul presiunea pe bănci pentru a reduce costurile în imobiliare? (Ziarul Financiar) - România, țara unde meseria se fură, nu se învață. Poate învățământul dual să șteargă rușinea de a ne da copiii „la profesională”? (Panorama) 

Bine ați revenit în comunism! Cum a ajuns Ceaușescu personajul pozitiv al poveștii noastre? (Republica)

Două treimi dintre români cred că Ceaușescu a fost un lider bun pentru țară și numai 24% dintre ei cred că Ceaușescu a fost un lider rău. 

E greu să citești informația asta și să mergi mai departe ca și cum nimic special nu s-ar fi întâmplat. E greu pentru că aceste două treimi din societatea românească înseamnă enorm.

Ne-am trezit, la aproape patru decenii de la Revoluție, în situația în care ajungem să ne raportăm la un dictator care ne-a chinuit părinții și bunicii ca la un lider bun de țară. Deci, practic, cel care trimitea Securitatea să te bată dacă aveai câteva inele de aur în casă sau dacă spuneai ceva frumos despre Occident a fost, din punctul de vedere al foarte multor români, un lider bun de țară. E halucinant.

Războiul informațional fix din etapa asta a început: cultivarea nostalgiei pentru trecutul comunist. Un Ceaușescu tolerabil sau chiar agreabil e un loc perfect pentru debutul unor manipulări mai complexe, mai sofisticate.

Când un dictator devine suportabil pentru populație, atunci populația aceea începe să aibă propriile probleme morale.

Integral, în Republica.

Pista falsă a președintelui Dan și un mare semnal de alarmă (SpotMedia)

Cu un PSD dispus să meargă pe calea naționalismului, așa cum a anunțat președintele partidului Sorin Grindeanu, un AUR ajuns la 40 de procente și multiple planuri de dezinformare și manipulare extremistă atât în online, cât și în offline, cu rețeta folosită și pentru a crea fenomenul Călin Georgescu, președintele a avut ca prioritate de început de mandat nuanțarea legionarismului și fascismului, pentru a nu ostiliza unul din cele două grupuri sociale pe care Nicușor Dan le consideră dominante.

Unul dintre aceste grupuri a devenit masă de manevră pentru forțe distructive, toxice, de tipul celor care pun în scenă nu doar campanii de manipulare și isterie colectivă în social media, dar și acte de violență și anarhie în offline, cum a fost gestul de a bloca o autostradă, duminică.

E un serios semnal de alarmă, pentru punerea în scenă a unui fals război civil, o strategie pe care Rusia o poate folosi la București, după cum a avertizat recent istoricul Cosmin Popa.

Continuarea, pe pagina SpotMedia.

INTERVIU VIDEO Omul care a făcut 800 de angajări în sistemul public face dezvăluiri din interior: „La stat nu e suficient să pui pe cineva care se pricepe” / Riscurile la schimbările anunțate de Bolojan (HotNews)

„Joburile la stat sunt singura sursă de venit, de influență și putere a partidelor. Altceva nu au”, afirmă George Butunoiu, unul dintre cei mai vechi headhunteri din România, specializat și în recrutări pentru instituții publice, într-un interviu la podcastul HotSpot de la HotNews. El afirmă că schimbările anunțate de Bolojan nu pot fi făcute fără să fie modificate și „câteva legi sau câteva zeci de legi”. Oferă și exemple concrete, inclusiv de bonusuri de sute de mii de euro. „Singura rațiune a existenței partidelor politice sunt joburile de la stat”, mai spune el.

George Butunoiu vorbește, la podcastul HotSpot, despre modalitățile în care partidele controlează numirile la companiile de stat: criterii scrise cu dedicație, selecții trucate, contracte favorabile exclusiv celui angajat. 

ANALIZĂ Ce șanse sunt ca măsuri precum condiționarea restituirii permisului de plata taxelor să treacă de CCR (Adevărul)

Pachetul de reformă al administrației publice locale, care va fi gata până la finalul lunii iulie, anunță și o măsură prin care cei care nu și-au plătit datoriile la stat să nu își poată recupera permisul de conducere. Mai mult, Executivul vrea să introducă măsura suspendării permisului auto în cazul neachitării amenzilor.

Pe scurt, experții chestionați de Adevărul punctează că măsura nu ar avea șanse de trecere de Curtea Constituțională. Explicație e simplă, spun aceștia: dreptul de a conduce nu poate fi îngrădit dintr-un alt motiv față de cele prevăzute în legislație.

Mută Executivul presiunea pe bănci pentru a reduce costurile în imobiliare? (Ziarul Financiar)

Creşterea TVA de la 9% la 21% pentru apartamentele de sub 120.000 de euro şi de la 19 la 21% pentru restul scumpeşte imobilele, dar costul total ar putea fi ţinut în frâu de bănci.

O analiză com­parativă realizată de un specialist în creditare arată că, pentru ca impactul noii cote de TVA să fie complet ab­sor­bit în condiţiile unui credit ipo­tecar standard, DAE (Dobânda Anuală Efectivă) ar trebui să scadă cu aproximativ un punct procentual, potrivit consultanţilor imobiliari, scrie Ziarul Financiar.

România, țara unde meseria se fură, nu se învață. Poate învățământul dual să șteargă rușinea de a ne da copiii „la profesională”? (Panorama) 

Panorama a stat de vorbă cu specialiști, antropologi și profesori pentru a găsi un răspuns iar singura soluție care mai poate salva Cenușăreasa sistemului educațional românesc pare să fie învățământul profesional dual, care începe timid să fie prezent în opțiunile elevilor de gimnaziu.  Conform calendarului admiterii la liceu 2025, mâine se publică lista liceelor la care au fost repartizați elevii. Cu un an în urmă, sub 15% dintre absolvenții de gimnaziu au mers în învățământul profesional. Pentru mulți dintre ei nu a fost o alegere, ci pur și simplu n-au avut de ales. Iar asta atrage – încă – multă stigmă în România.  

În opinia antropologului Bogdan Iancu, lector universitar doctor la Departamentul de Sociologie al SNSPA, rușinea de a fi „la profesională” e dată de o combinație între prestigiul social scăzut, dublat de devalorizarea muncii în sectorul industrial și artizanal.

În primele cinci luni ale anului, 67 de deputați au lipsit nemotivat din Parlament, arată o statistică transmisă la cererea HotNews de către Camera Deputaților. În total, aceștia au adunat 190 de absențe. Cele mai multe dintre ele sunt ale fostului premier Victor Ponta. În plus, pentru fiecare absență, deputaților li se poate reține o parte din indemnizația lunară. Câți dintre ei au fost sancționați până acum, însă?

Prima sesiune parlamentară din actualul mandat s-a încheiat la finalul lunii iunie, iar în cele aproximativ șase luni de activitate, respectiv din 20 decembrie 2024, când și-au intrat în atribuții, mai mulți deputați au strâns zeci de absențe.

Și asta în contextul în care puteau să participe inclusiv online la ședințele Camerei Deputaților.  Camera Deputaților a transmis, la solicitarea HotNews, situația deputaților privind absențele nemotivate la lucrările parlamentare ale celor 330 de deputați. Statistica este realizată însă pe perioada ianuarie-mai 2025, fără prima lună de vară.

Presa locală scrie despre protestul de ieri din Piața Victoriei. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu au scandat împotriva Guvernului. Au existat îmbrânceli cu jandarmii, iar unul dintre manifestanți a fost prins cu un cuțit.

Libertatea scrie că protestatarii, inclusiv pensionari, fermieri și reprezentanți ai unor sindicate, au venit „înarmați” cu steaguri tricolore, exprimându-și nemulțumirea față de măsurile de austeritate. Ei au scandat împotriva președintelui Nicușor Dan și în favoarea lui Călin Georgescu, fiind nemulțumiți de anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, conform News.ro. La inițiativa unor protestatari, mulți participanți au blocat Bulevardul Kiseleff, conform Jandarmiei București. Echipele de dialog ale Jandarmeriei au încercat să convingă protestatarii să respecte locul adunării publice, însă au existat și îmbrânceli.

G4Media scrie că Jandarmeria atrage atenția asupra unor imagini distribuite pe rețelele sociale în care se prezintă o fotografie, extrasă dintr-un clip video, cu scopul de a crea impresia că un jandarm calcă intenționat drapelul național al României. Imaginea a fost preluată de site-ul conspiraționist ActiveNews.ro, care a publicat un articol atribuit academicianului Eugen Mihăescu cu titlul “ȘOCUL UNEI IMAGINI. Oamenii au ieșit în stradă pentru Libertate, Dreptate și Demnitate națională. Iar Jandarmeria a ajuns să calce în picioare stindardul pe care au depus un jurământ!”

Jandarmeria susține într-un comunicat că fotografia este fake și, în realitate, jandarmul a ridicat drapelul de pe jos.  De asemenea, Jandarmeria a semnalat reluarea „narativului de manipulare „jandarmul care plânge la protest”, temă folosită și la manifestații de la finalul anului trecut și începutul acestui an. Ca și atunci, subliniem că informațiile sunt false și fac parte dintr-o campanie de manipulare”.

Chiriașii speciali ai Justiției - Europa Liberă

Europa Liberă scrie despre chiriașii speciali ai Justiției. Zeci de magistrați, unii pensionari, plătesc chirie între 60 și 197 de lei în centrul Capitalei.

81 de persoane – foști sau actuali magistrați, avocați sau notari – stau în locuințe de serviciu ale Ministerului de Justiție. Printre ei, foști șefi ai instanței supreme. Chiriașii plătesc între 60 și 197 de lei. 36 dintre ei sunt pensionari „speciali”.

Unii au părăsit sistemul de mai bine de zece ani, au primit locuințele cu chirii modice și le-au păstrat în aceleași condiții preferențiale. Aceasta deși aveau deja proprietăți în județul Ilfov, conform declarațiilor de avere.

În timp ce încasează echivalentul a două pachete de țigări pentru chiria unei garsoniere, Ministerul Justiției plătește – din bani publici – între 400 și 600 de euro angajaților care își închiriază locuințe de pe piața liberă.

Economedia publică un interviu cu Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței: Unii furnizori de energie au comportamente care pot fi considerate anticoncurențiale: „I-am avertizat”.

Chiar dacă au trecut doar trei săptămâni de la liberalizarea pieței de energie, Consiliul Concurenței a identificat deja în piață unele comportamente ale furnizorilor care ar putea fi considerate anticoncurențiale. Este vorba despre contraofertele pe care le fac clienților care vor să se mute la alt furnizor, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Acel preț mai mic trebuie oferit tuturor clienților, nu doar celor care vor să se mute la alt furnizor, spune Chirițoiu, adăugând că aceste practici pot bloca migrarea de la un furnizor la altul. Pe lângă schema de subvenționare a consumatorilor vulnerabili, autoritățile trebuie să vină acum și cu măsuri de sprijin pentru marii consumatori, pentru protecția locurilor de muncă, consideră el.

O piață care funcționează bine nu este neapărat o piață ieftină, mai spune președintele Consiliului Concurenței, adăugând că prețurile la energie vor rămâne mari în Europa atâta vreme cât depindem de gaz.

Președinte de țară caut consilieri. Lista departamentelor din Administrația Prezidențială care nu au niciun șef și pentru care Nicușor Dan mai are nevoie de „una-două luni” ca să-i găsească (HotNews) - Cine conduce industria de apărare aeronautică: Sinecuriști cu salarii de zeci de mii de lei, o cârciumăreasă și o fostă directoare de creșă (Libertatea) - Trump va salva Ucraina fără să cheltuiască un dolar: efectul nedorit pentru Europa al unei decizii istorice (Adevărul)

Președinte de țară caut consilieri. Lista departamentelor din Administrația Prezidențială care nu au niciun șef și pentru care Nicușor Dan mai are nevoie de „una-două luni” ca să-i găsească (HotNews)

În 26 iulie se împlinesc două luni de când președintele Nicușor Dan și-a preluat mandatul de la Cotroceni. În tot acest timp, el a făcut o singură numire în echipa sa de consilieri (prezidențiali sau de stat), în persoana lui Radu Burnete. În acest moment, sunt nouă departamente în Administrația Prezidențială care nu au nicio conducere. 

Întrebat luni într-o conferință de presă de la Cotroceni când își va numi echipa în Administrația Prezidențială, președintele Nicușor Dan a spus că este „o analiză” în curs. 

În acest moment, scrie HotNews, care citează site-ului Administrației Prezidențiale, nouă departamente nu au nicio conducere:

• Departamentul Politică Externă, Parteneriate Strategice și Românii de Pretutindeni
• Departamentul Constituțional Legislativ
• Departamentul Politică Internă
• Departamentul Climă și Sustenabilitate
• Departamentul Educaţie şi Cercetare
• Departamentul Sănătate Publică
• Departamentul Cultură, Culte şi Minorități Naționale
• Departamentul Comunicare Publică
• Purtătorul de cuvânt al Președintelui României

Un consilier prezidențial câștigă în jur de 22.000 de lei brut, în timp ce un consilier de stat are un salariu de aproape 17.000 de lei brut.

Practic, diferența între un consilier prezidențial și un consilier de stat constă în faptul că prima categorie este asimilată cu rang de ministru, iar cea de-a doua cu rang de secretar de stat. 

CCR îi dă o lecție lui Nicușor Dan. Gândirea matematică învinsă de cea juridică (SpotMedia)

Președintele înregistrează a doua înfrângere importantă de la preluarea mandatului, scrie jurnalistul Emilian Isăilă. După tentativa nereușită de a-l convinge pe Ilie Bolojan, prim-ministrul României, de a găsi soluții de reducere a deficitului bugetar fără mărirea TVA, Nicușor Dan a pierdut și în fața noii versiuni a CCR, care a votat în unanimitate respingerea cererii șefului statului de reexaminare a legii de interzicere a extremismului politic.

Dacă în primul caz, cel legat de discuțiile din jurul TVA, a fost vorba mai mult de încălcarea unei promisiuni făcute în campania electorală, una care exceda mandatul președintelui, fiind o inabilitate provocată de intensitatea competiției electorale, în al doilea caz, înfrângerea în fața CCR a fost provocată de o decizie impulsivă a lui Nicușor Dan, care a confundat textul unei legi cu cel al unei probleme de matematică.

Cererea de examinare făcută de președinte în legătură cu legea extremismului aduce în atenția publică un episod tensionat din 2017, atunci când actualul șef al statului a demisionat din fruntea partidului pe care-l fondase pentru că nu a fost de acord cu poziția formațiunii politice pe care o conducea, una împotriva mișcării naționaliste Coaliția pentru Familie, susținută de Rusia, care urmărea modificarea Constituției.

Sesizarea de neconstituționalitate în legătură cu legea împotriva extremismului amintește de acel episod și arată din nou afinitatea dintre președintele României și mișcările politice conservatoare.

Actualul context politic, cu un partid AUR care a ajuns la o susținere de 40%, îi oferă lui Nicușor Dan, în orice moment, posibilitatea de a încuraja o majoritate alternativă, în cazul reformării formațiunii conduse de George Simion și a ieșirii ei din zona legionaro-fascistă, mai notează editorialistul SpotMedia.

Cine conduce industria de apărare aeronautică: Sinecuriști cu salarii de zeci de mii de lei, o cârciumăreasă și o fostă directoare de creșă (Libertatea)

Industria de apărare românească se bazează pe 25 de companii controlate de stat prin Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Dintre acestea, 16 sunt filiale ale Romarm SA, două sunt în faliment și una în insolvență. 

Unele dintre acestea sunt ținute în viață artificial. Altele nici măcar nu produc la standardele NATO. Dar toate au un numitor comun: sunt politizate și ticsite de sinecuriști de partid care și-au găsit un loc călduț și bine plătit în consiliile de administrație.

Citiți în Libertatea despre:

• Romaero, interesantă doar pentru potențialul imobiliar 
• La Craiova, lipsă de specialiști 
• IAR SA Brașov, căpușată politic  
• Ghimbav, falimentara fabrică de avioane.

Trump va salva Ucraina fără să cheltuiască un dolar: efectul nedorit pentru Europa al unei decizii istorice (Adevărul)

Trump a găsit soluția de a ajuta Ucraina fără să cheltuiască un dolar: SUA va vinde armament europenilor. Analiștii consultați de „Adevărul” susțin că deși este o veste bună pentru Ucraina, decizia lovește în planul european de realizare a unei industrii militare puternice.

Nu toate țările europene sunt însă de acord cu această abordare. În Biroul Oval, Rutte a enumerat patru țări nordice - Finlanda, Danemarca, Suedia, Norvegia - pe lângă Marea Britanie și Olanda, ca susținând planul de a trimite arme americane în Ucraina. Franța, al cărei președinte Emmanuel Macron a insistat mult timp asupra construirii propriei baze industriale de apărare prin achiziționarea locală, a fost o omisiune notabilă de pe listă.

„Adevărul” a discutat cu analiștii de politică externă Ștefan Popescu, Marius Ghincea și Iulian Fota despre importanța acestei decizii.

După ce a desființat un sfert din posturi, Ministerul Energiei a apelat la o firmă care joacă pe piața energiei pentru a face un proiect de lege / Cât a costat contractul (HotNews) - Cât de legale sunt controalele ANPC conduse personal de Piedone? (G4Media) - Cum va fi afectată România de noua propunere de buget a UE (Economedia) - România are mai mult de 140.000 de muncitori non-UE. Costurile angajatorilor cu ei sunt mai mari decât cu românii. De ce îi aleg companiile? (Ziarul Financiar)

Restructurare la Guvernul Bolojan: apar un Departament de Digitalizare și un director de HR extern (Libertatea)

Premierul Ilie Bolojan a pus „tunurile” pe cele 600 de posturi din Guvern și plănuiește restructurări care să atingă aproximativ 35 la sută din personal, au declarat miercuri, 16 iulie, surse din interiorul Executivului pentru Libertatea.

În acest moment, Guvernul are 100 de posturi la Cancelarie și 500 la Secretariatul General al Guvernului, iar printre măsurile pregătite se numără concedierile prin evaluare. Cum se face acest lucru? Practic, angajații vor trebui să susțină un concurs pentru a-și păstra locurile de muncă. Acest lucru este însă privit cu scepticism. „Ce garanție avem noi că dacă se face un concurs nu vor fi avantajați cei care trebuie să rămână? De unde știm că nu vor fi concursuri trucate, cu întrebări date înainte?”, au declarat angajați din Guvern pentru Libertatea, sub protecția anonimatului.

De asemenea, premierul Bolojan vrea înființarea unui Departament pentru Digitalizare în subordinea sa, adică la Cancelarie, deși Autoritatea pentru Digitalizarea României este instituția care se ocupă de acest domeniu.

După ce a desființat un sfert din posturi, Ministerul Energiei a apelat la o firmă care joacă pe piața energiei pentru a face un proiect de lege / Cât a costat contractul (HotNews)

Ministerul Energiei susține că personalul intern nu a fost suficient pentru a putea întocmi proiectul de Ordonanță de Urgență, care prevede ajutor financiar pentru plata facturilor la energie acordat consumatorilor vulnerabili, motiv pentru care a angajat o firmă privată. Contractul în valoare de aproximativ 28.000 de euro a fost atribuit în perioada în care ministerul se afla în plin proces de reducere a posturilor. 

În martie 2025, Ministerul Energiei a atribuit firmei CIGA Energy Advisory SRL un contract în valoare de 140.000 de lei, pentru ca aceasta să ofere „suport pentru implementarea unui act normativ privind un mecanism de protecție al clienților finali de energie”.

CIGA Energy Advisory SRL este deținută de Dan Iulian Stratan, medic de profesie, fost președinte al CA al Gelsor SA, grup controlat de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, conform Adevărul.

Ce prevede proiectul de OUG pentru care a fost necesară angajarea unei firme private: acordarea unui tichet electronic de energie în valoare de 50 de lei, timp de 9 luni, pentru persoanele singure cu un venit net lunar de maxim 1.940 lei și familiile cu un venit net lunar/membru de maximum 1.784 lei.

Cât de legale sunt controalele ANPC conduse personal de Piedone? Jurişti: preşedintele instituţiei este demnitar şi nu are atribuţii de control în fişa postului / Piedone: Am atribuţii de coordonare a activităţilor de control (G4Media)

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Cristian Popescu Piedone, conduce personal descinderile comisarilor ANPC la operatorii economici (restaurante, magazine, mall-uri etc), însă mai mulţi jurişti consultaţi de G4Media.ro pun sub semnul întrebării legalitatea acestor controale conduse de şeful ANPC.

“Preşedintele Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor are rang de demnitar, nu de funcţionar public, nu poate face personal controale şi nu poate aplica amenzi şi da sancţiuni. Nu are în fişa postului atribuţii de control”, au explicat juriştii consultaţi de G4Media.ro.

Într-un răspuns oficial la solicitarea G4Media.ro, Piedone spune că are atribuţii de coordonare a activităţilor de control. El susţine că poate însoţi echipele de control şi dispune luarea de măsuri.

Cum va fi afectată România de noua propunere de buget a UE. Siegfried Mureșan: Va exista o canibalizare între politica agricolă comună și coeziune, atât între țări, cât și între fermieri și școli sau spitale  (Economedia)

România ar putea fi serios afectată de noua propunere de buget multianual prezentată de Comisia Europeană, avertizează europarlamentarul Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2028–2034. Potrivit acestuia, noile planuri privind Politica Agricolă Comună (PAC) și politica de coeziune riscă să producă o canibalizare între statele membre și chiar între domenii de investiții esențiale din interiorul fiecărei țări, cum ar fi între fermieri și școli sau spitale.

Totodată, Mureșan critică modul în care Comisia comunică valoarea bugetului: „Se vorbește de un buget de 2 trilioane de euro, dar o parte semnificativă sunt datoriile pe care trebuie să le rambursăm pentru PNRR-uri. Acestea nu sunt beneficii, sunt obligații de plată. Bugetul, în termeni reali, este aproape identic cu Cadrul Financiar Multianual anterior – ceea ce vedem ca o creștere este doar efectul inflației.”

România are mai mult de 140.000 de muncitori non-UE. Costurile angajatorilor cu ei sunt mai mari decât cu românii. De ce îi aleg companiile? „Avem siguranţa că vin şi mâine la muncă.“ (Ziarul Financiar)

România are peste 140.000 de muncitori din afara Uniunii Europene, atraşi în principal în producţie, construcţii şi comerţ, sectoare cu deficit cronic de personal. Costurile pentru firmele care îi angajează sunt cu 6-10% mai mari faţă de cele cu muncitorii români, din cauza cheltuielilor suplimentare: bilete de avion, cazare, instruire sau taxe.

„În final, când adunăm salariul, beneficiile, costul cu cazarea, costul cu instruirea, este mai mare costul. În schimb, eşti sigur că acea persoană a doua zi vine la muncă, acolo e marele beneficiu“, a spus Răzvan Popa, CEO al Alusystem, în cadrul unui eveniment organizat de Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă (PIFM).

Cum și-a început mandatul președintele Nicușor Dan / Alergător pe lângă minge (G4Media) - După doi ani și o criză majoră, Nicușor Dan are de luat o decizie grea. Diversiunea Cioloș la SRI (SpotMedia)

Cum și-a început mandatul președintele Nicușor Dan / Alergător pe lângă minge (G4Media)

Dezastruos ar fi cuvântul potrivit. În primele două luni după câștigarea alegerilor, președintele Nicușor Dan a arătat că nu dispune de suficientă forță pentru a-și impune voința politică, a comis cel puțin o eroare majoră și a demonstrat o capacitate limitată de înțelegere a mecanismelor statului, precum și zero instincte politice, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă.

Un șef de stat dispune de multă legitimitate și de o putere reală, dacă știe cum să le folosească. Când nu o face, tot sistemul îi miroase imediat neputința. Așa se face că, în justiție, nu i-a ieșit mai nimic: Inspecția Judiciară, Înalta Curte, judecătorul propus de PSD la CCR (Mihai Busuioc) — toți provin din tabăra anti-reformistă. Și toți au defilat nestingheriți pe sub nasul indiferent al președintelui Dan.

Adăugați la acest tablou și catastrofa de negociere politică de la formarea guvernului, unde PSD a obținut cam tot ce și-a dorit — inclusiv Ministerul Justiției. Altfel spus, tot PSD va propune viitorii procurori-șefi ai DNA și Parchetului General, pe care Nicușor Dan ar dori să-i schimbe. Foarte bine, doar că tocmai le-a cedat PSD-ului puterea de a face noile numiri.

Cel mai spectaculos autogol a fost atacarea la CCR a legii care înăsprește pedepsele pentru propaganda extremistă. Nicușor Dan a folosit, practic, aceleași argumente cu Călin Georgescu, George Simion, AUR și Diana Șoșoacă.

Președintele mai are o ultimă șansă de reabilitare, odată cu numirea șefilor de servicii secrete, anunțată pentru toamnă.

Integral pe pagina G4Media.

După doi ani și o criză majoră, Nicușor Dan are de luat o decizie grea. Diversiunea Cioloș la SRI (SpotMedia)

Numele lui Dacian Cioloș a fost vehiculat intens în ultimele săptămâni în spațiul public ca reprezentând alegerea lui Nicușor Dan pentru șefia SRI, dar nu a existat nicio discuție între cei doi pe această temă, conform unor surse Spotmedia.ro, speculațiile fiind extrem de asemănătoare cu cele dezvoltate în jurul numirii unui judecător CCR de către noul președinte.

Oamenii politici din România au o legătură complicată și netransparentă cu serviciile de informații, iar compromisurile și lipsa de control civil asupra acestora au devenit critice pentru nivelul de încredere din societate în instituțiile statului.

Liderii politici cred că raportul de forțe din coaliție depinde de cine va conduce SRI și SIE.

Consultarea președintelui cu partidele nu va fi legată de nume, pentru că atributul nominalizării îi revine șefului statului, ci mai degrabă va fi legată de tatonarea șefilor de partide pentru obținerea unor reacții cu privire la votul din Parlament vizavi de o propunere sau alta.

Profesorul universitar Andrei Țăranu, explică în exclusivitate pentru Spotmedia.ro  puterea unui președinte și legătura cu serviciile secrete.

O lege a serviciilor secrete ar trebui făcută de societatea civilă și experți independenți, spune expertul 

Toate încercările de modificarea a legislației de funcționare a serviciilor de informații s-au soldat cu eșecuri răsunătoare, în principal din cauza faptului că proiectele au fost realizate de oameni din interior sau de asociați ai acestora, fiind contestate puternic de opinia publică.

Misiune Imposibilă: Dan și Bolojan și cele 24 de luni în care trebuie să salveze România de ea însăși (PressOne)

Misiunea uriașă care le stă în față atât lui Nicușor Dan, cât și lui Ilie Bolojan: să convingă nu doar sute de politicieni obișnuiți cu hoția ca stil de viață prosper, ci și milioane de români obișnuiți să se descurce cum pot, deseori prin mici furtișaguri, doar ca să supraviețuiască.

Dar cum poți face asta într-o țară în care toată lumea fură? Cum poți vorbi despre dreptate socială când magistrații - tocmai cei care se presupune că ar trebui să facă dreptate - și-au făcut stat în stat și se ceartă cu premierul pe media de vârstă la care binevoiesc să iasă la pensie - că o fi 52 de ani, iar nu 48, cum spune Bolojan?

Cum poți repara relația cu acest popor care a votat la două mâini cu PSD și populiștii timp de 35 de ani, dar care a avut pretenția ca răspunderea pentru populism să și-o asume altcineva? În fine, cum poți lupta în răspăr cu un popor mânios și care respinge exact singurele surse de bunăstare care pot ține România în viață în următorii ani - fondurile și valorile europene?

Jurnalistul PressOne Adrian Mihălțianu remarcă faptul că s-a acordat o atenție sporită nedreptăților pe care le fac bugetarii (cu mic, cu mare, la grămadă) și privații (mai ales companiile alea mari și străine, care nu-și păstrează, domnule, profiturile în țară), și o atenție foarte scăzută pușculiței de bani a partidelor și a rețelelor lor mafiote din teritoriu: celebrul PNDL / Anghel Saligny, programul din care se hrănesc miile de primari din teritoriu și mai ales baronii locali care au definit aceste partide în ultimii 30 de ani. 

Înțeleg că domnul Bolojan nu poate isteriza din prima clientela politică PNL și PSD și că trebuie să-și pregătească atent următorii pași dacă vrea să rămână la guvernare suficient timp cât să urnească lucrurile, însă absența acestui program extrem de dăunător stabilității economice a României din prim-planul discuțiilor publice nu e un semn bun, mai notează editorialistul.

În opinia sa, România poate scădea foarte rapid o bună parte din deficitul său bugetar dacă reorientează integral fondurile rămase necontractate din Anghel Saligny către finanțări proprii în proiecte europene.

Cronica unei moțiuni de cenzură ratate: bancuri, plictiseală și clinciuri. Opoziția a bifat cel mai umilitor vot din ultimii 16 ani (Libertatea) - Ce este Iron Dome, scutul modern cu care România își întărește apărarea (Adevărul) - România este principala piaţă de forţă de muncă pentru Europa de Vest. Peste 3 milioane de români sunt într-o altă ţară din UE (Ziarul Financiar) - Fără minori, please! Un festival cu scandal (SpotMedia)

Cronica unei moțiuni de cenzură ratate: bancuri, plictiseală și clinciuri. Opoziția a bifat cel mai umilitor vot din ultimii 16 ani (Libertatea)

Moțiunea de cenzură a AUR, POT și ce a mai rămas din SOS a picat luni, 14 iulie, în urma unei dezbateri anemice. Votul de la final a arătat cât de slabă e opoziția partidelor extremiste.

Formațiunea lui Simion a ratat cu brio demiterea Guvernului Bolojan, după ce a strâns, alături de aliați, 134 de voturi, fiind necesare încă 99 pentru reușita demersului.

Opoziția a avut din start probleme. Deși ședința trebuia să înceapă la ora 15.00, AUR a solicitat amânarea cu 45 de minute, în condițiile în care îi lipseau membri convocați expres, care ar fi trebuit să fie prezenți, potrivit surselor Libertatea. Un parlamentar al AUR, Antonio Popescu, a venit în cârje, în timp ce alții au ajuns la jumătate de oră după startul dezbaterilor.

Cât timp Ramona Ioana Bruynseels s-a căznit la tribună să citească textul moțiunii de cenzură, parlamentarii Puterii s-au amuzat, au spus bancuri, au semnat proiecte de lege, s-au plimbat în diferite colțuri. În fața sălii, liderul minorităților, Varujan Pambuccian, a dat impresia că nu e în largul său, iar unii miniștri au fost preocupați de alte treburi. Tanczos Barna a tot vorbit la telefon, Dragoș Anastasiu a consultat foile din față, însă a fost chemat la discuții separate și de Ciprian Șerban, ministrul Transporturilor.

Premierul Ilie Bolojan a avut un discurs scurt, de circa cinci minute. Odată cu discursul prim-ministrului, a apărut și George Simion, președintele AUR, care de câteva săptămâni se ferește de dat declarații presei și trimite colegii de partid.

Analiză: Cui folosește moțiunea AUR (DW)

Moțiunea AUR i-a dat posibilitatea premierului să-și mai explice odată programul de redresare, dar în același timp i-a lăsat și pe radicali să-și facă numărul și să-i întărâte pe cei nemulțumiți, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW.

Ce rost are această moțiune, a întrebat premierul Ilie Bolojan în plenul parlamentului la dezbaterea moțiunii de cenzură, după ce guvernul și-a asumat răspunderea asupra Primului Pachet de Austeritate. „Parlamentul nu e o anexă a guvernului”, răspunde indirect liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, dându-i de înțeles primului ministru că Legislativul e cel care trebuie să gândească și să dezbată legile pe care mai apoi Executivul le pune în practică. Grindeanu, care e președintele Camerei Deputaților, vrea să fie el cel care ia inițiativele, nu Bolojan, așa că i-a transmis acestuia că folosirea asumării guvernamentale sau a ordonanțelor guvernamentale trebuie să fie excepția, nu norma. 

Moțiunea AUR nu putea dărâma guvernul, dar ecoul ei ajunge la electoratul nemulțumit, care se radicalizează de la o zi la alta și care, dacă ar avea loc alegeri duminică, ar vota AUR în proporție de 40% (INSCOP, iulie 2025). În schimb, PSD se află în cădere liberă (13%) și are același scor ca USR și cu doar câteva procente sub PNL (17%). Aceste partide se află la limita disperării, fără idei, fără soluții, fără anvergură, împotmolindu-se odată cu țara într-o criză economică, de principii și de valori.

Ce este Iron Dome, scutul modern cu care România își întărește apărarea (Adevărul)

România va fi prima țară europeană care va achiziționa sistemul de apărare antiaerian Iron Dome. Experții chestionați de „Adevărul” analizează avantajele acestui sistem.

Generalul (r) Dan Grecu, șeful generalilor români în rezervă (președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România - n.r.), decorat în trecut atât de SUA, cât și de ONU și NATO, și generalul Alexandru Grumaz, primul înalt ofițer român cu studii la Harvard, explică de ce decizia autorităților române este incontestabil una bună, însă poate fi îmbunătățită. Cei doi generali explică și ce alte sisteme de apărare antiaeriană ne-ar mai fi necesare pentru a avea un cer cu adevărat sigur.

România este principala piaţă de forţă de muncă pentru Europa de Vest. Peste 3 milioane de români sunt într-o altă ţară din UE. „În pofida caselor goale construite cu planuri de revenire, cu bani din migraţie în România, cuvântul de ordine în diaspora este „să aşteptăm să vedem.“ (Ziarul Financiar)

România se află pe primul loc între ţările Uniunii Europene raportat la numărul cetăţenilor săi care trăiesc peste graniţe, într-un alt stat membru al UE, arată un infografic prezentat de Parlamentul European. Erau 3,1 milioane de români în UE în anul 2024, respectiv 16% din populaţia ţării.

Ca o reprezentare a impactului, ne putem imagina oraşele Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa şi Timişoara complet goale. Se vor întoarce? Sociologul Dumitru Sandu preci­zează că românii plecaţi aşteaptă să vadă dacă şi condiţiile de trai ţin pasul cu dezvoltarea.

În oglindă cu România, cea mai mică rată de migraţie raportat la populaţia ţării este în Germania şi Franţa. Sub 1% dintre francezi şi germani îşi părăsesc ţara pentru alta din UE.

Analizând cifrele din clasamentul Parlamentului European, în partea de sus cu migraţie mare sunt ţările din centrul şi sud-estul Europei - România, Croaţia, Bulgaria, Slovacia, Ungaria, Polonia, iar cu procentele cele mai reduse sunt statele din vestul Europei, Spania, Austria, Italia, Franţa, Germania.

Integral în ZF.

Fără minori, please! Un festival cu scandal (SpotMedia)

Pentru al doilea an consecutiv, autoritățile au permis adolescenților cu vârste sub 18 ani să participe la un eveniment la care sunt expuși intens mesajelor cu impact periculos asupra sănătății fizice și psihice, accidentelor și violențelor fizice.

Peste 300.000 de persoane au luat cu asalt festivalul de muzică Beach, Please, din Costinești. Față de ediția de anul trecut, numărul spectatorilor s-a dublat. Perioada în care s-a desfășurat a fost între 9 și 13 iulie, iar prețul biletelor a variat între 90 de euro și 500, conform informaților afișate de organizatori.

La fel ca și anul trecut, festivalul a provocat o puternică dezbatere în rândul opiniei publice despre siguranța adolescenților și a tinerilor care participă, aceștia fiind expuși la melodii care incită la violență, consum de droguri, dar și posibilitatea unor accidente provocate de aglomerație sau intoxicări cu alcool ori substanțe interzise.

Citiți mai mult pe pagina SpotMedia.

Congres PNL. Ce nu s-a văzut la TV: surprize, negocieri purtate până la votul final, atacuri interne și scepticism privind împărțirea funcțiilor (Libertatea) - Bucureștiul vrea iar zone fără mașini poluante. De ce n-a reușit în 2019 și care sunt „rețetele” altor capitale europene (SpotMedia) - Istoric, despre scandările „Ceaușescu!” de la „Beach, Please!”: „Așa au apărut lucrurile și în Rusia, cu evocări sentimentale” (Adevărul)

Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan – dezbătută şi supusă votului, luni, în plenul comun al Parlamentului (G4Media)

Moţiunea de cenzură depusă de parlamentarii AUR împotriva Executivului şi intitulată „Au ruinat ţara şi acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit” va fi dezbătută şi supusă votului luni, de la ora 15:00, în plenul Parlamentului.

Moţiunea de cenzură, semnată de parlamentari AUR, POT, S.O.S. România şi neafiliaţi, a fost prezentată săptămâna trecută de liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, în fața unei săli aproape goale.

Parlamentarii partidelor din coaliţia de guvernare, PSD, PNL, USR, UDMR, vor asigura cvorumul la şedinţă, dar nu vor vota.

Anunţul a fost făcut de preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu.

Pentru a fi adoptată moţiunea de cenzură este nevoie de 233 de voturi pentru. Votul va fi secret cu bile.

Dacă moţiunea de cenzură va primi votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, atunci Guvernul Bolojan este demis. Dacă aceasta nu va fi adoptată, atunci proiectul pe care Executivul şi-a asumat răspunderea este adoptat.

Congres PNL. Ce nu s-a văzut la TV: surprize, negocieri purtate până la votul final, atacuri interne și scepticism privind împărțirea funcțiilor (Libertatea)

Congresul PNL nu a fost doar o competiție în care s-a ales conducerea liberală, în urma unor lupte și negocieri dure, dar și loc de socializare și discuții privind teme importante pentru orice membru de vază: cum se împart funcțiile pe vreme de austeritate și cu încă un partid în coaliție.

După patru ani de pauză electorală internă, pentru că alegerea lui Nicolae Ciucă la Congresul din 2022 numai competiție nu a fost, liberalii și-au înnoit garda, într-un cadru mai puțin tensionat față de aprilie 2021, dar unde au existat în continuare orgolii. Iar lupta cea mare a fost pentru funcțiile de prim-vicepreședinte.

Nicoleta Pauliuc, senatoare de Ilfov, a purtat discuții om la om și i-a chemat la poze pe toți cei pe care îi întâlnea. La rândul său, campanie până pe ultima sută de metri a făcut și Adrian Veștea (șeful CJ Brașov și secretar general interimar). Acesta a mers să poate discuții om la om, iar în sala unde a fost ținut Congresul pe toate scaunele puteau fi găsiți fluturași cu candidatura aceasta.

În ceea ce privește ceilalți candidați, oarecum surprinzătoare a fost o ostilitate destul de mare la o parte din delegații din sud, fie că erau din filiale din București, fie din județe.

Veniți ca invitați au fost Nicușor Dan (președintele României), Igor Grosu (președintele Parlamentului Rep. Moldova), Ionuț Moșteanu (prezentat eronat ca lider al parlamentarilor USR, deși acum e ministru al Apărării, iar în trecut a fost șef doar la Cameră), dar și Csoma Botond (liderul deputaților UDMR), precum și Varujan Pambuccian, liderul Grupului minorităților.

Bucureștiul vrea iar zone fără mașini poluante. De ce n-a reușit în 2019 și care sunt „rețetele” altor capitale europene (SpotMedia)

Primăria Capitalei a lansat în dezbatere publică Planul de Acțiune pentru Orașe Verzi – un document strategic care propune, printre altele, delimitarea, în București, a unor zone cu emisii reduse (cunoscute în engleză ca Low Emission Zones sau LEZ), În aceste zone, accesul vehiculelor vechi și poluante ar urma să fie restricționat, cu scopul de a reduce nivelul de poluare din oraș.

Planul de Acțiune pentru Orașe Verzi este scris de o echipă de experți internaționali, selectați și coordonați de BERD.

Documentul e gata încă din 2023, dar n-a fost încă adoptat, din cauză că era nevoie să parcurgă un traseu birocratic.

Acum a ajuns în etapa finală.

Alte capitale europene au adoptat astfel de măsuri în urmă cu zeci de ani. A avut și Bucureștiul  o tentativă în 2019, în timpul mandatului Gabrielei Firea. Dar până la urmă, de teamă să-și piară capitalul politic, Firea a făcut pasul înapoi.

Istoric, despre scandările „Ceaușescu!” de la „Beach, Please!”: „Așa au apărut lucrurile și în Rusia, cu evocări sentimentale” (Adevărul)

Scandările pro-Ceaușescu de la festivalul „Beach, Please!” reflectă un val periculos de nostalgie totalitară, chiar dacă organizatorii invocă o glumă, atrage atenția istoricul Cosmin Popa.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a reacționat, duminică, după apariția unor imagini video în care un grup de participanți la festivalul „Beach, please!” a scandat „Ceaușescu! Ceaușescu!” la vederea lui Selly (Andrei Șelaru), organizatorul festivalului. „A fost o glumă” ar putea explica tinerii, nicidecum un act de omagiere a fostului dictator comunist, știut fiind faptul că Selly este poreclit „dictatorul”, explicația lui fiind aceea că a primit această poreclă pentru eficiența cu care organizează lucrurile. Realitatea este însă aceea că societatea românească se confruntă cu un val de nostalgii totalitare, iar pe acest teren mișcările de destabilizare sunt ușor de implementat.

Război între magistrați și președintele României. Cine câștigă? (SpotMedia) - Despre extremism: de la Eminescu la Nicușor Dan (DW)
 

Opriți jaful din companiile de stat! De ce Guvernul Bolojan trebuie să limiteze prin lege salariile și indemnizațiile nesimțite / Cum profiturile companiilor de stat sunt împărțite frățește între șefi și Consiliile de Administrație (G4Media)

Guvernul Bolojan are datoria față de contribuabilii corecți – împovărați deja de măsuri de austeritate – să includă în al doilea pachet de reforme anunțat pentru sfârșitul lunii o regândire profundă a modului în care funcționează companiile de stat, scrie jrunalistul Dan Tăpălagă.

G4Media.ro a documentat, în ultimele săptămâni, o serie de situații revoltătoare. În esență, vorbim despre jefuirea organizată a acestor companii prin:

• salarii uriașe, arbitrar crescute, care ajung la mii de euro pe lună
• bonusuri de zeci de mii de euro acordate fără criterii reale
• pensionări urmate de reangajări pe aceleași posturi
• indemnizații de Consilii de Administrație (CA) majorate de zeci de ori, cu aprobări formale și complicități la nivel înalt

De regulă, aceste companii decid singure și arbitrar cum își cresc salariile și beneficiile, cu acordul formal – și adesea pasiv – al autorităților de supraveghere. Membrii CA și directorii se comportă ca niște vătafi pe moșia statului: nu răspund în fața nimănui și nu dau explicații pentru risipirea banului public.

Da, legislație există. Dar ea este slabă, permisivă și plină de portițe. Iar aceste portițe trebuie închise urgent.

Război între magistrați și președintele României. Cine câștigă? (SpotMedia)

O decizie care indică mai degrabă teamă, a dus la declanșarea unui conflict între CSM și Palatul Cotroceni din cauza faptului că Nicușor Dan amână să semneze câteva cereri de pensionare venite din partea unor judecători.

Magistrații, fără nicio susținere publică, criticați frecvent pentru pensiile speciale și corupția din sistemul de justiție, au ajuns din nou în centrul atenției în urma unor mașinațiuni suspectate ca ilegale prin care au impus-o pe judecătoarea Lia Savonea în fruntea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Elena Costache, președinta CSM (Consiliul Superior al Magistraturii), printr-o mișcare surprinzătoare, a decis să-i scrie lui Nicușor Dan pentru a-i cere să semneze un număr de 22 de cereri de pensionare ale unor judecători.

Mesajul șefei CSM este șocant prin faptul că dă lecții președintelui, ales de peste 6 milioane de cetățeni, dar și că sugerează o încălcare a legii de către acesta.

Dacă CSM cu adevărat a constatat o încălcare a legii de către președintele României, trebuia să pună în discuție acest lucru pe ordinea de zi a Consiliului sau să facă plângere și să deschidă acțiuni în justiție.

E fără precedent în istoria recentă a României ca un judecător să-l tragă de urechi pe șefului statului în afara cadrului creat de lege, consideră jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia.

Despre extremism: de la Eminescu la Nicușor Dan (DW)

Președintele Nicușor Dan face o declarație politică atunci când atacă la Curtea Constituțională legea care înăsprește pedepsele pentru fascism, extremism, legionarism și rasism? Și de ce vrea să întoarcă legea din drum?

Diana Șoșoacă, AUR și alți parlamentari populiști au făcut deja o contestație la CCR, iar Curtea a respins-o ieri, 10 iulie.

Nicușor Dan argumentează în sesizarea trimisă judecătorilor constituționali neclaritatea definițiilor din lege și critică o posibilă restrângere a libertății de exprimare. 

Legea anterioară era suficient de puternică pentru a-i ajuta pe procurori și judecători să-i pedepsească pe nostalgicii legionari, pe fasciști și rasiști, doar că magistrații nu erau prea dornici să o pună în practică. Așa a scăpat, prezidențiabilul Călin Georgescu de pedeapsă, după ce procurorii l-au considerat nevinovat. De fapt, în ultimii cinci ani, procurorii au trimis în judecată cam o persoană pe an în baza acestei legi vechi de mai bine de 20 de ani.

Președintele se întreabă dacă nu cumva ar putea fi pedepsit și Eminescu, poetul național și se teme ca nu cumva cărțile lui să fie cenzurate.

Nicușor Dan se întreabă „până la ce nivel prezența unor idei și concepții fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe” transformă un text „într-un material cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob în sensul Legii”.

„Claritatea este necesară”, se arată mai departe în documentul președinției, fiindcă sancționează penal distribuirea unor astfel de materiale.

Specialiștii de la Cotroceni fac o confuzie intenționată între literatura de acum 150 de ani și propaganda xenofobă din prezent, mai scrie jurnalista Sabina Fati.

Articolul integral pe pagina DW.