Revista presei românești

Secția pentru judecători a CSM a adoptat un drept la replică de 76 de pagini în beneficiul Liei Savonea / G4Media e acuzată că a scris prea mult despre starea Justiției. Răspunsul nostru (G4Media) - Statul român a „sechestrat birocratic” banii pomicultorilor. Cum i-a lăsat fostul ministru al agriculturii Florin Ionuț Barbu pe fermieri fără 830 de milioane de lei (Libertatea)

 

Ce să înțelegem din ieșirea tăioasă a lui Nicușor Dan (SpotMedia)

După trei zile de negocieri, se conturează tot mai mult posibilitatea ca Eugen Tomac, premierul desemnat de președinte, să nu reușească să obțină 233 de voturi în Parlamentul României, numărul minim necesar pentru validarea guvernului.

Într-un efort de susținere politică pe care nu l-a mai făcut până acum, Nicușor Dan a ieșit public și a pus presiune pe partide, cel mai probabil pe PNL, USR și UDMR, pentru a-l susține pe Eugen Tomac.

Nicușor Dan, probabil înfuriat de faptul că premierul desemnat nu are voturile, a încercat, printr-un discurs scurt și “tăios”, să dea un imbold negocierilor pentru a se forma o majoritate în jurul lui.

Jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă scrie că ieșirea președintelui indică și faptul că blocajul e destul de puternic, iar criticile legate de calculele politice ale partidelor, deși nu pot fi contestate, i se pot aduce și șefului statului, care ia greu deciziile, mărește așteptările cetățenilor, iar apoi abandonează tema.

De exemplu, reforma din Justiție, acolo unde s-a ajuns ca structura chemată să asigure independența și funcționarea corectă a sistemului - e vorba de CSM - să facă liste cu persoane, organizații și instituții de presă care reclamă corupția, aberațiile și starea de nemulțumire din sistem.

Mai mult, atâta timp cât a reușit să formeze o coaliție cu o majoritate liniștitoare în Parlament, public nu s-a văzut un efort prea mare din partea sa pentru a o susține și tempera atacurile  PSD.

Secția pentru judecători a CSM a adoptat un drept la replică de 76 de pagini în beneficiul Liei Savonea / G4Media e acuzată că a scris prea mult despre starea Justiției. Răspunsul nostru (G4Media)

Secția pentru Judecători a CSM a adoptat în ședința din 9 iunie o hotărâre ce numără nu mai puțin de 76 de pagini, prin care își propune să apere „independenţa justiţiei în faţa unui atac fără precedent în istoria post-revoluţionară a României”.

Potrivit documentului, atacul ar fi pornit în iulie 2025 (mai exact, când a început să se pună serios problema ajustării pensiilor magistraților) și continuă până în ziua de azi. Așa că Secția pentru Judecători a CSM a hotărât în final să apere independența judecătorilor.

O bună parte a documentului se constituie într-un veritabil drept la replică întocmit în beneficiul Liei Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, față de acuzațiile care i s-au adus de-a lungul timpului, privind capturarea sistemului judiciar de către un grup de persoane selectate după principiul loialității față de persoana acesteia.

Din lectura voluminosului document, rezultă că Secția pentru Judecători a CSM și-a fixat de la bun început câteva ținte principale, pe care le consideră responsabile pentru deteriorarea imaginii Justiției din România: premierul Ilie Bolojan, USR, patru ONG-uri (Funky Citizens, ExpertForum, Declic și Corupția Ucide) și două portaluri de presă, G4Media și Recorder. De asemenea, mai sunt indicate ca vinovate numeroase conturi individuale de Facebook.

În pasajul alocat G4Media, Secția pentru Judecători a CSM a socotit că „între 1 mai 2025 şi 10 iunie 2026, într-un interval de 405 zile (290 zile lucrătoare), s-a derulat o campanie de presă färă precedent, în care se pot număra 140 de articole care conţin sintagma «Savonea» (numele preşedintei Înaltei Curti de Casaţie şi Justiţie), aproape toate fiind scrise în cheie negativă.

G4Media transmite că explozia de achitări sub pretextul prescipției și majorarea salariilor magistraților prin sentințe judecătorești, și nu prin lege, sunt subiecte legitime despre care va continua să publice tot ceea ce i se pare că e de interes public.

Statul român a „sechestrat birocratic” banii pomicultorilor. Cum i-a lăsat fostul ministru al agriculturii Florin Ionuț Barbu pe fermieri fără 830 de milioane de lei (Libertatea)

Aproape 830 de milioane de lei din banii fermierilor sunt sechestrate de birocrație într-un fond de despăgubiri, în timp ce dezastrele naturale mătură culturile. La sugestia Uniunii Europene, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a creat un fond menit să despăgubească pomicultorii și viticultorii afectați de calamitățile naturale.

De peste trei ani, acest fond este alimentat prin oprirea unui procent din plățile directe care se cuvin fermierilor. Însă nimeni nu a beneficiat de niciun ban până acum, deși calamitățile s-au ținut lanț. iar reprezentanții ministerului susțin că nu au cadru legal de a acorda despăgubiri.

Adică, Ministerul Agriculturii a strâns aproape un miliard de lei și îi ține blocați pentru că nu s-a gândit dinainte cum să și beneficieze cei în nevoie de acești bani.

Continuarea în Libertatea.

Reuniune specială la NATO, după drona prăbușită în Galați și cea explodată la Constanța. Ce le cere România aliaților (Libertatea) - Miza amenzii date băncilor de către Consiliul Concurenţei: este sau nu denaturată competiţia când băncile îşi afişează cotaţiile pe baza cărora se calculează ROBOR în mod individual sau asumat? (Ziarul Financiar) 

Guvernul Nicușor Dan – PSD condus de Eugen Tomac, un eșec. Președintele trebuie să-i dea lui Sorin Grindeanu responsabilitatea guvernării (G4Media)

Guvernul lui Nicușor Dan, condus în realitate de PSD cu Eugen Tomac pe post de premier decorativ, a fost respins de PNL, USR și UDMR. La fel se va întâmpla probabil și cu următorul premier non-PSD, fie el Radu Burnete sau alt tehnocrat. Președintele Dan trebuie să iasă din ipocrizie și să îi dea lui Sorin Grindeanu mandatul de premier. Mai departe, e treaba acestuia cum își construiește majoritatea, scrie jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media.

PSD nu mai poate fi menajat și extras de la răspunderea publică.

Asumarea directă a guvernării este, evident, extrem de riscantă în acest moment, iar Sorin Grindeanu știe asta. Viitorul guvern va fi obligat să aplice măsuri nepopulare de reformă structurală pentru a corecta deficitul bugetar record lăsat moștenire de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă.

Discutăm despre măsuri dureroase: concedieri în aparatul de stat, comasări de instituții publice sau de localități, și, posibil, noi creșteri de taxe și impozite pentru a asigura venituri suplimentare la buget. E logic ca Sorin Grindeanu să fugă de Palatul Victoria ca de o condamnare politică: PSD vrea să externalizeze costurile de imagine, păstrând doar beneficiile și controlul fluxurilor financiare.

O temă intens speculată de analiști și politicieni este sperietoarea aducerii AUR la guvernare alături de PSD. Strategia izolării extremiștilor s-a dovedit însă falimentară pe termen lung.

Istoria recentă din Europa e un avertisment. În Germania, extremă dreaptă AfD a capitalizat masiv frustrările sociale din opoziție: după ce a obținut un scor istoric de aproape 21% la alegerile federale din 2025 devenind a doua forță politică a țării, sondajele o plasează deja pe prima poziție la nivel național. Fenomene similare sunt în Franța și Austria.

Reuniune specială la NATO, după drona prăbușită în Galați și cea explodată la Constanța. Ce le cere România aliaților (Libertatea)

Consiliul Nord Atlantic se va reuni miercuri, 10 iunie, la Bruxelles, la nivel de ambasadori, pentru a discuta despre securitatea României la Marea Neagră, în contextul pătrunderii mai multor drone străine pe teritoriul național, au precizat pentru Libertatea surse din cadrul Alianței Nord Atlantice.

Este vorba despre prăbușirea și explodarea unei drone aeriene rusești, pe 29 mai, pe acoperișul unui bloc din Galați (eviment soldat cu doi răniți), și despre pătrunderea a patru drone maritime ucrainene în apele teritoriale ale României, în județul Constanța, pe 5 iunie.

„Situația de securitate se degradează la Marea Neagră, iar România cere ca NATO să dezvolte soluții antidronă”, a explicat pentru Libertatea o sursă apropiată discuțiilor de la nivelul Alianței Nord Atlantice.

Fostul locțiitor al Forțelor Navale, contraamiralul de flotilă (r) Constantin Ciorobea, explică într-un interviu acordat Libertatea că militarii români au dotările necesare pentru a putea apăra zona de coastă a Marii Negre, din responsabilitatea României, inclusiv de drone, însă e nevoie de modificarea legislației și de un lider care să unească instituțiile cu atribuții în domeniu.

Miza amenzii date băncilor de către Consiliul Concurenţei: este sau nu denaturată competiţia când băncile îşi afişează cotaţiile pe baza cărora se calculează ROBOR în mod individual sau asumat? (Ziarul Financiar)

Cel mai grav caz de încălcare a legii concurenţei de după 1990, în care 11 bănci au fost amendate cu 800 mil. euro, începe să se reducă la o interpretare foarte fină a legislaţiei şi regulilor în vigoare după care se calculează indicele reper al pieţei bancare, ROBOR.

Comunicatul Consiliului Concurenței aminteşte că legislaţia în domeniul concurenţei „interzice orice înţelegere între companii care împiedică, restrâng sau denaturează concurenţa pe piaţa românească“.

Această exprimare, „denaturează concurenţa“, prin faptul că poate include sau acoperi multe situaţii practice la care de multe ori participanţii la o piaţă nici nu se gândesc, poate oferi Consiliului Concurenţei puterea de a interpreta că anumite schimburi de informaţii pot fi sancţionate chiar şi fără o înţelegere explicită între actorii din piaţă pentru a-şi ajusta preţurile la un anumit nivel sau altul, spun juriştii.

Modul de calcul al ROBOR este foarte important pentru că în majoritatea contractelor de credit, în special pentru persoane juridice, este reper pentru rata dobânzii la care se adaugă o marjă. ROBOR se aplică la credite în lei în valoare de circa 25 mld. euro echivalent.

Integral în ziarul de business.

Eugen Tomac s-a lovit de un zid de scepticism în discuțiile cu PNL, PSD și USR. Ce le-a promis partidelor pentru a le convinge să voteze un guvern tehnocrat (Libertatea) - Cei trei oameni plasați de PSD în ministere-cheie din guvernul Tomac (G4Media) - Se pregătesc avocaţii: băncile resping categoric amenzile Consiliului Concurenţei în cazul ROBOR şi mută disputa în justiţie (Ziarul Financiar) - Spectaculoasa mega-anchetă de duminică după-amiaza (CursDeGuvernare)

Eugen Tomac s-a lovit de un zid de scepticism în discuțiile cu PNL, PSD și USR. Ce le-a promis partidelor pentru a le convinge să voteze un guvern tehnocrat (Libertatea)

Luni, 8 iunie 2026, premierul desemnat Eugen Tomac a deschis negocierile politice pentru formarea unei majorități parlamentare, însă s-a lovit de un zid de scepticism și a rămas fără garanții ferme de susținere din partea principalelor partide, observă Libertatea.

În ciuda reținerilor exprimate de liderii politici, Tomac și-a menținut neschimbat planul economic, promițând prudență bugetară, zero taxe și impozite noi pentru anul 2026 și atragerea integrală a fondurilor europene din PNRR, avansând totodată propunerea unui post de vicepremier dedicat digitalizării.

Președintele PNL Ilie Bolojan a avertizat că un executiv fără o susținere politică explicită nu are valoare pentru România și nu va putea finaliza reformele necesare, urmând ca liberalii să decidă prin vot, la mijlocul săptămânii, dacă îi acordă sau nu încrederea lui Eugen Tomac. 

Președintele USR Dominic Fritz a exprimat rezerve puternice, arătând că un guvern tehnocrat dependent de girul PSD ar fi prea slab pentru a face reforme, și a subliniat că partidul său va stabili poziția finală după consultări interne, adăugând că o susținere corectă ar presupune o reprezentare politică a USR în cabinet. 

Liderul PSD Sorin Grindeanu a condiționat sprijinul de includerea propriilor propuneri de reformă în noul program de guvernare și a criticat dur abordarea liberalilor, declarând că trebuie depășită „logica de guvernare a lui Bolojan” și că nu se poate face opoziție și guvernare în același timp.

Cei trei oameni plasați de PSD în ministere-cheie din guvernul Tomac (G4Media)

Premierul desemnat Eugen Tomac e în plin proces de definitivare a portofoliilor, dar PSD și-a plasat deja trei oameni apropiați în ministere-cheie precum Dezvoltarea, Transporturile și Agricultura, potrivit surselor G4Media. Cele trei ministere sunt importante pentru PSD atât datorită bugetelor mari, cât și capacității de a alimenta primarii și firmele apropiate cu contracte.

La Ministerul Agriculturii, PSD l-a promovat pe Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice (ASE) din București.

La Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, PSD l-a promovat pe Vladimir Ionaș, director al institutului sociologic Avangarde. Vladimir Ionaș este sociolog și nu are experiență administrativă sau ministerială, cu excepția unui mandat de consilier al lui Sorin Grindeanu când acesta a fost premier, în 2017.

La Ministerul Transporturilor, PSD l-a propus pe Ionuț Laurențiu Mașala (49 de ani), director economic la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) încă din anul 2009.

Analiză: N. Dan, Tomac și ecuația cu rezultat unic - AUR (DW)

Nicușor Dan crede că poate pune capăt crizei politice declanșate de PSD, care s-a aliat cu AUR și a dat jos executivul condus de Ilie Bolojan, dar rezolvarea pe care o propune încalcă regulile democratice: Prin definiție, democrația e un sistem care aduce în fruntea instituțiilor politice lideri care au fost validați prin alegeri. Nu e cazul lui Tomac, pe care Nicușor Dan îl împinge în față subliniind „independența” sa față de „partidele parlamentare”. 

Președintele Nicușor Dan nu a vrut să forțeze PSD să ia guvernarea, tocmai pentru a evita o susținere din partea AUR sau, chiar mai mult, o implicare a radicalilor în executiv, iar liberalii au refuzat orice combinație cu PSD pentru refacerea guvernului, jigniți de aruncarea lui Bolojan peste bord.

Soluția nedemocratică propusă de Nicușor Dan cu Tomac premier e o încercare de evitare a alegerilor anticipate. În același timp, un guvern tehnocrat în spatele căruia se joacă partidele, fără să-și asume consecințele, ar putea fi mai rău decât alegerile înainte de termen.

Oricare ar fi aranjamentele, marele câștigător al crizei rămâne AUR, notează jurnalista DW Sabina Fati.

Se pregătesc avocaţii: băncile resping categoric amenzile Consiliului Concurenţei în cazul ROBOR şi mută disputa în justiţie. „Va fi un proces lung“. Unele bănci ameninţă acum că vor să iasă din mecanismul ROBOR (Ziarul Financiar)

Reacţiile băncilor nu au întârziat să apară după ce Consiliul Concurenţei a anunţat amenzi record de 3,73 mld. lei (710 mil. euro) în urma investigaţiei privind ROBOR. Cele mai mari bănci din România, vizate de sancţiunile autorităţii de concurenţă în acest dosar, au reacţionat rapid, susţinând că ele au avut o conduită conformă cu cadrul legal aplicabil, că sunt nevinovate şi că decizia Consiliului Concurenţei este injustă, fără o bază reală, nefundamentată, bazată pe interpretări eronate ale mecanismelor de piaţă.

Dincolo de implicaţiile financiare legate de plata amenzilor record, băncile se declară determinate să îşi apere şi reputaţia, atrage atenția Ziarul Financiar.

Spectaculoasa mega-anchetă de duminică după-amiaza (CursDeGuvernare)

Jurnalistul Cristian Grosu, redactor șef CursDeGuvernare, consideră că marea problemă NU e cea tehnică – pe care o va stabili Justiția indiferent dacă de partea băncilor sau de partea Consiliiului Concurenței.

Problema cea mare e că, o chestiunea cu o asemenea miză – atât financiară, cât mai ales de încredere – a fost instrumentalizată într-o manieră șocant de dubioasă din absolut toate punctele de vedere

Cea mai mare ”captură” din istoria Consiliului Consurenței nu a fost prezentată profesionist, cu eventual cu o conferință de presă, însoțită de rigoarea responsabilității pe care o presupune cea mai mare anchetă privind sistemul bancar din România și cu precizia unui raport la care s-a lucrat 4 ani.

A fost scursă cu date imprecise cu vreo două zile înainte ”pe surse”, ca apoi să detoneze duminică, cu datele oficiale, confirmate seara la televizor de președintele Consiliului, vorbind aproape între cei câțiva comentatori care dezbăteau negocierile pe unul din cele mai dubioase maniere de-a desemna un premier politic din afara partidelor care au câștigat alegerile: numai bună de negocierile de luni, numai bună de criză, numai bună de criză politică, numai bună de inflație, numai bună de preluare a scenei politice, numai bună de orice.

Drona explodată în Portul Constanța: 8 întrebări la care Nicușor Dan nu a răspuns sau s-a eschivat (SpotMedia) - Premierul desemnat Eugen Tomac se întâlnește azi cu Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Sorin Grindeanu pentru a găsi o majoritate. PNL și USR au anunțat că nu sprijină un guvern din care face parte PSD (G4Media) - Lista miniștrilor lui Eugen Tomac. Cinci nume confirmate și două surprize, la Ministerul Muncii și la Ministerul Dezvoltării – Surse (Libertatea)

Consiliul Concurenței a decis că 10 bănci au manipulat indicele ROBOR, folosit în calcularea creditelor românilor și a firmelor, și a dat o sancțiune record în istoria instituției, în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro). Instituția acuză băncile de coordonarea comportamentului. Economedia scrie care sunt cele zece bănci vizate și cât ar trebui să plătească fiecare. Publicația consemnează de asemenea reacțiile băncilor.

Unicredit, vizată de o amendă de 431 de milioane de lei: Decizia este injustă și nefundamentată. Vom prezenta dovezi incontestabile de nevinovăție.

BRD, sancționată cu 412 milioane de lei: „Respectarea riguroasă a cadrului de reglementare a condus, în mod paradoxal, la o sancțiune”

Banca Transilvania: „Vom contesta decizia, adresându-ne instanțelor și autorităților”.

Cristian Hostiuc, director editorial ZF, atrage atenția că în toată lumea, băncile sunt inamicul public numărul unu sau doi, alături de politicieni, mai ales când preţurile cresc, când inflaţia este mare şi dobânzile cresc, când sunt vremuri economice grele.

"Având în vedere că băncile au anunţat că vor contesta decizia Consiliului Concurenţei, procesul ROBOR ar putea dura între 2-3 ani, conform avocaţilor din piaţă, la Curtea de Apel şi apoi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Până acum, Consiliul Concurenţei are o reputaţie bună în instanţă, cu o rată de succes în procese de peste 80%, conform avocaţilor care s-au confruntat cu această instituţie în instanţe.

Miza fiind foarte mare, Consiliul Concurenţei ar trebui să aibă foarte multe dovezi factuale care să demonstreze că băncile, adică cei din Trezorerii, s-au înţeles cum să coteze ROBOR-ul, cum să-l urce şi să-l scadă în funcţie de anumite evenimente.

Dar mai mult decât atât, Consiliul Concurenţei trebuie să demonstreze că mecanismul de stabilire a ROBOR nu este bun, după ce peste 20 de ani a fost bun".

Profit.ro informează că avocatul Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR, care s-a făcut remarcat după criza financiară prin procesele colective împotriva băncilor, îndeamnă clienții băncilor să ceară despăgubiri în urma deciziei Consiliului Concurenței de a sancționa o presupusă coordonare a traderilor în afara legii. Piperea susține că ROBOR ar fi fost crescut artificial cu 2-3 puncte procentuale și ratele umflate cu 20-25% în ultimii opt ani, lucruri care nu reies însă din comunicatul Concurenței, care menționează „variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent”, și nici din evoluțiile dobânzilor interbancare în raport cu dobânzile BNR.

Drona explodată în Portul Constanța: 8 întrebări la care Nicușor Dan nu a răspuns sau s-a eschivat (SpotMedia)

Președintele Nicușor Dan a confirmat, după ședința de la Constanța cu instituțiile de securitate și apărare, că drona care s-a autodetonat în Portul Constanța era ucraineană, făcea parte dintr-un grup de patru drone maritime scăpate de sub control și era încărcată cu explozibil. A mai spus că autoritățile române au fost informate dimineața, că primele echipe de specialiști au ajuns la fața locului la ora 6:47 și că zona a fost evacuată înainte de explozie.

Dincolo de aceste confirmări, însă, declarațiile șefului statului au lăsat deschise mai multe întrebări esențiale.

• cum a ajuns drona până în Portul Constanța;
• de ce nu a fost detectată mai devreme;
• ce misiune aveau cele patru drone ucrainene;
• dacă au fost bruiate, deturnate sau doar scăpate de sub control;
• de ce Ucraina a anunțat atât de târziu autodetonarea;
• cine avea responsabilitatea tehnică și operațională de a observa drona;
• cine coordonează, în mod clar, un astfel de incident;
• dacă România știa că nava posibil vizată era pe o listă ucraineană;
• dacă lipsa unor echipamente adecvate este o vulnerabilitate punctuală sau una sistemică.

spotmedia.ro a publicat duminică dimineaţă o documentare despre navele din așa-numita flotă fantomă a Rusiei care au ajuns în porturi românești sau în apropierea apelor teritoriale ale României.

Pentru Kiev, aceste nave sunt ținte. Unele au fost deja lovite sau distruse în Marea Neagră.

La peste 10 ore de la publicarea articolului, ministrul demis al Apărării, Radu Miruță, a reacționat pe Facebook.

Ministrul a transmis că subiectul este serios, dar că trebuie discutat „pe baza faptelor, nu a speculațiilor”.

Apoi, a precizat că „niciuna dintre cele 6 nave nu se afla pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene sau ale SUA în momentul în care a intrat ori a ieșit din portul Constanța.

Premierul desemnat Eugen Tomac se întâlnește azi cu Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Sorin Grindeanu pentru a găsi o majoritate. PNL și USR au anunțat că nu sprijină un guvern din care face parte PSD (G4Media)

Premierul desemnat Eugen Tomac începe astăzi discuțiile cu partidele parlamentare pentru formarea noului Guvern, în urma desemnării făcute de președintele României, Nicușor Dan. Potrivit programului anunțat duminică, Tomac va avea consultări succesive cu reprezentanții PNL, USR și PSD, întâlnirile urmând să se desfășoare la sediile formațiunilor politice.

Liberalii vor fi primii la discuții de la ora 11:00. Ulterior, de la ora 14:00, premierul desemnat se va întâlni cu delegația USR, iar de la ora 17:00 sunt programate consultările cu reprezentanții PSD.

G4Media reamintește că Tomac are la dispoziție 10 zile începând din 5 iunie, adică până luni, 15 iunie, pentru a cere un vot în Parlament.

Lista miniștrilor lui Eugen Tomac. Cinci nume confirmate și două surprize, la Ministerul Muncii și la Ministerul Dezvoltării – Surse (Libertatea)

Cinci nume de miniștri sunt bătute în cuie pentru viitorul Guvern pe care premierul desemnat Eugen Tomac îl creionează în aceste zile, au declarat duminică dimineață, 7 iunie, surse politice pentru Libertatea.

Surprizele vin de la Ministerul Muncii, unde va fi propusă Diana Morar, și de la Ministerul Dezvoltării, unde va fi propus sociologul Vladimir Ionaș, potrivit informațiilor Libertatea. Pe lista celor confirmați figurează:

• Luca Niculescu la Ministerul de Externe;
• Sorin Costreie la Ministerul Educației;
• Adrian Papahagi la Ministerul Culturii.

În privința celorlalte ministere, lucrurile nu sunt certe și încă sunt discuții. Totuși, conform surselor Libertatea, variantele Ștefan Busnatu și Cătălin Cîrstoiu, vehiculate în presă pentru Ministerul Sănătății, nu mai sunt de actualitate.

Cătălina Poiană, preşedintele Colegiului Medicilor, vehiculată de o parte a presei pentru postul de ministru al Sănătății în Executivul pe care premierul desemnat Eugen Tomac îl pregătește, a transmis duminică, 7 iunie, că nu ar accepta o astfel de propunere. Dar Poiană a făcut aceste precizări fără să fi primit vreo ofertă, conform informațiilor Libertatea.

La ce ne putem aştepta de la un nou Guvern? Analist: „Este semnul unei noi poziționări: președintele vs. partide” (Adevărul)

„Adevărul” a discutat cu analistul politic Cristian Andrei despre șansele ca un eventual guvern tehnic să funcționeze fără presiuni politice majore. În opinia sa, principala provocare este ca noul cabinet să nu fie perceput doar ca un executiv de sacrificiu.

Noul Executiv ar urma să își înceapă activitatea într-un context complicat, marcat de presiunea reducerii deficitului și de obligația continuării reformelor asumate prin PNRR. Chiar dacă vacanța parlamentară poate oferi temporar mai mult spațiu de manevră Guvernului, influența partidelor nu va dispărea.

În opinia lui Cristian Andrei, marile negocieri politice vor fi coordonate de la Palatul Cotroceni, iar supraviețuirea Guvernului va depinde în mare măsură de relația cu președintele.

Nicușor Dan l-a aruncat în luptă pe Eugen Tomac fără un plan, fără arme și fără muniție (SpotMedia) - Prin desemnarea premierului Tomac, după anularea alegerilor prezidențiale avem acum și anularea alegerilor parlamentare (HotNews) - Ecuația din spatele „Guvernului tehnic” anunțat de Nicușor Dan. Ce îl așteaptă pe Eugen Tomac (Adevărul)

Nicușor Dan l-a aruncat în luptă pe Eugen Tomac fără un plan, fără arme și fără muniție (SpotMedia)

După 30 de zile în care președintele Nicușor Dan a încercat să salveze o coaliție pro-occidentală, cum îi spune, îngropând undeva în grădinile Palatului Cotroceni europenismul, a venit joi seara în fața națiunii și a oferit mandatul de a forma un nou executiv lui Eugen Tomac, consilierul său onorific.

Nimic din discursul președintelui și nici din cel al premierului desemnat nu a oferit vreo asigurare că lunga criză politică se apropie de sfârșit.

Dimpotrivă, alocuțiunile celor doi au indicat mai degrabă o încercare de a ieși dintr-un blocaj, pentru a demara noi negocieri, mai largi, cu partidele, pentru găsirea susținerii politice.

Ieri seară, nici Nicușor Dan, nici Eugen Tomac nu aveau siguranța că echipa guvernamentală va primi votul Parlamentului, constată jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă.

Reacțiile rapide ale “partidelor pro-occidentale”, cum le cataloghează președintele, PSD, PNL și USR, au rămas pe vechile poziții, cu câteva nuanțe.

Sorin Grindeanu, liderul social-democrat, e singurul care a arătat un oarecare entuziasm față de viitorul “guvern tehnic”, cum l-a definit premierul desemnat, Eugen Tomac.

Nu e bine, domnule Nicușor Dan! (Republica)

Guvernul independent Tomac este fie unul de sacrificiu, fie unul la plesneală.

Adică fie e propus ca să cadă în Parlament, fie să servească drept alibi pentru PSD.

Nu contează nici cât de profesionist e premierul, nici cine sunt miniștrii propuși.

Contează ce reforme poate face un Guvern tehnocrat minoritar, într-o perioadă în care se guvernează cu sabia FMI, a agențiilor de rating și a creditorilor externi deasupra capului.

Jurnalistul Florin Negruțiu, autor fondator Republica, notează că prin această propunere, președintele Nicușor Dan comite două erori:

1.⁠ ⁠Omite PSD. Partidul care a dat jos Guvernul și a creat această criză politică scapă de responsabilitate. Va vota orice guvern tehnocrat dacă are garanția că nu va pierde puterea și butoanele de acces la fonduri și funcții.

2.⁠ ⁠Refuză AUR. Singur în opoziție, partidul extremist a ajuns la 40 la sută. Singura soluție ca să arate că AUR nu are soluții e să-i lase la guvernare, nu să-i oprească, frustrându-le și mai tare votanții. 

Prin desemnarea premierului Tomac, după anularea alegerilor prezidențiale avem acum și anularea alegerilor parlamentare (HotNews)

Președintele Nicușor Dan a vrut să evite un guvern din care să facă parte AUR și a desemnat un premier dintr-un partid neparlamentar. Ce o fi mai grav într-o democrație: să aduci la guvernare un partid cu înclinații nedemocratice, dar ales de cetățeni, sau să ignori voința oamenilor?

Jurnalistul reamintește că, la alegerile parlamentare din 2024, Tomac a fost în fața românilor cu programul său și al partidului. 

Formațiunea condusă de Eugen Tomac a participat într-o alianță, Forța Dreptei, care a obținut 2% la Camera Deputaților și 1,88% la Senat. 

Dacă românii ar fi vrut să fie conduși de Eugen Tomac l-ar fi votat în 2024, așa cum l-au votat ca președinte pe Nicușor Dan. Iar pe Dan l-au ales ca președinte nu pentru că le-a spus că îl va nominaliza premier pe Tomac. 

Puteți citi articolul de opinie semnat de Gabriel Bejan, senior editor HotNews, în secțiunea Premium. 

Ecuația din spatele „Guvernului tehnic” anunțat de Nicușor Dan. Ce îl așteaptă pe Eugen Tomac (Adevărul)

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, în încercarea de a debloca criza politică declanșată de demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan. Totuși, aritmetica parlamentară i-ar putea da mari bătăi de cap matematicianului de la Cotroceni. În condițiile în care PNL, USR și AUR refuză să susțină un executiv sprijinit de PSD, obținerea majorității necesare pentru învestirea cabinetului Tomac se anunță extrem de dificilă, explică analistul politic Cristian Hrițuc într-o analiză pentru „Adevărul”.

Printre numele vehiculate pentru viitorul Executiv se regăsesc personalități cu experiență, precum Luca Niculescu la Ministerul Afacerilor Externe, Adrian Papahagi la Ministerul Culturii, Mihnea Motoc la Ministerul Apărării, Bogdan Drăgoi la Ministerul Finanțelor sau Radu Burnete, care ar putea ocupa funcția de viceprim-ministru.

Totuși, calitatea cabinetului propus nu îi va garanta lui Eugen Tomac trecerea de votul Parlamentului, iar premisele în acest moment nu sunt deloc bune. Cu excepția PSD, niciun partid nu și-a anunțat public intenția de a pune umărul la învestirea unui asemenea guvern, cu toate că în mesajele transmise de USR se întrevăd anumite nuanțe. 

Analiză: Coincidențele din Armată și jocul pentru Rusia (DW) - DNA a intrat „în raza” radarului militar de la Cârcea, care deservește și NATO (G4Media)

Parlamentul României, sub anarhie. De ce un guvern fără sprijin în legislativ riscă să fie condamnat încă din fașă (Adevărul)

După destrămarea coaliției dintre PSD, PNL, USR și UDMR, anarhia pare să fi pus stăpânire pe Parlamentul României. Marți, în Senat, PSD, AUR și UDMR și-au împărțit la vot conducerea Institutului Cultural Român. Tot în aceeași zi, USR și AUR au susținut un proiect de lege pentru alegerea primarilor în două tururi, însă inițiativa a fost respinsă prin voturile PSD, PNL și UDMR. Apoi, USR, PNL și AUR au votat pentru eliminarea suprataxării contractelor part-time. 

Primul și cel mai important risc al fragmentării parlamentare, susține consultantul politic Cristian Andrei, este estomparea graniței dintre putere și opoziție, un fenomen care poate alimenta instabilitatea politică și poate crea un teren favorabil pentru discursurile populiste și extremiste.

Într-o analiză pentru „Adevărul”, directorul Agenției de Rating Politic avertizează că un guvern minoritar sau tehnocrat, lipsit de o susținere stabilă, riscă să devină un simplu instrument în mâinile unor alianțe toxice de culise.

La o lună de la demiterea, prin moțiune de cenzură, a guvernului condus de Ilie Bolojan, singurele variante conturate în urma consultărilor de la Palatul Cotroceni sunt un guvern tehnocrat sau un guvern minoritar, ambele considerate fragile în raport cu actuala configurație parlamentară. Cu alte cuvinte, explică Cristian Andrei, un asemenea cabinet ar fi obligat să negocieze în mod constant cu grupurile parlamentare, pentru a evita blocarea sau modificarea substanțială a inițiativelor sale în procesul legislativ.

Marea problemă, detaliază Cristian Andrei, este că un astfel de cabinet nu va putea controla decât anumite decizii, în niciun caz întreaga activitate parlamentară.

Analiză: Coincidențele din Armată și jocul pentru Rusia (DW)

Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, ar fi fost convins, potrivit procurorilor anticorupție, să intervină pentru fiica generalului Mihai Șomordolea, fostul secretar al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Ar fi emis un ordin prin care 20 de studenți admiși la studii cu taxă la Universitatea de Educație Fizică și Sport să treacă la buget. Dintre aceștia, trei, inclusiv fata generalului Șomordolea, ar fi urmat să fie încadrați ca ofițeri în MApN la terminarea studiilor. O altă anchetă împotriva șefului Armatei vizează angajarea directă a fiicei unui alt general ca medic în structurile militare ale Palatului Cotroceni. Investigația DNA ar indica o coordonare a generalilor pe care i-a ajutat Gheorghiță Vlad și care e acuzat că a avizat angajarea, deși nu s-ar fi respectat etapele procedurale impuse de legislația militară.

Nu există probe că actualul șef al Armatei Române ar fi primit ceva în schimbul ajutorului dat colegilor săi generali care voiau să le asigure fiicelor locuri de muncă stabile. Dar acuzația procurorilor că a intervenit în favoarea lor l-a transformat pe Gheorghiță Vlad într-un punct nevralgic al Armatei, simultan cu incapacitatea militarilor români de a opri drona rusească, despre care se știe deja că a fost trimisă la Galați pentru a testa capacitatea de apărare a României și reacția NATO.

DW scrie că totul pare un scenariu menit să demonstreze cât de ușor poate fi distrusă credibilitatea Armatei, pentru a arăta că țara e nefuncțională și că, la o adică, poate fi manevrată de la distanță, ca și cum ar fi o scenă dintr-un joc video. Gheorghiță Vlad încă nu înțelege că ar trebui să-și dea demisia, la fel cum Nicușor Dan nu înțelege că e grav să ții o țară aflată în vecinătatea războiului fără un guvern funcțional. Compromiterea șefului Armatei Române, în paralel cu breșa de securitate de la Galați, cu discursul diplomatului rus de la ONU și cu propaganda intensă de pe rețelele de socializare, sugerează că Moscova lucrează prin pârghii multiple pentru a arăta că România e incapabilă, iar Aliații n-ar trebui să mai aibă încredere în ea și în oamenii ei. 

EXCLUSIV: DNA a intrat „în raza” radarului militar de la Cârcea, care deservește și NATO / Procurorii investighează cum s-a aprobat construirea unui depozit Lidl în apropierea obiectivului militar, dar și tranzacția propusă de ministrul Apărării / Tribunalul Dolj judecă din nou anularea autorizației de construire (G4Media)

Povestea depozitului Lidl construit în apropierea unui radar militar de o importanță majoră pentru Armata Română și pentru NATO este departe de final. Ministerul Apărării Naționale se judecă, din nou, cu Consiliul Județean Dolj și cu compania germană pentru anularea autorizației de construire și demolarea construcției existente. Între timp, pe firul afacerii au intrat procurorii DNA care cercetează modul în care s-au dat aprobările, dar și tranzacția acceptată inițial de MApN pentru stingerea conflictului – mutarea radarelor pe banii Lidl.

Integral pe pagina G4Media.

România se îndreaptă spre o criză constituțională fără precedent. Ce se întâmplă când expiră interimatele? Analist: „Aici avem un vid legislativ” (Adevărul) - Naistul Nicolae Voiculeț, ales în Consiliul de Administrație al ICR / Cine e Voiculeț: Simpatizant Călin Georgescu, conspiraționist, extremist, unul dintre participanții activi la protestele AUR (G4Media)

 

Degringoladă la Cotroceni. Un președinte care n-are nimic: nici șefi la servicii, nici premier și nici șef la Armată (Libertatea)

Primul an de mandat al președintelui Nicușor Dan a crescut considerabil sentimentul de nesiguranță în rândul românilor. În aceste zile, România este o țară destructurată la nivel instituțional, singurele rotițe care par că se învârt fără sincope fiind cele ale rețelelor de influență rusească, comentează jurnalistul Daniel Gorgonaru în Libertatea.

România nu are premier, România nu are șefi la servicii, mai nou ne-am decapitat și șeful Statului Major al Apărării. Chiar dacă mai este în funcție, moral puterea acestuia de decizie e nulă din momentul în care a devenit suspect într-un dosar anchetat de DNA. Nu îmi pot imagina că structurile informative n-au avut informații despre cazul generalului Gheorghiță Vlad, că nu l-au informat de președintele României de faptul că un membru CSAT are dosar penal. Este o chestiune de siguranță națională. Șeful statului trebuia, pe baza acestor informații, să-l demită pe general și să nu expună Armata la acest scandal.

România se îndreaptă spre o criză constituțională fără precedent. Ce se întâmplă când expiră interimatele? Analist: „Aici avem un vid legislativ” (Adevărul)

Blocajul politic se adâncește de la o zi la alta, iar scenariul unui guvern tehnocrat pare să genereze mai multe tensiuni decât soluții. În timp ce președintele încearcă să împingă această variantă în spațiul public, partidele transmit semnale contradictorii: PNL și USR resping ideea, UDMR o contestă deschis, iar PSD evită să-și asume clar o poziție. În lipsa unor negocieri transparente și a unei majorități evidente, întrebarea care rămâne este: are un eventual guvern tehnocrat cu adevărat șanse să treacă de Parlament? Expirarea mandatelor interimare ar trebui să reprezinte un termen limită, dar nu există un precedent dictat de o decizie al Curţii Constituţionale.

Șansele ca noul Cabinet să primească votul de încredere al Parlamentului sunt extrem de reduse în actuala configurație politică, este de părere analistul politic Cristian Hrițuc. Acesta atrage atenția că presiunea publică a crescut uriaș după incidentul militar de la Galați și avertizează că prelungirea interimatului pune în pericol fondurile europene, chiar dacă nominalizarea premierului desemnat pare mai degrabă un test.

Criza politică riscă să intre într-o zonă fără precedent, în condițiile în care mandatele miniștrilor interimari expiră, pe 18 iunie, şi al premierului pe 10 iunie, iar legea nu oferă un răspuns clar pentru prelungirea acestei situații. În lipsa unui nou guvern și fără posibilitatea unor noi interimate, România s-ar putea confrunta cu un vid constituțional pe care nici măcar Curtea Constituțională nu l-a analizat până acum în mod concret. Singurul exemplu recent este interimatul de trei luni a lui Ilie Bolojan la Ministerul Educaţiei.

Pe larg în Adevărul.

O companie din grupul Rheinmentall Germania a semnat contractul de 920 mil. euro prin SAFE pentru patru nave militare cu Ministerul Apărării Naţionale. Ziarul Financiar se întreabă cum se vor construi la şantierul din Mangalia, aflat în faliment şi cu 1.000 de angajaţi în prag de concediere? Situaţia de la Damen Mangalia este una critică. Toţi cei 1.011 angajaţi de la şantierul naval urmează să fie concediaţi în două etape, pe 25 iunie şi respectiv 16 iulie.

PressOne scrie despre autonomie militară europeană cu arme americane. Cum a ajuns un program SAFE la MAI și la compania germano-americană SIG Sauer.

Firma a cărei filială din România va produce - în parteneriat cu ROMARM -, pistoale și arme de asalt în fabricile de la Cugir și Sadu este controlată de cetățeni germani, însă are toată linia de producție SIG Sauer în Statele Unite ale Americii. 

Regulamentul programului SAFE permite parteneriate cu firme din afara Uniunii, însă statele membre au obligația de a se asigura că entitățile respective nu exercită o influență decisivă asupra producției și dezvoltării autohtone de tehnologie militară.

PressOne a relatat ieri, în exclusivitate, că firma de la care statul român va cumpăra armament individual în valoare de peste 816 milioane de euro este administrată de un fost partener de afaceri al senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc, șefa Comisiei pentru apărare din Senat. 

Anterior, Consiliul Superior de Apărare a Țării a decis ca această componentă a Programului SAFE să fie mutată de la Ministerul Apărării Naționale și să fie gestionată de Ministerul Afacerilor Interne, condus de liberalul Cătălin Predoiu, unul dintre politicienii apropiați de Pauliuc. 

Contractul încă nu a primit semnătura finală, deși termenul limită prevăzut de Regulamentul SAFE era data de 30 mai 2026.

Naistul Nicolae Voiculeț, ales în Consiliul de Administrație al ICR / Cine e Voiculeț: Simpatizant Călin Georgescu, conspiraționist, extremist, unul dintre participanții activi la protestele AUR (G4Media)

Naistul Nicolae Voiculeț a fost ales în Consiliul de Administrație al Institutului Cultural Român (ICR), fiind propus de grupul parlamentar AUR, partid din care face parte.

Voiculeț a vrut să candideze la Senat, în 2020 din partea AUR și chiar a deschis lista candidaților partidului pentru Senat în județul Prahova. Naistul nu a ajuns în Parlament, pentru că lista a fost respinsă definitiv de Curtea de Apel Ploieşti, pentru că pe ea nu se regăseau și femei candidate, așa cum prevede legea.

G4Media informează că Nicolae Voiculeț a fost unul dintre participanții activi la protestele AUR din ultimii ani și la evenimentele electorale ale partidului extremist.

El obișnuiește să cânte la nai la evenimentele la care participă Călin Georgescu și este cunoscut pentru discursul său conspiraționist încă din pandemia de COVID și mesajele extremiste, pe care le propagă și prin postările de pe rețelele de socializare.

Senatul a numit marţi, în plen, noua conducere a Institutului Cultural Român, fiind votaţi Corina Încrosnatu ca preşedinte, Adriana Gae şi Attila Weinberger – vicepreşedinţi şi 14 membri pentru Consiliul de conducere al instituţiei. PSD și AUR au votat împreună, astfel că cele două partide și-au promovat în conducerea ICR proprii candidați.

SURSE Guvernul Tomac, în impas: Nicușor Dan are voturile, dar refuză sprijinul suveraniștilor (Adevărul) - Cristian Mungiu, după al doilea Palme d’Or: „Statul datorează 130.000.000 de euro cinematografiei. Să nu investim doar în kilometri de autostradă” (Libertatea)

Incidentul de la Galați, la ONU: Rusia acuză România de incoerență. Ucraina zice că e un test pentru NATO. SUA promit că vor apăra fiecare centimetru din Alianță (SpotMedia)

Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit luni, la cererea României, după ce o dronă de proveniență rusească a lovit un bloc din Galați și a rănit civili, informează SpotMedia.

Rusia a negat acuzațiile și a susținut că România nu a prezentat dovezi clare. Ambasadorul rus Vasili Nebenzia a spus că există contradicții în declarațiile oficialilor români: inițial s-ar fi vorbit despre o dronă rusească intrată în spațiul aerian românesc, iar apoi președintele Nicușor Dan ar fi spus că drona a fost lovită de apărarea ucraineană și deviată spre România.

Rusia recunoaște că a atacat cu drone vineri orașul ucrainean Reni, dar susține că, dacă una dintre dronele sale ar fi lovit acoperișul unui bloc din România, pagubele ar fi fost mult mai mari. Moscova cere o anchetă cu participare rusă și acces la resturile dronei.

Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a spus că analiza militară arată „clar, fără îndoială” că aparatul era o dronă Geran-2 de fabricație rusească și a acuzat Rusia că încearcă să fugă de responsabilitate și „să schimbe adevărul cu propriile povești”.

Și Ucraina a respins discursul Rusiei.

Statele Unite au condamnat incidentul și au transmis sprijin pentru România. Reprezentantul american a spus că SUA vor apăra „fiecare centimetru pătrat din teritoriul NATO” și a cerut din nou încetarea războiului.

Letonia, Danemarca, Franța, Grecia și Regatul Unit s-au solidarizat cu România și au condamnat încălcarea spațiului aerian românesc, prezentând incidentul ca pe un nou risc creat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

China a avut o poziție rezervată - a cerut calm, dialog și stabilirea faptelor, pentru a evita o escaladare.

SURSE Guvernul Tomac, în impas: Nicușor Dan are voturile, dar refuză sprijinul suveraniștilor (Adevărul)

Președintele Nicușor Dan se află într-o situație paradoxală: are, teoretic, voturile necesare pentru instalarea Guvernului Tomac, dar refuză să le folosească. PSD, UDMR și grupul minorităților naționale nu sunt suficiente, iar completarea majorității cu parlamentari suveraniști proveniți de la SOS și POT este un scenariu pe care șeful statului vrea să-l evite cu orice preț.

Președintele Nicușor Dan a avut mai multe discuții cu liderii USR în care le-a cerut să voteze învestirea unui guvern condus de Eugen Tomac, chiar dacă apoi rămân în opoziție alături de PNL, susțin surse politice pentru „Adevărul”. USR a anunțat public că nu va vota un guvern din care face parte PSD.

Aceeași decizie a fost adoptată și de PNL, partid care e decis să rămână lângă Ilie Bolojan chiar și în opoziție.

Gabriel Biriş, avocat specializat în fiscalite, şi fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor a explicat pentru „Adevarul” că România are nevoie de un guvern cu majoritate parlamentară solidă, nu de o soluție improvizată. Miza principală este capacitatea executivului de a continua și lansa reforme. Or, un premier care conduce un partid, nu a intrat în Parlament și nu are experiență economică sau administrativă va fi depășit de miniștrii politici din jurul său, fără autoritate reală asupra lor.

În același timp, un sondaj Avangarde arată că majoritatea românilor nu susțin varianta unui guvern de tehnocrați și nici numirea unui premier independent.

Cristian Mungiu, după al doilea Palme d’Or: „Statul datorează 130.000.000 de euro cinematografiei. Să nu investim doar în kilometri de autostradă” (Libertatea)

Cristian Mungiu atrage atenția că, în ciuda unui al doilea Palme d’Or, problemele cinematografiei românești au rămas neschimbate în ultimii 20 de ani. Sălile de cinema lipsesc, distribuția se face prin caravane, iar industria nu primește bani de la buget, ci dintr-un fond alimentat din exploatarea media. Libertatea a vorbit cu regizorul premiat a doua oară la Cannes, dezamăgit de inerția în care se scaldă statul român.

Cristian Mungiu spune că Fondul Cinematografic este sever subfinanțat din cauza neaplicării legislației. Cea mai gravă problemă o reprezintă neîncasarea taxei pe jocurile de noroc, o prevedere legală din 2020 blocată din lipsa unui ordin comun al Ministerelor Finanțelor și Culturii. Datoria acumulată a depășit 130 de milioane de euro. De asemenea, Centrul Național al Cinematografiei (CNC) nu are pârghiile necesare pentru a colecta integral taxa pe publicitatea TV. Pe lângă eficientizarea acestor încasări, se propune extinderea bazei de taxare prin includerea publicității digitale (Meta, Google, TikTok) și a platformelor de video-on-demand (VoD). Banii suplimentari sunt vitali pentru supraviețuirea patrimoniului, în condițiile în care Arhiva Națională de Film nu are resurse pentru restaurarea peliculelor. În plus, se cere completarea Legii drepturilor de autor: furnizorii de internet ar trebui obligați să plătească o remunerație echitabilă cineaștilor pentru operele difuzate online.

Cum vede un general român războiul politic din jurul SAFE? Săptămână decisivă pentru înarmarea țării INTERVIU (Cotidianul) - INTERVIU Șeful Dacia despre posibile noi concedieri în România și despre scăderea puternică a producției. „Absolut totul este pe masă”. Când se așteaptă un anunț (HotNews) - Companiile pot împărţi până la 15% din profit cu angajaţii lor. Cum se aplică noul sistem de „profit sharing”. Ar putea deveni mecanismul o nouă formă de evitare a taxării salariale? (Ziarul Financiar)

 

O lună de când alianța PSD-AUR se reconfirmă zi de zi. Partidul lui Sorin Grindeanu și formațiunea extremistă condusă de George Simion merg mână în mână: aliniere perfectă în Parlament (G4Media)

În urmă cu fix o lună, PSD și AUR își oficializau colaborarea prin inițierea moțiunii de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan. O afirmație făcută atunci de Marian Neacșu (PSD) s-a confirmat practic prin acțiunile care au urmat: PSD și AUR se aliniază în Parlament la toate voturile pentru a trece proiectele controversate. 

G4Media arată că de la dărâmarea Guvernului Bolojan, la proiectul menit să intimideze donatorii ONG-urilor, blocarea listării companiilor de stat la bursă, până la sesizarea Curții Constituționale pentru a bloca Ordonanța SAFE, parlamentarii conduși de Sorin Grindeanu și George Simion demonstrează cu fiecare vot că acționează împreună atât pentru a promova legi controversate, cât și pentru a bloca politicile Guvernului Bolojan din care fac parte PNL-USR-UDMR.

Cum vede un general român războiul politic din jurul SAFE? Săptămână decisivă pentru înarmarea țării INTERVIU (Cotidianul)

Este o săptămână decisivă pentru programul SAFE și înarmarea României. Miza este uriașă: semnarea unor contracte de înzestrare militară care valorează miliarde de euro, într-o perioadă în care războiul politic dintre partidele care au guvernat până acum a ajuns la cote maxime. Șansa istorică de înarmare a României vine cu un preț scump - creșterea datoriei naționale cu zeci de miliarde de euro.

Generalul (r) Virgil Bălăceanu a explicat pentru Cotidianul de ce este important programul SAFE pentru viitorul României și cum acest program este pus în pericol de războiul politic izbucnit după demiterea premierului Ilie Bolojan.

„Este un moment extrem de nefavorabil. Ar fi trebuit ca moțiunea de cenzură, din rațiuni de patriotism, să fie amânată. Din rațiuni ce țin de faptul că cele două programe cu termene foarte apropiate, sfârșitul lunii mai pentru SAFE, sfârșitul lunii august pentru PNRR, să fi mers în continuare fără această criză politică majoră. Este un paradox, în condițiile în care ni se spune de-o parte și de alta că programele vor merge înainte, iar pe de altă parte, constatăm o criză politică care se accentuează”, a declarat generalul (r) Virgil Bălăceanu.

„Criteriile politice, interesele de partid, interesele de grupuri din interiorul partidului fac ca problematica legată de întărirea apărării și securității naționale să fie amenințată din interiorul nostru, din interiorul sistemului politic. Lucru care nu este permis. Oare istoria îi va ierta pe cei care comit aceste atentate la capabilitățile de apărare a României?”, se întreabă generalul (r) Virgil Bălăceanu, președintele de onoare al Asociației Ofițerilor în Rezervă.

INTERVIU Șeful Dacia despre posibile noi concedieri în România și despre scăderea puternică a producției. „Absolut totul este pe masă”. Când se așteaptă un anunț (HotNews)

Dacia are un an greu. Producția a scăzut cu aproape 20%, au fost reduceri de personal, iar vânzările sunt în scădere. 

Mihai Bordeanu, director general Automobile Dacia,  nu exclude noi concedieri. 

Reducerea sau creșterea producției Dacia Renault are consecințe care se propagă la multe alte firme din România. Dacia este pe locul doi ca dimensiune în economie, devansată doar de OMV Petrom. Și are 10.000 de angajați. 

Puteți citi interviul pe în secțiunea Premium a HotNews.

Companiile pot împărţi până la 15% din profit cu angajaţii lor. Cum se aplică noul sistem de „profit sharing”. Ar putea deveni mecanismul o nouă formă de evitare a taxării salariale? (Ziarul Financiar)

Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege care introduce în mediul privat un sistem de tip „profit sharing”, prin care firmele pot împărţi o parte din câştigurile obţinute cu propriii angajaţi.

• „Se aplică companiilor profitabile, cu obligaţiile fiscale la zi şi care au situaţiile financiare auditate”.
• „Angajatul beneficiar nu trebuie să fi avut calitatea de acţionar, asociat sau administrator în cadrul companiei în ultimii cinci ani anteriori exerciţiului financiar pentru care se acordă venitul din participarea la profit”.
• „Angajatul trebuie să fi lucrat efectiv în cadrul companiei cel puţin 24 de luni consecutive la data acordării procentului din profit.”

În ultimii ani, una dintre cele mai mari probleme semnalate de autorităţi şi de mediul fiscal a fost practica plăţii salariului minim „în acte”, completat ulterior cu bani acordaţi informal sau prin diverse scheme de remunerare mai puţin taxate, ceea ce reduce contribuţiile colectate la bugetul de stat pentru pensii şi sănătate.

ZF atrage atenția că România are deja una dintre cele mai ridicate ponderi ale angajaţilor remuneraţi la nivelul salariului minim din Uniunea Europeană, aproape o treime din totalul salariaţilor din economie.

Un portar de ambasadă va avea salariu mai mare decât un profesor debutant, conform noii legi a salarizării – ANALIZĂ (Libertatea)

Un portar de ambasadă va avea un salariu mai mare decât un profesor debutant, în vreme ce un îngrijitor de ambasadă va primi mai mult decât un tehnician criminalist din cadrul Parchetelor, conform noii legi a salarizării bugetare.

Portarul de ambasadă are un coeficient de 1,87, ceea ce înseamnă un salariu brut de 7.667 lei dacă înmulțim cu coeficientul de 4.100 de lei, luat în calcul în proiect.

În același timp, un profesor, un învățător și o educatoare vor avea la debut un coeficient de 1,77, ceea ce înseamnă 7.257 lei brut. Suma este cu aproximativ 400 de lei mai puțin decât cea a portarului de ambasadă.

Libertatea publică și alte exemple de coeficienți discutabili. 

CNA. Realitatea, încă o suspendare a emisiei pentru trei ore. „Numai epoca Ceauşescu poate egala ce s-a întâmplat” (Pagina de media)

Realitatea Plus a primit de la CNA o nouă sancţiune de suspendare a emisiei pentru trei ore. Este a treia de acest tip primită în acest an. Sancţiunea va fi pusă în aplicare săptămâna viitoare, joi, 4 iunie, în intervalul 19.00 - 21.00.

Forul audiovizual a votat sancţionarea drastică a televiziunii după ce a avut de vizionat 38 de emisiuni din luna ianuarie. Pentru 34 dintre acestea, forul a considerat în unanimitate că sunt încălcări privind lipsa de echilibru şi imparţialitate.

În cadrul emisiunilor a fost promovat intens curentul suveranist, cu George Simion şi Călin Georgescu, fără prezentarea unor opinii contrare. În acelaşi timp, preşedintele şi membri ai Guvenrului au fost criticaţi în repetate rânduri, fără ca emisiunile să conţină şi puncte de vedere favorabile acestora, sau din tabăra acestora, informează Pagina de media. 

România, „jucător” prima dată în istorie la Washington? Expert în diplomație: „Există costuri dacă vrem să ni se audă vocea” (Adevărul) - Nota de plată prezentată de Lia Savonea lui Ilie Bolojan, ca restanțe salariale ale magistraților: 5.223.970.000 de lei (nota redacției: lei noi) – adică un miliard de euro (G4Media) - Mungiu, Chivu, Căpitănescu și liceenii fantastici. Patru exemple într-o singură lună de succes în ciuda statului, nu datorită lui (Republica)

 

„Lumea e și mai nervoasă. Miroase a făcătură”. Așteptarea premierului desemnat creează tensiune în partide (Cotidianul)

În așteptarea desemnării unui premier, spiritele se aprind în partide. Apar tot felul de scenarii, cum ar fi ca viitorul Guvern să fie unul tehnocrat, dar oamenii fostei Coaliții să rămână în structuri. Surse din PNL cu care Cotidianul a discutat spun că exclud orice formulă de tehnocrat, fiindcă „miroase a făcătură să creeze impresia că Dreapta va fi la putere cu PSD”. Nicușor Dan i-a chemat ieri la Cotroceni, rând pe rând, pe Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan și Dominic Fritz, conform unor surse.

Surse din PSD transmit că încă sunt toate variantele pe masă și că Eugen Tomac ar putea strânge o majoritate. Ba chiar, că Ilie Bolojan ar fi fost mai „flexibil” în discuțiile de ieri cu președintele Dan.

Pe de altă parte, liberalii cu care Cotidianul a discutat au transmis că exclud să voteze un Guvern tehnocrat, sub orice formă.

Variantele discutate: Guvern cu totul tehnocrat (miniștri apropiați de partide)/ Premier tehnocrat cu miniștri politici.

România, „jucător” prima dată în istorie la Washington? Expert în diplomație: „Există costuri dacă vrem să ni se audă vocea” (Adevărul)

România pune pe masă milioane pentru a deveni, în premieră, jucător la Washington și a câștiga influență în inima puterii americane. Într-un peisaj politic global dominat de astfel de tactici, decizia este văzută de politologul Mihnea Stoica drept o soluție pragmatică.

Eversheds Sutherland (US) LLP, compania care va reprezenta interesele țării noastre în Statele Unite, este, conform comunicatului oficial, o societate globală prezentă și în România, cu o experiență semnificativă în domeniul relațiilor guvernamentale și al consultanței strategice. Eversheds Sutherland reprezintă, de asemenea, interesele unor companii uriașe la Washington și are o rețea internațională de peste 3.000 de avocați și aproximativ 4.000 de angajați. Aceștia lucrează în 74 de birouri din Africa, Asia, Europa, Orientul Mijlociu și Statele Unite.

În ce privește România, contractul de lobby este ca valoare departe de cele mai mari contracte similare încheiate de alte state, dar nu este nici cel mai mic. Profesorul Mihnea Stoica de la UBB consideră că o parte a obiectivelor ce se urmăresc prin contractul încheiat acum cu americanii ar fi trebuit să cadă în sarcina autorităților române, crede el. Inconsecvența politică, desele schimbări la vârf în politica românească și subfinanțarea cronică de la Ministerul Afacerilor Externe sunt câteva dintre cauzele subperformanței diplomației românești.

Pe larg în Adevărul.

Nu mai vorbeşte nimeni despre austeritate. În noua lege a salarizării, salariile nu vor scădea, apar premii de performanţă, iar cele mai consistente sporuri rămân în picioare (Ziarul Financiar)

Statul pregăteşte, de fapt, un efort bugetar suplimentar de circa 8 mld. de lei pentru salariile din sistemul public.

Bugetul total destinat salariilor ar urma să crească de la aproximativ 166 mld. lei la 174 mld. lei.

Circa 53% dintre bugetari ar urma să beneficieze de majorări salariale.

„Niciun salariu din sectorul bugetar nu va fi redus, prin urmare nu poate fi vorba despre o afectare a veniturilor. Media salariului din sectorul bugetar va rămâne în continuare mai mare decât media salariului din sectorul privat cu aproximativ 2.000 de lei net“, informează Ziarul Financiar.

Sindicatele și magistrații au găsit mai multe hibe la legea salarizării. Bogdan Hossu: „Lipsesc multe funcții, unele sunt echivalente, dar salariile nu sunt identice” (Libertatea)

Sindicaliștii cer ca baza să fie salariul minim garantat în plată, nu un indicator artificial care trebuie adoptat an de an de către Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor.

De asemenea, acuză că, deși multe funcții sunt considerate echivalente, acestea nu au coeficienți identici, astfel că nici salariile nu sunt identice.

Mai mult, liderul Cartel ALFA, Bogdan Hossu, susține că demnitarii sunt principalii câștigători ai legii, nu personalul de execuție, cum ar fi fost normal.

În fine, sindicaliștii cer ca legea să se aplice și pentru Banca Națională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE).

Continuarea în Libertatea.

Nota de plată prezentată de Lia Savonea lui Ilie Bolojan, ca restanțe salariale ale magistraților: 5.223.970.000 de lei (nota redacției: lei noi) – adică un miliard de euro (G4Media)

Suma totală pe care președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, o pretinde de la Guvernul Bolojan, drept restanțe salariale ale magistraților plus dobânzi și penalități, se ridică la peste 5,2 miliarde de lei, adică un miliard de euro – arată un document oficial, provenit de la o instanță judecătorească și consultat de G4Media.

Deși suma n-ar trebui să fie secretă, Lia Savonea refuză cu obstinație să pronunțe cifra. I-a refuzat această „favoare” inclusiv Agentului Guvernamental pe lângă CEDO, care i-a solicitat-o pentru a pregăti corespunzător apărarea României în procesul intentat la Strasbourg de șase magistrați care revendică restanțe salariale, după cum a arătat G4Media (Cauza Andriescu vs. România).

Mungiu, Chivu, Căpitănescu și liceenii fantastici. Patru exemple într-o singură lună de succes în ciuda statului, nu datorită lui (Republica)

România ultimelor decenii a produs prea des lideri politici fără viziune, administrații incompetente care au tratat educația, sănătatea sau economia ca pe niște instrumente de putere şi abuz, și nu ca investiții strategice în viitor.

Și totuși, paradoxal, în aceeași Românie:

– câțiva zeci de liceeni brilianți ajung în finala mondială de robotică și joacă România contra României;

– antrenorul Cristian Chivu câștigă Serie A și Cupa Italiei cu Inter Milano;

– Alexandra Căpitănescu urcă pe podiumul Eurovision;

– regizorul Cristian Mungiu este din nou premiat cu Palme d’Or, la Cannes.

Mulți dintre cei care performează în România o fac cu eforturi uriașe, într-un climat de neîncredere, instabilitate și lipsă de predictibilitate. Și totuși continuă, într-o societate în care instituțiile statului sunt într-un accelerat proces de decredibilizare.

Poate pentru că există încă o resursă pe care statisticile nu o măsoară suficient: reziliența.

O formă de încăpățânare constructivă a oamenilor, care aleg să creeze, să învețe, să concureze, să performeze și să spere, chiar și atunci când contextul nu îi ajută.

Integral în Republica.