Simion spune că vrea să reducă cu 500.000 numărul bugetarilor din instituțiile statului (Digi24) - Sociolog: „Dacă Simion ajunge la Cotroceni, singura variantă ar fi o coaliție AUR – PSD cu Lia Olguța Vasilescu premier. Georgescu iese din discuție” (Libertatea) - George Simion a fost și este în continuare candidatul PSD-ului (Republica) - 12 zile de luptă (G4Media)

Prețurile vor crește, slăbind puterea de cumpărare a românilor. Este anunțul economiștilor cu privire la efectele pe care le vor avea asupra românilor și economiei țării nivelul record de 5,03 lei atins de euro marți, dar și scăderea acțiunilor la BVB.

Efectele create de incertitudinile politice, pe fondul rezultatului de la primul tur al alegerilor prezidențiale 2025, care l-au indicat pe George Simion câștigător cu 41% din sufragii și pe Nicușor Dan cu aproape 21%, coroborate cu demisia premierului Marcel Ciolacu, au bulversat piețele financiare, spun economiștii. Marți la prânz, BNR a anunțat un nivel record pentru cursul euro de 5,03 lei/euro. Ulterior, toți indicatorii bursieri s-au întors „pe roșu” pentru a doua zi consecutiv.  

Mircea Coșea: Guvernul ne-a părăsit, iar asta face foarte rău economiei

Bogdan Glăvan: Statul se tot împrumută și asta slăbește leul

Adrian Codîrlașu: Puterea de cumpărare a românilor va scădea

Integral în Adevărul. 

Candidatul AUR George Simion susține că vrea să reducă cu 500.000 numărul bugetarilor din instituțiile statului, dacă va câștiga alegerile prezidențiale din 18 mai. „Este un plan radical” a spus el la Digi24, dar a adăugat că nu se va întâmpla „a doua zi”.

El a spus că mai mulți angajați din administrația locală și centrală, care sunt membri de partid, ar trebui să plece.

George Simion a mai spus la Digi24 că îl va nominaliza pe Călin Georgescu în funcția de premier, „dacă și el dorește acest lucru”, în cazul în care va câștiga scrutinul. El se declară convins că va găsi o majoritate în Parlament pentru a trece viitorul guvern, dar nu exclude varianta alegerilor anticipate.

George Simion a fost votat în primul tur al alegerilor prezidențiale de aproape 4 milioane de români antisistem, nemulțumiți de clasa politică actuală și care își doresc o schimbare totală de paradigmă. Le-a câștigat încrederea cu promisiuni despre reforme și mesaje naționaliste, dar le-a vânturat oamenilor pe sub nas și numele lui Călin Georgescu. Pe care, dacă va ajunge la Cotroceni, ar putea să-l propună premier, după cum a dat de înțeles. „O astfel de propunere nu are însă cum să stea în picioare. Este nerealistă”, a explicat pentru Libertatea Bogdan Bucur, sociolog și profesor de Istorie în cadrul SNSPA. Altele ar fi însă scenariile care ar funcționa în contextul politic actual, consideră specialistul. 

Cu AUR la guvernare „Discursul partidului se va mai domoli, guvernarea te erodează, începi să te ocupi cu probleme serioase cum e criza economică, fiscalitatea. Sunt problemele țării pe care trebuie să le rezolvi, dar nu ai întotdeauna soluții. Iar atunci te erodezi. Cred că cea mai sănătoasă mișcare pentru democrația românească este ca AUR să fie adus la guvernare într-o alianță cu PSD care să propună premierul”. 

Ca să fie foarte limpede pentru toată lumea, George Simion a fost și este în continuare candidatul PSD-ului. E noul Dragnea. Doar că e mai tânăr. Și fără “decât atât” la fiecare două cuvinte. Dar o joacă tot pe suveranism, tot disperat să își facă poze pe lângă Trump, cu același tip de discurs și aceleași televiziuni preferate. Multe coincidențe, practic. 

Motivul pentru care PSD nu l-a atacat în campanie, motivul pentru care a primit voturi și în 2024, și în 2025 de la pesediști, motivul pentru care PSD alege să nu se poziționeze acum, în turul al doilea, motivul pentru care AUR a bătut PSD-ul în toate fief-urile social democrate, motivul pentru care PSD își asumă fix acum reformarea, motivul pentru care niciun lider social-democrat nu spune o vorbă urâtă despre Simion - toate aceste motive probează ceva ce părea doar o teorie. Inclusiv permisivitatea ridicată a alianței PSD-PNL la excesele și derapajele extremiste ale AUR începe să se explice acum, scrie jurnalista Carmen Dumitrescu în publicația electronică Republica. 

Oameni care au muncit pe rupte o viață întreagă, dar sunt dezarmați în fața celui mai important vot. Alții care spun că președintele nu poate face mare lucru. Paralizia nu ajută la nimic, nici nepăsarea în fața valului extremist care amenință să scufunde România europeană. Da, diferența între George Simion și Nicușor Dan e enormă, fără precedent. Dar cât timp există o mică șansă, lupta e o datorie. Și soluții există pentru a avea o prezență masivă la vot în turul 2.

Jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media, consideră că prima soluție, la îndemâna fiecăruia: vorbiți și încercați să convingeți zilnic un om să voteze pentru o Românie occidentală.

A doua soluție: antreprenorii și executivii din companii să le explice angajaților ce înseamnă programul populist al AUR pentru propriile buzunare.

A treia soluție stă în mâna primarilor. Nu contează culoarea politică. Comunitățile lor depind de fondurile europene, de PNRR, de investițiile private. Toate acestea vor fi sub semnul întrebării cu un președinte populist, adversar declarat al Bruxelles-ului și al capitalului străin, pe care l-a acuzat de sărăcirea românilor. 

Pentru cei care spun că nu e mare scofală dacă Simion iese președinte, vestea proastă e ca va avea o putere politică enormă. Puterea aproape absolută în câteva luni.

Demisia lui Ciolacu, cadoul otrăvit care deturnează campania (SpotMedia) - Semnificația votului din 4 Mai: Începutul sfârșitului pentru marile partide / România, la un pas de groapa suveranismului (G4Media) - Tăcerea urnelor. Legătura dintre absența la vot și ascensiunea extremismului| ANALIZǍ (Adevărul)

Marcel Ciolacu şi-a dat demisia din fruntea Executivului, iar PSD a anunţat ieşirea de la guvernare, miniştrii săi urmând să rămână interimari până la formarea unui nou guvern. Decizia e luată la o zi de când Crin Antonescu, propunerea alianţei PSD, PNL, UDMR pentru funcţia de preşedinte, nu a intrat în turul al doilea. PNL a decis să rămână la guvernare, anunță Ziarul Financiar.

„Românii au două opţiuni diametral opuse pentru alegerile din 18 mai – o direcţie proocidentală versus o direcţie antioccidentală, una de libertate economică, faţă de una de izolaţionism economic. Am speranţa puternică că societatea românească are resursele interioare pentru a face alegerea corectă“, a spus Nicuşor Dan, primarul Capitalei şi candidatul de pe locul secund intrat în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. De partea cealaltă, George Simion nu a transmis ieri niciun mesaj. 

Mediul de afaceri spune că România are acum nevoie de un preşedinte care înţelege economia reală şi poate juca un rol de coagulare a intereselor naţionale. Din industrie, agri­cultură sau antreprenoriat, mesajul e acelaşi: România are nevoie de producţie internă, reforme administrative, viziune strategică şi parteneriate autentice între stat şi mediul privat. Anul 2025 nu mai e un an al promisiunilor, ci al deciziilor care vor marca viitorul economic al ţării. 

Ruperea coaliției de guvernare și demisia lui Marcel Ciolacu reprezintă o evoluție periculoasă în contextul electoral fragil și un cadou otrăvit al PSD.

De ce?

Vacantarea funcției de premier acum transformă campania într-una despre viitoarea guvernare, viitoarea majoritate și, în primul rând, viitorul premier.

Electoratul lui Simion primește o miză suplimentară să-l voteze, Călin Georgescu, de abia scăpat de niște elemente din controlul judiciar, poate deveni jucător activ în campanie, pentru că ideea de tandem președinte-premier este de actualitate imediată.

Narativul este simplu de anticipat: Călin Georgescu sau anticipate. Iar în caz de anticipate, nu cred că e greu de imaginat ce scor ar avea extremiștii.

Nicușor Dan este presat să anunțe o coaliție și un nume de premier. În plină criză guvernamentală, subiectul nu poate fi evitat. Tema pe care mizează să pedaleze, „Est sau Vest? Rusia sau UE?", este eclipsată de această chestiune de actualitate imediată care ține, prin excelență, de atribuțiile președintelui, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

România se află într-un moment de răscruce după 35 de ani de la căderea comunismului. Marile partide care au dominat trei decenii de politică nu-și mai controlează propriii alegători. Crin Antonescu nu a reușit să obțină nici măcar jumătate din voturile cu care PSD și PNL intrau în Parlament în 2024 (22% PSD, 14% PNL, 6% UDMR). Partidele tradiționale sunt împinse spre margine, în timp ce marginalii urcă vertiginos spre vârful puterii. Aceasta este moștenirea lăsată de fostul președinte Klaus Iohannis: o țară făcută praf.

România este la un pas de groapa suveranismului. Evitarea acestui pas este extrem de dificilă. Probabil vom fi nevoiți să trecem prin aventura extremismului de dreapta, până când alegătorii care azi jubilează că au lovit „sistemul” vor înțelege dimensiunea dezastrului economic și politic care va urma. A doua zi după victoria lui George Simion și Călin Georgescu, vom vedea retrageri masive de capital și prăbușirea încrederii în economie. Catastrofa este iminentă într-o țară în care toți indicatorii macroeconomici sunt deja pe roșu.

Și totuși, chiar cu România pe marginea prăpastiei, la un pas de groapa suveranismului, merită să luptăm cu toată forța pentru democrația de tip occidental. Șansele infime ale lui Nicușor Dan trebuie jucate până la capăt, consideră jurnalistul Dan Tăpălagă, de la G4Media. Mai sunt două săptămâni în care românii pot decide dacă vor cu adevărat să schimbe radical direcția și să arunce țara în aventura populismului sterp, izolaționismului și vulnerabilității în fața Rusiei – sau dacă preferă să mențină România în rândul țărilor europene.

Aproape jumătate din electorat nu se mai prezintă de ani buni la vot. Această tăcere a majorității a permis ca discursurile radicale, bazate pe suveranism religios, anti-europenism și atacuri la adresa instituțiilor democratice să devină dominante, subliniază experții. "Electoratul pro-european, moderat și rațional a fost insuficient mobilizat", completează specialiștii.

În ciuda faptului că Nicușor Dan are o bază de susținători mai stabilă, George Simion beneficiază de mai multe „bazine” de voturi din care poate atrage sprijin, având în vedere că scorul său în primul tur a fost aproape dublu față de al lui Dan. Șansele lui Nicușor Dan de a câștiga sunt legate de mobilizarea unei părți semnificative din electoratul tăcut, care nu s-a prezentat la urne.

Integral în Adevărul.

Ce înseamnă Simion - Dan în turul 2? Cauze și efecte (DW) - Retorica lui George Simion a cuprins şi zonele urbane, Nicuşor Dan a învins de unul singur puterea politică şi financiară a coaliţiei. Să vedem cum vor rezista guvernul, pieţele financiare şi economia României acestui asalt  (ZF)

Analiză DW: Va fi o cursă pe axa geopolitică Est-Vest? Va încerca Rusia să influențeze rezultatul? Atacurile cibernetice de ieri vor fi reluate cu mai mult succes la turul al doilea?

Liderul AUR reușește o victorie istorică pentru mișcarea extremistă, care ajunge pentru prima dată la 40% pe cont propriu. Apoi, tot pentru întâia dată, un independent intră în turul al doilea. Incapacitatea celor trei partide tradiționale, PSD+PNL+UDMR, de a-l duce pe Crin Antonescu în turul al doilea, e de asemenea o premieră. 

Jurnalista Sabina Fati enumeră, în analiza sa, cauze profunde care țin de:

(1) persistența unui sistem care favorizează inegalitățile în multe domenii începând cu sănătatea și educația;

(2) perpetuarea unei clase politice care se preocupă de interesele proprii, din ce în ce mai needucată, indiferentă și cinică față de greutățile celor mulți;

(3) anularea luptei cu marea corupție și numirea unor procurori-șefi cu legături politice;

În cazul în care George Simion ajunge la Cotroceni, o majoritate pro-europeană ar putea să-l izoleze. În fond, fără parlament și fără guvern nu poate face mare lucru;

Dacă însă PSD+AUR+POT+SOS fac o majoritate, atunci România ar putea fi izolată de Occident, lăsată fără bani și împinsă spre faliment, adică exact ce așteaptă Moscova să se întâmple;

Dacă va câștiga Nicușor Dan, e posibil să se formeze o nouă majoritate parlamentară și un nou guvern din care să facă parte și USR.

Scorul lui George Simion și diferența față de următorul clasat sunt atât de mari, încât discuția despre turul al doilea este extrem de dificil de purtat în termeni echilibrați. Simion are aproape dublul scorului lui Nicușor Dan și a obținut aproape cât locurile 2 și 3 la un loc.

Practic, George Simion a câștigat în toată țara, cu excepția județelor maghiare și a Bihorului, care au mers la Crin Antonescu, și Bucureștiul și Clujul, luate de Nicușor Dan.

Este cu mult mai mult decât a reușit Călin Georgescu în noiembrie. Este zdrobitor.

Simion mai are nevoie de 11 procente ca să câștige, Nicușor Dan are nevoie de 30 de procente în plus.

De unde?

Nicușor Dan va lua de la Crin Antonescu electoratul PNL, o parte din electoratul maghiar, și, să zicem, electoratul Elenei Lasconi, deși acolo e foarte multă ură.

Electoratul masiv în joc este cel PSD.

Ar putea Ponta să-și îndemne milionul de votanți să voteze cu Nicușor Dan? Cu ce argument? Sau interesul lui este să se apropie de Simion cu un partid nou?

Este nevoie de o minune în cel mai autentic sens al cuvântului pentru ca Simion să piardă finala din 18 mai, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

George Simion a luat mai multe voturi decât erau estimările, ceea ce înseamnă că retorica lui naţionalistă, suveranistă, populistă, ajutat şi de Călin Georgescu şi “turul doi înapoi”, este îmbrăţişată de mult mai mulţi oameni decât se credea, ceea ce se cheamă mulţimea tăcută. Mult mai multă lume vrea revanşa, iar retorica împotriva lui George Simion că este pro-rus, antieuropean nu a ţinut.  

Nicuşor Dan este un câştigător demn, onest, al primului tur al alegerilor prezidenţiale, a reuşit să intre în turul doi fiind de unul singur, învingând o coaliţie guvernare PSD-PNL-UDMR care a avut toate mijloacele financiare, logistice, administrative.

După rezultatul din primul tur al alegerilor prezidenţiale, coaliţia de guvernare trebuie să-şi caute utilitatea.

PSD şi PNL nu mai au un fir roşu care să-i ţină uniţi la guvernare, nici măcar banii, după ce o bună parte din PSD a votat cu Ponta, iar o parte din PNL a votat cu Nicuşor Dan, deci nu cu Crin Antonescu, candidatul comun. 

UDMR, liantul acestei coaliţii de guvernare PSD şi PNL, şi care l-a readus în prim-plan pe Crin Antonescu, şi-a făcut datoria, dar nu a fost de ajuns. 

Din păcate, România intră într-o criză politică care nu ştim pe cine va aduce la putere şi unde ne va duce. Oricum, din noiembrie mergeam pe o sârmă politică, economică şi socială.

Să vedem cum va rezista economia acestei crize, care nu cred că va aştepta nici turul doi al alegerilor prezidenţiale pentru a-şi arăta colţii, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF. 

Lasconi, victima inocentă și singurul schelet din dulapul ei (DW) - Alegeri sub semnul fricii și al farselor: Ce ne-au spus și ce ne-au tăcut candidații la Președinție (PressOne) - Alegeri cruciale pentru Cotroceni pentru următorii zece ani: ce direcţii economice propun candidaţii şi cum îşi joacă şansele prin promisiuni de măsuri fiscale (Ziarul Financiar)

Scandalul pozelor este în prim plan.

HotNews informează că Nicușor Dan, candidat independent la alegerile prezidențiale, a organizat o conferință de presă, joi seară, în contextul fotografiilor distribuite pe Facebook de Elena Lasconi. El a susținut că s-a întâlnit cu Florian Coldea, fost prim-adjunct al directorului SRI, doar la o recepție care a avut loc la Ambasada Franței în urmă cu aproximativ 10 ani. Totodată, el a spus că pe Victor Ponta l-a întâlnit doar în cadru oficial. Edilul a anunțat că va depune o plângere penală împotriva Elenei Lasconi pentru fals și înșelăciune.

Jurnalistul Florin Negruțiu, co-fondatorRepublica, are o întrebare pentru doamna Lasconi: ca ziaristă, doamna Lasconi ar fi publicat niște fotografii primite pe mail de la „un paparazzi de 15 ani care a lucrat pentru majoritatea publicațiilor din România” fără să verifice sursa, fără să verifice veridicitatea imaginilor și fără să confirme cu o a doua sau a treia sursă că această întâlnire chiar a avut loc?

Cât de credibile sunt imaginile cu Nicușor Dan, Ponta și Coldea? Adevărul a apelat la inteligența artificială ChatGPT pentru o analiză detaliată a acestora.

Toate cele 3 fotografii par a fi surprinse în același loc, din același unghi, în condiții de lumină redusă (probabil noaptea), în fața unei clădiri moderne.

Elemente constante - aparatul de aer condiționat, peretele texturat, ușa deschisă, tufișurile și un autoturism alb sunt prezente în toate imaginile. Această consistență este greu de obținut în imagini generate de AI sau în montaje, deci sugerează realism.

Toate cele trei persoane au proporții naturale, expresii faciale și detalii fizice clare (ochelari, costum, păr etc.). Nu există deformări anatomice sau inconsistențe de tipul celor frecvent întâlnite în imaginile generate de AI (degete greșite, umbre greșite, haine ciudate).

Persoanele par să interacționeze în mod realist cu scena — poziționarea lor față de ușă și de vehicule este naturală, umbrele și reflexiile sunt conforme cu poziția surselor de lumină.

Cine a mai fost la întâlnire? G4Media notează că este un ”festival” de meme-uri pe rețelele de socializare, care parodiază fotografiile prezentate joi de către Elena Lasconi. În ele apar Ciprian Marica, îmbrăcat doar într-un prosop, papa, Donald Trump, Ceaușescu și celebrul chef Gordon Ramsay, despre care se spune că el ar fi fost la presupusa întâlnire cu fostul șef SRI Florian Coldea și Victor Ponta, nu Nicușor Dan.

Din perspectiva abstractă a interesului public, opțiunea rațională în alegerile prezidențiale din 4 mai este netă: Nicușor Dan. O spun impresiile informate, o descriu analizele competente, o surprind câteva emisiuni populare dedicate „profilurilor de candidați”, scrie disidentul anticomunist Gabriel Andreescu. Cu toate acestea, câteva zile înaintea primului tur, rezultatul alegerilor prezidențiale rămâne incert. Este consecința dezinformărilor, a defăimărilor și a calomnierilor îndreptate împotriva actualului primar al Capitalei. Nesiguranța pune în umbră marea miză a alegerii lui Nicușor Dan, crearea unei breșe în sistemul de putere și corupție girat de PSD-PNL.

Puteți citi articolul pe pagina Contributors.

Elena Lasconi a primit cele mai mari șocuri în această campanie, dovedindu-se rezistentă la stres și consecventă într-o luptă care pentru ea a fost mai grea decât pentru ceilalți prezidențiabili, scrie jurnalista Sabina Fati într-o analiză publicată înaintea apariției fotografiilor.

Elena Lasconi, 53 de ani, nu a fost neapărat mai pregătită decât în campania electorală de anul trecut, dar s-a arătat mai sigură pe ea, chiar dacă nu stăpânea subiectul despre care i se cerea să vorbească. A rămas zâmbitoare și încrezătoare și după ce Uniunea Salvați România (USR), partidul pe care oficial îl conduce, i-a retras sprijinul și i-a tăiat fondurile, schimbând macazul în favoarea lui Nicușor Dan...

Îmbrăcată în alb la toate dezbaterile, pentru a sublinia nu doar feminitatea, ci și inocența ei ca victimă politică, Lasconi a reușit să demonstreze că are o energie debordantă, iar singura slăbiciune scoasă la iveală de adversarii săi s-a dovedit a fi soțul ei, angajat ca jurist pe lângă grupul parlamentar al USR. Alt schelet nu s-a mai găsit în dulapul ei. 

Integral, pe pagina DW.

Jurnalista Bianca Felseghi, senior editor PressOne,  atrage atenția asupra lucrurilor pe care nu le-am aflat din niciuna din dezbateri de la niciunul dintre candidați

• Ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar invada Republica Moldova, în condițiile în care NATO nu ar fi de acord să intervenim militar (întrebarea foarte bună ridicată de Loara Ștefănescu de la TVR a rămas fără răspuns)?
• Ce proiect de țară își propune viitorul președinte pentru a readuce în România speranța și îndepărtarea de spectrul a ceea ce numim generic „stat eșuat”? 
• Ce alianțe se prefigurează pentru a redresa starea alarmantă a economiei românești și deficitul bugetar? 
• Cum limităm puterea serviciilor secrete? Dar incompetența lor și faptul că n-au fost în stare să prevină, darămite să contracareze bypass-ul executat asupra infrastructurii electorale prin candidatura fantoma a lui Călin Georgescu în decembrie și nici coagularea în jurul lui a unei armate private formate din mercenari antrenați în Africa de Horațiu Potra? 
• Cum asanăm spațiul public de manifestările fasciste? 

Cei patru candidaţi favoriţi în sondaje în cursa pentru Cotroceni – George Simion, Crin Antonescu, Nicuşor Dan şi Victor Ponta - vin în programele lor prezidenţiale cu viziuni eco­no­mi­ce care variază de la reducerea agresivă a con­tribuţiilor sociale şi susţinerea industriei lo­cale până la consolidarea investiţiilor strate­gice în sectoare de viitor sau îngheţarea politicii fiscale.

Într-un moment crucial pentru economia României, electoratul este chemat să cântărească nu doar promisiunile, ci şi fezabilitatea acestora, notează ZF.

Preşedintele nu are atribuţii în zona economică, dar o poate influenta în măsura în care are influenţă asupra guvernului. De regulă, preşedinţia influenţează parcursul economic al unei ţări prin direcţia pe care o imprimă politic şi prin relaţia cu guvernul. 

Huliganul laș (G4Media) - Analiză: De ce (nu) poate câștiga George Simion (DW)

1. Devine din ce în ce mai evidentă fractura dintre atribuțiile reale ale președintelui, legitimitatea sa dată de alegerea prin vot direct și universal și așteptările celor care îl votează, observă jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu.

Cât timp alegerile prezidențiale și cele parlamentare au fost cuplate, arhitectura constituțională era respectată, președintele era liderul forțelor învingătoare cu un program comun.

După decalarea alegerilor, răspunsurile la întrebări care cu adevărat interesează viața de zi cu zi a oamenilor, despre salarii, pensii, nivel de trai, sănătate, școală nu sunt relevante pentru alegere. Pentru că președintele poate avea planuri mărețe, dacă nu are un premier și o majoritate care să i le aplice, sunt degeaba.

Ar trebui să fie o temă de meditație esențială pentru o eventuală modificare a Constituției.

2. Nimic din ceea ce se întâmplă într-o campanie profesionistă nu este întâmplător. Sigur, apar erori, gafe, caracterul mai iese la suprafață sub presiune, dar marile gesturi de campanie nu sunt întâmplătoare.

Spre exemplu, de ce a venit Crin Antonescu la braț cu Olguța Vasilescu? Pentru că este interesat de electoratul PSD, cel care poate face diferența pentru turul întâi și sigur o va face în finală.

De ce a fost lansat cu manta scenariul Olguța Vasilescu premier? Pentru ca PSD să fie sigur că nu pierde șefia guvernului, chiar dacă Ciolacu ar fi nevoit să plece.

Este un test scris de Cristian Pantazi, redactorul șef G4Media, după dezbaterea de luni, de la Digi, de la care Mesia nr. 2, jupuitorul de judecători, apărătorul agresorilor sexuali a șters-o rapid. 

La doar 38 de ani, cu o energie care sfidează legile corpului uman, Simion a fost în ultimii ani pe tot terenul. S-a răfuit cu toată lumea: cu ungurii la Valea Uzului, cu jandarmii la toate protestele, cu miniștrii și parlamentarii în Parlament, cu ziariștii peste tot. A urlat, a insultat, și-a îmbrâncit adversarii. În martie a spus că membrii Biroului Electoral Central ”ar trebui jupuiți în piața publică”, ceea ce i-a adus un nou dosar penal. În 2021, Simion a condus un adevărat asalt asupra Parlamentului, soldat cu distrugerea mai multor mașini, inclusiv una de la Ambasada SUA.

De frică a fugit de la confruntarea de la Digi24. Exista pericolul să fie întrebat despre narativele rusești pe care le folosește constant, despre contractul de lobby din SUA, despre legăturile cu frații Tate, despre interdicția de intrare în Ucraina și Moldova, despre atitudinea slugarnică față de oamenii din Administrația Trump, despre susținerea pentru pro-legionarul Călin Georgescu.

George Simion, apostolul violenței, s-a dovedit doar un laș care a evitat înfruntarea directă în ring. Sigur că e o strategie de campanie: e pe primul loc detașat în sondaje și nu vrea să riște.

Strategia lui George Simion e să rămână agățat de imaginea lui Călin Georgescu, fără să riște eșecul vreunei dezbateri alături de ceilalți candidați, scrie în analiza sa jurnalista Sabina Fati.

Radicalul Călin Georgescu, acuzat de coruperea alegătorilor și de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, nu și-a arătat până acum susținerea față de liderul AUR, George Simion. Singura sugestie către alegători a fost prezența celor doi la aceeași biserică în noaptea de Înviere. George Simion vorbește însă în fiecare zi despre cum îi va face dreptate lui Călin Georgescu prin cele trei soluții A, B și C, pe care nu le dezvoltă și pe care le-a reluat după ce judecătorul din Ploiești, Alexandru Vasile, a încercat să suspende verdictul Curții Constituționale (CCR) care a anulat alegerile prezidențiale de anul trecut.

Decizia Curții de Apel Ploiești l-a credibilizat pe George Simion și i-a dat noi muniții, care acoperă în parte scandalurile din jurul liderului AUR, printre care scandalul celor 1 milion de scrisori trimise pensionarilor, pentru care riscă o amendă de 10.000 de euro dacă procurorii constată că a folosit datele personale ale destinatarilor fără voia lor. Practica scrisorilor electorale nu e nouă și e împrumutată de la PSD, care se baza pe ea înaintea dezvoltării online-ului. Simion, însă, crede că nu ajunge la pensionari pe căile rețelelor virtuale și că, citindu-i răvașele personalizate, oamenii vor fi impresionați. De altfel, potrivit unei cercetări Expert Forum, în această campanie AUR nu a investit aproape deloc bani pentru postările și clipurile de pe rețelele sociale, dar a cheltuit până acum în jur de 1 milion de euro, față de 10 milioane de euro cât au fost costurile prezidențiabilului Crin Antonescu.

Integral pe pagina DW.

Prima dezbatere prezidențială: Oribilul moment al lui Crin Antonescu (HotNews) - Crin Antonescu: un președinte (anti sau pro) occidental? (DW) - Scriitorul Radu Vancu: De data asta, furia împotriva sistemului politic poate distruge România (SpotMedia)

Practic, dezbaterea a început cu o ieșire din scenă. A lui George Simion. Care, la fel ca Victor Ponta, și-a anunțat prezența, dar spre deosebire de Ponta, și-a adus totuși mama, nevasta și susținătorii la Cotroceni, pentru ca un pic mai târziu să-și anunțe capitularea prematură, pe motiv că pe scena evenimentului trebuia să fie Călin Georgescu, nu el. Așa că și-a luat mama, nevasta și susținătorii și dus a fost. Nu înainte de a-i dărui un buchet de flori Elenei Lasconi, care l-a primit cu zâmbetul pe buze.

Sub ochii șocați ai celor de acasă, Lasconi s-a concentrat constant pe umilirea lui Nicușor Dan, pe care l-a numit constant ”tu” și ”Nicușor, viclean copil de casă”, fiind mult mai concentrată asupra fostului coleg și susținător decât asupra lui Crin Antonescu. 

Nicușor Dan a avut pe tot parcursul dezbaterii cel mai decent comportament. Când a ieșit la atac l-a vizat pe Crin Antonescu,  pe care l-a acuzat că ar fi în cârdășie cu rechinii imobiliari, pe care i-ar fi ajutat în trecut, acceptând ca oameni din subordinea lui să semneze acte ilegale, dovedite așa în instanță.

Articolul integral, semnat de jurnalista Carmen Dumitrescu, pe pagina Republica.

Putem să declarăm o stare națională de lehamite și abandon, după seara de la Digi, prima confruntare a candidaților, scrie jurnalistul HotNews Cătălin Tolontan.

Numai Dumnezeu poate să știe de ce Victor Ponta, unul dintre cei mai prompți și energici vorbitori, a ales să nu vină în fața oamenilor. Carisma era de partea lui, dar a ales altfel. 

Simion riscă să pară laș. Tocmai el, care se bate de când a intrat în politică, alege să nu participe. 

Nicușor Dan se luptă din greu cu blocajele de comunicare. Primarul e ofensiv pe chestii vechi de acum 30 de ani, cum a fost arhiva „ministrului Crin Antonescu”, dar își strânge umerii când trebuie să ridice vocea în apărarea unei credințe actuale. 

Sigur că Antonescu are dreptate când spune că a te prezenta oamenilor cu temperamentul tău autentic și cu imperfecțiunile propriilor riduri e un exercițiu de sinceritate. Măcar așa oamenii știu ce votează. Dar vor oamenii, în România anului 2025, un președinte care să bată apropouri în legătură cu aspectul fizic al unei jurnaliste, în dezbaterea atât de așteptată? Ca și cum asta conta, nu întrebarea. 

Oribil moment, s-a lăsat o liniște de gheață în sală și în fața televizoarelor. Parcă se reîntorseseră glumițele de Parlament din anii ’90.

Crin Antonescu este candidatul cu cea mai mare susținere la prezidențialele din acest an: PSD, PNL și UDMR s-au aliniat în spatele lui cu gândul că ar fi singurul care ar păstra matricea puterii neschimbată, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată pe pagina DW.

Toate cele trei partide îl cunosc bine fiindcă au lucrat împreună în perioada 2007-2014 în care adversarul lor comun era președintele de atunci Traian Băsescu. 

Discursurile prezidențiabilului PSD-PNL-UDMR sună bine, dar adesea au o consistență relativ redusă. 

Acum se declară pro-occidental, dar în 2012, când a fost președinte interimar, a eliminat magistrați incomozi, a rechemat de la post, fără criterii, ambasadori de care se temea, a declarat că Departamentul de Stat al SUA e unul dintre adversarii săi și a scos steagul NATO de la Palatul Cotroceni. Totul e conjunctural pentru el, face ce i se cere?

România traversează o perioadă critică, iar scriitorul Radu Vancu subliniază într-un interviu acordat SpotMedia că alegerile de duminică nu vor decide doar președintele, ci însăși direcția fundamentală a țării. Între consolidarea parcursului european și riscul alunecării sub autoritarism și influența Rusiei, votul a ajuns o alegere existențială.

România, spune Vancu, traversează un moment critic, în care nu doar balanța de putere, ci însuși sistemul democratic e în joc. Deși sondajele arată că aproape 90% dintre români susțin apartenența la Uniunea Europeană și NATO, paradoxal, o parte semnificativă a electoratului votează pentru candidați cu mesaje pro-ruse sau extremiste. 

Cine a finanțat PSD în anul electoral 2024 (G4Media) - Armata Paralelă Română – De la mercenarul Horațiu Potra, la generalii în rezervă care susțin mișcări legionare (Europa Liberă) - Un tânăr din AUR recrutează neonaziști din rândul grupării „Unitatea 731”. Cum comentează declarațiile pro-evreiești făcute de George Simion: „Doar nu vrei să zică în public că trebuie gazați” (PressOne) - Dacă o mai ţin mult cu incertitudinea politică şi fiscală – cresc sau nu taxele, politicienii chiar riscă să trimită economia şi businessul în criză (ZF)

Cazul Bolojan, ieri înger, azi demon pentru o parte a electoratului care nu îi iartă exprimarea opțiunii de vot și demolarea argumentată a iluziei că va deveni premierul minune, poate fi, atunci când ne vom mai răcori după alegeri, unul de studiu despre capacitatea de autoamăgire, despre dublă măsură și slaba cunoaștere a mecanismelor politice constituționale, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu.

Președintele interimar Ilie Bolojan și-a exprimat opțiunea de vot pentru un candidat. Candidatul pe care l-a propus oficial coaliției de guvernare, candidatul al cărui nume apare în protocolul de funcționare a coaliției formată după alegeri semnat de președintele PNL Ilie Bolojan.

Susținătorii acum dezamăgiți ai domniei sale erau convinși că dl Bolojan a mințit când a semnat. Asta așteptau de la el, să mintă, să semnalizeze dreapta și să o ia la stânga, să fie că restul oamenilor politici, dar într-un interes convenabil.

Avea dreptul să facă declarații de susținere a unui candidat? Da, a stabilit CCR în 2014, când Traian Băsescu îi făcea campanie Elenei Udrea. Cel care l-a reclamat, într-un conflict de natură constituțională, a fost premierul de atunci Victor Ponta.

De fapt, obiecția dezamăgiților nu este de natură constituțională, ci exclusiv de conținut al opțiunii anunțate. 

Integral, pe pagina SpotMedia.

Surprize mari pe lista persoanelor fizice și juridice care au finanțat PSD în 2024, an cu patru rânduri de alegeri – locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale. Lista a fost publicată în Monitorul Oficial, anunță G4Media.

Printre cei care au donat sau au împrumutat sume consistente social-democraților se află patronii echipelor de fotbal FCSB și CFR Cluj, un maseur care a justificat de unde a avut cei 650.000 de lei prin faptul că face masaje erotice, mai mulți oameni de afaceri controversați, unul fiind implicat în dosarul penal al fostului șef SRI, Florian Coldea, unul dintre patronii Clubului Nuba și apropiați ai săi sau un fin al lui Victor Ponta, care este fiul adoptiv al unui fost lider al lumii interlope din Vâlcea.

De menționat că toți cei care au împrumutat PSD – iar sumele nu sunt deloc mici, variind între câteva sute de mii și milioane de lei – au făcut un  serviciu acestui partid: banii le-au fost returnați din bugetul de stat deoarece social-democrații au atins un anumit procent de voturi; în mare parte, PSD și-a făcut cele patru campanii electorale ”pe datorie”, dar fără a plăti dobândă pentru zecile de milioane de lei împrumutate.

În plus, partidul condus de Marcel Ciolacu nu a fost nevoit să apeleze la sumele pe care le-a primit, în mod tradițional, de la bugetul de stat pentru servicii de propagandă.

Pentru prima dată de la Mineriada din 1991, alegerile prezidențiale din decembrie 2024 au ridicat problema fragilității ordinii constituționale. Anchetele judiciare de după anularea alegerilor au devoalat un păienjeniș de rețele – cu multe legături în armată – care vor schimbarea democrației.

„Este mult spus armată paralelă”, afirmă istoricul Cosmin Popa, specialist în istoria perioadei comuniste și în spațiul ex-sovietic.

„Nu suntem într-un scenariu de tip America Latină, nu e vorba de lovituri de stat. Dar da, avem o problemă de fond. În România nu există un consens solid în jurul valorilor democratice și asta se vede și în armată”, adaugă el.

„O parte semnificativă a corpului militar în retragere – și, uneori, chiar și în activitate – nu este pe deplin fidelă valorilor constituționale. Când un fost ofițer spune că «politicienii trădează țara», că «UE ne-a colonizat», că «trebuie să salvăm țara din interior», acelea nu sunt simple opinii, sunt formule retorice care pot alimenta forme de radicalizare”, mai explică Popa pentru Europa Liberă.

Istoricul e de părere că foștii militari care apar în aceste grupuri sau în spațiul public cu discursuri radicale sunt oameni care simt că au fost nedreptățiți, că nu li s-a recunoscut contribuția sau că au fost marginalizați. El e de părere că toate ideile vehiculate în afara cadrului militar oficial își găsesc ecou în mulți dintre cei care poartă haina militară.

În timpul documentării despre Unitatea 731, grupare neonazistă care acționează în România și Republica Moldova, PressOne descoperă un schimb de replici între membrii organizației și Vlad Petre, un tânăr din AUR Sector 5.

La jumătatea lunii februarie, Petre este adăugat într-un grup privat al Unității și propune o colaborare între membrii săi din București și organizația de tineret a partidului AUR.

Propunerea primește reacții mixte: câțiva neonaziști o văd ca pe o oportunitate de mascare a acțiunilor violente întreprinse de Unitate, alții o resping pentru că, susțin ei, George Simion e prea prietenos cu romii și evreii. 

Vlad Petre spune că a fost dat afară din partid încă de acum câteva săptămâni. Șeful tineretului din Sectorul 5 susține că băiatul n-a fost niciodată membru al partidului. Ulterior, președintele organizației de tineret, Răzvan Biro, avea să ne comunice că Petre a fost dat afară „în perspectiva informațiilor prezentate” de PressOne. 

Toţi antreprenorii, toţi directorii, toate companiile, că sunt româneşti, multinaţionale sau că sunt de stat, vor să se termine odată cu alegerile politice – alegerile prezidenţiale şi cu situaţia neclară în privinţa taxelor şi impozitelor – dacă cresc, ce creşte şi cu cât, scrie în ziarul de business jurnalistul Cristian Hostiuc.

Incertitudinea politică va plana în continuare, pentru că rezultatul alegerilor prezidenţiale este în ceaţă. Dacă la Cotroceni va veni George Simion sau Victor Ponta, vor forţa o nouă alianţă politică şi un nou guvern, asta dacă pot face acest lucru. Dacă la Cotroceni vine Crin Antonescu sau Nicuşor Dan, alianţa actuală PSD/PNL/UDMR şi guvernul Ciolacu 2 au o şansă să continue. 

Economia şi-a încetinit creşterea, iar execuţia bugetară la trei luni a guvernului Ciolacu 2 nu arată atât de strălucit în îndeplinirea obiectivului de reducere a deficitului bugetar de la peste 9% anul trecut (ESA) la 7%. Dar situaţia bugetară nu este dezastruoasă, mai ales că Ministerul Finanţelor a reuşit să acopere peste 30% din necesarul de finanţare bugetară pentru acest an. România plăteşte dobânzi mai mari, dar pieţele financiare nu sunt închise pentru obţinerea acestor împrumuturi. 

Pe larg, în ZF.

Bizara decizie de la Ploiești. Cauze și efecte asupra alegerilor (SpotMedia) - Un site „Turul 2 înapoi” și TikTok-ul unei judecătoare pensionare au îndemnat la asaltul cu 130 de cereri la curțile de apel, cu cereri de anulare a deciziei CCR privind alegerile (HotNews) - Reacție rapidă: Șir de decizii suspecte în instituțiile controlate de PSD, PNL și UDMR împotriva lui Nicușor Dan (G4Media)

Decizia judecătorului din Ploiești: trambulină pentru Simion (DW)

Curtea de Apel Ploieşti a suspendat executarea hotărârii prin care CCR a anulat abuziv alegerile prezidenţiale din decembrie 2024. Decizia e ilegală, dar îi suflă vânt în pânze lui George Simion, scrie jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.

Reluarea temei "turul 2 înapoi" ranforsează campania radicalilor, prin zgândărirea nemulțumirilor celor care nu mai au încredere în sistem și care au mizat până de curând pe Călin Georgescu. Decizia de la Ploiești funcționează deja pe rețele ca un fake news care se mărește pe măsură ce e văzut de mai mulți oameni, după efectul bulgărelui de zăpadă. Știrea nu e însoțită de lămuririle necesare care să arate că nimeni nu poate ataca deciziile CCR. George Simion, despre care sociologii spun că are 50% șanse să câștige alegerile de luna viitoare, va sări pe trambulina hotărârii de la Ploiești și va culege și mai mulți adepți.

BEC a evitat haosul și a comunicat că nu suspendă procesul electoral, campania merge mai departe. Dar dacă până pe 4 mai nu va exista la ICCJ o soluție definitivă de respingere a suspendării, pot exista probleme juridice importante pentru legalitatea alegerilor.

Cu siguranța este stupoare și în ambasadele occidentale la București, care probabil nu mai înțeleg chiar nimic din ceea ce, într-adevăr, nu e de înțeles.

O primă variantă, avansată de jurnalista SpotMedia, cea mai simplă, ar fi că un judecător, eventual simpatizant al unor curente politice, să fi luat decizia pe cont propriu.

În acest caz, ÎCCJ va soluționa recursul imediat ce va avea motivarea, circul se va încheia, iar judecătorul în cauză va fi anchetat de Inspecția Judiciară pentru aplicarea legii cu rea credință, după care CSM îi va aplica sancțiunea de rigoare.

Dar nu poate fi ignorat faptul că această hotărâre, prima cu această soluție, vine exact atunci când în Parlament există un proiect de lege care aduce modificări pensiilor magistraților, respins cu vehemență de sistem și de CSM.

Dacă reacția sistemului la bizareria de la Ploiești nu va exista, putem considera că prin ea sistemul politic a primit un semnal de la sistemul judiciar.

Dincolo de cauze și explicații, un fapt este cert: statul român, nu complet disfuncțional încă, este extrem de șubred, cu instituții esențiale măcinate de incompetență sau de corupție, scrie Ioana Ene Dogioiu. 

Peste 130 de cereri privind anularea sau suspendarea deciziei Curții Constituționale a României (CCR) de anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 s-au înregistrat la curțile de apel din România în perioada 8-17 aprilie. 

Pe un site care poartă numele „Turul 2 Înapoi”, utilizatorii sunt instruiți, pas cu pas, cum să acționeze în judecată CCR. Pagina are trimitere către contul de TikTok al unei foste judecătoare a Tribunalului Botoșani, Lăcrămioara Axinte. Acolo, judecătoarea Lăcrămioara Axinte, în prezent pensionară, explică cum se plătește taxa judiciară de timbru, informează HotNews.

Prima cerere privind anularea deciziei CCR din luna decembrie 2024 s-a înregistrat pe 8 aprilie 2025 la Curtea de Apel Timișoara.

Autoritatea Electorală Permanentă, Biroul Electoral Central, CNSAS și guvernul sunt cele patru instituții controlate de coaliția de guvernare care au luat în ultimele luni decizii împotriva candidatului independent Nicușor Dan. În toate cazurile e vorba despre comportamente suspecte de arbitrariu sau de dublă măsură. Controlate de coaliția PSD-PNL-UDMR, instituțiile statului riscă să altereze competiția electorală și să dea senzația că îl sprijină pe candidatul coaliției, Crin Antonescu, scrie jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media.

Cel mai recent exemplu de comportament distorsionat este la Autoritatea Electorală Permanentă. Sub conducerea lui Zsombor Vajda (UDMR), considerat un birocrat mediocru de partid, AEP a demarat pe 8 aprilie un control în campania lui Nicușor Dan și a depus o sesizare la Parchetul General în timp record, doar două săptămâni.

Motivele sesizării? Nicușor Dan a folosit mașina Primăriei București ca să meargă la dezbaterile televizate (a recunoscut chiar el într-o conferință), ar fi avut un colant lipit pe o clădire la o zi după expirarea perioadei legale și nu ar fi declarat donațiile strânse pe platforma Stripe în perioada pre-electorală. 

Neclar de ce a demarat AEP controlul exact la Nicușor Dan, dacă există controale și la ceilalți candidați, dacă a verificat toate colantele electorale de pe toate clădirile. Președintele AEP a refuzat să răspundă la cererile de lămuriri de la G4Media.

Încă zece zile de campanie. Ce dezinformări se viralizează pe rețelele sociale și cine conduce la pariuri (Europa Liberă) - Care sunt greșelile pe care le-au făcut candidații pro Vest în campania prezidențială (Libertatea) - Nicușor Dan, unirea cu R. Moldova și pe cine vrea Chișinăul (DW) - Electoratul „swing" și votul util (SpotMedia)

Europa Liberă a analizat performanțele postărilor principalilor cinci candidați la fotoliul de la Cotroceni pe platformele sociale în perioada 1 martie - 23 aprilie.

George Simion are cele mai puține postări pe Facebook (84), dar a strâns cele mai multe reacții (4,02 milioane). La fel și pe TikTok – 44 de postări și 3,79 milioane de interacțiuni.

Campionul interacțiunilor pe Instagram este Victor Ponta, cu 4,48 de milioane la 214 postări.

Pe YouTube, cel mai bine au fost primite clipurile postate de Crin Antonescu, 57 la număr, care au adunat 14,7 milioane de interacțiuni.

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din România este marcată de un val fără precedent de dezinformări virale pe rețelele sociale, spun experții de la Funky Citizens, într-un raport publicat recent.

Conținuturi manipulate, conturi false și narațiuni conspiraționiste amenință integritatea dezbaterii publice și credibilitatea procesului democratic. Experții și instituțiile trag un semnal de alarmă: ne confruntăm cu o „infodemie electorală” în toată regula.

Liderul AUR, George Simion, a aprobat semnarea unui contract de 1,5 milioane dolari din banii românilor pentru a denigra România în SUA, în cadrul unor interviuri și întruniri cu oficiali americani. Contractul semnat în 18.04.2025 prevede o campanie de lobby care să-i asigure lui Simion sprijin din partea unor personalități americane cu notorietate, promotoare mai ales ale curentului MAGA. Suma cheltuită ar proveni din banii pe care AUR îi obține din subvenția plătită de statul român partidelor parlamentare. AUR neagă informațiile și acuză o dezinformare. G4Media prezintă documentul.

De asemenea G4Media a publicat în premieră interviul pe care George Simion i l-a dat lui Steve Bannon (unul dintre foștii consilieri ai lui Trump), interviu în cadrul căruia Simion a făcut mai multe declarații aiuritoare despre faptul că el e candidatul „ales” și că sistemul ar vrea să-l elimine prin orice mijloace, chiar și prin „asasinare”. El a lăsat să se înțeleagă că în Românie sunt fraudate alegerile electorale.

Cu toate că, din cauza multor estimări greșite, încrederea în rezultatele sondajelor de opinie din perioada dinaintea urnelor este scăzută, putem însă observa că în rândul candidaților cu agendă pro Vest – și anume Nicușor Dan, Crin Antonescu și Elena Lasconi – s-au ascuțit atacurile, semn că între acești trei candidați competiția pentru intrarea în turul 2 ar putea fi foarte strânsă.

Crin Antonescu trebuie să explice momentul 2012 – suspendarea lui Traian Băsescu, consideră jurnalista Sidonia Bogdan.

Crin Antonescu este dator să revină public la acel moment și să explice dacă își menține argumentația politică pe care o împărtășea la momentul suspendării sau dacă își reevaluează pozițiile pe care le-a avut în anul 2012. Dacă nu recunoaște greșelile politice luate de USL în anul 2012, calitatea de președinte cu viziuni democratice a lui Antonescu este puternic șubrezită. 

Mai multe, în ziar.

Relațiile cu Republica Moldova fac parte din toate pachetele electorale ale prezidențiabililor români, fiindcă toți candidații speră să culeagă voturi de dincolo de Prut. Despre unire se vorbește tot mai puțin, constată jurnalista Sabina Fati în analiza publicată pe pagina DW.

Primarul general al capitalei, candidat la președinție susținut de USR, a spus într-un interviu pentru Moldova 1 că „și-ar dori azi unirea cu R. Moldova”, chiar azi, și că „decizia de unire trebuie juridic să fie luată de majoritatea din cele două state”. 

Republica Moldova așteaptă cumva cu sufletul la gură să vadă cine va veni la Cotroceni, fiindcă banii din România sunt cu adevărat importanți pentru Chișinău și pentru că susținerea politică a Bucureștiului e vitală. La Chișinău, Nicușor Dan se bucură de oarecare simpatie, dar nu e văzut ca o soluție, din simplul motiv că nu are în spate forțe politice care să asigure continuitatea în politica bilaterală, în vreme ce George Simion e considerat un instrument al Moscovei. 

Ca să nu ne mai lovească trenul în 4 mai așa cum ne-a lovit în 24 noiembrie, ar trebui să încercam să ieșim puțin din starea de hipnoză electorală creată de lozinci în bulele noastre pentru o excursie virtuală în alte bule sau, ideal, fizică în zone sociale complet diferite de ale noastre.

Realitatea la firul ierbii este intrarea practic sigură, fără vreun cataclism politic imprevizibil, a lui George Simion în turul al doilea, chiar mai consolidat decât o arată sondajele. Iar poza de la Înviere alături de Călin Georgescu i-a dat o validare esențială.

Votează cu Simion electoratul AUR, cea mai mare parte a electoratului lui Georgescu, care a luat și din PSD, și din PNL, chiar și din UDMR. Să nu uităm că satele românești depopulate se regăsesc în diaspora captată masiv de extremiști, care influențează masiv și ce a rămas acasă.

Plus o categorie interesantă, aceea a furioșilor care vor să pedepsească oferta politică foarte proastă. Adică votează cu Simion „de-al naibii”, cum ar veni.

Continuarea pe pagina SpotMedia.

De ce nu trebuie să fie Ilie Bolojan premier după alegerile din mai explică Ioana Ene Dogioiu în SpotMedia unde scrie despre ”manipularea vampirilor”:

”Cu claritatea parte din brandul său, președintele interimar Ilie Bolojan a demontat una dintre cele mai intense și fie nerușinată, fie incompetentă promisiune de campanie – aceea că domnia sa va deveni premier după instalarea noului președinte.

Bolojan taxează jocul murdar din campania prezidențială: Mă pun premier fără să aibă cu ce

Cu excepția lui George Simion, care are propriul premier de vampirizat electoral, pe Călin Georgescu, mai toți candidații au declarat explicit sau au lăsat să se înțeleagă că Ilie Bolojan va fi propunerea lor de premier.

Tot felul de influenceri online (cu sau fără cod de mandatar financiar, că tot suntem principiali) au stabilit deja și tandemurile dintre care am avea de ales: “Antonescu cu Ciolacu, Simion cu Georgescu, N.Dan cu Bolojan. Deci cu ce pereche mergem?”.

Ori habar nu au cum funcționează lucrurile, ceea ce pe unii nu-i suspectez, ori manipulează fără rușine căpușând certa popularitate, câștigată în primul rând prin seriozitate, a lui Ilie Bolojan.

BNR pare că pregăteşte piaţa pentru creşterea cursului valutar după terminarea alegerilor prezidenţiale peste 5 lei/euro (care este mai degrabă un prag mediatic decât unul semnificativ), având în vedere riscurile care sunt în creştere scrie Cristian Hostiuc în Ziarul Financiar.

Pentru Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, stabilitatea cursului valutar leu/euro, mai ales în vremuri de criză, este principala ancoră de percepţie publică  de stabilitate, valutară, financiară şi economică a României.

În ultimii cinci ani am avut Covid, războiul din Ucraina, creşterea preţurilor la energie, inflaţie, creşterea dobânzilor, explozia deficitului bugetar, deteriorarea contului curent al României, dar cursul valutar nu s-a clintit.

În ultimii cinci ani cursul valutar de-abia a crescut cu 4%, iar în ultimii doi ani – 2023 şi 2024 – cursul s-a blocat la 4,97 lei/euro.

După alegeri, dar şi în funcţie de rezultatul alegerilor, s-ar putea să vedem mişcări puţin mai ample pe curs şi chiar trecerea unui prag psihologic, cel puţin din punct de vedere mediatic, de 5 lei pentru un euro la BNR. Pentru că la casele de schimb valutar cursurile de vânzare au fost şi peste 5 lei pentru un euro atunci când pe piaţă era mai puţină valută.

Papa Francisc. Să apreciem fix ce au urât dușmanii lui este apelul pe care îl face în editorialul său din Libertatea Costi Rogozanu:

Papa Francisc a fost caracterizat, și la numirea drept cap al bisericii catolice, și acum, după moarte, ca o variantă progresistă, stângistă chiar, a bisericii. Unii plâng cu un ochi, râd cu celălalt, pentru că au scăpat de „progresist” eretic.

Progresismul Papei Francisc a stat tot timpul limitele bisericești. Cei ultragiați au fost valul zgomotos conservator care, mai nou, a cuprins lumea. Dar Francisc trebuie reținut drept unul din liderii lumii care au venit cu o clară afirmare a dreptului de a visa alternative. Celebra enciclică despre inegalitățile sociale, considerată de unii „comunistă” de-a dreptul, oferea nesperata ocazie de a medita la distrugerile cauzate de un sistem social și economic bazat pe profit.  Capitalismul are efecte devastatoare. Exclusul economic este condamnat la o viață de iad, iar asta Francisc a arătat de multe ori și vorbind despre țări sărace, despre săraci din țări bogate, despre imigranți.

Eu cu cine (nu) votez? se întreabă Gabriel Liiceanu în Contributors.

Dacă majoritatea clasei politice din România este rezultatul unei contraselecții, atunci „eu cu cine votez“? Mai putem oare descoperi în zgura ei, pentru a-l putea multiplica, prototipul omului dispus să facă totul pentru ceilalți și nimic pentru el însuși?

Ar trebui, punându-ne această întrebare, să ieșim de sub auspiciile fatalismului istoric în care am trăit în comunism opinează Gabriel Liiceanu. Azi – cu tot PSD-ul, cu toți bătrânii securiști și cu urmașii lor și ai rudelor lor distribuiți în punctele vitale ale țării – nu mai trăim în implacabil. Înainte de ’90, nimic nu depindea de noi. Acum însă e cu totul altceva. Acum ne facem sau ne desfacem destinul istoric cu mâna noastră. Ne-am făcut-o cu mâna noastră jignind, în 2016 – prin absenteism la alegerile parlamentare (39% votanți) – dreptul și obligația morală de a vota. Am stat în casă covârșiți de superioritatea scepticismelor noastre de doi bani, afișându-ne trufia de prost-gust a unui gest făcut în răspăr. Ce trebuie să facem azi, înțelegând că de noi, de ieșirea noastră la vot și de discernământul nostru depinde totul? Găsiți răspunsul în opinia scrisă de Gabriel Liiceanu în Contributors.