Investitorii au stat la coadă pentru a finanţa România în prima ieşire pe extern a actualui guvern (Ziarul Financiar) - Moțiunea de cenzură depusă de AUR împotriva Guvernului Bolojan, prezentată joi în plenul Parlamentului (Adevărul) - Culise. Luptele nevăzute din PSD: cum își împart palme taberele Grindeanu-Neacșu și Stănescu-Băluță (Libertatea)

Investitorii au stat la coadă pentru a finanţa România în prima ieşire pe extern a actualui guvern (Ziarul Financiar)

Ministerul Finanţelor a împrumutat 3,75 mld. de dolari şi 1,5 mld. de euro, în prima ieşire a României pe pieţele externe cu guvernul condus de Bolojan. Cererea a fost foarte ridicată, de circa 15 mld. de dolari.

Costurile de finanţare ale statului au coborât pe 9 iulie la cel mai redus nivel din 2025, în timp ce investitorii au stat la coadă pentru a finanţa România în prima emisiune de eurobonduri a guver­nului Bolojan, scrie ZF.

Deşi contestate pe plan intern şi criticate pentru potenţialul lor de a frâna consumul şi de a afecta anu­mite sectoare economice, majo­rările de taxe – precum creşterea TVA de la 19% la 21%, accizele sporite sau modificările de impozitare – sunt pentru moment percepute de investitori ca un semnal de responsabilitate fiscală, un „rău necesar“ pentru echilibrarea bugetului.

Prețul măsurilor de austeritate. Poate Bolojan să evite scenariul Greciei prin creșterea TVA și tăieri de cheltuieli? (Panorama)

Greul e departe de a fi trecut.

Economiștii atrag atenția că, dacă se trece de punctul de suportabilitate cu creșterea taxelor, există riscul unor mișcări sociale de amploare, scrie Panorama. 

„Toate măsurile de consolidare fiscală, fie că sunt tăieri de cheltuieli sau creșteri de taxe, toate sunt recesioniste pe termen scurt”, explica, tot la evenimentul analiștilor financiar-bancari, Ionuț Dumitru, iar o discuție legată de stimularea creșterii economice, în condițiile în care România are de făcut o ajustare enormă, nu își are locul acum.

„Poate că austeritate e prea mult spus la acest moment”, afirmă și profesorul Liviu Deceanu.  El insistă, însă, că măsurile trebuie să fie comunicate extrem de bine, explicate pe înțelesul tuturor și, mai important de atât, populația să vadă că efortul e unul comun. Cu alte cuvinte, statul nu ar trebui să pună toată responsabilitatea în cârca cetățenilor.

Nota de plată trebuie achitată, totuși, de cei care au stat la masă și au mâncat pizza aceea mare de care vorbea președintele Nicușor Dan. Zilele acestea, Guvernul dă asigurări că așa va fi, că cetățenii nu vor deconta singuri, dar că trebuie să aibă răbdare.

„Este foarte important să se evite conflictul social, dacă statul reușește asta, vom putea evita o criză, poate și o recesiune. Economia României e rezilientă, e încă competitivă, dar e nevoie mai mult reducere de cheltuieli decât de creștere de venituri prin taxare”, conchide profesorul de macroeconomie.

Moțiunea de cenzură depusă de AUR împotriva Guvernului Bolojan, prezentată joi în plenul Parlamentului (Adevărul)

Moțiunea de cenzură depusă de parlamentarii AUR împotriva Executivului și intitulată „Au ruinat țara și acum îi obligă pe români să achite nota de plată - afară cu Guvernul ipocrit” va fi prezentată joi, de la ora 10, în plenul Parlamentului, anunță Adevărul.

Demersul a fost inițiat după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar.

Pentru finalizarea acestei proceduri, sesiunea extraordinară a Parlamentului s-a prelungit până pe 14 iulie, când va fi dezbătută și votată moțiunea de cenzură, semnată de parlamentari AUR, S.O.S. România, POT și neafiliați.

Culise. Luptele nevăzute din PSD: cum își împart palme taberele Grindeanu-Neacșu și Stănescu-Băluță (Libertatea)

PSD este la guvernare, dar cu un pas în afara ei. Informațiile de culise arată că liderii formațiunii se atacă reciproc pe tema insuficientului control asupra măsurilor decise de prim-ministrul Ilie Bolojan.

Libertatea reamintește  că sunt lideri nemulțumiți de faptul că puterea e concentrată tot în mâinile unor politicieni care au fost „la butoane” și în mandatul Ciolacu, iar acum tot ce s-a schimbat e doar președintele, în timp ce oamenii sunt aceeași.  

Imediat după alegerile prezidențiale din luna mai, iar ulterior după, în perioada negocierilor cu PNL, UDMR și USR pentru intrarea la guvernare, au fost aleși ai PSD care au cerut intrarea în Opoziție. Iar printre aceștia au fost Daniel Suciu (vicepreședinte al Camerei Deputaților), Mihai Fifor (deputat și șef PNL Arad), Marian Mina (deputat și șef al PSD Giurgiu), Gheorghe Șoldan (șef CJ Suceava) sau Dragoș Benea (vicepreședinte PSD și europarlamentar).

Cu toate acestea, conducerea centrală controlată de Sorin Grindeanu a decis intrarea la guvernare, dar și preluarea unor portofolii care îi avantajau pe cei din cercul actualului șef interimar al PSD. De exemplu, la împărțirea ministerelor, PSD nu a „tras” Ministerul Dezvoltării, deși a avut primul dreptul să aleagă două ministere puternice, preferând Justiția și Transporturile. Decizia oarecum ciudată având în vedere că este partidul cu cei mai mulți primari și din 2019 încoace nu a mai avut conducerea portofoliului care asigura direcționarea de fonduri importante către aleșii locali, de la Programul Național Anghel Saligny (rețele de apa-canal, drumuri locale, introducerea rețelei de gaze naturale) la PNRR (anvelopări de clădiri, construirea de creșe, autobuze electrice pentru localități etc).  

Deficit cu premeditare II. Miniștrii guvernului Ciolacu știau că nu sunt bani, dar au golit Fondul de rezervă dând cu subsemnatul. Documente (Europa Liberă) - Cine administrează Romarm, compania strategică de armament: un avocat care a împrumutat PSD cu 1,6 milioane de lei, ginere al baronului PSD Ion Mocioalcă, fin al lui Victor Ponta și fiul adoptiv al unui interlop celebru din anii `90 / Reacția ministrului Bogdan Ivan (G4Media) - Cine vrea să țină în viață ”monstrul” de-acasă? Sperietoarea de AUR și profeția care se auto-îndeplinește (Republica)

După 33 de ani, PSD pierde controlul CCR. Ce înseamnă pentru România? (SpotMedia)

A fost nevoie de mai mult de trei decenii, de suspendări ale președintelui, de crize succesive și o tendință vizibilă a Curții Constituționale de conservare a puterii și privilegiilor elitei politice apărute la începutul anilor ’90, pentru a se ajunge în punctul în care urmașii PCR să nu mai aibă ultimul cuvânt în ce privește destinul democrației românești.

Nicușor Dan, președintele României, l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoș pentru poziția de judecător al Curții Constituționale din România.

Prin numirea făcută de președintele Nicușor Dan, CCR tinde să devină mai liberală și mai orientată spre apărarea sistemului democratic decât a fost până acum. Acest lucru nu înseamnă că presiunile politice vor dispărea, iar judecătorii nu vor mai ține seama de afilierile politice care i-au adus acolo.

Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a fost cea mai controversată decizie luată de Curtea Constituțională în zbuciumată ei istorie de 33 de ani. 

Cei nouă judecători vor fi chemați în curând să rezolve complicata problemă a pensiilor speciale, una dintre cele mai mari nemulțumiri care se manifestă la nivelul opiniei publice, dar și în ce privește pensionarea rapidă din magistratură, armată, poliție, decizii care pun în pericol funcționarea statului și provoacă tensiuni și dezechilibre sociale.

Peste trei ani, înainte de a avea loc alegerile parlamentare, expiră alte trei mandate de judecători constituționali.

Nicușor Dan și actuala majoritate, dacă rezistă până în 2028, vor schimba și mai mult raportul de forțe politice din CCR, cu consecințe importante asupra sistemului democratic din România, scrie jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia. 

Deficit cu premeditare II. Miniștrii guvernului Ciolacu știau că nu sunt bani, dar au golit Fondul de rezervă dând cu subsemnatul. Documente (Europa Liberă)

Miniștri ai guvernului Ciolacu și-au asumat în scris, „cu toate consecințele legale de rigoare”, că au nevoie „urgentă” de bani din Fondul de rezervă, chiar dacă asta afectează deficitul bugetar al țării. Europa Liberă publică trei note justificative, asumate de trei miniștri din 2024 (transporturi, muncă și educație), în care apare un pasaj neobișnuit: asumarea prin semnătură că aceștia au cunoștință de deficitul uriaș, dar că au nevoie de bani urgent.

Peste 50 de miliarde de lei au fost cheltuite în baza unor semnături pe proprie răspundere ale miniștrilor doar în 2024.

Printre „evenimentele neprevăzute” cu care s-a confruntat Guvernul României anul trecut s-au numărat și alegerile prezidențiale și parlamentare – despre care se știa din 2019, respectiv 2020 că vor avea loc.

Ba chiar erau așteptate să aibă loc încă de la modificarea Constituției din 2003, de când mandatul președintelui a devenit de cinci ani.

Tot „urgente” și „neprevăzute” au fost și pensiile – acordate lunar de altfel – pe luna decembrie.

Nu doar Sorin Grindeanu, Simona Bucura-Oprescu și Ligia Deca și-au asumat astfel de documente, ci toți miniștrii care au cerut bani din Fondul de rezervă– au precizat pentru Europa Liberă două surse din fostul Executiv.

Cine administrează Romarm, compania strategică de armament: un avocat care a împrumutat PSD cu 1,6 milioane de lei, ginere al baronului PSD Ion Mocioalcă, fin al lui Victor Ponta și fiul adoptiv al unui interlop celebru din anii `90 / Reacția ministrului Bogdan Ivan (G4Media)

Laurențiu Nicușor Gorun a fost numit în martie 2025 de Ministerul Economiei în funcția de administrator al companiei strategice de armament Romarm, potrivit unui document oficial. Ministru al Economiei era la acel moment Bogdan Ivan (PSD), actualul ministru al Energiei. Laurențiu Gorun nu are nici o legătură cu industria de armament, potrivit CV-ului său. Dar el a împrumutat PSD în campania din 2024, este ginerele baronului PSD Ion Mocioalcă (acum vicepreședintele Curții de Conturi) și e fiul adoptiv al lui Vasile Gorun, un interlop celebru din Vâlcea în anii 90, condamnat definitiv, ulterior reabilitat în justiție.

Ministrul Bogdan Ivans susține că angajarea lui Laurențiu Gorun în Consiliul de Administrație al Romarm s-a făcut în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, anunță G4Media.

Cine vrea să țină în viață ”monstrul” de-acasă? Sperietoarea de AUR și profeția care se auto-îndeplinește (Republica)

Deși alegerile s-au încheiat cu eșecul răsunător al lui George Simion, extremismul nu pare a fi lăsat să moară. 

În Europa, inclusiv iliberalii și extremiștii spun despre George Simion că e nefrecventabil și amuzant în lupta lui pentru putere. 

La noi în țară, însă, după alegeri, se fac sondaje de opinie care ni-l prezintă pe Simion, periodic, ca pe acest monstru care crește, împreună cu partidul lui. Care devine uriaș și se pregătește să ne calce în picioare în 2028 sau mai devreme, dacă vor fi anticipate. 

La noi în țară, Simion e luat în serios, deși discursul lui politic e adeseori rizibil și ridicol. La noi în țară se vorbește despre extremiști ca despre acești puternici ai timpurilor, care vin să măture în calea lor tot ce li se va opune. Când, în realitate, extremiștii români sunt niște oameni simpli, educați mai puțin, supărați pe guvernările de până acum, pe care, totuși, le-au votat, dispuși să se sacrifice, dar numai pe internet, unde nici nu trebuie să-și folosească propriile nume.

Extremiștii câștigă numai atunci când imaginea dușmanului imaginar e vie undeva. În viață sau pe internet. 

Vorbind continuu despre monștri și balauri, vei scoate la lumină monștri și balauri, mai scrie jurnalista Carmen Dumitrescu în publicația electronică Republica. 

Cum va reacționa societatea la pachetul austerității (Adevărul) - CALCULE. Cât vor costa benzina și motorina de la 1 august, când se majorează accizele și TVA (HotNews) - Corespondență din Strasbourg. Ofensiva română contra Ursulei von der Leyen. Cum i-a răspuns șefa Comisiei Europene lui Gheorghe Piperea: „Este rețeta de manual a extremismului” (Libertatea)

Bolojan singur în fața reformelor? Fără Nicușor Dan? (DW)

Ilie Bolojan a anunțat, în discursul de asumare a răspunderii guvernamentale din Parlament, că-și ține mandatul pe masă, că fie tot ce spune „se pune în practică”, fie „nu va mai fi premier”.

Simplu și pe înțelesul tuturor, Bolojan a explicat că acest prim set de măsuri prin care se taie sporuri și se cresc taxe e obligatoriu pentru ca România să nu ajungă la ratingul junk în care „vom avea taxe mai mari, prețuri mai mari și putere de cumpărare mai mică, dobânzi la credite mai mari”. 

Primul-ministru nu a fost susținut de președintele Nicușor Dan la anunțarea măsurilor atât de nepopulare. Nu a existat, ca în 2010, suportul instituției prezidențiale sau în orice caz, nu în mod direct. Poate că, dacă alături de Ilie Bolojan ar fi venit la anunțul măsurilor de austeritate și președintele, cu un discurs empatic, oamenii ar fi privit cu mai multă încredere tot ceea ce se întâmplă. 

Premierul are deocamdată o coaliție majoritară de partea lui, dar PSD ezită să-l susțină public şi nici celelalte partide nu sunt prea entuziaste, mai scrie Sabina Fati în analiza sa de pe pagina DW.

Premierul a declarat că ar fi vorba despre trei pachete de austeritate și că al doilea va fi asumat tot în parlament până la sfârșitul lunii iulie, cu sublinierea că măsurile sunt luate pentru o perioadă scurtă de timp, un an sau doi. Bolojan a cerut Opoziției să nu blocheze măsurile anunțate, ci să participe la îmbunătățirea lor. Primul ministru crede că va reuși să aducă țara pe linia de plutire și că în „următorii ani” guvernul va genera „prosperitate și siguranță pentru cât mai mulți dintre români”.

Nu există încă studii care să arate de câți ani de austeritate e nevoie pentru ca țara să-și revină, nici care va fi impactul asupra celor săraci și care sunt 20% din  totalul populației. 

Cum va reacționa societatea la pachetul austerității. Economist: „E ca și cum ți-ai pune oile să pască grâu proaspăt încolțit” (Adevărul)

Economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, arată care va fi reacția societății, a companiilor și a simplilor cetățeni, fie că sunt angajați sau pensionari, vis-à-vis de măsurile de austeritate luate de guvernul Bolojan. Efectele vor fi variate, de la scăderea consumului până la evaziunea fiscală, dar cea mai gravă se referă la reducerea interesului investitorilor străini pentru România, în contextul creșterii impozitelor pe profit și pe dividente, este  de părere specialistul. 

Pentru antreprenori, impactul noilor măsuri fiscale anunțate de Guvern nu ține doar de cifre, ci de lipsa de încredere în eficiența statului. Oamenii de afaceri Voicu Oprean și Daniel Truică atrag atenția că mediul privat resimte presiunea fiscală ca pe un dezechilibru între ceea ce li se cere și modul în care funcționează sistemul public. 

CALCULE. Cât vor costa benzina și motorina de la 1 august, când se majorează accizele și TVA / Populația va fi puternic afectată, pentru că este perioada concediilor (HotNews)

Benzina și motorina se vor scumpi semnificativ de la 1 august, când vor crește atât accizele la carburanți, cât și TVA care se aplică prețului final. Populația va fi puternic afectată, pentru că vom fi în plin sezon estival, când oamenii pleacă în vacanță și consumul de carburanți este cel mai mare din tot anul. 

La motorină, de la un preț de 7,4 lei/litru cât este acum la benzinăriile din România, de la 1 august va costa circa 7,8 lei/litru, după creșterea cu 10% a accizei și majorarea TVA de la 19% la 21%. Așadar, prețul unui litru de motorină va crește cu circa 40 de bani, potrivit calculelor realizate de e-nergia.ro, citate de HotNews.

Prețul unui litru de benzină va crește cu 43 de bani, de la 7,1 lei în medie acum va ajunge la 7,53 de lei pe litru, după aplicarea accizei majorate și a noii cote de TVA, prețul.

Aceste calcule au fost realizate luând ca referință prețurile de acum din piață, însă este posibil ca, la 1 august, prețurile la pompă să fie oricum altele, în funcție de cotațiile petrolului de la acea dată, de cotațiile carburanților pe piețele angro și de rata de schimb valutar.  

Corespondență din Strasbourg. Ofensiva română contra Ursulei von der Leyen. Cum i-a răspuns șefa Comisiei Europene lui Gheorghe Piperea: „Este rețeta de manual a extremismului” (Libertatea)

Mai mulți europarlamentari români, în frunte cu Gheorghe Piperea (AUR), sunt autorii moțiunii de cenzură împotriva șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, un demers cu șanse infime de succes.

Dincolo de rezultatul final, dezbaterea politică a dus la ironii și răfuieli între grupuri aliate, dar și la condamnarea extremiștilor, unde au fost plasați și cei din AUR, acuzați că servesc intereselor Moscovei.

Citiți reportajul în ziarul Libertatea.

O detonare în direct: „Dacă ei pot să câştige jumătate de milion de euro, nu au nicio ezitare să lase compania de stat să piardă 20 mil. euro.“ Pot să crească impozitele, poate să crească TVA, România poate să ajungă în Junk şi să piardă miliarde de euro, numai să nu se lege cineva de companiile de stat, pentru că interesul naţional este devalizarea lor (Ziarul Financiar) - Toți știau: Cum vrea PSD să fie de două ori albit (SpotMedia)

Ziua în care Guvernul își asumă majorările de taxe și înghețarea pensiilor și salariilor. Cum arată matematica voturilor din Parlament (HotNews)

Guvernul își asumă răspunderea în fața Parlamentului pentru pachetul de măsuri fiscale care prevede majorări de taxe, cea mai importantă fiind creșterea TVA de la 19% la 21%, precum și înghețarea pensiilor și salariilor în sectorul public în anul 2026.

Luarea acestor măsuri de austeritate a fost necesară pentru ca „finanțarea categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor să se poată susține din fonduri publice”, spun autorii proiectului.

Potrivit calculelor acestora, în acest an veniturile ar creste cu circa 9,5 miliarde de lei, iar cheltuielile ar scădea cu 1,2 miliarde.

Ședința Parlamentului începe luni, de la ora 15.30, până atunci existând posibilitatea ca Guvernul să adopte unele dintre amendamentele depuse de către partidele parlamentare. Opoziția are posibilitatea blocării acestor măsuri prin intermediul unei moțiuni de cenzură.

În cazul în care opoziția va depune moțiune de cenzură pentru a determina căderea guvernului Bolojan și, implicit, respingerea proiectului măsurilor fiscale, va trebui să obțină jumătate plus unu din voturile parlamentarilor, adică 233 de voturi din 465.

Însă aritmetica parlamentară indică faptul că o moțiune de cenzură are șanse minime să treacă, în condițiile în care cele patru partide din coaliție au o majoritate clară.

Citiți mai multe pe pagina HotNews.

O detonare în direct: „Dacă ei pot să câştige jumătate de milion de euro, nu au nicio ezitare să lase compania de stat să piardă 20 mil. euro.“ Pot să crească impozitele, poate să crească TVA, România poate să ajungă în Junk şi să piardă miliarde de euro, numai să nu se lege cineva de companiile de stat, pentru că interesul naţional este devalizarea lor (Ziarul Financiar)

George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuţi head-hunteri de pe piaţa românească, şi care de mai bine de zece ani recrutează directori sau membri în consilii de administraţii ale companiilor de stat, s-a “detonat” săptămâna trecută la emisiunea ZF Live, explicând cum se fac recutările în conducerile companiilor de stat: selecţia finală este o farsă, dacă nu iese cine trebuie se refac licitaţiile de selecţie, partidele, prin intermediul acţionarilor din acte – ministerele, fac orice pentru a-şi impune oamenii, pe stat, adică pe acţionar, nu-l interesează criteriile de performanţă sau situaţia companiei, conducătorii îşi fac propriii indicatori de performanţă pe care să-i îndeplinească cu orice preţ, inclusiv cu preţul pierderilor companiei, numai să ia bonusurile, clauzele de reziliere de contracte sunt extrem de bănoase încât au devenit o operaţiune în sine.

În guvernarea Ciucă-Ciolacu, adică PSD-PNL, cele două guverne mai degrabă au preferat să rateze 800 de milioane de euro, una dintre tranşele din PNRR, decât să facă o selecţie independentă în managementul companiilor de stat care să nu fie afectată de conflictul de interese, reamintește jurnalistul Cristian Hostiuc în paginile ZF.

Partidele, cei care sunt sau cei care au fost la Palatul Victoria în prima şi a doua linie, au lăsat ca România să piardă bani europeni, preferând mai degrabă să ajungem în situaţia în care, acum, premierul Bolojan să mărească taxele şi impozitele.

Pe acţionar, adică pe stat, adică pe guvern, adică pe minister, adică pe cei responsabili din cadrul guvernului şi al ministerelor, pe nimeni nu interesează ce se întâmplă în companiile de stat atâta timp cât sunt “vaci de muls”, atâta timp cât clanurile partidelor pot extrage bani.

Toți știau: Cum vrea PSD să fie de două ori albit (SpotMedia)

Președintele și prim-ministrul României au primit informări urgente, în care erau avertizați că țara este pe punctul de a colapsa economic, dacă nu erau luate măsuri care să corecteze deficitul.

Investigația Europei Libere arată că că trio-ul puterii din epocă a avut pe masă harta exactă a dezastrului în care împing România, fără a înțelege cel mai probabil până la capăt consecințele.

Fiecare avea însă propriul plan personal și urmărea maximizarea propriilor beneficii: Klaus Iohannis voia o înaltă funcție europeană, care să-i acorde o ieșire glorioasă din mandatele în care a compromis și deturnat de la rostul ei politic și social funcția prezidențială. Marcel Ciolacu voia să păstreze accesul la resursele puterii și să câștige alegerile cu orice preț plătit de țară. Nicolae Ciucă voia să servească partidul, înainte de toate...

Ce face PSD este să joace pentru rotativă, adică să împingă toate costurile electorale ale măsurilor economice luate de guvernul Bolojan în curtea celorlalți, pentru ca atunci când îi va veni rândul să conducă, înainte de alegerile următoare, să poată împărți din nou, în așa fel încât să creadă că obține voturi.

S-a vorbit mult despre condițiile de posibilitate ale votului extremist în România, care a fost un avertisment și care a arătat că atunci când minciuna, impostura și metehnele iliberale sunt prea puternice, oamenii nu votează pentru că un politician le împarte sporuri și beneficii, ci votează pentru restabilirea adevărului și a sentimentului de dreptate socială.

Or, asta este provocarea premierului Ilie Bolojan și a președintelui Nicușor Dan, scrie jurnalista Magda Grădinaru pe pagina SpotMedia.

Hotnews.ro scrie că cinci miniștri din cabinetul Bolojan au ieșit să dea explicații într-o conferință de presă cu privire la măsurile de austeritate. Motivul acestora a fost subliniat de ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare: „Prin acest pachet, România elimină riscul de suspendare a fondurilor europene, apără calificativul favorabil investițiilor dat de către agențiile de rating și deschide drumul negocierii împrumuturilor din PNRR care riscau să fie blocate”

Deși au început cu măriri de taxe și poveri fiscale noi pentru contribuabili, miniștrii au promis că „vor veni celelalte două pachete cu limitare de privilegii, eliminare de venituri acolo unde au fost exagerări, reduceri de buget”, fără să ofere numere sau măsuri concrete în acest sens.

PSD nu e foarte încântat de pachetul fiscal anunțat de premierul Bolojan, dar promite că va susține Guvernul în Parlament scrie Europa Liberă.  

„Suntem cumva prinși într-o menghină, dar ieșirea noastră de la guvernare ar însemna aruncarea țării în haos. Or, asta ar însemna încadrarea economiei noastre la categoria junk și de aici încolo (mai jos, n.r.) nu mai e nimic”, explică Tudose.

Mai tranșant, Adevărul scrie: După zeci de miliarde de lei împrumutate, Marcel Ciolacu atacă noul guvern și critică „austeritatea oarbă” propusă de guvernul Bolojan. „România nu este în niciun colaps economic”.

Info Sud-Est scrie despre Marile scandaluri de la Apele Române: Cu aproape 9000 de angajați, 3 șoferi la un om de teren, angajați prinși în ofsaid de reporteri, sindicaliștii de la ”Ape” se plâng de ”siguranța locurilor de muncă”.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat joi după-amiază, la Digi24, referitor la situația angajaților din Apele Române că sunt prea puțini oameni care muncesc ”de dimineața până seara” pe teren și prea mulți oameni în birouri.

Referitor la informațiile prezentate de G4Media, Buzoianu a spus că este nevoie de o reformă amplă la Apele Române și că va face o analiză la nivelul situației din instituție.

Întrebată de numărul șoferilor, ministra a încercat să găsească o explicație pentru numărul mare al acestora în Apele Române, iar moderatorul Digi24 i-a atras atenția să nu fie convinsă de subalterni că ”este nevoie de toți angajații”.

Viață privată, dar pe bani publici? Panorama scrie despre cum a secretizat CCR averile politicienilor și prețul pe care-l vom plăti pentru asta.

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, la finalul lunii mai, că declarațiile de avere și interese nu vor mai fi publicate online. Mai mult, acestea nu vor mai cuprinde detalii despre averile soților/soțiilor și copiilor.

E o decizie cu implicații profunde într-un stat care se consideră de drept și în care transparența a jucat un rol extrem de important în lupta anticorupție. La fel, are un impact major și în munca jurnaliștilor care sapă în căutarea unor astfel de cazuri.

Motivarea, întinsă pe foarte multe pagini, arată, între altele, că trebuie respectat dreptul la viață privată. Cu alte cuvinte, informațiile din acele documente expun persoanele menționate acolo la o „nejustificată atenție publică”. Tot în motivare se arată că noile declarații tot trebuie completate, dar nu mai e obligatorie publicarea lor online. Rămân la vedere doar documentele depuse anterior deciziei, potrivit CCR.

Până acum, la o simplă căutare pe net, puteam afla cu toții cam ce fel de trai privat duc aleșii pe bani publici. Acum, dacă nu le mai vedem averile, mai putem vedea cât fac, de fapt, din banii noștri?

Întreaga presă scrie despre măsurile fiscale anunțate de Ilie Bolojan: Cota generală de TVA crește la 21%, accizele la alcool, combustibil și tutun cresc cu 10%. Salariile și pensiile din sistemul public nu vor crește în 2026.

Cota TVA standard va creşte de la 19% la 21%, iar TVA la alimente va creşte de la 9 la 11%. Impactul tuturor măsurilor este evaluat la 1,23% din PIB în 2025 şi 3,75% în 2026. Creşterile vor intra în vigoare de la 1 august.

Economiştii avertizează că impactul asupra consumului şi încrederii în eco­nomie ar putea fi semnificativ, iar efectele se vor vedea în încetinirea creşterii econo­mice. România nu este singura ţară care recurge la astfel de măsuri, dar amploarea şi simultaneitatea lor ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea aplicării lor şi capacitatea administraţiei de a le implementa eficient.

”Paharul de pelin. Inevitabilul s-a produs. Nimeni nu poate pretinde că măsurile de corecție anunțate de premierul Bolojan sunt ideale pentru reducerea deficitului”, scrie SpotMedia:

”Sigur că teoretic primul pas ar fi trebuit să fie ajustarea cheltuielilor statului, disponibilizări, tăieri de sporuri, reorganizări de instituții. Iar majorările de fiscalitate să fie aplicate numai ca o completare pentru ceea ce lasă descoperit primul pas.

Realitatea este că acum suntem cu apa la gură. E foarte greu de admis ce a decis Guvernul, dar mai rău este ce ar fi urmat fără aceste decizii. Dacă pe 8 iulie ECOFIN nu valida planul românesc, urma retrogradarea agențiilor de rating la junk, incapacitate de plată, acord cu FMI și de aici TVA de 24%, tăieri de salarii ca în 2010, dobânzi uriașe și curs al leului prăbușit”.

Efectele „reformatorului” Bolojan: recesiune deplină (-2,5%) în 2025 și inflație de 10%, scrie Radu Soviani în Libertatea:

”Aceasta este estimarea mea. Bolojan va aduce recesiunea deplină în România în 2025 și o recesiune chiar și mai mare în 2026 (-4%).

Bolojan a început pe dos „reforma” și se dovedește premierul „României întoarse pe dos”.  A pus „pe primul loc” cele mai nocive măsuri pentru economie și a omis măsurile de ordine bugetară, cele mai stringente, favorizând, în opinia mea, confortul hoților de la buget. Adică, seceră puterea de cumpărare a populației și competitivitatea companiilor românești, alegând, în opinia mea deliberat, să favorizeze hoțiile de la buget”.

Anunțul făcut de premierul Ilie Bolojan cu privire la pachetul fiscal care urmează să intre în vigoare a fost criticat de economiștii cu care HotNews a discutat.

„Creșterea cotelor reduse de TVA, a cotei generale, accizele suplimentare, deplafonările la energie au potențialul de a duce rata inflației la o valoare exprimată în 2 cifre”, spune Adrian Codirlașu, președintele CFA România, organizația profesioniștilor în investiții.

Mediul de afaceri respinge creșterile de taxe anunțate de premierul Bolojan: Mediul privat și cetățenii vor purta povara principală susține Confederația Concordia într-un comunicat publicat de Economedia. Pachetul anunțat reprezintă o nouă lovitură pentru mediul de afaceri prin măsuri care se cumulează și se amplifică reciproc se arată în comunicat.

„Nu te supăra, dar tu chelești?” Despre drumul de la calviție la transplantul de păr și povestea unei piețe în expansiune citiți în Panorama:

Imaginea pasagerilor cu capetele bandajate, care se întorc din Turcia, după transplant de păr, a devenit o obișnuință pe aeroportul din Istanbul.

 

”Într-o cultură obsedată de imagine, cu reclame și reel-uri despre păr sănătos, pierderea lui poate însemna nu doar o schimbare fizică, ci și una identitară și de statut.

Îngrijorările bărbaților legate de chelie datează de sute sau chiar mii de ani. Astăzi, nu mai e nevoie să scotocim prin natură după remedii, pentru că există o soluție care promite recâștigarea senzației de „întreg”: implantul de păr.  

Deși a apărut încă din secolul XIX, procedura s-a perfecționat tot mai mult în ultimii ani și a generat o industrie de miliarde de dolari. Cifrele variază mult, fiind oferite de surse multiple, cu metodologii proprii. Pe baza estimărilor oferite de acestea, piața globală a implanturilor de păr a fost evaluată între 7 și 11 miliarde de dolari în 2024 și se așteaptă să depășească 41 de miliarde până în 2030”.

 

România, printre cele mai slabe țări UE în implementarea PNRR. Recuperarea întârzierilor e „puțin probabilă” arată o analiză Hotnews.ro:

”România se numără printre economiile cu cele mai puţine progrese în ceea ce priveşte implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), înregistrând o rată de îndeplinire a ţintelor şi jaloanelor asumate de 27%, sub media Uniunii Europene, de 32%, în iunie 2025, relevă Raportul asupra stabilităţii financiare pe luna iunie al Băncii Naţionale a României (BNR)”, potrivit sursei citate.

Nu doar despre bani, ci și despre echitate. De ce se grăbește cu tăierile premierul Bolojan nu e greu de înțeles explică Ioana Ene Dogioiu în SpotMedia:

Situația bugetară este cu mult mai rea decât anticipau cele mai negre dintre previziuni. Marcel Ciolacu practic nu numai că a devalizat bugetul până la ultimul leu disponibil , inclusiv rezerva pentru situații de urgență – 65 de miliarde de lei într-un an, dar s-a împrumutat la cote demente.

Întreaga reformă îi afectează pe cei care lucrează în sistemul public, unde se află sectoarele vulnerabile, nu doar Sănătatea și Educația, ci și tot ceea ce ține de securitatea și apărarea țării. Nemulțumirile lor pot arunca țara în aer, dacă prim ministrul nu știe cum să negocieze cu ei

Reformele Bolojan: plătesc și magistrații? Urmează haosul? se întreabă Sabina Fati în analiza publicată pe Deutsche Welle: ”După nicio săptămână de la învestire, guvernul Bolojan e nevoit să administreze nu doar criza ci și haosul în care tinde să se transforme programul de reforme al premierului”.

În tot acest context Curtea Constituțională pregătește indemnizații de câte 180.000 de lei pentru cei trei judecători care își termină mandatul, deși guvernul a interzis astfel de plăți în sistemul bugetar, susțin surse citate de G4Media.

Tot în G4Media găsim un articol despre Stăpânii sindicatelor. Cine sunt șefii care conduc marile confederații de decenii și resping orice reformă:

 

Vasile Marica, Dumitru Costin, Bogdan Hossu, Marius Nistor și Leonard Bărăscu au dominat spațiul mediatic în ultimele zile cu anunțuri de greve și proteste împotriva reformelor anunțate de guvernul Bolojan. Șefii marilor confederații domină mișcarea sindicală românească de trei decenii.

În timp ce România s-a transformat radical în ultimii 30 de ani, ierarhiile sindicale au rămas aproape neschimbate. Acești „baroni” ai sindicatelor au traversat mai multe cicluri electorale, mandatele mai multor președinți și premieri, păstrându-și pozițiile de influență printr-un mecanism betonat de păstrare a puterii.

Mulți dintre ei au trecut prin alegeri formale în structurile pe care le conduc de ani de zile. În plus, schimbările sociale au micșorat numărul de membri ai unor sindicate, nu însă și influența politică.

 

Din PressOne aflăm că Loteria Română are de 4 ori mai mulți angajați decât sedii. Salariile au crescut cu 70 de milioane de lei, de la pandemie până azi. Loteria Română a majorat cheltuielile cu salariile angajaților cu peste 70 de milioane de lei în ultimii patru ani, potrivit unui răspuns oficial transmis redacției. Compania are 2.300 de angajați și 842 de spații proprii, cifre mult disproporționate comparativ cu alte state europene, care au mai multe spații și mai puțini angajați care le gestionează.  

În prezent, din cele 842 de agenții la nivel național, 155 sunt spații închiriate, potrivit unui răspuns oficial transmis la solicitarea PressOne. Costul lunar al chiriilor se ridică la aproximativ 500 de mii de lei, adică în jur de 6 milioane de lei anual.

Departe de modelul altor state europene, unde loteriile contribuie semnificativ la bugetul public, Loteria Română operează ca un aparat greoi, cu cheltuieli ridicate de personal și un nivel redus de transparență.

Loteriile din Franța, Spania și  Italia investesc masiv în platforme online și au fiecare, câteva zecii de mii de puncte de vânzare și mai puțini angajați.

Cele mai mari salarii sunt ale personalului din domeniul IT, deși rețeaua Loteriei este în continuare majoritar în spații fizice; Majoritatea angajaților însă primesc salariul minim.

Întrebată ce măsuri de eficientizare sau digitalizare are în vedere, Loteria Română a evitat să ofere un răspuns concret.

Reformele promise de Guvernul Bolojan, dacă ar fi aplicate, ar putea eroda masiv Partidul Social Democrat (PSD), ai căror membri din teritoriu s-ar putea trezi cu funcțiile din administrație desființate sau cu salariile reduse, scrie Europa Liberă.

”În prezent, 1.500 – adică una din două primării din România – este condusă de un primar social-democrat. Doar în ele lucrează 400 de viceprimari, care își vor pierde locurile de muncă. Ce se va întâmpla când (și dacă) Ilie Bolojan va „reduce drastic posturile politizate și vom închide companiile cu pierderi cronice”, așa cum promite în Programul de guvernare?

Sau când concedierile și plafonarea salariilor vor fi impuse și la instituții autofinanțate precum ASF sau ANCOM, unde lefurile sunt mult mai mari și decât cea a președintelui României?

După punerea în dezbatere publică a proiectului privind plafonarea la 300 de lei brut a sporului pentru condiții vătămătoare, cele mai importante blocuri sindicale din țară au amenințat cu proteste.

În cele din urmă, în ciuda amenințărilor venite dinspre sindicaliști, Guvernul a adoptat luni ordonanța care prevede „limitarea” sporului pentru condiții vătămătoare pentru toate categoriile de personal plătit din fonduri publice la 300 de lei brut.

În programul de guvernare este strecurat un rând care a stârnit deja rumoare în sistemul judiciar: „Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani”. Cei nouă judecători de acolo – la rândul lor „bugetari” cu beneficii semnificative – vor fi puși în situația de a analiza unele decizii care le-ar putea afecta propriile state de plată”, notează Europa Liberă.

PressOne scrie că discursul lui George Simion produce efecte în grupurile private ale partidului. Membru AUR din Ilfov: „Dați-mi arma și mă sacrific pentru țară”:

În grupurile private AUR persistă și astăzi ideea că Nicușor Dan este un președinte ilegitim și că, în clipa aceasta, singura soluție este o schimbare violentă de regim. În grupurile private AUR mesajele care îndeamnă la vărsare de sânge sunt la ordinea zilei, iar cei care le postează scapă, aproape de fiecare dată, nesancționați de administratorii comunităților respective.

”Toate discuțiile au loc sub privirile îngăduitoare ale deputatei Gianina Șerban, pe același grup de WhatsApp în care, la jumătatea lunii mai, membrii partidului erau îndemnați să raporteze toate TikTok-urile în care se vorbea despre violul de la școala de vară. Până la ora publicării acestui articol, Gianina Șerban n-a răspuns solicitării PressOne de a comenta instigările la violență postate în grupurile de WhatsApp ale AUR Ilfov. Ulterior, setările unuia dintre ele, intitulat „România Suverană”, au fost modificate astfel încât doar administratorii să mai poată posta mesaje. Același lucru s-a întâmplat și cu un grup hunedorean în care găsisem mesaje antisemite”, scrie reporterul PressOne.

Libertatea scrie despre schema de evaziune fiscală în care a fost implicată Maria Monica Peterson Dăscălița, femeia care primește 120.000 de euro pe lună chirie de la Eximbank:

”Femeia a scăpat de răspunderea penală printr-un artificiu juridic care a dus la constatarea prescripției pentru evaziune fiscală. Pe 11 martie 2020, Maria Monica Peterson-Dăscălița fusese condamnată de Tribunalul București la 1 an de închisoare cu suspendare, pentru evaziune fiscală. Femeia a scăpat de pușcărie, după ce a recunoscut faptele și a achitat prejudiciul de peste 70.000 de euro.

Pe data de 10 ianuarie 2023, Curtea de Apel București a constatat intervenția prescripției și a dispus încetarea procesului penal cu privire la toți inculpații. Cum ultima faptă de evaziune fiscală a Mariei Monica Peterson-Dăscălița data din 31 octombrie 2014, iar termenul de prescripție e de 8 ani, dreptul statului de a o trage la răspundere penală s-a împlinit pe 31 octombrie 2022. Recomandări Cele mai bune oferte la energie electrică în funcție de distribuitor și zona unde locuiești Până la împlinirea acestui termen a intervenit o cauză de suspendare a prescripției, anume Decretul prezidențial de instituire a stării de urgență în timpul pandemiei, emis pe 16 martie 2020, care ar fi făcut ca în cazul tuturor inculpaților să curgă un nou termen de prescripție”.

Pe Edupedu.ro găsim lista liceelor unde niciun candidat nu a promovat Bacalaureatul 2025 – date BacPlus:

”Niciun candidat din patruzeci și nouă de licee din țară – de stat și private – nu a promovat examenul de Bacalaureat 2025, sesiunea iunie, potrivit rezultatelor finale publicate de Ministerul Educației și prelucrate prin intermediul platformei BacPlus. Dintre acestea, șase licee au avut un singur candidat, doar două au avut peste cincisprezece participanți, iar la șapte dintre acestea nu s-a prezentat niciun elev.

Cei mai mulți candidați, 23, au fost la Liceul Tehnologic „Danubius” din orașul Corabia, județul Olt. Anul trecut au participat 29 de candidați, iar procentul de promovabilitate a fost de 16,7%.

În anul 2024, niciun elev din 33 de licee nu a reușit să promoveze Bacalaureatul. În urmă cu 2 ani, numărul acestor licee a fost de 48”.

Mandatul președintelui a fost redus la 2 ani, iar Biroul Executiv va fi tăiat la jumătate prin reducerea vicepreședinților care vor avea acces, aflăm din Libertatea. Consiliul Național al PNL a validat sâmbătă, 28 iunie, noul statut al partidului condus interimar de Ilie Bolojan.

Bolojan, care este președinte interimar al liberalilor încă din noiembrie 2024, a explicat că noul statut introduce spiritul de competiție în partid și a precizat că dacă nu se face acum o schimbare, liberalii nu vor avea nicio șansă în anii următori, mai scrie Libertatea.

Să tai din ce n-ai! este titlul editorialului scris in EduPedu.ro de profesoara Oana Șerban, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București:

 

Pentru o țară în care ziarul tipărit e ambalaj pentru borcanele de zacuscă, nu busolă pentru realitate; în care nu ai un Le Monde sau Lire și suplimentele săptămânale, ci o zi pe an în care postezi primele trei strofe din Luceafărul și o numești celebrare a culturii naționale, deși ne cam batjocorim toate stelele; în care ai mai multe păcănele chiar și decât farmacii – librăriile s-au descalificat demult din comparația asta -; în care faci mai mulți bani ca muncitor necalificat, plecând de la premisa că burghezia și proletariatul au o eternă confruntare, recuperată în ecuația „deșteptul cu mapa și prostul cu sapa”, poate că nu înțelegem niște lucruri minimale.

România nu e o țară a educației și a culturii și nu a mai fost de niște decenii. La noi, marea revoluție a fost educația obligatorie și alfabetizarea pe cât cu putință. Pe astea încă le sărbătorim. Există profesori mediocri, care își pun elevii să tocească niște conținuturi care nu au logică în mintea lor – dar ce contează, câtă vreme spui ce alții vor să audă, nu ce gândești cu mintea ta?! – și profesori dedicați, care uneori vin cu bani de acasă, ca să facă o lume mai bună pentru elevii lor, și care fac profesia asta din pură pasiune, oricât de nedemni îi face sistemul să se simtă.

Există librării cu șosete atârnate cu picturile lui Klimt, căci sărutul capitalismului ne face pe toți niște Iuda salvați, și Două Bufnițe care preferă să moară, sucindu-și gâtul doar după cărțile care contează pentru nopțile lungi.

 

Din Panorama.ro aflăm de ce închiderea librăriei La Două Bufnițe e o pierdere chiar mai mare decât pare la prima vedere:

”De ieri, Timișoara este mai săracă cu o librărie – și nu cu orice fel de librărie, ci cu una care a devenit reper cultural timp de aproape nouă ani, La Două Bufnițe. Cititori mari și mici, scriitori și editori, oameni de cultură, toți îi treceau pragul pentru evenimente, workshop-uri sau doar ca să le salute pe Oana Doboși și Raluca Selejan – cele două tinere care s-au gândit că pot crește o comunitate iubitoare de lectură. Și au reușit. Stă mărturie șuvoiul de mesaje de susținere care a curs în ultimele două săptămâni pe pagina de Facebook a librăriei. Însă realitatea a rămas aceeași: „Închidem”.

Pariul inițial al celor două Bufnițe a fost ca librăria lor independentă să aibă o cifră de afaceri realizată în proporție de peste 90% din vânzarea de carte.

Într-o țară ca România, aflată deja de un deceniu la coada clasamentului lecturii în UE, unde doar 30% dintre cetățeni citesc și unde lipsește constant susținerea statului pentru dezvoltarea acestui obicei, premisele pentru o afacere de succes în domeniu nu erau promițătoare.

Anul în care Oana Doboși și Raluca Selejan au deschis librăria de la Timișoara a fost ultimul de funcționare pentru librăria specializată pe carte engleză, Anthony Frost, de la București. Ca un făcut, ambele librării independente au funcționat același număr de ani – nouă”.

Pressone face o radiografie a litoralului românesc după cel mai amplu program de reabilitare.

Sute de milioane de euro pentru cel mai amplu proiect de infrastructură la malul mării:„Utilizăm metode pe care le folosea Ceaușescu în anii '70”

De ani de zile la malul Mării Negre se fac planuri pentru reabilitarea plajelor. O parte semnificativă din cei peste 240 de kilometri de litoral au fost afectați de procesul de eroziune costieră, care a diminuat suprafața unor plaje.

Pentru a opri acest proces, România a avut la dispoziție peste 841 de milioane de euro, echivalentul a 3,8 miliarde de lei, fonduri europene, pentru unul dintre cele mai ample proiecte de infrastructură la malul mării.

Cum se va transforma litoralul românesc la finalul proiectului? Cât de protejat va fi și cât de pregătit este, cu adevărat, pentru schimbările climatice tot mai accentuate? Aflați din reportajul PressOne.

Taxă pe gândire. Când bursa devine vis și cartea - lux (SpotMedia) - Statul închide robinetul de mercenari: Guvernul vrea să oprească migrarea cadrelor din Poliție și Armată către armate private, sub pedeapsa închisorii (PressOne) - Ar trebui ca România să ofere avioane F16 Ucrainei? Expert: „Summitul NATO stimulează statele europene să doneze Kievului vechituri” (Adevărul)

Guvernul se pregătește să taie sporurile pentru bugetari de la 1 iulie. Ce ia din sporuri va da la consumatorii vulnerabili de energie (HotNews)

Guvernul caută soluții pentru a face economii la buget începând chiar cu 1 iulie, fiind luată în calcul inclusiv reducerea sau eliminarea unor sporuri acordate bugetarilor, au declarat, pentru HotNews, surse guvernamentale. Graba noului Executiv este dată de urgența adoptării unor măsuri de protejare, de la 1 iulie, a consumatorilor vulnerabili de energie, pentru care sunt necesare sume mari de la bugetul statului.

Cele două proiecte de OUG anunțate de HotNews.ro au ajuns spre avizare la Consiliul Economic și Social (CES). Deși este doar consultativ, avizul CES este obligatoriu înainte de adoptarea oricărui act normativ.

12,4 miliarde de lei s-au dat pe sporuri anul trecut.

România are peste 3,7 milioane de consumatori vulnerabili.

Mecanismul de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, după ridicarea plafonării prețurilor la energie de la 1 iulie 2025, prevede un sprijin lunar în valoare de 50 de lei pentru o perioadă de 9 luni, de la 1 iulie 2025 până la 31 martie 2026.

Sunt 2 categorii de beneficiari:

• persoană singură cu un venit net lunar de maxim 1940 lei
• familii cu un venit net lunar/membru de maxim 1784 de lei.

Taxă pe gândire. Când bursa devine vis și cartea - lux (SpotMedia)

Analfabetismul funcțional se apropie de 50%, iar ministrul-psiholog al Educaţiei a decis că bursele sunt prea scumpe.

Nu sunt prea scumpe pensiile speciale. De ele nu te poţi atinge că… CCR.

Nu sunt prea scumpe subvențiile de zeci de milioane de euro pentru partide. Aici sunt banii de propagandă, cum să-i tai?

Nu sunt prea scumpe salariile uriașe din autorităţile şi companiile de stat (unele falimentare), unde se premiază incompetența și pilele.

Acum câteva luni acelaşi ministru spunea pe bună dreptate că analfabetismul funcțional e chestiune de securitate naţională. Au trecut alegerile, ne-a lovit brusc conştiinţa bugetului şi deodată nu mai e nicio problemă. Ba chiar se mai poate tăia niţel din banii pentru şcoală.

Aşa că acum ministrul David le spune cinic elevilor şi studenților să accepte mai puțini bani pentru burse. De ce? Pentru că, „în situații de criză, lucrurile sunt complicate. Și să vrei, n-ai de unde”.

Şi asta în condițiile în care România oricum cheltuie printre cei mai puțini bani din UE pe educație, raportat la PIB. Ne aflăm la același nivel cu Tanzania, după state precum Zambia, Anguilla, Palau, Benin și Panama.

România e țara în care educația moare cu zile și e ucisă de cei care ar trebui s-o salveze, scrie Bogdana Boga, redactor șef SpotMedia.

Statul închide robinetul de mercenari: Guvernul vrea să oprească migrarea cadrelor din Poliție și Armată către armate private, sub pedeapsa închisorii (PressOne)

Ministerul Afacerilor Interne a depus pentru dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență prin care se dorește corectarea portițelor legislative care au permis angajaților din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională să furnizeze cadre pentru armata privată a lui Horațiu Potra.

Corecția se va aplica mai multor legi care reglementează statutul angajaților din sistemul de securitate și urmărește interzicerea în mod expres a prestării de munci pentru companii militare private, chiar și după trecerea în rezervă și sub amenințarea pedepsei cu închisoarea de la 2-7 ani.

Hemoragia de personal de specialitate antrenat pentru condiții de luptă pe banii statului român, către compania militară privată deținută de mercenarul Horațiu Potra a ridicat grave probleme de securitate în ultimii ani.

PressOne a arătat în mai multe articole că Armata Română, Poliția, Jandarmeria și alte instituții de forță din zona de ordine publică și securitate au furnizat începând cu 2022 sute de combatanți în compania lui Potra care au luptat în Republica Democrată Congo.

Ar trebui ca România să ofere avioane F16 Ucrainei? Expert: „Summitul NATO stimulează statele europene să doneze Kievului vechituri” (Adevărul)

La summitul NATO de la Haga s-a stabilit că în procentul de 5% din PIB pentru apărare vor intra și ajutoarele militare pentru Ucraina. Ce va însemna acest lucru pentru dotarea ucrainenilor și ce ar putea România să doneze/să achiziționeze a explicat experta în securitate europeană Iulia Joja.

„Dacă e să analizăm cinic, acest articol presupune că statele europene care încă nu s-au debarasat de toate vechiturile să le doneze Ucrainei și să adauge la bugetul militar valoarea aproximativă a acelor echipamente”, explică Joja.

Experta analizează și în ce măsură pentru România este o oportunitate de a „scăpa”, de  avioanele F 16 pe care le deține și de a achiziționa mult mai performantele F-35.

Pe larg în ziarul Adevărul.