Cum a ajuns CCR să discute despre declarațiile de avere (HotNews) - Ce averi au judecătorii CCR care au decis secretizarea declarațiilor de avere. Cel mai sărac are venituri de zeci de mii de euro anual (Digi24)

Declarațiile de avere și de interese – cu detalii despre conturi, bunuri, venituri, cadouri etc. – au fost introduse de fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, care și-a început mandatul reformând această instituție.

Ele existau formal de câțiva ani, dar erau vagi, incomplete și fără vreo instituție care să le verifice, deci inutile. Cei care au conceput actuala formă detaliată – extinsă la soți și copii – au fost Monica Macovei, consiliată de experta anticorupție Laura Ștefan și de procurorul Paul Dumitriu, în iarna lui 2005. Doi ani mai târziu a fost înființată instituția de verificare a averilor, devenită funcțională sub conducerea lui Horia Georgescu

Agenția Națională de Integritate a fost constant atacată de politicieni din toate partidele, care au încercat să-i reducă atribuțiile. În perioada Băsescu, ANI a verificat mari averi, dar ulterior a căzut în irelevanță.

Declarațiile de avere și de interese, în forma lor completă, au fost un câștig real pentru opinia publică și, mai ales, pentru presa de investigație.

Fără aceste declarații, n-am fi aflat niciodată de mătușa Tamara a lui Adrian Năstase, de averile considerabile ale unor foști miniștri PSD, ca Dan Ioan Popescu (unul dintre puținele cazuri cu confiscare efectivă), ori de averea unor medici celebri, precum Șerban Brădișteanu (și în acest caz s-a dispus confiscarea).

Decizia Curții Constituționale este un moment bun pentru noul președinte, Nicușor Dan, să redeschidă discuția despre legea de funcționare a Curții. Această decizie este ultimul cadou făcut politicienilor de către o Curte alcătuită din judecători numiți pentru a servi interesele celor care i-au trimis acolo, pentru mandate de 9 ani. Decizia a fost luată cu două opinii separate, dar responsabilitatea directă a acesti lovituri aplicate tansparenței în viața publică revine președintele Curții, Marian Enache, aflat în ultima lună de mandat, și judecătorului-raportor, Varga Attila.

Regresul democratic de azi ne arată, încă o dată, cât de importante vor fi cele trei numiri pe care președintele Nicușor Dan, Camera Deputaților și Senatul urmează să le facă în această vară, când expiră mandatele a trei judecători ai CCR, scrie jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă.

HotNews informează că o consilieră din cadrul Avocatului Poporului a ridicat excepția privind declarațiile de avere, după ce, în 2018, a fost sancționată de ANI că nu a trecut și veniturile soțului ei. Ea a dat în judecată instituția, cerând anularea amenzii de 50 de lei, deoarece „nu are dreptul şi nu poate avea cunoştinţă de salariul soţului, care este confidenţial”, potrivit hotărârii instanței. Consiliera a invocat că soțul lucra în cadrul unei bănci care a impus angajaților clauze de confidențialitate, iar dacă i-ar fi făcut public salariul, risca să fie sancționat disciplinar. În 2019, Tribunalul București a acceptat sesizarea CCR, iar joi, 29 mai 2025, CCR a decis că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturile soților.

Cei nouă judecători ai Curții Constituționale a României (CCR) obțin, pe parcursul unui an, venituri de zeci de mii de euro doar din indemnizația acordată de CCR, la care se mai adaugă, în unele cazuri, venituri din pensii. Așa se explică cum președintele CCR, Marian Enache, de exemplu, a obținut în doar un an venituri de 250.000 de euro. Aceste date reies din declarațiile de avere depuse de cei nouă judecători ai Curții Constituționale care au decis, joi, să secretizeze aceste informații. 

Digi24.ro vă prezintă, atât timp cât mai există acces, declarațiile de avere ale judecătorilor CCR.

Declarațiile de avere au fost depuse în anul 2024 și conțin date referitoare la anul fiscal 2023. 

INTERVIU Mărturia lui Matei Păun, misteriosul și foarte apropiatul colaborator al lui Nicușor Dan. „M-a izbit felul în care se comporta” (HotNews) - Ștefan Deaconu, posibilă propunere la CCR din partea președinției / A făcut parte din echipa de juriști care a reprezentat cu succes statul român în procesul cu Roșia Montană / Care este strategia PSD pentru a-și păstra majoritatea la CCR – surse (G4Media)

Numirea unui prim-ministru care să aibă o majoritate în spate și alegerea căii pe care va merge România pentru ieșirea din criză sunt cele două ecuații care urmează să fie rezolvate în următoarele două-trei săptămâni, după cum rezultă din declarațiile noului președinte. PSD, PNL, USR și UDMR negociază între ele, dar și cu șeful statului ce urmează.

Există deci o întrebare crucială despre viitorul țării: ce model economic va dori să îmbrățișeze noul guvern? Va merge pe drumul statelor nordice care mizează pe bunăstare socială? Sau va continua tradiția guvernelor de dreapta care salvează permanent companiile în detrimentul oamenilor? Ori, poate că între cele două se va găsi o a treia cale. Totul pornind de la necesitatea reducerii deficitului bugetar, pentru ca țara să poată merge înainte și să se poată împrumuta la dobânzi rezonabile.

O a treia cale între austeritatea propusă de Ilie Bolojan, liderul interimar al PNL și protejarea angajaților, așa cum cere PSD, ar însemna o reformare a agențiilor de stat, înghețarea angajărilor în sistemul public, investiții în infrastructură, în proiecte energetice și digitale, care pot atrage și bani privați și care ar crea locuri de muncă. În paralel e necesară combaterea evaziunii fiscale și o colectare mai judicioasă a banilor la buget prin ceea ce specialiștii numesc optimizarea fiscală agresivă, adică operațiuni ale fiscului care nu au legătură cu revanșele politice, ci cu asigurarea că toți contribuabilii, inclusiv marile corporații își plătesc taxele.

Dintre cele patru formațiuni care ar putea intra la guvernare doar PSD ar fi de acord cu impozit progresiv. USR, PNL, UDMR se opun. Liberalii ar prefera, după cum a declarat Ilie Bolojan să aleagă calea austerității și a explicat că e posibil să crească taxele și impozitele și să aibă loc disponibilizări, pentru a reduce cheltuielile statului. Aceste soluții ar putea salva pe moment statul, dar ar mări în același timp frustrările perdanților tranziției, ale celor care au salarii mici și familii mari, ale celor care trăiesc de pe o zi pe alta. Mulți dintre ei au ales extremismul la alegerile de anul trecut și la cele din această primăvară. E posibil ca prețul austerității să fie prea mare, să ducă la creșterea inegalităților și la radicalizarea societății, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza sa de pe pagina DW.

Matei Păun se definește drept bancher de investiții și antreprenor. În campanie, Păun a reprezentat un punct fix unde Dan a fost atacat, iar actualul președinte al României nu s-a delimitat de relația cu el. Păun spune că nu va merge consilier la Cotroceni, însă a insistat că „voi continua să ajut”, fără să clarifice în ce fel. „Din punctul meu de vedere, cauzele populismului stau absolut clar în zona economică și zona educațională. Aceste lucruri nu pot fi combătute ideologic, ele pot fi combătute doar printr-un progres real pe zonele respective”, crede Matei Păun.

„Mi se pare amuzant că primele acuzații împotriva mea au fost că aș fi sorosist, așa acum sunt putinist” mai spune el.

HotNews l-a invitat pe Matei Păun la un interviu pentru a lămuri cariera, convingerile sale și relația cu președintele României, un subiect de interes public, având în vedere relația lor apropiată. 

Expertul în drept constituțional, Ștefan Deaconu, este unul din numele luate în calul ca posibilă propunere la Curtea Constituțională din partea președinției, în condițiile în care mandatul actualului judecător, Livia Stanciu, expiră pe data de 13 iulie, au declarat pentru G4Media.ro surse apropiate Administrației Prezidențiale. Un alt nume vechiculat drept posibilă propunere a președintelui Nicușor Dan este fostul judecător Cristi Dănileț. Potrivit legii, numirea trebuie efectuată cu cel puţin o lună înainte de încetarea mandatului judecătorului predecedent.

Trei posturi de jucători ai Curții Constituționale (CCR) se vacantează în această vară ca urmare a terminării mandatelor lui Marian Enache, Livia Stanciu și Attila Varga. În partidele din coaliția de guvernare au început discuțiile pentru nominalizări.

Nominalizările celor trei noi judecători trebuie făcute de președintele României (una) și Parlament (două). Algoritmul parlamentar arată că propunerile din Parlament vor veni de la PSD și UDMR.

Robert Cazanciuc, vicepreședinte al Senatului, e în pole-position pentru o nominalizare din partea PSD, potrivit informațiilor G4Media.

Vicepreședintele PSD, Victor Negrescu, despre varianta Bolojan premier: Nu există prim-ministru providențial (Europa Liberă) - Un economist critică „anturajul dăunător al actualului președinte Nicușor Dan” / „Riscăm să lăsăm piromanilor neolegionari teren liber de acțiune” (HotNews) - Piedone primește 158.000 de euro pentru condamnarea anulată din Dosarul Colectiv. Instanța: „Suma este suficientă în raport cu cei care și-au îngropat copiii” (Libertatea) - România pacienților navetiști. Cum ajung bolnavii să caute ajutor medical la zeci de kilometri de casă (PressOne)

Înainte de discuțiile informale de astăzi ale președintelui Dan cu partidele politice se discută cu seriozitate despre faptul că nu ar fi important numele premierului, mai întâi trebuie făcut programul de guvernare și cumva, în final, pus în brațe celui desemnat, fie cine o fi el.

Ar fi un mod bizar de a pune căruța înainte boilor, comentează jurnalista Ioana Ene Dogioiu.

Discuția serioasă despre un program de guvernare coerent și consistent începe doar după desemnarea unui prim-ministru. Altfel, îi iei premierului exact atributul esențial al autorității și îl transformi într-o anexă a partidelor coaliției ale căror ordine să le execute, fără nicio putere asupra miniștrilor care să simtă că puterea este în continuare la partid, nu în capul mesei din Palatul Victoria.

Când un premier vrea să schimbe un ministru, nu poate fi ținut de protocoale, șefi de partide sau alte argumente. Este echipa lui și el decide. Conform CCR, nici măcar președintele nu îl poate opri.

În al doilea rând, este vehiculată extrem de populist ideeacă nu contează nicidecum oamenii care vor ocupa portofolii, ci ideile, programul.

Sigur contează ideile și programul, însă nu am văzut încă idee bună, program minunat să nu fie făcute țăndări dacă sunt date pe mâna unui incompetent. Dimpotrivă, așadar, contează enorm cine va alcătui echipa care să aplice programul de guvernare.

Propunerile ar trebui să fie transparente, pe baza unor criterii clare de competență și integritate, ceea ce ar rezolva în mod natural și o parte din împărțirea portofoliilor. Să ia fiecare domeniile pentru care are ce oferi.

Buna guvernare pe care o așteptam de atâta vreme și pentru care a fost votat Nicușor Dan trebuie să înceapă de la respectarea regulilor politice de bază, trebuie să pornească la drum cu caii în fața căruței. Altfel, nu va ajunge niciunde.

Integral pe pagina SpotMedia.

Vicepreședintele PSD, Victor Negrescu, nu-l consideră pe Ilie Bolojan un premier „providențial” și crede că partidele proeuropene chemate la Cotroceni ar trebui să negocieze mai întâi programul de guvernare, și abia apoi cine va fi premier. „Dacă discuția începe de la cine este prim-ministru și posturi, eu plec!”, spune Negrescu, la one2one.

Partidul Social Democrat va participa la negocierile pentru formarea noului Executiv, însă va decide dacă participă sau nu la guvernare abia după discuțiile cu președintele Nicușor Dan de miercuri, spune la one2one vicepreședintele formațiunii, Victor Negrescu.

Vicepreședintele Parlamentului European crede că, înainte de a se stabili cine va fi viitorul prim-ministru și miniștrii, liderii politici trebuie să convină asupra modului în care va fi redus deficitul bugetar uriaș al României – 9,3 la sută din produsul intern brut (PIB), în 2024.

Liderul social-democrat a mai spus în interviul acordat Europei Libere că PSD nu va accepta tăierea banilor de la investițiile naționale și locale.

„Mă uit la ce zic diverși „consiglieri” pe economie și mediul de afaceri ai președintelui Dan, care vorbesc din burtă pe temă, cu o motivație aproape teologică legată de sanctitatea ideii că statul e prea „gras” și impozitele prea mari, ca și cum am fi în epoca Băsescu”, spune Cornel Ban, conferențiar de economie politică internațională la Copenhagen Business School.

Cornel Ban este un declarat economist de stânga, care susține că „milioane de români încă trăiesc cu sub 5 euro pe zi”. 

„AUR extrage din sărăcie combustibil solid pentru o mașinărie politică de delegitimare a întregului sistem politic”.

„Cum arată și profesorul Murgescu, la noi elitele au dat dovadă, istoric vorbind, de o inconștiență flagrantă în raport cu problema socială, prin contrast cu țările nordice sau chiar unii vecini”, crede Ban.

Pe larg, pe pagina HotNews.

Tribunalul București a decis să-i acorde lui Cristian Popescu Piedone daune morale și materiale în cuantum de 158.157 de euro în urma achitării în Dosarul Colectiv, judecătorul considerând că această sumă este „rezonabilă și suficientă”, inclusiv în raport cu „nivelul despăgubirilor primite în dosarul penal de către cei care şi-au îngropat copiii”.

Despăgubirile acordate de judecătorul fondului reprezintă 8 la sută din suma totală pe care fostul primar al sectorului 4 a cerut-o în instanță, adică 1.913.540 de euro.

Cristian Popescu Piedone a solicitat despăgubiri pentru perioada în care a stat în arest pe timpul procedurilor judiciare, apoi la închisoare ca urmare a condamnării lui în Dosarul Colectiv.

Libertatea reamintește că, inițial, pe rolul Tribunalului București, Piedone fusese condamnat la 8 ani de pușcărie, pedeapsa i-a fost înjumătățită la Curtea de Apel București, apoi din cei 4 ani a executat efectiv doar 1 an, până când Înalta Curte l-a achitat într-o cale extraordinară de atac.

PressOne a întrebat peste 40 de spitale județene din țară care este procentul de pacienți internați proveniți din alte județe și care sunt acestea

Potrivit răspunsurilor obținute de redacție, în topul unităților medicale cu cei mai mulți pacienți veniți din alte localități este Bucureștiul, cu peste 50%, urmat de Spitalul Clinic Județean Cluj-Napoca și Spitalul Clinic Județean Timișoara. 

Care sunt consecințele migrației pacienților dintr-un județ în altul? Faptul că banul urmărește pacientul, iar atunci când mai mulți pacienți sunt nevoiți să-și trateze probleme medicale într-un centru universitar, de exemplu, spitalul din provincie rămâne fără pacienți și, pe cale de consecință, fără fonduri pentru a-și asigura funcționare, explică experții consultați de PressOne. 

Începe lupta pentru reîmpărțirea puterii. Cele două redute ale PSD (SpotMedia) - INTERVIU. Ce se va întâmpla cu PSD? „Singura soluție pentru a preveni victoria extremei drepte la următoarele alegeri este să se nască o alternativă de stânga adevărată”, spune un cercetător român de la Oxford, care avertizează că „nu e nimic de substanță în programul AUR” (HotNews) - De ce a lipsit Rusia din primul discurs al președintelui Dan (DW)

Un nou preşedinte. Ce poate face el şi, mai presus de toate, cu cine (Ziarul Financiar)

Preşedintele Dan a fost aplaudat la depunerea jurământului său în parlament.

Discursul de învestitură al noului preşedinte s-a axat în principal pe teme eco­nomice. A abordat, desigur, toate temele, de la educaţie, sănătate, cultură la politică externă. Dincolo de verbul „trebuie“, cel mai folosit cuvânt a fost „deficitul“. „Trebuie“ să facem aia şi aialaltă.

Şi, da, deficitele sunt problema majoră a României şi „trebuie“ să fie re­duse.

Preşedintele Dan a făcut şi o ofertă. Spune el: Nu ne vom uita în spate, ne vom uita înainte. Ca să traducem: nu vom acuza PSD de deficitul de 9,3% din PIB pe care l-a produs în 2024, ci vrem să găsim impreună soluţii pentru a diminua acest deficit la 7,5% din PIB în 2025. Cu alte cuvinte, preşedintele Dan invită PSD la guvernare.

Dan spune că negocierile pentru formarea guvernului vor dura câteva săptămâni. Nu ar fi o problemă. În Olanda sau Germania, negocierile de guvernare durează şi şase luni. Important este ca, la final, fiecare să ştie ce are de făcut. Şi să respecte cele convenite, atrage atenția jurnalistul Iulian Anghel în Ziarul Financiar.

Cheia viitoarei guvernări este la PSD fără de care majoritatea nu e posibilă. Și nu este vorba doar despre o susținere parlamentară pentru un guvern minoritar, ci despre participarea la o coaliție largă, care să transmită mai ales mediului de afaceri, cel cu banii și dobânzile, un mesaj de stabilitate.

PSD are de apărat câteva redute.

Sunt cele două chestiuni care țin de instinctul de supraviețuire al partidului: banii pentru primari și securitatea penală. Prima a fost inclusă în condițiile puse de PSD pentru orice susținere a guvernului, a doua este o fibrilație implicită, accentuată de informația/suspiciunea/legenda că în spatele noului președinte ar sta Florian Coldea.

Cum își poate apăra PSD cel mai bine aceste două interese vitale.

În mod cert, pretinzând acele portofolii de care depind ele în cea mai mare măsură: Justiția și Dezvoltarea.

Președintele Dan dorește, înțelegem, un acord de guvernare detaliat, care să lase cât mai puțin spațiu de controversă, pe model german. De aceea și avansează un termen atât de lung pentru constituirea executivului.

E foarte bine ca model, însă nu îmi amintesc când o semnătură a împiedicat în România vreo trădare, vreo sucire. Ca să guvernezi nemțește, ai nevoie de clasa politică din Germania, scrie jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu.

„În România nu avem partide de stânga, ci doar diferite tipuri de dreapta”, crede Vladimir Borțun, doctor în științe politice și lector la Universitatea din Oxford. „Chiar și PSD este mai la dreapta decât social-democrații europeni”, a spus Borțun într-un interviu acordat publicului HotNews. Și asta, crede el, în țara unde avem de două ori mai mulți angajați plătiți cu salariul minim (2.574 de lei în mână) decât media europeană. 

Cel mai mare partid din noul Parlament, PSD, nu are doar dilema „intrăm sau nu la guvernare?”, ci „cum ne conturăm misiunea în anii care vin?”. 

Cercetător la Universitatea Oxford, Vladimir Borțun este un critic al cotei unice de impozitare de 10% și a impozitului pe profit pentru companii de 16% și spune că „nu există dovezi științifice că taxele mici stimulează creșterea clasei de mijloc”. Profesorul invocă exemplele țărilor din jur, precum Polonia sau Slovacia, care au introdus taxarea progresivă și care au, atât clase de mijloc dezvoltate, cât și servicii publice de calitate. 

Despre Nicușor Dan, expertul de la Oxford spune că și noul președinte este un adept al neoliberalismului și că există riscul ca, dacă se continuă politicile economice actuale, extrema dreaptă să canalizeze nemulțumirea populară și să ajungă la guvernare peste patru ani. 

Economistul ne invită să ne uităm și la indicatori mai rar folosiți: „În 2024 a fost o creștere de 16% a micilor afaceri care s-au închis în raport cu anul anterior”.

În primul său discurs după învestirea ca președinte al României, Nicușor Dan nu a făcut nicio referire la Rusia, nu a rostit numele acestei țări, nu s-a referit deloc la intervențiile Moscovei în procesul electoral autohton. Președinția împreună cu serviciile secrete și cu celelalte instituții de forță ar trebui să prezinte însă în cel mai scurt timp o strategie de protejare a României în fața agresiunilor hibride gândite de Rusia, împotriva agenților de influență ai Moscovei și împotriva trădărilor care au fost și care ar putea să revină. Deși noul președinte a spus că nu vrea să privească spre trecut, totuși în ceea ce privește Rusia ar fi necesar să clarifice ce rol au avut serviciile secrete înaintea primului tur de scrutin al prezidențialelor din noiembrie 2024. Trecutul poate arăta dezvoltările viitorului, dar și în această privință, Nicușor Dan este dependent de o majoritate parlamentară care să voteze noii șefi ai principalelor servicii secrete autohtone.

Poate că Nicușor Dan a omis intenționat Rusia din discursul său tocmai fiindcă are nevoie de mai multe date, conchide jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW.

„Om” vs Român”. Cuvintele care au dominat discursul pe TikTok al candidaților Nicușor Dan și George Simon în campania prezidențială (Snoop) - Și statul veghează asupra noastră cu ochii larg închiși (Republica) - Ilie Bolojan, nesalvatorul! Ce urmează? (SpotMedia)

Nicușor Dan, câștigătorul alegerilor prezidențiale, este învestit luni, 26 mai 2025, în funcția de președinte al României. 

„Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!", este textul pe care-l va rosti noul președinte.

Nicușor Dan, candidat independent, a câștigat alegerile prezidențiale cu 6.168.642 voturi, candidatul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, obținând  5.339.053 de voturi la alegerile din 18 mai.

Fiscalitatea, ținerea în frâu a cheltuielilor publice, precum și măsuri concrete care să permită dezvoltarea economică se regăsesc în programul electoral „România onestă” al lui Nicușor Dan, reamintește ziarul Adevărul.

Reforma sistemului fiscal este printre prioritățile majore. Combaterea evaziunii fiscale și taxarea echitabilă sunt printre măsurille propuse. Nicușor Dan și-a asumat de asemennea, în campania electorală, că nu va fi de acord cu creșterea TVA, insistând în schimb pe necesitatea unei mai bune colectări a acestei taxe. 

Alături de îmbunătățirea colectării veniturilor, noul președinte propune și o „reducere a cheltuielilor publice, printr-o analiză riguroasă a cheltuielilor statului, în colaborare cu mediul de afaceri și cu mari firme de consultanță".

Management profesionist în companiile de stat, depolitizarea acestor companii și stoparea risipei vor duce la îmbunătățirea performanței economice. 

Nicușr Dan a câștigat finala prezidențială cu 53%-47% după ce, în primul tur, strânsese 20,99% din voturi, jumătate din adversarul său.

Pornind de la această revenire spectaculoasă, Snoop a analizat zeci de clipuri video de pe conturile de TikTok ale lui Dan și ale contracandidatului său, George Simion, pentru a identifica cele mai frecvente cuvinte folosite în campanie.

Dacă în postările liderului AUR predomină termeni precum „român”, „popor” și „țară”, discursul președintelui ales este marcat de frecvența cuvintelor „om”, „trebuie” și „face”.

Ce semnifică aceste diferențe? Pe TikTok discursurile lui George Simion abordează teme mai degrabă generale și enunțate sub forma unor apeluri către alegători, de pildă „să luptăm pentru dreptate”.

La Nicușor Dan, pe de altă parte, toate materialele video sunt elaborate, sunt produse comunicaționale care prezintă un plan, iar temele sunt diverse, de la educație la economie la probleme administrative la sănătate. Discursul său este orientat spre soluții.

Liderul AUR, extremistul și pro-rusul George Simion a venit la Cluj imediat după ce a pierdut alegerile prezidențiale, iar într-o postare pe rețele sociale – în care voia să transmită cât de relaxat se simte în compania unor „prieteni clujeni” – apare cu americanul Brian Brown, un personaj cu conexiuni solide în organizații din SUA care au promovat curentul „MAGA” (Make America Great Again), un activist religios, de extremă dreaptă, care încă din 2013 a lucrat în Rusia, sprijinind autoritățile de la Moscova să elaboreze proiectul de lege care interzice adoptarea copiilor ruși de către cuplurile gay.

Continuarea, pe pagina G4Media.

Sunt atâția ani de când în România extremismul se practică la liber. De când organizații legionare se înființează și se conectează fără probleme, fac evenimente și au goarne în partide și structuri de forță. Iar acum vedem cum un lider de partid și fost candidat la prezidențiale îndeamnă liber la destabilizare socială și nu pățește nimic. Sigur, George Simion își cheamă adepții în stradă, dar le spune din timp că el nu va fi acolo cu ei, pentru că teme să nu fie arestat. 

În același timp, dosarele pentru care este cercetat Călin Georgescu trenează. 

Despre Lulea și Șoșoacă cred că nu are niciun sens să mai vorbesc. Apologia comunismului și a fascismului constituie ceva de neimaginat la nivelul unor reprezentanți ai neamului în Parlamentul României și în Parlamentul European. Și totuși aceste lucruri se întâmplă. Nu discret, nu pe ascuns. Tare, ferm, public, asumat. Și, deși avem legi care pedepsesc cu închisoarea astfel de comportamente, aceste personaje continuă să devieze liber, fără rețineri.

Faptul că suntem aici are legătură directă cu faptul că n-a plătit nimeni pentru Revoluție, pentru Colectiv, pentru mineriade, pentru 10 august, etc. Injustiția alimentează extremismul, scrie jurnalista Carmen Dumitrescu, editor Republica.

Partea pozitivă din votul acordat dlui Nicușor Dan a venit pentru proiecția, cu mult mai rezervată decât a fost înțeleasă, ca dl Bolojan să devină premier.

Domnia sa a pus constant câteva condiții: majoritate parlamentară, autoritate, parteneri. Adică guvern majoritar în care premierul chiar conduce și este susținut de forțe politice care au aceeași viziune și același obiectiv.

Guvernul va fi obligat să ia măsurile de corecție bugetară inevitabilă, fie că e vorba de tăieri de cheltuieli, fie că e vorba despre creșteri de taxe, fie, cel mai probabil, amândouă. Pentru toate aceste măsuri, guvernul va fi dependent de PSD, fie că acesta va fi la guvernare, fie că va susține guvernul punctual, din opoziție.

Ce autoritate poate avea un premier din partidul cu 14%, în fata partidului cu 22%?  Cât de greu va fi să îi alinieze pe miniștri, să-i înlocuiască?

Dar problema nu e doar PSD. Cu excepția UDMR, care a dat un exemplu de mare clasă și prin stabilitate, și prin mobilizare, și prin leadership și prin scorul spectaculos antiextremist (90% în Harghita), nici restul partidelor care ar trebui să constituie majoritatea nu se simt prea bine.

Articolul de opinie semnat de Ioana Ene Dogioiu este integral pe pagina SpotMedia.

Suntem la un pas de JUNK, iar domnii ăștia ne cer respect, se simt ofensați, deranjați, supărați și văduviți de stima noastră pentru că le spunem să participe la sacrificiu (Republica) - România a fost salvată și cu votul maghiarilor / A venit timpul să le mulțumim și altfel decât cu vorbe frumoase (G4Media) - De ce am ajuns să ne temem în România. Statul, eșec pe linie în combaterea amenințărilor fasciste (PressOne)

CCR a validat alegerile prezidențiale joi, 22 mai, într-o ședință de 10 minute la care au participat oamenii momentului, Nicușor Dan (președintele ales) și Ilie Bolojan (președintele interimar și vehiculat ca viitor premier).

Pe cât de solemn a fost evenimentul desfășurat la Palatul Parlamentului, pe atât de relaxată a fost situația în curtea instituției, unde oamenii și-au văzut fără probleme de treabă.

Nicușor Dan a declarat, după ședința de validare a rezultatului alegerilor, că este nevoie urgent de noua guvernare, dar după runde de discuții serioase. Potrivit spuselor noului președinte, noul guvern ar putea să vadă lumina zilei în trei-patru săptămâni.

Potrivit unor surse politice, una dintre marile probleme de la început este dihonia între USR și PSD.

Sursele consultate de Libertatea arată că liderii USR ar fi pregătiți să pretindă Justiția și alte ministere-cheie, deși aportul lor parlamentar este la jumătatea celui al PSD. 

La rândul lor, și liberalii dau din coate pentru a obține portofolii grele.

Libertatea, în ședința de la Vila Lac de miercuri, 21 mai, Bolojan a transmis că este gata să preia funcția de premier și să continue la vârful PNL dacă: i) va avea din PNL oameni performanți, nu în funcție de jocuri de culise; ii) PNL se reformează, cu alegeri de jos în sus.

PSD, pe lângă mesajele informale trimise către PNL și USR, a anunțat răspicat: noul Guvern să nu oprească banii către investițiile din teritoriu și infrastructura mare, fără noi taxe pe muncă și asupra pensiilor publice, dar și asigurări că România nu se va implica în acțiuni militare în afara cadrului NATO.

A fost Sorin Grindeanu la televizor cu setul de condiții.

Ne mai spun că se vor opune la orice, indiferent că vor intra la guvernare, că vor „susține” un guvern minoritar sau că vor sta în opoziție. Ei practic nu vor nimic. 

PSD trebuie să participe la șantier, pentru că deficitele României da, oricât ar nega liderii, li se datorează în primul rând. Așa că să nu se apuce de dansat pinguinul în jurul localului și apoi să iasă în curte și să fugă cu limuzinele, că nu-i frumos. Să stea să ajute la achitat nota de plată după dezmățul din ultimii ani. Așa e corect, scrie jurnalistul Alex Livadaru, co-fondator Republica.

Liderii UDMR – Kelemen Hunor, Antal Árpád, Csoma Botond, primari, bisericile reformată și catolică, cultele istorice maghiare – au făcut zid în fața valului extremist și suveranist care risca să înghită România. Potrivit primelor estimări, în țară au votat aproximativ 630.000 de etnici maghiari, dintre care 95% l-au susținut pe Nicușor Dan.

Președintele ales, Nicușor Dan, le-a mulțumit pentru vot, un gest frumos, dar insuficient, consideră jurnalistul Dan Tăpălagă.

De pildă, o formă de normalitate, de minimă diligență din partea statului român ar fi respectarea utilizării limbii materne în administrație, acolo unde maghiarii depășesc 20% din populație. Există o lege care le garantează acest drept, dar ea nu este pe deplin respectată. În unele localități cu majoritate maghiară, inscripțiile bilingve lipsesc de pe clădirile unor instituții publice. 

Ar fi, de asemenea, o greșeală ca, la expirarea mandatului judecătorului CCR susținut de UDMR, locul să nu fie repartizat unui alt etnic maghiar – o măsură firească pentru o reprezentare justă a comunității în cele mai importante instituții ale statului. Dacă tot am ajuns aici, poate n-ar fi o idee rea ca președintele ales, Nicușor Dan, să coopteze în echipa sa un consilier maghiar. Rezerva de specialiști a UDMR s-a dovedit, cât timp a fost la guvernare, net superioară: mai bine pregătiți și mai serioși decât mediocritățile oferite de partidele românești.

În fine, pe plan economic, ar fi o eroare ca noul Guvern să trateze mai departe județele majoritar maghiare ca pe cetățeni de mâna a doua.

Integral, pe pagina G4Media.

Indiferent dacă George Simion va mai avea o carieră politică sau nu, tonul amenințător folosit recent transmite un mesaj cât se poate de clar: extrema dreaptă va continua să reprezinte un pericol pentru democrație și ordinea constituțională post-decembristă. Votanții AUR, POT și SOS sunt în continuare furioși. Iar politicienii celor trei partide vor continua să mintă și să manipuleze pentru a-i menține furioși și sub impresia că România este într-o continuă stare de asediu.

• România a conștientizat prea târziu amenințarea fascistă, pe care până acum nu a luat-o cu adevărat în serios.
• Legislație antifascistă există în România, dar ea nu a fost și aplicată, reamintește PressOne. 
• Ascensiunea partidelor extremiste a speriat formațiunile politice tradiționale, care au început să instrumenteze la rândul lor elemente din propaganda așa-zis suveranistă.
• Posibile soluții: reducerea inegalităților, reglementarea rețelelor sociale, schimbarea la față a partidelor tradiționale.
• Dacă dosarele deschise recent nu sunt tratate serios și partidele tradiționale continuă să curteze electoratul suveranist prin retorică extremistă, nu prin politici economice care să reducă faliile din societate, riscăm ca peste 5 ani să ne trezim în aceeași situație, după modelul realegerii lui Trump.

CCR decide astăzi dacă validează victoria lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale. George Simion a solicitat anularea scrutinului (HotNews) - Delir pe Tik Tok, după alegeri. Susținătorii lui Simion rostogolesc scenarii apocaliptice: „vine războiul” și „ne-am vândut țara” (PressOne) - Ce moştenire primeşte preşedintele Nicuşor Dan şi cum o va împărţi. Preşedinţii României nu au, constituţional, atribuţii în treburile economice. Dar dintotdeauna s-au implicat în economie. Electoratul judecă cu inima. Statistica nu are inimă (Ziarul Financiar) - Cine sunt cei doi viceprimari care se luptă pentru locul lăsat liber de Nicușor Dan la Primăria Capitalei. Bijuterii și ceasuri de 30.000 de euro, multe firme și patru apartamente (Libertatea)

Curtea Constituțională a României (CCR) a anunțat că cererea liderului AUR, George Simion, în care acesta a solicitat anularea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, urmează să fie dezbătută astăzi, 22 mai, de la ora 10:00. Iar de la ora 12:00, în cazul respingerii solicitării lui Simion, va avea loc ședința de validare a rezultatului scrutinului.

CCR a precizat că cererea candidatului AUR a fost depusă în copie și i-a cerut lui Simion să o semneze olograf.

Dacă rezultatul alegerilor va fi validat de CCR, atunci urmează convocarea plenului reunit al Parlamentului, iar Nicușor Dan va depune jurământul de învestitură, moment așteptat să aibă loc luni, săptămâna viitoare.

Despre context și ce urmează, citiți mai multe pe pagina HotNews.

Rezultatul alegerilor a creat panică și furie pentru electoratul candidatului AUR, care acum, se filmează plângând pe TikTok. Printre lacrimi, sunt răstogolite scenarii apocaliptice: va începe războiul, va urma o dictatură LGBTQ, va crește TVA-ul și  România va fi „sluga” Franței. 

11,5 mii de români și-ar fi tăiat buletinele, potrivit PressOne.

 Cifra, încă în creștere, este un hashtag recurent pe TikTok, care apare pe majoritatea video-urilor în care cineva își distruge documentele de identitate. 

Video-urile au câteva mii de aprecieri și sute de comentarii. O mare parte din ele sunt de susținere și de solidaritate. Mesaje precum „Sistemul iar a învins! România, iartă-ne” sau „Spor la sărăcie pe vecie”, „România a murit”, cu melodia pe fundal „Strigăt pentru România”, sunt recurente pentru astfel de video-uri.  

Rețelele sociale Facebook, Telegram, X și TikTok sunt inundate începând de marți cu mii de postări cu informații false, potrivit informațiilor G4Media. Este o campanie masivă de manipulare care preia acuzațiile nefondate ale lui George Simion de marți seară, cu informații false despre presupuse fraude la vot, reluarea alegerilor prezidențiale și incitare la proteste.

Campania se derulează pe toate marile rețele sociale, iar Meta, proprietarul Facebook, și Telegram refuză să elimine conținutul ilegal reclamat de autorități, potrivit informațiilor G4Media.

Printre narativele false promovate se numără și o campanie împotriva Franței și Republicii Moldova.

Ministerul Afacerilor Interne recomandă cetățenilor să consulte surse oficiale și verificate atunci când accesează sau distribuie materiale care nu se bazează pe niciun fel de dovezi.

Consiliul Național al Audiovizualului a lansat și el un apel la “vigilență” în fața dezinformărilor online.

5,3 milioane de oameni sunt furioși, nereprezentați, unii se simt acum furați și în 18 mai, toți se simt furați în 6 decembrie.

Acest bazin imens, jumătate din România activă politic, va fi mereu în căutarea unui lider și a unui partid cu care să rezoneze, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu. 

Simplul fapt că dispare un partid bizar, niște lideri bizari nu înseamnă că starea care i-a generat dispare și ea. Dimpotrivă.

De aceea, reașezarea de acum a plăcilor tectonice, criza profundă a partidelor tradiționale, trebuie privite cu mare atenție și nicidecum cu entuziasm.

Proeuropenismul a primit ultima șansă, cu un mare efort și la doar 800 de mii de voturi distanță. Dacă ea nu va fi valorificată, dacă partidele nu își vor recupera electoratul și nu vor astupa canionul de neîncredere din societate, în 2028 va fi prăpăd pentru că, fiți siguri, un lider pentru furioși se va găsi cu siguranță și ei vor fi tot mai mulți.

Integral pe pagina SpotMedia.

Încă înainte de a fi depus jurământul (îl va depune de 26 mai) preşedintele ales dă de înţeles că se va implica în politică dincolo de ceea ce, formal, este atribuţia guvernului. Dar Constituţia, dincolo de formalism, îi dă dreptate. Constituţia spune că Preşedintele şi Guvernul sunt, împreună, parte a puterii executive. Preşedintele este cel care-l numeşte pe premier. Care, premier, vine în faţa Parlamentrului cu un program de guvernare. Or, este limpede aici că preşedintele nu numeşte un premier ale cărui convingeri sunt împotriva celor ale sale. Îngrijorarea fundamentală, s-a văzut, a preşedintelui ales este deficitul. Nu vom majora taxele, spune el, vom reduce cheltuielile.

Este greu de spus cum pot fi reduse cheltuielile. Tai din banii acordaţi administraţiilor locale? Dai afară oameni când în spitale şi şcoli defictul de personal este imens? Pentru că, da, în timpul comunismului, erau angajaţi la stat doar 800.000 de oameni. Dar clasele aveau 40 de elevi. Acum au 20. Deci e nevoie de un profesor în plus la o singură fostă clasă. Comuna Iveşti din judeţul Galaţi a rămas fără medic, pentru că singurul medic s-a pensionat. 12.000 de oameni nu mai au medic de familie. Nu mai au de unde să ceară o reţetă compensată, să ceară un sfat. Şcoala din satul Buceşti nu are nici profesor de engleză şi nici de franceză. De unde să tai? Mulţi copii pierd astfel oportunităţi enorme.

Va fi un mandat greu pentru preşedintele Dan, anticipează jurnalistul Iulian Anghel în paginile ZF.

Singur, nu va putea. Are nevoie de un Parlament care să-i fie aproape. Are nevoie de o alianţă PSD, PNL, UDMR şi minorităţi. Astfel, poate construi o majoritate parlamentară. Doar aşa poate reuşi. Responsabilitatea trebuie purtată pe umerii mai multora, nu pe a unuia singur.

Câștigarea Președinției de către Nicușor Dan înseamnă și că vom avea din nou alegeri. Postul pe care-l lasă vacant în fruntea Primăriei Capitalei va fi ocupat doar printr-un nou scrutin. Însă alegerea noului primar nu se va întâmpla peste noapte și va dura ceva timp. Până atunci, scaunul lui Nicușor Dan va fi ocupat de unul dintre viceprimarii generali: PNL-istul Stelian Bujduveanu sau PSD-istul Adrian Nicolae Vigheciu. Consiliul General al Municipiului București se va întruni vineri, 23 mai, pentru a dezbate un proiect de hotărâre prin care va fi desemnat primarul interimar.

Pe larg în Libertatea.

„Nu fugem”. Contestarea alegerilor este o nouă suprapunere a cuplului Simion – Georgescu peste mesajele și dorințele Rusiei (HotNews) - De ce Simion și Rusia atacă Franța, în speța alegerilor de la București Interviu (SpotMedia) - Cine este Sorin Grindeanu, noul președinte interimar al PSD: Premierul OUG 13, care a dus la cele mai mari proteste în stradă de după revoluție, pasager în jeturile private închiriate de Nordis, autorul unui imens scandal internațional când a acuzat Ucraina în legătură cu canalul Bîstroe (G4Media) -  Despre labilitate: vrea PSD să rămână cu AUR în opoziție? (DW)

Șansele lui George Simion la CCR. Anunțul liderului AUR de a contesta alegerile, analizat de experți (Adevărul)

Partidul condus de George Simion refuză să meargă la învestire sau la consultările pe care le va convoca noul președinte ales Nicușor Dan, la Cotroceni, după învestire. În paralel, George Simion a anunțat, marți, că va contesta rezultatul și va cere anularea alegerilor.  

Foștii judecători CCR chestionați de ziarul Adevărul nu dau șanse încercărilor formațiunii politice de a împiedica validarea rezultatelor de la scrutinul din 18 mai. Augustin Zegrean subliniază că în cazul obținerii unei eventuale renumărări a voturilor, „șanse mari nu prea are. Pentru că el a recunoscut înfrângerea, a recunoscut că au pierdut alegerile, l-a felicitat pe câștigător. Și diferența e atât de mare. Chiar dacă ar cere renumărarea votului, nu cred că ar ajunge la o realitate în favoarea lor. Dacă o fac, o fac numai așa, să ne mai sâcâie, să mai așteptăm”. 

La rândul său, fostul judecător Petre Lăzăroiu, dă zero șanse inițiativei privind anularea alegerilor, unul dintre elementele care face diferența fiind faptul că anularea scrutinului de pe 24 noiembrie „a venit cu desecretizări din CSAT”. 

„Nu are ce dovezi concrete să aducă. Au plecat cu sacii cu voturi, sunt numărate”, conchide Petre Lăzăroiu.  

Alegerile din România sunt nelegitime, a spus în mod explicit Moscova, încă din 3 martie, prin  Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. A repetat-o Călin Georgescu, pe 4 mai, când a venit la urne la turul 1 și a numit alegerile „o fraudă”.  Iată că a urmat și acțiunea: George Simion a anunțat marți, 20 mai, că va contesta alegerile.  

Contestarea alegerilor face parte din arsenalul politic al scandalagiilor care avansează în multe țări ale lumii. Politica lor nu e cea a victoriei subite, ci a fisurării. Nu e atât de important să pice dintr-o dată sistemul, ci să să se erodeze încrederea. ”Să fugem”. Iar asta convine Rusiei, care are timp și bani ca să încerce să facă din democrații un exemplu de „Așa, nu”.  

„Fugem sau nu fugem?”

Au fost mulți, foarte mulți, inclusiv oamenii de la AUR care și-au făcut datoria pe timpul alegerilor. Nu doar în secții, ci și voluntarii care au mobilizat electoratul. Să așteptăm decizia AEP, BEC și CCR.

Nu există loc unde „să fugem”. Și nici nu avem de ce, conchide jurnalistul HotNews Cătălin Tolontan.

Franța este inamicul principal al șantajului nuclear pe care Moscova ar dori să-l folosească pentru a „finlandiza” Europa prin teroare nucleară și acesta este un motiv pentru care atacul Rusiei, sincron cu acela a lui George Simion, este la adresa Parisului.

Marți, George Simion a anunțat că va contesta alegerile prezidențiale, aducând în discuție presupusa imixtiune a Franței în alegeri, o narațiune folosită și de șeful Telegram, ceea ce arată coordonarea – strategică sau spontană, nu putem ști, în orice caz alinierea dintre Simion și Moscova în ceea ce privește luarea Franței drept țintă. Să ne amintim doar că interviul dat de Simion unei televiziuni franceze, înainte de scrutinul prezidențial, a reprezentat un atac fără precedent la adresa Franței, acuzată de implicare în politica de la București, de pierdere a valorilor creștine, în timp ce președintele Macron a fost numit de Simion chiar dictator, spre stupoarea jurnaliștilor francezi.

Dictatorul rus este un dușman existențial al Europei și chiar al restului lumii, din cauza alianței sale cu China, țări care nu visează decât să elimine influența occidentală și să conducă planeta. Democrațiile occidentale sunt într-un mare pericol, iar orice vot care le întărește — fie ele fragile sau chiar contestabile — este binevenit. Așadar, mulțumiri românilor, spune Thierry Wolton, autorul unor volume de cercetare de referință asupra KGB-ului și Rusiei și al unei monumentale trilogii despre comunism, apărute în limba română la Editura Humanitas.

Integral pe pagina SpotMedia.

Sorin Grindeanu a fost desemnat, marți, președinte interimar al PSD, după demisia din funcție a lui Marcel Ciolacu. El a câștigat votul din conducerea PSD cu 67 – 14 în fața lui Daniel Băluță. Sorin Grindeanu este premierul care în anul 2017 a dat Ordonanța de urgență 13, ceea ce a generat cele mai mari proteste în stradă din istoria post-decembristă, a fost pasager în jeturile private plătite de Nordis și este autorul unui imens scandal internațional când a acuzat Ucraina că ar fi adâncit fără drept canalul Bîstroe. În campanie pentru turul doi al alegerilor prezidențiale, Grindeanu a minimalizat pericolul pe care l-a reprezentat candidatul extremist George Simion, reamintește G4Media. 

Sorin Grindeanu, 52 de ani, a fost ales de Consiliul Politic Național al PSD președinte interimar (cu 67 de voturi) în defavoarea primarului sectorului 4, Daniel Băluță (14 voturi), unul dintre fruntașii social-democrați care înainte de turul al doilea a anunțat că votează cu Nicușor Dan.

Odată cu această alegere, PSD a dat semnalul că nu se reformează, că preferă să-i păstreze la vârf pe cei care au dus partidul la scorul său istoric cel mai mic (22% voturi exprimate, 26% după redistribuirea voturilor formațiunilor care nu au intrat în parlament), scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW.

Sorin Grindeanu reprezintă trecutul PSD, acel trecut împotriva căruia s-au revoltat mulți dintre votanții săi trecând în tabăra radicalilor sau a nehotărâților și care l-au sancționat pe Marcel Ciolacu în noiembrie 2024 când a candidat la președinție. 

Marii baroni PSD, mai ales cei care l-au susținut, fără să facă tam-tam, pe George Simion în turul al doilea al prezidențialelor de duminică, preferă să stea în opoziție, fiindcă urmează o perioadă grea din punct de vedere economic, în care vor avea de suferit mulți dintre votanții lor. Progresiștii, cum e și vicepreședintele Mihnea Costoiu, consideră că singura cale de salvare a partidului e rămânerea în arcul guvernamental. Costoiu le-a făcut o analiză liderilor PSD la ședința Consiliului Politic din care rezultă că partidul poate să dispară total dacă nu intră la guvernare și rămâne în opoziție lângă AUR și restul extremiștilor.

Nu v-am dat un cec în alb: primul test major din mandatul lui Nicușor Dan - un premier și un cabinet de miniștri profesioniști (Republica) - Se ascut săbiile în politica românească. Partidele se pregătesc pentru bătăliile interne de leadership: „La ei va fi cea mai intensă luptă” (Adevărul) - Victoria în care nimeni nu credea este salutată cu entuziasm de investitori. Ce urmează? (Ziarul Financiar)
 

Niciodată până acum România nu a făcut un astfel de serviciu Europei și Occidentului democratic. A fost atacată de Rusia agresivă și imperialistă, pe de o parte, și de America MAGA iliberală, pe de altă parte și a rezistat. Astfel, a contribuit în mod semnificativ la securitatea Europei.

Momentul este istoric și pentru că România poate acum să ocupe locul care i se cuvine pe continentul nostru, alături de Marea Britanie, Franța, Germania și Polonia. Nimeni din Franța sau Polonia nu rămâne indiferent la ceea ce se întâmplă în România, spune, într-un interviu acordat Spotmedia, istoricul elvețian Oliver Jens Schmitt, autor al mai multor volume de istorie și analiză despre România.

• Democrația s-a putut baza în esență doar pe două elemente: societatea civilă și mass-media liberă și critică. Fără acești actori, România ar fi dispărut sub războiul hibrid al rusofililor și al susținătorilor lor străini.
• Rezultatul alegerilor este remarcabil, mai ales având în vedere furia justificată față de corupția de la toate nivelurile și distribuția inegală a bogăției.
• BOR a ratat, încă o dată, o șansă istorică de a se dezice de moștenirea sa autoritară și de a se declara în favoarea unui stat democratic constituțional și a integrării României în Occident, așa cum au făcut-o multe alte biserici din România.

Noul președinte intră într-un peisaj politic complex, unde nimeni nu deține monopolul puterii. Partidele care l-au susținut nu-l au „în buzunar” pe Nicușor Dan. Adevăratul său aliat este omul de rând care a votat cu speranță - românul care a stat la coadă și a crezut că votul său poate schimba ceva.

Dar nimeni nu a acordat un cec în alb. Fiecare vot a venit cu o așteptare, cu o speranță fragilă că de data asta va fi altfel, citim în Republica.

Primul test al acestei încrederi va fi desemnarea prim-ministrului și formarea guvernului. Oamenii așteaptă o ruptură definitivă de trecut - nu mai vor să vadă incompetenți, analfabeți funcțional sau simpli moștenitori de privilegii în fruntea țării. Nu mai vor doar “fii și fiice de…”, ci profesioniști autentici care înțeleg domeniile pe care le coordonează.

Înainte de a propune soluții grandioase, trebuie să recunoaștem că milioane de români sunt lăsați în urmă, ignorați și nerespectați de instituțiile statului. Ei se confruntă zilnic cu uși închise, cu sentimentul că vocea lor nu contează, cu rezultatul atâtor ani în care instituțiile au fost conduse la cel mai înalt nivel de oameni incompetenți. Furia lor e legitimă și întrebarea nu e cum o diminuăm, ci cum o transformăm în energie constructivă.

Cel puțin trei dintre principalele partide din Parlamentul României se pregătesc să-și aleagă noii șefi, în condițiile în care războaiele electorale din 2024 și 2025 au lăsat cicatrici adânci și au provocat demisii la vârf.

Bătălia pentru PSD este cea mai complicată, anticipează politologul Alexandru Volacu, conferențiar la Universitatea București

Mai multe grupări au pus ochii pe scaunul lui Marcel Ciolacu, însă deocamdată nu au acționat direct. Momentul unei confruntări nu poate fi însă departe.

„Acum ar fi un moment foarte bun de reformă, de, să zicem, cedarea puterii către această facțiune pro-occidentală din PSD, iar aici mă gândesc la oameni precum Victor Negrescu sau Victoria Stoiciu, mai îmi vine în minte și Alfred Simonis, care nu sunt neapărat lideri cu putere mare până acum, dar care l-au susținut în turul 2 pe Nicușor Dan. Acești oameni, dar și alții din PSD au credibilitate foarte mare și la nivel european. Cu ei, PSD s-ar moderniza, s-ar reforma, ceea ce ar face ca partidul să câștige și electorat tânăr și să fie și mai bine văzut în Europa”.

Pe de altă parte, există și posibilitatea ca o parte a partidului să treacă în tabăra lui Victor Ponta, care, se știe, are încă mulți susținători în tabăra PSD-ului.

La PNL, aripa Bolojan pare să fi câștigat definitiv partidul. Președintele interimar Cătălin Predoiu va face trecerea la noua conducere, iar Ilie Bolojan și susținătorii săi au șanse mari să se mențină în fruntea partidului. Tandemul Bolojan – Ciucu ar fi invincibil în PNL.

În fine, la USR, analistul crede că nu există foarte mult suspans. Îl vede revenind pe Cătălin Drulă în fruntea formațiunii.

Integral în Adevărul.

Analiştii salută reducerea riscului politic, spunând şi că retrogradarea ratingului suveran al României nu mai este un motiv major de îngrijorare deocamdată, victoria lui Nicuşor Dan trebuind să întărească convingerea că economia românească va fi stabilizată.

Însă, tot analiştii atenţionează că această victorie este doar un prim pas din drumul lung şi complicat pe care îl are România de parcurs, având în vedere că trebuie desemnat un prim-ministru şi format un nou guvern, care să fie votat de Parlament. Iar ulterior executivul trebuie să vină şi cu un plan credibil de consolidare fiscală.

Pe larg în Ziarul Financiar.

Analiză: O victorie a românilor care mizează pe Europa (DW) - Ultima dată când glonțul ne ratează. România care începe mâine (SpotMedia) - 5 mari probleme care ne așteaptă în România lui Nicușor Dan (Panorama)

Nicușor Dan a devenit președintele României. A recuperat în mod fabulos o diferență uriașă față de contracandidatul lui, care a jucat agresiv, dur, folosindu-se de mecanisme primare ale psihicului uman, precum frica și violența. A dat o lecție de supremație a minții și a decenței asupra instinctului și violenței. Asta a reușit să facă Nicușor Dan în numai două săptămâni de campanie electorală.

Nicușor Dan a fost atacat în feluri nemaiîntâlnite în politica românească... Modul politicos și demn în care și-a susținut lupta politică a impresionat.

În campania asta, am avut de ales între omul lângă care ne-am simți în siguranță și omul de frica căruia am fugi. A avut de ales între decență și agresivitate. Am avut de ales între cel care întoarce și celălalt obraz și cel care te lovește peste ambii obraji. Și mulți dintre noi, aparent majoritatea, am considerat că e mai înțelept să mizăm pe cel care nu are violența în sânge. Și, mai ales, pe cel care vorbește în termeni logici și ne propune soluții clare, cu date și cifre, nu cu sloganuri și lozinci.

Sunt două crize pe care acest nou președinte va trebui să le rezolve cât mai repede: una economică și una socială.

Nicușor Dan ne-a promis că le va aborda cu seriozitate pe amândouă. Că va găsi o cale către stabilitate, dar și că va găsi numitorul comun al celor două tabere de români care se luptă între ele de mai bine de șase luni cu ură și venin.

Integral în Republica.

În ultima săptămână, susținerea lui Nicușor Dan a devenit contagioasă. S-au asociat acestei campanii nu doar economiștii și oamenii de afaceri care au vorbit despre căderea leului și a burselor după primul tur de scrutin, când George Simion câștigase cu 40%. De partea lui Nicușor Dan au vorbit poeta Ana Blandiana, filosoful Gabriel Liiceanu și au apărut chiar și manele de susținere.

Pericolul de a abandona azimutul european i-a determinat pe mulți nehotărâți să meargă la vot și i-a făcut pe cei care erau deja convinși să participe la campania pro-occidentală și să rostogolească scenariul negativ: ce s-ar întâmpla dacă George Simion câștigă, cum ar putea ajunge România un stat autoritar care balansează spre Est, cum vor funcționa listele negre publicate de AUR, cum ar putea deveni din nou România un stat autoritar? Acest scenariu a scos la vot un număr foarte mare de oameni. 

Găsiți toată analiza pe pagina DW.

Nicușor Dan a câștigat proiectând stabilitatea unui proiect, al unui parcurs. George Simion a pierdut proiectând instabilitate, un viitor incert, contradictoriu și neserios.

Societatea românească a făcut un efort uriaș să apere ceea ce putea să piardă iremediabil sau foarte greu de recuperat. Și a reușit. Nu am intrat în beznă, glonțul ne-a ratat. Și este extrem de important că romanii au înțeles în majoritate că, indiferent cât de nemulțumiți suntem, avem mai multe de pierdut.

Ceea ce nu înseamnă că problemele României s-au încheiat. Dimpotrivă, începe o perioadă foarte grea. România este în acest moment ruptă pe jumătate între două tabere care săptămâni de zile s-au luptat și detestat. Județele au fost împărțite aproape egal între cei doi candidați. Avem un președinte în interiorul granițelor și unul al diasporei. Un președinte al urbanului mare, și unul al ruralului și al urbanului mic.

România este împărțită între două culturi, între două lumi. Faptul că una dintre ele a pierdut nu înseamnă că nu mai e acolo, cu aceleași frustrări, poate chiar mai mari, citim pe pagina SpotMedia.

Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale cu 54%, iar acum intră într-o nouă cursă: repunerea României pe picioarele ei.

Nicușor Dan trebuie să găsească un premier care să coalizeze o majoritate în Parlament. O criză politică care să prelungească perioada de instabilitate politică de la București riscă să trimită România în degringoladă economică. Apoi, va trebui să restabilească punțile de legătură și încrederea aliaților României, în plan extern. Din SUA până în Europa, agenda României trebuie să se audă clar.

Criza economică pe care Nicușor Dan o moștenește nu poate fi rezolvată de pe azi pe mâine și nici măcar nu ține direct de atribuțiile președintelui, în ciuda enormelor energii care s-au consumat în campania electorală pe acest subiect. Economia României e pe buza prăpastiei și orice amânare a unor măsuri care să îi corecteze treptat deficiențele s-ar putea dovedi extrem de costisitoare pentru noi toți.

Pe termen mediu și lung, România lui Nicușor Dan mai are de gestionat două teme majore: apărarea națională și drepturile omului și ale minorităților, scrie Panorama.