INTERVIU. Respectă legea numirea lui Mihai Busuioc la CCR? ”Nu a practicat, nu a avut tangență, nu a avut nicio incidență cu sistemul judiciar, cu o sală de judecată, cu probleme de drept. Nici măcar nu a cochetat cu sistemul judiciar” (HotNews) - Ce-a obținut Nicușor Dan la summit-ul NATO de la Haga (DW)

Președintele Nicușor Dan are obligația să oprească oroarea din justiție / Ce s-a ales din promisiunile sale după ce a ajuns la Cotroceni (G4Media)

Candidatul Nicușor Dan a prezentat în timpul campaniei electorale un proiect intitulat „România onestă”, unde, la capitolul justiției, a promis, între altele, reforma Curții Constituționale, reforma Inspecției Judiciare și promovarea meritocratică a magistraților. În prima lună de mandat, sub nasul lui, sistemul de justiție a ratat toate cele trei obiective, fără ca președintele Dan să miște un deget sau măcar să tragă un semnal de alarmă.

Unii se vor întreba, pe bună dreptate: ce putea să facă președintele Dan? Cum să se ocupe un singur om simultan de toate problemele țării? Și de deficit, și de formarea guvernului, și de Inspecția Judiciară, și de Înalta Curte, hopa, și Curtea Constituțională? 

Aici ajungem la adevărata problemă cu care se confruntă președintele Nicușor Dan: izolarea, micromanagementul, lipsa unui aparat de partid care să-l ajute cu expertiză, incapacitatea sa de a lucra în echipă, de a delega și de a lupta pe mai multe fronturi deodată. Odată scufundat în cifrele deficitului bugetar, Nicușor Dan n-a mai văzut nimic în jur.

Ce putea să facă? Să meargă la ședințele CSM, să vorbească, să pună presiune pe sistem, să încurajeze magistrații onești să candideze, să transmită toate semnalele publice și instituționale că se luptă cu anti-reformiștii, să refuze susținerea politică a coaliției pentru unul ca Busuioc la CCR – o rușine fără margini – pe scurt, să își folosească uriașa putere informală de care dispune ca șef al statului.

N-a făcut-o. Foarte rău. Încă mai poate face ceva pentru a opri oroarea din justiție. Încă mai poate contesta chiar la CCR hotărârea Parlamentului prin care a fost votat un candidat care nu îndeplinește condițiile legale pentru a fi trimis judecător într-o instituție-cheie din stat. Încă mai poate acționa ca personaje ca Petcu și Savonea să nu controleze instituții importante din magistratură tot prin atacarea la CCR (Soluție avansată de Inițiativa pentru Justiție).

Dacă nu o va face, atunci vom avea din nou cu toții, exact ca în mandatele lui Klaus Iohannis, sentimentul abandonului, de țară lăsată în voia sorții și la cheremul altor forțe, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă pe pagina G4Media.

INTERVIU. Respectă legea numirea lui Mihai Busuioc la CCR? ”Nu a practicat, nu a avut tangență, nu a avut nicio incidență cu sistemul judiciar, cu o sală de judecată, cu probleme de drept. Nici măcar nu a cochetat cu sistemul judiciar” (HotNews)

Mihai Busuioc, șef al Curții de Conturi și propunerea PSD pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională, validat prin vot de Parlament la CCR, marți, 23 iunie 2025, a refuzat să vorbească cu jurnaliștii despre cei 18 ani de experiența juridică pe care și i-a trecut în CV și care reprezintă cerință minimă legală pentru ocuparea acestui post.

Potrivit CV-ul actualizat în 2020, Busuioc a absolvit în 2002 Facultatea de Drept la Universitatea privată Nicolae Titulescu din București și între 2005-2007 a urmat un master  în ”Drept funciar, publicitate imobiliară și cadastru”. 

Din acel moment, practic, ar fi trebuit să debuteze activitatea juridică a lui Busuioc, pentru ca el să adune până azi cei 18 ani de experiență în domeniu ceruți de numirea la Curtea Constituțională a României. 

El a adunat funcții administrative sau politice în diverse instituții publice: Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, consilier secretar de stat, secretar general adjunct și secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, secretar general al Guvernului, iar din 2017, șef al Curții de Conturi. Niciuna nefiind o funcție juridică.

HotNews a discutat cazul Busuioc cu un avocat cunoscut, Iancu Toader.

Ce-a obținut Nicușor Dan la summit-ul NATO de la Haga (DW)

Situația problematică de la Marea Neagră, atacurile cibernetice și amenințările hibride care au afectat nu doar România, ci aproape toate statele europene ale NATO, nu apar în Declarația Finală a summit-ului, notează jurnalista Sabina Fati într-o analiză DW.

În fața „amenințării pe termen lung reprezentate de Rusia la adresa securității euroatlantice”, dar și a „amenințării persistente a terorismului”, Aliații se angajează să investească anual 5% din PIB pentru cerințele de bază în domeniul apărării”, se arată la punctul 2 al Declarației Finale a summit-ului NATO de la Haga. Acest text care sumarizează discuțiile, angajamentele și riscurile Alianței este probabil cel mai scurt din istoria întâlnirilor la vârf a liderilor statelor Alianței și are doar 5 puncte, spre deosebire de cele 38 de anul trecut. Ucraina și războiul de uzură pe care Kievul îl duce cu trupele rusești este menționat de două ori, spre deosebire de cele 64 de ori în Declarația finală a summit-ului NATO de anul trecut. 

Situația Republicii Moldova nu a intrat în discuție la summit-ul de la Haga. Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit cu liderii marilor puteri și a spus la conferința de presă de la finele summit-ului că a reafirmat „angajamentul țării de a investi în facilităţi, pentru a găzdui soldaţi aliaţi în România”, dar nu a putut adăuga nimic legat de dezvoltarea apărării la Marea Neagră.

România nu a obținut nimic în plus față de ceea ce doreau marile puteri europene, nimic din ceea ce ar putea descuraja Rusia în Estul Europei. Statele Unite refuză să adauge noi sancțiuni împotriva Rusiei, după cum a subliniat secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, iar vocea României nu s-a auzit mai puternic decât alte dăți în niciunul dintre subiectele discutate la Haga.  

Misiune contra-cronometru a Guvernului Bolojan. Analist: „Nu prin creșterea taxelor se rezolvă problema deficitului bugetar" (Adevărul) -Sinecurile minorităților naționale: numeroase instituții cu bugete generoase aflate în subordinea Guvernului. Ce sume încasează oamenii din fruntea lor (Libertatea) - Campanie pe TikTok: Apeluri de înrolare în armata lui Putin distribuite masiv în România / Ce răspunde Ministerul Apărării (HotNews)

Justiția, abandonată de Nicușor Dan? Eșec pe linie (SpotMedia)

Ce s-a întâmplat cu justiția în sens larg - după victoria lui Nicușor Dan și prelungitele negocieri patronate de președintele care și-a făcut din acest domeniu și anti-corupție un adevărat stindard - este un eșec.

1. PSD și-a trimis în CCR, cu acordul și voturile coaliției proeuropene, inclusiv USR, un personaj sinistru, comentează jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu. Deci speranța că acolo se va întâmpla nu știu ce reformă, că vor fi adoptate nu știu ce corecții și revirimente poate fi considerată extrem de optimistă. Iar riscul ca inițiativele care pun în discuție interesele PSD să fie anulate poate fi considerat extrem de realist.

2. Ministerul Justiției a rămas la PSD, pentru exponentul aripii Vasilescu - Manda. Ce înseamnă asta? Avize pe orice normativ, inițiative legislative în domeniul justiției, legătura cu CSM, în care ministrul e membru, propunerea procurorilor șefi, acțiune disciplinară împotriva magistraților, subordonare ierarhică a procurorilor.

3. Președinte ICCJ va fi Lia Savonea, prin decizia exclusivă a CSM, însă cel mai important este că a fost o candidatură fără contracandidat. Ceea ce arată puterea extraordinară pe care noul președintă o are asupra sistemului.

4. Șefa de până acum a Inspecției judiciare a fost reconfirmată de CSM pentru încă 3 ani, tot fără contracandidați și ea, foarte departe de exigențele electoratului noului președinte. 

Președintele Nicușor Dan a afirmat că după ce rezolvă problema cu deficitul, justiția va deveni principala sa preocupare. Deficitul nu era treaba domniei sale, ci a premierului, pe care a întârziat aproape o lună să-l desemneze, pentru o negociere soldată cu victoria la scor a PSD.

Justiția chiar era în bună măsură treaba domniei sale. Rămâne de văzut ce va mai putea face, dacă va face și cu ce rezultat, după ce cărțile au fost împărțite și - cel puțin pentru o vreme - loc de schimbări e puțin.

ANALIZĂ Misiune contra-cronometru a Guvernului Bolojan. Analist: „Nu prin creșterea taxelor se rezolvă problema deficitului bugetar" (Adevărul)

 Noul guvern condus de Ilie Bolojan pornește într-o cursă contra cronometru pentru reducerea deficitului bugetar, însă cu o frână de mână trasă chiar din interiorul noii coaliții, atrag atenția analiștii chestionați de Adevărul. 

„Cei care au creat criza ar trebui să o rezolve acum”, Ion M. Ioniță, analist politic.

„Programul de guvernare, o continuare a politicii păguboase de a crește taxele”, Bogdan Glăvan, analist economic.

În măsurile prevăzute în programul cabinetului Bolojan, potrivit analistului economic Adrian Negrescu, „nu există niciun termen foarte clar asumat, de metodologie, de timing, de soluții concrete. Vedem, din păcate, o continuare a politicii păguboase de a crește taxele. (...) Nu prin creșterea taxelor se rezolvă problema deficitului bugetar, ci printr-o mai bună colectare și printr-o reducere a cheltuielilor publice. Lucruri care sperăm să le vedem atinse până în 1 octombrie, atunci când va veni momentul bilanțului. Dar, sincer, există foarte multe semne de întrebare legate de capacitatea de guvernului de a face aceste reforme”. 

Sinecurile minorităților naționale: numeroase instituții cu bugete generoase aflate în subordinea Guvernului. Ce sume încasează oamenii din fruntea lor (Libertatea)

În România sunt recunoscute oficial 20 de minorități etnice pentru care Guvernul României a dezvoltat, în subordinea sa, mai multe instituții. Cinci astfel organisme care se ocupă de minorități sunt finanțate din bugetul Secretariatului General al Guvernului, alte două fiind în subordinea Ministerului Culturii. Toate aceste instituții, despre care mulți etnici probabil că nici nu au auzit, sunt politizate și nu au numai scopul de a normaliza situația minorităților, ci mai mult de a menține această zonă în sfera de influență a puterii.

Libertatea a documentat subiectul și vine cu date concrete.

Campanie pe TikTok: Apeluri de înrolare în armata lui Putin distribuite masiv în România / Ce răspunde Ministerul Apărării (HotNews)

Pe platforma TikTok se desfășoară, de câteva săptămâni, o campanie în care utilizatori aparent obișnuiți din România postează mesaje pro-ruse, declarându-și dorința de a obține cetățenie rusă sau chiar de a se înrola în armata Federației Ruse. Videoclipurile sunt distribuite masiv, ele au crescut după turul 2 al alegerilor prezidențiale.

Afirmații precum „Prefer să lupt pentru Putin”, „Vreau să mă înrolez în armata lui Putin” și „Domnule Putin, pregătiți 5.339.053 de uniforme, că venim” sunt promovate intens pe rețeaua TikTok din România. 

Cifra de 5.339.053 este identică cu numărul de voturi luat de George Simion în turul 2. 

Ministerul Apărării spune că postările fac parte „dintr-o serie de dezinformări și zvonuri alarmiste subscrise acțiunilor care speculează contextul generat de războiul de agresiune pe care Federația Rusă îl desfășoară în prezent în Ucraina”. 

„Totuși, în majoritatea cazurilor, este greu de stabilit intenția celor care au răspândit informațiile false (intenții ostile, acțiuni cu rea-credință sau doar cetățeni îngrijorați)”, au răspuns reprezentanții ministerului întrebați de cine și de ce coordonează aceste acțiuni pe rețelele de socializare.

Integral pe pagina HotNews.

Guvernul Bolojan și-a început oficial activitatea (DW) - Cu ce taxe noi vine noul guvern şi ce cheltuieli promite că va reduce. Dar unde este evaluat impactul bugetar? (Ziarul Financiar) - Nicușor Dan merge la Summitul NATO de la Haga. Care sunt prioritățile României (Adevărul)
 

Guvernul Bolojan și-a început oficial activitatea (DW)

România are oficial un nou executiv, după ce miniştrii noului guvern au depus jurământul la Palatul Cotroceni, în fața președintelui Nicușor Dan.

Parlamentul României a învestit noul Cabinet Bolojan printr-un vot clar: 301 voturi „pentru” și 9 „împotrivă”. În plenul reunit al celor două camere, parlamentarii grupării AUR au părăsit sala înainte de vot, în semn de protest. 

Guvernul condus de premierul desemnat Ilie Bolojan reunește o coaliție largă: PNL, PSD, USR, UDMR și minoritățile naționale. O rotație a funcției de premier este prevăzută pentru aprilie 2027, când PSD va prelua conducerea prin rotație.

”Începem azi un nou capitol. Va fi un drum lung, sunt optimist că vom ajunge să construim societatea care să aibă încredere în autorități”, a spus Nicușor Dan.

Programul de guvernare ”propune o altă abordare: fără populism, fără improvizație, fără privilegii. România a fost condusă prea mult timp fără o perspectivă pe termen lung. Asta”, a declarat Bolojan în fața plenului reunit al celor două camere parlamentare, ”ne-a costat bani, încredere și timp. Este momentul pentru decizii mature și durabile”.

DW mai scrie că programul guvernamental vizează:

• Redresarea financiară – reducerea deficitului bugetar prin reforme fiscale menite să convingă agențiile de rating și să stabilizeze leul.

• Reformă instituțională – restructurarea aparatului de stat și promovarea bunei guvernări.

• Ancorare pro‑UE/NATO – consolidarea prezenței Bucureștiului în aceste structuri internaționale.

 

Cu ce taxe noi vine noul guvern şi ce cheltuieli promite că va reduce. Dar unde este evaluat impactul bugetar? (Ziarul Financiar)

Noul guvern spune că va taxa veniturile de pe Facebook, de pe Booking, de pe Bursă, va combate evaziunea fiscală la petrol şi importul de legume, va forţa companii precum WizzAir să-şi mute sediul fiscal în România. Nu măreşte TVA generalizat la 19%, însă scoate exceptările, impune CASS de 10% pentru partea din pensie care depăşeşte 4.000 lei şi măreşte impozitul pe dividende de la 10% la 16%. Pentru niciuna din aceste măsuri nu este evaluat efectul în bani, observă ziarul de business.

Omer Tetik, CEO-ul Băncii Transilvania, a spus pentru ZF că nu i-a prezentat nimeni până acum vreo variantă de taxare suplimentară a băncilor şi nici nu a fost invitat la discuţii, în condiţiile în care Banca Transilvania este cea mai mare bancă din România, unde acţionarul principal sunt indirect peste 8 milioane de români prin Pilonul 2 de pensii, iar 4,75% din salariul brut al fiecărui salariat se duce în Pilonul 2 de pensii administrat de cele şapte societăţi.

„Băncile folosesc o bună parte din profit pentru a-şi creşte capitalul, nu pentru a-l distribui acţionarilor. Iar fiecare leu  de capital înseamnă 5 lei care merg către creditarea firmelor şi a populaţiei“, a mai spus Omer Tetik.

Câți vor dori ca Bolojan să reușească și câți îi vor pândi eșecul? (SpotMedia)

Premierul Ilie Bolojan a început spunând ceea ce oamenii chiar aveau nevoie să audă: scuze pentru situația dezastruoasă în care am ajuns din punct de vedere bugetar, ordine în cheltuieli, bună guvernare, respect pentru cetățean, iar reformele vor începe cu clientela politică și statul.

Ceea ce societatea vrea să vadă este că scuzele și promisiunea reformei statului nu au fost doar vorbe. Dar efortul nu poate fi doar al lui Ilie Bolojan, oricât de hotărât și autoritar ar fi premierul. Va fi un efort colectiv sau nu va fi deloc, consideră editorialista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu.

Cine vrea cu adevărat ca Ilie Bolojan să reușească?

PSD? Câștigător detașat al unor negocieri absurd de lungi și prost gândite, PSD a adjudecat cam tot ce putea adjudeca la masa puterii. Inclusiv rotativa, deci premierul, din aprilie 2027, când măsurile cele mai grele vor fi fost luate. 

De ce ar vrea PSD ca mandatul omului politic, președinte al partidului cu care se va confrunta în 2028, să fie un succes?

De ce ar fi dispus să-și lezeze clientela, primarii, electoratul de bază, cât timp toate acestea vor fi câștig electoral pentru Ilie Bolojan?

PNL? Deocamdată liberalii sunt dispuși să accepte orice. Dar câți vor cu adevărat un președinte cu principii și intransigent, câți stau la pândă ca să îi ia gâtul în caz de eșec și să și ia partidul înapoi? 

Nicușor Dan? Singura confruntare în aceste negocieri nesfârșite a fost cu Ilie Bolojan pe tema TVA, majorare împinsă în toamnă, când costul politic va fi mult mai mult al premierului și mult mai puțin al președintelui.

Nicușor Dan merge la Summitul NATO de la Haga. Care sunt prioritățile României (Adevărul)

Președintele Nicușor Dan participă în perioada 24-25 iunie la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), care va avea loc la Haga, în Regatul Țărilor de Jos.

Președintele României, Nicușor Dan, „va evidenția, în sesiunea de lucru, importanța crucială a legăturii transatlantice și a apărării colective, având la bază Articolul 5 al Tratatului de la Washington. În acest sens, va susține deciziile aliate privind creșterea graduală a bugetelor Apărării și consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare”, a transmis Administrația Prezidențială.

De asemenea, potrivit informațiilor furnizate, Nicușor Dan va solicita în cadrul summitului acordarea unei atenții sporite Flancului Estic și Mării Negre, regiune de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică.

Totodată, șeful statului va exprima sprijinul pe termen lung pentru Ucraina, precum și pentru alte țări expuse amenințării Rusiei, mai ales Republica Moldova.

Pe larg în ziarul Adevărul.

Un guvern turat la maxim, cu frâna de mână trasă (SpotMedia) - Erori de reparat în ultimele ore: Atenție la Externe. EXTERNE! (CursDeGuvernare) - Când noul premier va desfiinţa ARICE, fără comasare, atunci să ştiţi că începe restructurarea statului cu adevărat. Dar până să se restructureze ceva, vor creşte mai întâi taxele şi impozitele, pentru că firmele private şi cei cu bani au de unde să plătească (Ziarul Financiar)
 

Ziua decisivă pentru guvernul Bolojan. Program accelerat pentru învestirea cabinetului și discuții pe ultima sută de metri (HotNews)

Guvernul condus de Ilie Bolojan va avea 5 vicepremieri, 6 miniştri de la PSD, 4 de la PNL, 4 de la USR și 2 de la UDMR.

Planul pentru învestirea guvernului rămâne cel de zilele trecute: luni să aibă loc audierile miniștrilor în Parlament și ulterior votul de învestire, conform surselor politice cu care HotNews a discutat.

Depunerea jurământului la Cotroceni a noului Executiv ar trebui să aibă loc luni seară sau cel târziu marți dimineața, spun sursele citate, înainte ca președintele Nicușor Dan să plece la summitul NATO și la Consiliul European.

Noul guvern intră în exercițiu după depunerea jurământului în fața președintelui. Cutuma creată după instalarea guvernelor precedente prevede o primă ședință de guvern imediat după depunerea jurământului în care să fie aprobată prin ordonanță de urgență noua structură guvernamentală.

Un guvern turat la maxim, cu frâna de mână trasă (SpotMedia)

Lista cabinetului Bolojan arată cu siguranță mai bine decât variantele vehiculate în ultimele zile, dar rămâne irespirabilă în zona PSD. Iar dincolo de efectele directe, propunerile au și semnificații politice strategice importante, consideră jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu.

PNL îl readuce în prim plan pe Alexandru Nazare, marginalizat după un mandat de Finanțe deloc rău și legat de BNR.

Plasarea surpriză a fostului europarlamentar Dragoș Pîslaru la Fonduri Europene, un portofoliu pentru care are toată calificarea necesară, echivalează simbolic cu intrarea la guvernare a REPER, partidul desprins din USR pe care dl Pîslaru l-a condus până anul trecut.

Numirea lui Dragoș Anastasiu, fostul său consilier onorific la Cotroceni, în poziția de vicepremier pentru reforma statului, are semnificații multiple. Pe de-o parte, înseamnă o mână întinsă către mediul de afaceri care să fie partener la reformarea statului. Înseamnă un mesaj puternic în direcția demolărilor promise la congresul USR și, deloc neimportant, cu metode specifice managementului privat, cu termene precise, cu urmărire atentă, care vor fi sarcinile dlui Anastasiu.

Lista PSD arată că gruparea Grindeanu - Ciolacu a reușit o consolidare de poziție. Marian Neacșu rămâne vicepremier, Stănescu păstrează Agricultura prin Barbu, justiția este securizată prin Marinescu, omul lui Grindeanu ia Transporturile și Munca merge la alt protejat, purtătorul de cuvânt, dl Manole. Doar la Sănătate a fost ratată Carmen Orban, dar a fost desemnat secretarul de stat Rogobete, mare admirator al Danei Budeanu și omul care s-a ocupat de PNRR în minister și până acum.

Erori de reparat în ultimele ore: Atenție la Externe. EXTERNE! (CursDeGuvernare)

Jurnalistul Cristian Grosu, redactor șef al publicației electronice CursDeGuvernare, atrage atenția asupra nominalizării Oanei Țoiu (USR) pentru portofoliul Externelor.

Nicio literă din scurta și încețoșata biografie profesională a distinsei doamne nu o recomandă pentru poziția de ministru de externe al României – însă absolut totul din această biografie strigă că NU e nici pe departe ceea ce avem nevoie la Externe.

1, ministrul de externe al României trebuie să fie unul din cei care au în telefon 50 de numere de telefon de la lideri occidentali sau ministri de externe occidentali, la care, dacă sună, i se răspunde; în România există 3-4 astfel de oameni;

2, poziția de ministru de externe presupune un mix de: înaltă înțelegere a funcționării lumii în acest moment, un foarte vast bagaj despre relațiile dintre decidenții persoane fizice în ce privește politicile externe ale statelor UE, experiență de viață și despre natura umană, o foarte mare capacitate de organizare a SISTEMELOR și cunoaștere a mafiilor din aceste sisteme;

Toată lumea vorbeste de reformele politicilor interne, dar ele nu pot fi în ACEST MOMENT disociate de reforma manierei în care România își face politica externă: începând de acasă, de aici – unde diplomația economică pe care marșează state ca Polonia a ajuns la noi o cloacă de sinecuri – și până la Berlin, Paris, Washington etc – unde suntem mereu cu unul sau mai mulți pași în urma evenimentelor, astfel că nouă doar ni se aduce la cunoștință un lucru sau altul.

Când noul premier va desfiinţa ARICE, fără comasare, atunci să ştiţi că începe restructurarea statului cu adevărat. Dar până să se restructureze ceva, vor creşte mai întâi taxele şi impozitele, pentru că firmele private şi cei cu bani au de unde să plătească (Ziarul Financiar)

Luni ar trebui să ştim cu aproximaţie care sunt măsurile pentru reducerea cheltuielilor bugetare şi majorarea veniturilor.

În lista de măsuri discutată între partide, la unul dintre puncte se menţionează desfiinţarea unor instituţii. De exemplu – ARICE, AOSR, Institutul Levantului, Institutul Revoluţiei, Academia de Ştiinţe Medicale, Academia de Ştiinţe Tehnice, Institutul Drepturilor Omului, Casa Unirea, ATOP.

ARICE este Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior, o instituţie care ar trebui să atragă investiţii străine în România şi să sprijine comerţul exterior.

Agenţia, care are 250 de posturi, include ataşaţii economici pe care îi are România la ambasadele noastre din întreaga lume, plus alţii.

ARICE s-a înfiinţat în 2023, preluând ceva de la Ministerul Economiei şi probabil de la Ministerul de Externe.

Agenţia ARICE ar fi trebuit să fie una din instituţiile cele mai cunoscute ale României pentru atragerea de investiţii străine şi pentru a susţine exporturile.

Nu este nici una, nici alta: investiţiile străine directe, de la zero, sunt în cădere liberă, iar exporturile stagnează (86 de miliarde de euro în 2023 şi 86 de miliarde în 2024), nereuşind să facă faţă exploziei importurilor (115 miliarde de euro în 2023 şi 119 miliarde de euro în 2024). Dacă la investiţii străine – conform datelor publicate de BNR – am da deoparte profitul reinvestit şi creditele intragrup, am vedea că nu am rămâne cu nimic, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF.

Pe câte miliarde nu se înțeleg Nicușor Dan și Ilie Bolojan (HotNews) - Dacă Nicuşor Dan, dacă liderii politici care se ceartă acum la împărţirea guvernării ratează pachetul fiscal, vom ajunge foarte repede în criza grecească (Ziarul Financiar)

Nicușor Dan și Ilie Bolojan, noua axă a puterii din România. Prima confruntare (SpotMedia)

Posibila renunțare a liderului PNL la poziția de prim-ministru va declanșa o serie de reacții politice care vor aduce și mai aproape criza economică, indiferent de ce se va întâmpla cu taxa pe valoarea adăugată.

Relația dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan a început prost, iar din evenimentele istoriei recente, o astfel de neînțelegere și încăpățânare se poate transforma rapid în confruntare, cu toate efectele negative ce decurg de aici.

Amândoi sunt din aceeași familie politică, amândoi au fost primari, validați de alegătorii din orașele în care au candidat, amândoi se raportează pragmatic la lumea din jur, fiind oameni ai faptelor, nu neapărat vizionari.

Constituția României oferă atribuții importante atât președintelui țării, ales în mod direct, cât și prim-ministrului, desemnat prin votul Parlamentului.

Tendința e ca deținătorii celor două poziții să intre în conflict, mai devreme sau mai târziu, conform tradiției din ultimele trei decenii. Iată că acum conflictul a apărut chiar înainte de nominalizarea lui Ilie Bolojan pentru poziția de prim-ministru.

În opinia jurnalistului Emilian Isăilă, cei doi erau obligați să lucreze împreună pentru interesul general. O ruptură poate arunca România din nou într-o zonă de turbulențe politice și, posibilă, criză economică.

Integral pe pagina SpotMedia.

Pe câte miliarde nu se înțeleg Nicușor Dan și Ilie Bolojan (HotNews)

Creșterea TVA de la 19% la 21% este dorită de Bolojan, dar nedorită de Dan. Despre câți bani vorbim, de fapt, dacă se păstrează aceeași colectare a statului?

Despre aproximativ 12 miliarde de lei în plus. Asta înseamnă, în euro, 2,3 – 2,4 miliarde, explică jurnalistul HotNews, Dan Popa.

Creșterea TVA-ului, în contextul dat, pare mai degrabă o mănușă aruncată disperării decât o soluție fiscală inteligentă. Este o mărturie a incapacității de a gestiona eficient ceea ce avem, preferând să luăm mai mult din tot mai puțin. Pentru că, crescând taxele directe și indirecte, consumul final va scădea.

Poate că, în loc să ne concentrăm pe cate procente să adăugăm la TVA , ar trebui să ne concentrăm pe procentul de colectare. Deși, la urma urmei, cine mai are nevoie de logică economică, când avem pârghia măririi taxelor la îndemână? 

Dacă Nicuşor Dan, dacă liderii politici care se ceartă acum la împărţirea guvernării ratează pachetul fiscal, vom ajunge foarte repede în criza grecească (Ziarul Financiar)

Nu cred că cei care negociază acum noul guvern şi pachetul fiscal înţeleg cu adevărat care este situaţia.

România are nevoie de bani, de fapt toată România, nu numai Guvernul, iar aceşti bani nu pot fi obţinuţi decât dacă Nicuşor Dan, partidele politice care se declară europene – PSD, PNL, USR, UDMR, minorităţi – vor susţine cu orice preţ un pachet fiscal care să-i convingă pe cei care ne împrumută că vor reuşi să aducă finanţele publice, finanţele bugetare pe şine.

Iar aici nu vorbim de două – trei miliarde de lei acum, ci de 30 de mld. de lei necesari acum pentru a putea atinge un deficit bugetar asumat de 142 de mld. de lei pentru acest an. Guvernul are nevoie de 30 de mld. de lei nu pentru a ajunge la zero ci pentru a atinge un deficit bugetar care este imens.

Dacă Nicuşor Dan, dacă partidele care negociază guvernul ratează acest pachet fiscal, Grecia scrie pe noi.

Într-o ţară unde toată lumea are păreri, dar nimeni nu vrea să se implice şi să le execute, dacă găseşti pe cineva care vrea să fie premier, care ştie sigur că deveni duşmanul poporului trebuie să-l angajezi imediat.

Înainte să intre la discuţiile politice unde liderii politici se ceartă cine să ia Ministerul Dezvoltării, cine să ia Ministerul Energiei, cine să ia Ministerul Mediului, etc., unde sunt banii, ar trebui ca cineva să le spună ce a însemnat criza din Grecia: o scădere economică şi de venituri de 30% care nu este recuperată nici acum după 12 ani, atrage atenția jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF.

Măcar parastasul va fi profesionist (SpotMedia) - Care sunt măsurile prin care viitorul guvern va încerca să repare deficitul bugetar – record produs de Ciolacu: reduceri de personal și salarii la bugetari, creșterea TVA la 21% și a altor impozite, stoparea unor investiții considerate inutile (G4Media) - Cum s-au făcut praf banii din taxe și impozite: Curtea de Conturi a descoperit „abateri” bugetare în valoare totală de 457 de miliarde de lei din 2017 până în 2024 la stat (Libertatea)

Azi, noul guvern: nu „rotativa” e problema, ci faptul că oamenii înțeleg prin ea eternizarea acelorași personaje (HotNews)

Nicușor Dan se consultă joi cu partidele și sunt estimări că președintele va anunța noul premier. Cum va primi societatea guvernul, dacă prospețimea numelor se va opri doar la prim-ministru și la alte câteva poziții?

Sub șocul alegerilor din perioada noiembrie – mai, toți au jurat că nu mai merge astfel. O să se schimbe garda. 

Însă aproape fiecare numire despre care se află este a acelorași personaje. Unde sunt oamenii noi de la vârf, cu excepțiile lui Nicușor Dan și lui Ilie Bolojan, unul votat direct de oameni și celălalt aproape dus de opinia publică, pe sus, la Palatul Victoria? 

Sigur că o coaliție PSD-PNL a fost, practic, soluția conturată de electorat, atunci când poporul a votat Parlamentul.

Numai că „rotativa”, în înțelegerea oamenilor, înseamnă că „se rotesc ei ca să rămână tot ei”. 

Iar eternizarea este chiar împotriva votului. Pentru că, în trei rânduri de alegeri, cetățenii au votat clar împotriva actualelor criterii de promovare în serviciul public, comentează jurnalistul Cătălin Tolontan, coordonator editorial HotNews.ro. 

Măcar parastasul va fi profesionist (SpotMedia)

Jurnalista Ioana Ene Dogioiu consideră absolut justificată decizia ministrului de Finanțe interimar, la final de mandat, Tanczos Barna, de a nu merge vineri la consiliul miniștrilor de finanțe ai UE, ECOFIN, pentru a prezenta și negocia ceea ce ar trebui să fie planul concret, calculat și fezabil de reducere a deficitului bugetar la României, astfel încât procedura de blocare a fondurilor europene să fie oprită.

Și nu este vorba nici despre țâfnă, nici despre răzbunare, ci despre ridicol.

Să ne imaginăm un dialog. Prezintă dl Tanczos măsurile, angajamentele și în final este întrebat: dar dvs cât veți mai fi în funcție? Vreo 2-3 zile! Și aveți mandatul de la cine? De la un guvern interimar care mai stă vreo 2-3 zile. Și de ce am avea încredere în angajamentul unui ministru interimar care mai are 2-3 zile? Pentru că altceva nu avem. 

Continuarea, pe pagina SpotMedia.

Care sunt măsurile prin care viitorul guvern va încerca să repare deficitul bugetar – record produs de Ciolacu: reduceri de personal și salarii la bugetari, creșterea TVA la 21% și a altor impozite, stoparea unor investiții considerate inutile (G4Media)

Pachetul de măsuri, care va fi cel mai probabil adoptat prin asumarea răspunderii guvernului în Parlament, cuprinde trei direcții mari, potrivit informațiilor G4Media, și urmează să fie prezentat vineri la Bruxelles de viitorul candidat la funcția de premier, cel mai probabil Ilie Bolojan (PNL).

Reducerea cheltuielilor bugetare va viza atât reducerea numărului de bugetari, cât și a unora dintre sporurile și indemnizațiile primite de aceștia.

Reducerea numărului de bugetari se va face atât prin desființare și comasarea unor instituții, cât și prin redimensionarea, prin lege, a schemelor de personal în administrația locală (primării, firme ale primăriilor, consilii județene) și în administrația centrală, potrivit informațiilor G4Media.

Stoparea unor investiții are ca țintă acele proiecte care nu au început sau sunt în stadii incipiente. Sunt vizate doar proiectele finanțate din bugetul de stat, nu cele cu fonduri externe.

Creșterile de taxe sunt considerate inevitabile de membrii coaliției, pentru că reacțiile de la Comisia Europeană, agențiile de rating și creditorii României arată că aceștia nu cred că deficitul bugetar poate fi redus doar prin tăieri de cheltuieli.

Printre creșterile de taxe discutate se numără majorarea TVA de la 19% la 21%, păstrarea cotei reduse de 9% doar pentru alimente și medicamente, creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%.

Cum s-au făcut praf banii din taxe și impozite: Curtea de Conturi a descoperit „abateri” bugetare în valoare totală de 457 de miliarde de lei din 2017 până în 2024 la stat (Libertatea)

Curtea de Conturi a României a descoperit „abateri” în valoare de 457,802 miliarde de lei în intervalul 2017-2024 în rapoartele sale de audit, adică echivalentul a 91 de miliarde de euro, arată datele instituției, intrate în posesia ziarului Libertatea. Curtea de Conturi verifică cheltuielile bugetare ale ministerelor, autorităților, instituțiilor, primăriilor și companiilor de stat.

Abaterile pot fi neintenționate, precum trecerea greșită în contabilitate sau interpretarea eronată a unei legi, sau intenționate, adică devalizări ale bugetelor instituțiilor și companiilor de stat.

Inspectorii Curții de Conturi au descoperit în acest interval prejudicii în valoare totală de 5,416 miliarde de lei și venituri nerealizate la bugetul de stat de 7,059 miliarde de lei, mai arată datele. 

Curtea nu a arătat cât la sută din prejudiciile descoperite au și fost recuperate. 

De regulă, rapoartele Curții de Conturi sunt contestate în justiție, iar procesele durează ani buni, până se elimină toate căile de atac.

Rotația guvernelor, un dezastru anunțat. Analiștii cer un guvern stabil și reforme pe termen lung: „Experimentul rocadei a eșuat” (Adevărul) - Cele mai importante organizaţii patronale: Solicităm responsabilitate politică şi adoptarea unui pachet de măsuri care să atragă investiţiile fără impozitare progresivă, directă sau mascată, şi să se menţină cota unică (Ziarul Financiar) - Sporul de stres în România, care poate ajunge până la 25% din salariu, este luat de angajați publici din 4 domenii. Cel mai mult nu iau polițiștii sau militarii, ci o altă categorie (HotNews)

Bilanțul glorios pentru care am așteptat o lună desemnarea premierului. E ceva ce PSD nu obține? (SpotMedia)

Nici în proiecțiile cele mai optimiste PSD nu putea spera să obțină ce a adjudecat la marea împărțire a puterii, conform surselor convergente.

Nu are acum premier care să deconteze măsurile impopulare și l-au instalat la încasare pe cel mai periculos rival politic. În schimb, a căpătat, de neimaginat, rotativa. Adică instalarea unui premier PSD pe post de salvator când lucrurile vor fi fost, cu cost mare, echilibrate și va fi din nou de deschis punga.

PSD are cele mai multe ministere, cele pe care și le-a dorit, în frunte cu Transporturile, Justiția și Agricultura. Adică PSD va propune viitorii procurori șefi, va aviza tot ce mișcă, va face jocul împreună cu majoritatea din CSM. Interesant că Nicușor Dan și-a păstrat veto doar pe Apărare și Externe, deși Justiția fusese punctul forte al campaniei sale.

PSD va avea, se pare, un judecător CCR și președintele Camerei pentru Sorin Grindeanu, care, cu asemenea pradă în desagă, nu poate fi privit decât ca un învingător în partid.

De partea cealaltă, Ilie Bolojan, împreună cu PNL desigur, este trimis la cea mai grea luptă guvernamentală, cel puțin după 2010, cu pietre de moară legate de picioare și o mână blocată la spate.

De numele său vor fi legate toate relele care vor urma. 

Pentru acest bilanț glorios am așteptat o lună desemnarea unui premier?

Este cu atât mai greu de înțeles cu cât constatăm că împărțirea a fost gata înainte de finalizarea marelui plan de măsuri.

Și de ce totuși PSD încă nu a validat intrarea la guvernare și va avea ședința decisivă abia vineri, după consultările de la Cotroceni? Posibil ca să mai ciupească încă niște poziții și prevederi în programul de guvernare.

Dar în mod cert pentru a-și afirma apăsat poziția de putere și faptul că întreagă construcție de ei este dependentă, că ei controlează jocul. Referendum intern, spectacol, populism, comentează Ioana Ene Dogioiu pe pagina Spotmedia.

Rotația guvernelor, un dezastru anunțat. Analiștii cer un guvern stabil și reforme pe termen lung: „Experimentul rocadei a eșuat” (Adevărul)

Negocierile din ultimele zile prevăd o rocadă guvernamentală, chiar dacă liberalul Ilie Bolojan, cel care ar urma să fie desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze o majoritate, ar refuza să accepte un termen de „expirare” a mandatului său. Dar rocada guvernamentală este varianta pierzătoare, atât pentru partide, cât și pentru președintele Nicușor Dan, avertizează analiștii.

„Un stat serios nu poate fi condus cu mandate limitate, cu atât mai mult statul român ale cărui instituții și oameni reacționează mai degrabă la forța imperial-bizantină pe care o emană liderii și mai puțin la legitimitatea lor dată de votul popular, așa cum se întâmplă în democrațiile consolidate. Persoana care își asumă conducerea guvernului trebuie să-și asume politici reformatoare pe tot mandatul. La ce dezastru economic avem astăzi, reforma statului român este obligatorie, iar aceasta nu se face într-un an și jumătate, e nevoie de cel puțin două mandate pline. (…) Formula de tip rotativă s-a dovedit deja dezastruoasă atât pentru PNL și PSD, dar mai ales pentru români și pentru România. A o încerca din nou ar fi un dezastru”, explică analistul politic George Ripă în ziarul Adevărul.

Cele mai importante organizaţii patronale au ieşit cu o poziţie comună legată de impozitarea progresivă: Solicităm responsabilitate politică şi adoptarea unui pachet de măsuri care să atragă investiţiile fără impozitare progresivă, directă sau mascată, şi să se menţină cota unică (Ziarul Financiar)

Cele mai importante organizaţii patronale din România au adresa o scrisoare deschisă guvernanţilor, solicitând să nu se introducă impozitare progresivă, directă sau mascată, şi să se menţină cota unică. 

”Implementarea unui sistem de taxare progresivă nu garantează automat nici creşterea sustenabilă a veniturilor fiscale, nici reducerea inegalităţii economice. Acestea nu sunt induse de cota unică şi nici de veniturile de natură salarială. O impozitare crescută va duce la scăderea competitivităţii României”. 

În discuţii, PSD a susţinut introducerea cotei progresive de impozitare, fie direct, fie prin taxa de solidaritate. 

Ziarul Financiar publică scrisoarea patronatelor.

Sporul de stres în România, care poate ajunge până la 25% din salariu, este luat de angajați publici din 4 domenii. Cel mai mult nu iau polițiștii sau militarii, ci o altă categorie (HotNews)

Unul dintre sporurile pe care le primesc bugetarii din România este cel de suprasolicitare neuropsihică. Pe scurt, „spor de stres”.

Bugetari din patru categorii ocupaționale de funcții bugetare beneficiază de „spor de stres”, potrivit unui răspuns oferit pentru HotNews de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. 

Nivelul sporului variază între 10% din salariul de bază și 25%, în funcție de categoria de personal.

Personalul din „Învățământ” beneficiază de un spor de suprasolicitare neuropsihică de 10% din salariul de bază.

Personalul din „Justiție și Curtea Constituțională” beneficiază de un spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25%.

Anul trecut, au fost acordate sporuri totale (de mai multe categorii) de 12,4 miliarde de lei, adică echivalentul a 2,4 miliarde euro, potrivit datelor Ministerului Finanțelor transmise la solicitarea HotNews.

SURSE Întâlnire decisivă miercuri la Cotroceni pentru desemnarea premierului (G4Media) - Interimatul lui Cătălin Predoiu se apropie de final. Ce se întâmplă după cele 45 de zile și precedentul Boc (Europa Liberă) - Instanța supremă dinamitează câteva sute de dosare după ce a interpretat legea în favoarea corupților (PressHub) - Care sunt „găurile negre” ale statului. Companiile din transporturi și energie produc cele mai mari pierderi și datorii (Libertatea)

SURSE Întâlnire decisivă miercuri la Cotroceni pentru desemnarea premierului (G4Media)

Președintele Nicușor Dan se va întâlni miercuri la Palatul Cotroceni cu liderii partidelor care ar putea face parte din coaliția de guvernare – PSD, PNL, USR și UDMR – pentru a desemna un candidat la funcția de premier, au declarat pentru G4Media surse oficiale.

Marți va avea loc o altă întâlnire a liderilor de partide, dar fără Nicușor Dan.

În acest moment, numele cel mai vehiculat pentru postul de premier este al liderului PNL Ilie Bolojan, susținut de PNL și USR.

Conducerea PSD are programată o ședință marți seară pentru a decide mandatul final de negociere cu președintele Nicușor Dan și celelalte partide.

 

Ce pregătesc PSD+AUR. Și de ce nu are România guvern (DW)

După trei săptămâni de negocieri în gol, se înțelege că PSD vrea o rotativă după modelul Ciucă-Ciolacu, pe care să o preia de la jumătatea anului 2026, după ce scade deficitul și pot fi făcute din nou cheltuieli înaintea alegerilor generale din 2028. Tot PSD a propus soluția unui premier tehnocrat, eventual a unui specialist român care lucrează pentru o instituție internațională, cauționat de aceasta și cu o credibilitate mai mare decât a unui politician. Social-democrații nu-l vor cu niciun chip pe Ilie Bolojan în fruntea guvernului, fiindcă le e frică de eventualul lui succes, de disciplina pe care vrea să o impună, de imaginea lui bună, pe care ar sabota-o pas cu pas dacă ar fi propulsat la Palatul Victoria, comentează jurnalista Sabina Fati.

În vreme ce Nicușor Dan a tot amânat nominalizarea unui prim-ministru care să conducă negocierile unui program guvernamental, AUR testează coeziunea formațiunilor pro-europene. Așa că Alianța pentru Unirea Românilor a trimis președintelui Camerei Deputaților o solicitare oficială de sesizare a Curții Constituționale, invocând un conflict juridic de natură constituțională între președinte și parlament.

Sesizarea se referă la o „tergiversare deliberată a numirii unui prim-ministru", care ar fi generat „un blocaj instituțional major, afectând grav funcționarea autorităților statului și subminând principiul colaborării loiale între instituții". Trimiterea mai departe a acestei sesizări depinde însă de șeful deputaților, social-democratul Ciprian Șerban.

E greu de crezut că, în această fază, PSD ar întinde mâna AUR. Dar dacă PSD nu va intra la guvernare, e destul de probabilă coalizarea social-democraților cu radicalii. Deocamdată doar presiunile europene împing PSD către o alianță de guvernare cu PNL+USR+UDMR, dar curentul eurosceptic rămâne important în interiorul acestei formațiuni.

Integral pe pagina DW.

 

Interimatul lui Cătălin Predoiu se apropie de final. Ce se întâmplă după cele 45 de zile și precedentul Boc (Europa Liberă)

România se află în ultimele zile ale guvernului interimar condus de Cătălin Predoiu, într-un context politic tensionat și cu mize economice uriașe. Mandatul guvernului interimar, început pe 6 mai, expiră oficial vineri, pe 20 iunie, conform prevederilor constituționale, care limitează interimatul la 45 de zile.

Deși termenul legal pentru formarea unui nou guvern se apropie de limita constituțională, negocierile între principalele partide – PSD, PNL, USR și UDMR – trenează de aproape trei săptămâni. Punctele de dispută rămân programul de guvernare și măsurile fiscale necesare pentru reducerea deficitului bugetar, aflat la un nivel record în Uniunea Europeană. România a terminat 2024 cu un deficit de 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB).

Dacă nu se ajunge rapid la un acord și nu este învestit un nou guvern, România riscă să intre într-o zonă gri constituțională, cu posibile consecințe grave pentru stabilitatea politică și financiară a țării.

Interimatul guvernamental poate fi prelungit, iar un guvern interimar poate funcționa mai mult de 45 de zile, așa cum s-a întâmplat și în 2009, când guvernul Boc a stat interimar aproape trei luni, explică pentru Europa Liberă politologul Cristian Pîrvulescu.

Profesorul Sergiu Mișcoiu de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca consideră că legal, ar trebui numit un alt interimar dacă se ajunge la 45 de zile.

 

Instanța supremă dinamitează câteva sute de dosare după ce a interpretat legea în favoarea corupților (PressHub)

ÎCCJ a admis luni, 16 iunie 2025, recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Alba Iulia, în legătură cu polițiștii judiciari din cadrul Direcției Generale Anticorupție (DGA), care au dreptul să facă acte de urmărire penală doar în dosare cu polițiști, jandarmi sau pompieri, adică angajați ai ministerului de Interne.

În urma acestei interpretări a instanței supreme, actele făcute de polițiștii DGA din multe dosare de corupție vor fi declarate nule de judecători.

Amănunte pe pagina PressHub.

 

Care sunt „găurile negre” ale statului. Companiile din transporturi și energie produc cele mai mari pierderi și datorii (Libertatea)

În timp ce societatea de stat CFR Călători amenință cu oprirea trenurilor și se războiește cu autoritățile în privința subvențiilor, aceasta se află înglodată în datorii și produce pierderi. Nu este însă singura, existând un lung pomelnic de companii de stat nerestructurate.

În fapt, acestea sunt un motiv general de nemulțumire, în condițiile în care multe dintre acestea produc pierderi de ani buni, sunt politizate, pline de sinecuri și dosare penale în timp ce nu sunt restructurate.

Citiți în Libertatea despre CFR Călători, CFR Infrastructură, CFR Marfă, Metrorex, TAROM, Termoenergetica, Complexul Energetic Oltenia, CET Govora etc.

Depolitizarea companiilor de stat este unul dintre jaloanele pe care România nu le-a îndeplinit în fața Comisiei Europene și unul dintre motivele pentru care țara noastră are în acest moment în aer Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Primul reproș la adresa lui Nicușor Dan în coaliție. „În loc să-l desemneze pe Bolojan premier, a întărit PSD” SURSE (Adevărul) - Eșecul instituțional al Programului Național de Reducere a Abandonului Școlar (EduPedu) - Vara liberalizării noastre (Europa Liberă) - Cine sunt „unioniștii” lui George Simion din Basarabia: plătiți de oligarhii Șor și Plahotniuc, urmăriți penal sau arestați pentru cultivare de marijuana (Libertatea)

Primul reproș la adresa lui Nicușor Dan în coaliție. „În loc să-l desemneze pe Bolojan premier, a întărit PSD” SURSE (Adevărul)

Președintele Nicușor Dan a stârnit nemulțumire în coaliția de guvernare prin decizia de a amâna desemnarea unui prim-ministru. Mai mulți lideri PNL și USR s-au plâns în partide că strategia lui Nicușor Dan nu face altceva decât să întărească PSD, formațiune care, pe zi ce trece, pune tot mai multe condiții pentru a asigura o majoritate parlamentară, susțin surse din coaliție pentru „Adevărul”.

Nicușor Dan e așteptat ca zilele viitoare să desemneze un premier, favorit fiind în continuare Ilie Bolojan. Însă președintele ia în calcul și instalarea unui premier tehnocrat, susțin sursele citate. Singura variantă exclusă e cea a rotativei guvernamentale.

De fapt, îl vrea cineva pe Bolojan premier? Săptămâna decisivă (SpotMedia)

Începe ceea ce ar trebui să fie săptămâna decisivă pentru desemnarea premierului și constituirea guvernului. Dacă și ea va fi pierdută în discuții sterile, nu numai că dificultățile bugetare ale României ar putea deveni fatale, dar și enervarea publicului ar ajunge la cote periculoase, care ar topi mult din încrederea în noul președinte.

Dl Bolojan nu a cosmetizat dezastrul și a vorbit deschis, cu cifrele pe masă, despre inevitabilele creșteri de taxe.  

Cât despre funcție, de când s-a pus problema desemnării sale ca premier, în campanie, domnia sa a tot repetat condițiile pentru a prelua funcția: autoritate, echipă și majoritate.

Cu alte cuvinte, control total asupra guvernului, atât în privința deciziilor, cât și a numirilor/demiterilor. 

Nimeni nu pare a vrea să-i dea această putere firească pentru un premier. În primul rând - PSD, dar oare ar vrea USR, care, ne amintim, a plecat de la guvernare pentru că i-au fost demiși de către premier doi miniștri fără voie de la partid? Ilie Bolojan nu vrea să aibă nevoie de încuviințare de la nimeni pentru a schimba un ministru.

Dar oare Nicușor Dan ar vrea? 

Dacă îl voia, îl desemna din prima zi, îl punea în capul mesei încărcat cu legitimitatea alegerii tandemului și îl lăsa să-și facă treaba, avertizând că a doua desemnare va fi cu mult mai greu de digerat pentru PSD, sub sabia anticipatelor, comentează jurnalista Ioana ene Dogioiu pe pagina SpotMedia. Sigur, e greu pentru un independent să joace foarte tare, dar nu asta promitea în campanie?

CursDeGuvernare semnalează o alarmă nouă:  e vorba despre scăderea bruscă a gradului de ocupare – în cel mai mare ritm de după pandemie. Industria este victima principală. IT-ul pierde și el 30.000 de joburi.

De fapt, citim pe pagina HotNews, doar doi din trei români din categoria 20-64 de ani au loc de muncă. Așadar, întrebarea pare să fie, taxe mai mari sau mai mulți români la muncă?

Jurnalistul Dan Popa observă că atunci ând vine vorba de buget, România pare prinsă într-un joc de-a „cine strânge cureaua mai tare”: statul sau contribuabilul? Dar dacă, în loc să ne tot numărăm găurile de la curea, am încerca să adăugăm mai mulți români la masa de prânz a economiei? Până la urmă, cu cât suntem mai mulți la plată, cu atât va fi mai mică nota de plată pentru fiecare.

Eșecul instituțional al Programului Național de Reducere a Abandonului Școlar (EduPedu)

În runda I, peste 140 de școli nu au cheltuit niciun ban pentru reducerea abandonului școlar – raport al Ministerului Educației. Asta deși 356 de persoane din inspectoratele școlare au fost plătite cu 4,5 milioane de euro timp de 2 ani pentru a le ajuta să implementeze proiectele.

Vara liberalizării noastre (Europa Liberă)

Începând cu 1 iulie 2025, toți românii vor simți direct efectele unei triple liberalizări: dispar plafonarea prețurilor energiei, plafonarea prețurilor unor alimente de bază și se schimbă mecanismul de reglementare a polițelor RCA. Guvernul susține că măsurile sunt necesare pentru a reveni la o economie de piață funcțională. Pentru milioane de familii, urmează o perioadă cu cheltuieli lunare semnificativ mai mari.

Cine sunt „unioniștii” lui George Simion din Basarabia: plătiți de oligarhii Șor și Plahotniuc, urmăriți penal sau arestați pentru cultivare de marijuana (Libertatea)

Alianța pentru Unirea Românilor a promovat în ultimii ani mai multe persoane din Republica Moldova pentru a încerca să dezvolte rapid o filială și dincolo de Prut. 

Gruparea politică condusă de George Simion a reușit să atragă în mare parte doar oameni care au avut probleme cu legea, legați de oligarhii Șor și Plahotniuc sau care sunt mai mult interesați de afaceri decât de politică. 

O parte dintre membrii înscriși în prima fază au renunțat ulterior la AUR Basarabia, semnând plecări cu cântec din partid.

Continuarea în Libertatea.

Vladimir Putin nu doar că nu a renunțat la a viza România, dar aceasta a devenit țintă directă, după ce Kremlinul a înțeles care este slăbiciunea de fond pe care o poate alimenta până la haos. Și nu poate fi o coincidență noua aliniere a lui George Simion la retorica rusească, scrie Magda Grădinaru în spotmedia.ro

”După scrutinul prezidențial care i-a alunecat Rusiei printre degete, manipularea și dezinformarea s-au industrializat, în sensul în care, pe de o parte, sunt executate mult mai profesionist și mai programatic și, pe de altă parte, sunt asumate fățiș de către Rusia și agenții ei. Trei mari narațiuni se desprind aici:

Intrarea României în război și mobilizarea generală;

Imixtiunea reciprocă în treburile interne ale celuilalt stat, a României și Republicii Moldova;

Atacul asupra identității culturale și religioase a României care se opune primelor două narațiuni.

O notă comună extrem de importantă este aceea că aceste narațiuni sunt declinate și rostogolite mai mult în grupurile și rețelele de români din diaspora, ceea ce arată strategia de consolidare a ceea ce istoricul Cosmin Popa numește „anti-România” și care a devenit una dintre direcțiile majore ale intervenției rusești în România”.

Adevărata șmecherie a deciziei CCR care secretizeză averile demnitarilor și funcționarilor publici. Unde sunt adevărații bani (Adevărul)

”Motivarea deciziei CCR care secretizează averile demnitarilor și pe cele ale funcționarilor publici și rudelor acestora face o oarecare lumină în scandalul creat după pronunțarea deciziei. Specialiștii consultați de „Adevărul” susțin că judecătorii constituționali au dat o direcție în ceea ce privește viitoarea legislație: persoanele alese sau numite politic publică declarațiile de avere, în timp ce funcționarii, nu”.

Fostul ministru de finanțe al PSD, membru în echipa de negociere a bugetului și care propune taxa de solidaritate, a venit la discuții într-un Mercedes de 100.000 de euro care nu apare în declarația de avere (Snoop)

”Fostul ministru de finanțe al PSD, membru în echipa de negociere a bugetului și care propune taxa de solidaritate, a venit la discuții într-un Mercedes de 100.000 de euro care nu apare în declarația de avere”, scrie siteul de investigație Snoop.

„Mercedesul e închiriat de la compania unui prieten care nu are legături cu statul și nu e o mașină de lux”, a răspuns deputatul PSD Adrian Câciu, întrebat de siteul de investigații Snoop despre mașina Mercedes GLE 450, care costă cel puțin 100.000 de euro și nu apare în declarația sa de avere.

Compania se numește Pandorama Elite SRL, a descoperit Snoop și este în proprietatea firmei fostei soții, care figura în 2024 ca angajată la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Drumul spre dezastru de la Salina Praid: Licitații, încredințări directe și ajutoare de peste jumătate de miliard de lei. Oficialii aveau date despre pericol (Libertatea)

”Mai mult, lipsesc banii din întreaga poveste. Cu o regulă nescrisă, o licitație din aprilie a fost câștigată de o firmă care a prezentat un proiect de drum, în loc de o lucrare hidrotehnică. Câștigătorul a ghicit cumva bugetul ascuns. O altă firmă mică a obținut un contract de 30 de milioane de lei prin încredințare directă, iar acum se discută de lucrări care ajung la aproape 90 de milioane de lei”.