Rețeaua chineză TikTok susține că AUR și Călin Georgescu au fost beneficiarii rețelei cu peste 27.000 de conturi false în campania electorală - (G4Media) - Altă „ordonanță trenuleț” pe masa Guvernului (HotNews) - Trump, în loc să aducă pacea promisă, aduce război  (Republica)

Datele sondajelor înainte de debutul campaniei prezidențiale prevăd o cursă strânsă și un posibil scenariu complicat în turul II, context în care Nicușor Dan dă de înțeles că poate negocia o retragere cu Elena Lasconi și Crin Antonescu, pentru a asigura șansele unui pro-european în finală. Analiștii politici consultați de „Adevărul” subliniază că edilul Capitalei are, de fapt, o strategie în spate.

„Nicușor Dan este candidatul cel mai bine plasat dintre cei trei candidați, hai să le spunem pro-europeni.  Totodată există posibilitatea unui tur II între George Simion și Victor Ponta, deci practic Ponta este în siajul candidaților Crin Antonescu și Nicușor Dan, într-unele din sondaje fiind chiar peste ei. Pe fondul acestei realități, domnul Nicușor Dan încearcă să pună presiune pe ceilalți doi candidați, încercând să capitalizeze votul util”, explică analistul politic Adrian Zăbavă.

Politologul Cristian Părvulescu este de părere că sondajele sunt folosite de candidați pentru influențarea votului, deși rezultatele din alegerile anulate anul trecut ridică semne de întrebare.

„Prin această strategie de a alerta publicul pro-european, Nicușor Dan vrea să provoace pe de o parte temeri că extrema dreaptă poate prelua președinția, prin care s-o pună sub presiune publică pe Elena Lasconi pentru a o obliga să se retragă și pentru a-l izola electoral pe Crin Antonescu. Pentru asta este reluată retorica votului util”, este de părere politologul Cristian Pîrvulescu.

Rețeaua chineză TikTok a publicat un nou raport dedicat alegerilor din România și susține că AUR și Călin Georgescu au fost beneficiarul rețelei cu peste 27.000 de conturi false în campania electorală. Informația e relevantă pentru că anchetele procurorilor vizează la acest moment doar sprijinul presupus ilegal primit de candidatul pro-rus Călin Georgescu.

Parchetul General a cerut în 27 ianuarie colaborarea Turciei, prin intermediul unei comisii rogatorii, pentru investigarea unei ferme de troli care au contribuit la campania electorală a lui Călin Georgescu, după cum au declarat atunci surse judiciare pentru G4Media. Trolii au ”adrese electronice” (IP-uri) localizate în Turcia și au utilizat servicii de email din Rusia pentru a crea peste 20.000 de conturi pe platforma TikTok.

Aceste peste 20.000 de conturi au postat pe TikTok peste 2,1 milioane de comentarii începând cu data de 23 noiembrie 2024, adică în preziua votului la turul 1, care îl promovau pe candidatul la alegerile prezidențiale Călin Georgescu.

Guvernul are pe agenda ședinței de joi o nouă ordonanță de urgență de tip trenuleț, care modifică mai multe legi în vigoare. Printre schimbări se numără: reducerea la jumătate a impozitului pe construcțiile speciale, așa numita taxă pe stâlp, finanțarea de la stat a cheltuielilor cu emiterea și distribuirea cardurilor cu primele de carieră didactică și profesională, dar și noi derogări de la OUG 156/2024 pentru anumite creșteri salariale și angajări la stat.

Pe larg, pe pagina HotNews.

Economic, dar tot război se numește, din păcate. Războiul tarifar al lui Trump anulează decenii de eforturi de reducere a barierelor tarifare.

Războiul se va întoarce rapid împotriva americanilor de rând. Se vor închide companii (cele care exportă masiv componente sau produse finite), va apărea penuria până când economia americană va putea prelua ceea ce se producea mai bine și mai ieftin în altă parte și vor crește prețurile. Șomajul și inflația vor fi efecte directe și imediate ale acestui Război Mondial denumit cinic de Trump ”Ziua Eliberării”. 

România, pe parte comercială, este mai puțin afectată direct, deocamdată. Să sperăm că vom rezista suficient de mult până când Trump va fi nevoit să facă iar pace. La noi riscul constă, mai degrabă, în efectul de contagiune. Dependența de Germania, Franța, Italia sau Olanda (intra-UE) și dependența de UK (din afara UE) poate să ne împingă într-o recesiune în câteva luni, avertizează profesorul de economie Cristian Păun, contributor Republica.

Cum a ajuns Victor Ponta la un pas de finala prezidențială? O nouă aroganță a PSD și PNL față de propriile electorate (G4Media) - PSD sună mobilizarea pentru Crin Antonescu cu previziuni sumbre (Adevărul) - Când dispar „azilele groazei” din România? Un nou caz la Ialomița: copii legați de mâini și suspiciuni că li se fura din mâncare (Europa Liberă)  - Peste 100 de școli cu toaletă în curte au apărut de anul trecut până acum, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern, prin care Ministerul Educației și Cercetării alocă 14,5 milioane de lei pentru desființarea latrinelor și construcția de toalete în interior (Edupedu)

După anularea alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului trecut, România a intrat într-o criză politică profundă, pierzându-și o bună parte din credibilitatea și influența internațională. 

Noua campanie electorală și scrutinul pentru stabilirea noului șef al statului reprezintă teste obligatorii pentru repornirea proceselor democratice și realizarea primilor pași pe drumul lung al recâștigării încrederii opiniei publice.

România face acest lucru cu „un fel de candidați second-hand, care nu sunt neapărat cei mai convingători”, a explicat consultantul politic Cristian Andrei, Agenția de Rating Politic.

În interviul acordat Spotmedia, a făcut o trecere în revistă a principalilor patru candidați care au șanse să ajungă în finala prezidențială.

„Turul 2 al alegerilor prezidențiale se va da între un candidat care va fi o versiune nouă de lider PSD și o versiune nouă a unui lider de dreapta. De fapt, va fi tot o confruntare între vechile bazine electorale, afectate de transformările sociale și economice din ultimul deceniu”.

„De asemenea, în campanie va fi o confruntare între Victor Ponta și Crin Antonescu, cu scopul de a se obține susținerea unui număr cât mai mare din acest bazin electoral mai tradiționalist și conservator, dar care nu a fost cucerit de ideile extremiste ale AUR”.

Cine ar fi crezut că Victor Ponta și Crin Antonescu, autorii tentativei de lovitură de stat din 2012, vor ajunge să lupte pentru președinția României 13 ani mai târziu? În mod normal, ei ar fi trebuit să fie măturați de pe scena politică și lăsați să-și ronțăie pensiile speciale în anonimat. Dar aroganța liderilor PSD și PNL, incapabili să înțeleagă votul de protest din iarna lui 2024, i-a adus din nou în prim-plan. Iar în cazul lui Ponta, ceea ce părea o candidatură gândită cu prietenul lui Sebastian Ghiță doar pentru a mai aduce niște reclamă la RTV subvenționată din bani publici s-ar putea transforma într-o potențială revenire politică fără precedent, scrie jurnalistul Cristian Pantazi.

E posibil ca nici unul dintre ei să nu ajungă în finala prezidențială, să fie bătuți în turul 1 de George Simion și Nicușor Dan. Eventuala retragere a Elenei Lasconi în favoarea lui Nicușor Dan ar putea să producă un șoc politic care să inverseze tendința actuală.

Dar marele pericol pentru Victor Ponta e tocmai Sebastian Ghiță, mogulul fugar la Belgrad care l-a transformat pe fostul premier PSD în proiectul său politic.

Integral pe pagina G4Media.

Liderii PSD le-au cerut primarilor și președinților de Consilii Județene să tragă în campanie pentru Crin Antonescu, candidatul comun al coaliției, “ca și cum ar fi membru PSD”, susțin surse din partid pentru Adevărul. În caz contrar, edilii au fost amenințați că la Cotroceni va ajunge Nicușor Dan, care-l va numi premier pe Ilie Bolojan. Cei doi ar urma să impună mai multe măsuri împotriva PSD: primari aleși din două tururi, reducerea aparatului bugetar, tăierea fondurilor de la Ministerul Dezvoltării. PSD ia în calcul ieșirea de la guvernare în cazul în care Crin Antonescu pierde alegerile prezidențiale, susțin surse din conducerea partidului.

La prima oră a dimineții de luni, 31 martie, inspectorii de la Consiliul de Monitorizare au sunat la ușa casei de tip familial „Alexandra” din Slobozia, județul Ialomița, pentru a vedea cum sunt tratați cei 16 copii cu vârste între 8 și 19 ani care locuiesc acolo.

Inspectorii au mers neanunțați, într-o vizită de rutină, fără a avea vreo sesizare că în acel centru copiii ar fi tratați necorespunzător.

Au găsit o  fată de 15 ani legată de mâna dreaptă, un băiat cu mânecile bluzei înnodate, un alt băiat cu mânecile legate cu o sfoară.

De ce sunt tratați astfel unii copiii cu dizabilități grave din centrele care aparțin statului român?

„Cred că ține de om”, răspunde Gabriel Botnariu, președinte al Consiliului de Monitorizare pentru persoanele cu dizabilități.

„Legile sunt foarte bune. Dar fiecare percepe așa cum crede el de cuviință că trebuie să se poarte cu acești copii. Nu cred că cei din DGASPC-uri (direcțiile de protecție a copiilor, n.r.) sau cei din alte structuri îi învață să îi lege pe copii sau să-i țină așa. Cred că ține și de educația noastră personală”, .

„Dacă am avea puțină conștiință, am fi puțin mai atenți și am avea mai multă empatie, n-am ajunge în situațiile astea. Copiii nu sunt obiecte”, mai spune Botnariu.

Detalii pe pagina Europei Libere.

Un total de 175 de școli care funcționează în prezent cu toalete în curte vor primi fonduri de la stat în 2025 pentru amenajarea grupurilor sanitare și racordarea acestora la utilități, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern (HG) publicat de ministerul Educației și Cercetării (MEC) și consultat de Edupedu.ro.

De remarcat discrepanța constantă în ultimii ani dintre declarațiile oficialilor de la ministerul Educației și datele din actele normative pe care instituțiile le aprobă pentru modernizarea toaletelor. Cel mai recent exemplu este al fostei ministre a Educației, Ligia Deca – ea spunea pe 4 septembrie 2024, înainte de începerea cursurilor, adică acum 7 luni, că erau la acea vreme 70 de școli cu toalete „neconforme”. Detalii mai jos în articol.

În realitate, Guvernul vrea să aloce 14,5 milioane de lei (aproape 3 milioane de euro) pentru 175 de școli, potrivit anexelor de la proiectul de hotărâre de guvern – documente și detalii mai jos.

Dintre aceste unități, 156 de școli au mai primit finanțare și anul trecut, dar nu au început sau nu au reușit să finalizeze lucrările până la 31 decembrie 2024. Acestea sunt incluse în Anexa 1 a proiectului, iar sumele totale alocate pentru ele în 2025 se ridică la 12,76 milioane de lei.

Paradoxul aparent și pericolul Victor Ponta (SpotMedia) - Electoratul de la sate, ignorat de toate partidele politice. Primarii spun că oamenii au ajuns imposibil de încolonat la urne și că vor vota pe cine doresc REPORTAJ (Libertatea) - Taxa pe stâlp: o măsură absurdă. „Parcă cineva are un plan cu noi să nu ne dezvoltăm” (Republica)

Cât de independent e candidatul Victor Ponta, fost șef al PSD, fost premier și politician în relații bune cu foștii șefi SRI și SIE? Și cum se poziționează Ponta față de Recep Tayyip Erdoğan și Aleksandar Vucic, liderii autocrați puternic contestați în Serbia și Turcia? Urmărește interviul integral cu Victor Ponta pe G4Media.

Fostul consilier al lui Marcel Ciolacu, care acum candidează ca independent la alegerile prezidențiale din 4 mai, a vorbit în interviul pentru G4Media despre contractele de consultanță pe care le-a acordat firma sa în ultimii ani, despre relația cu PSD și AUR, despre întâlnirile cu Donald Trump jr. și Sebastian Ghiță, dar și despre casa cumpărată de firma sa de la un om de afaceri turc.

Pare cumva paradoxal că pe un val antisistem fără precedent, în plin miraj al independenților, un om politic precum Victor Ponta, extrem de legat de sistem de când a intrat în politică, fost șef de partid, fost premier, fost candidat la prezidențiale, fost numai domnia sa știe ce, dacă nu și actual, are șanse reale nu numai să ajungă în finală, ci să și câștige prezidențialele.

De fapt, este explicabil din cel puțin câteva motive.

Cel mai mare avantaj al dlui Ponta este că PSD nu are candidat propriu.

Un avantaj al lui Ponta este, iar poate paradoxal, Iohannis. Alegerea din 2014 a fost între Ponta și Iohannis. Și cum fostul președinte este acum extrem de detestat, opțiunea Ponta poate fi psihologic un fel de invalidare a deciziei greșite de atunci.

Și, nu în ultimul rând, Ponta este cel mai trumpist dintre candidații la prezidențiale. 

Jurnalista SpotMedia scrie și despre Pericolul Ponta. dată ajuns măcar președinte, prima grijă va fi să preia PSD, indiferent ce i-a promis lui Marcel Ciolacu. Și apoi?

Victor Ponta este cu mult mai susceptibil decât Marcel Ciolacu să creeze o majoritate PSD cu AUR și de aici un viitor sumbru pentru România. Depinde care va fi interesul lui Victor Ponta și al prietenilor săi.

Partidele politice ignoră promovarea prezidențiabililor la sate și în orașele mici în perioada de precampanie, adică până în 4 aprilie. Panotajul stradal cu pretendenții la prima funcție în stat lipsește aproape cu desăvârșire în satele României. Una din explicații este legată de finanțări.

Dincolo de absența materialelor electorale, la sate partidele de la guvernare sunt criticate aspru de tot spectrul social: cetățeni, funcționari din primării sau chiar edili. O mare nemulțumire este legată de faptul că guvernul Ciolacu a amânat creșterea pensiilor de la 1 ianuarie 2025, dar și a ajutoarelor sociale, ceea ce-i determină pe unii oameni să-și ducă votul la oricare candidat în afară de Crin Antonescu, propunerea PSD-PNL-UDMR.

Nu în ultimul rând, scrie Libertatea, mai ales în sudul țării există un val de simpatie dinspre primarii PSD și PNL spre Victor Ponta. Mai mulți edili liberali și social-democrați au precizat pentru Libertatea că, în lipsa sprijinului de la centru pentru proiectele dorite, a lipsei resurselor pentru campania și a stării generale, electoratul rural se va îndrepta la vot mai ales către Ponta și George Simion.

Guvernul a mai făcut un pas înainte în aplicarea aberației fiscale numită „taxa pe construcții speciale”. Adică, mai pe șleau, taxa pe stâlp.

O taxă care nu există nicăieri în lume. O taxă care, după estimările noastre, va aduce câteva miliarde de lei la bugetul de stat (până în 5 miliarde lei în varianta optimistă). Miliardele aduse ar reprezenta undeva la 0,16% din PIB. Praf în ochi. Inutil pentru un deficit care se îndreaptă iar către 10% din PIB.

Economistul Cristian Păun, contributor Republica, spune că nu înțelege de ce trebuie să stresăm mediul de afaceri cu taxe din care statul nu adună mare lucru. Acest stres inutil, într-o perioadă în care economia nu o duce prea bine, nu poate rezolva problemele structurale ale bugetului de stat. Mai mult, lovește în sectoarele intensive în bunuri de capital (adică stâlpi), încetinind industrializarea, încetinind prelucrarea materiilor prime (gazul de la Marea Neagră, de exemplu), încetinind investițiile în sectorul energetic (plătim cele mai mari prețuri la energie din partea asta de Europă). Mută și mai mult atenția dinspre producție spre servicii.

La răscruce de drumuri. Cum arată scenariul ideal și cel de coșmar pentru viitorul României (Adevărul) - Eșecul primului CSAT de după anularea alegerilor (DW) - Industria militară se pregătește să consume/investească 10 mld. euro pe an. Pe ce? (CursDeGuvernare) - Investițiile în fabricile din industria de apărare de stat, tărăgănate sau blocate de birocrație, contestații și indecizii (Europa Liberă) - Generația „experiment” 2012-2025: Primii elevi care au făcut clasa pregătitoare au găsit la liceu manuale și programe dinainte de nașterea lor, din cauza politicienilor care au amânat reforma curriculară (EduPedu)

Săptămâna aceasta începe campania electorală prezidențială 2.0, al cărei deznodământ îl vom afla în 18 mai, odată cu numele viitorului președinte al României.

Nu intrăm pe această ultimă sută de metri cu multe certitudini, dimpotrivă. Până la aceste prezidențiale, din noiembrie și din mai, turul I era mai degrabă o formalitate, pentru că, de fiecare dată, cu excepția anului 2000, s-au confruntat două blocuri mari, PSD și antiPSD, cu candidați care erau ca și calificați în finală de la început.

De această dată lucrurile sunt cu mult mai complicate, din multe motive.

Cele două blocuri și-au pierdut mult din vigoare, au avut candidați slabi, nereprezentativi, aparatele de partid nu mai au puterea de mobilizare, partidele sunt desprinse de electorat. Ura împotriva lor a generat un al treilea bloc, extrem de puternic, extremist.

În fața lui s-a încercat o unitate ratată, dar nici el nu mai este unit. Voturile sunt fragmentate și calificarea în finală absolut incertă.

La cum arată acum procentele, cu mențiunea că oricând pot apărea modificări spectaculoase, este destul de probabil ca un loc în finala din 18 mai să fie ocupat de George Simion, ca beneficiar al celei mai mari parți din susținerea orfană pentru Călin Georgescu.

Pentru celălalt loc se bat, în acest moment, trei candidați cu șanse reale și procente destul apropiate: Crin Antonescu, Nicușor Dan și Victor Ponta. Mai ales primii doi par a fi intrat într-un concurs de trăsnăi colosale, care nu sunt, de fapt, scăpări, ci socoteli.

Integral pe pagina SpotMedia.

România se află la răscruce de drumuri, iar alegerile prezidențiale din luna mai vor decide calea pe care o luăm. Expertul în securitate Marius Ghincea avertizează că pentru prima dată de la momentul Snagov, de acum trei decenii, nu mai există decizia fermă și unanimă privind orientarea politicii externe românești și «marea strategie» a României în domeniul securității și apărării exclusiv spre SUA și UE.

În 1995, la Snagov, liderii politici ai vremii s-au întâlnit și au decis că România trebuie să se integreze în NATO și Uniunea Europeană, apartenența la valorile occidentale nu mai reprezintă o certitudine. A fost momentul în care până și partidele naționaliste ale vremii, România Mare și PUNR, au spus da Europei de Vest și Americii și au întors spatele Rusiei.

Expertul în securitate și politici de guvernanță, Marius Ghincea vorbește despre o mare schimbare și explică direcțiile pe care am putea să o luăm, după ce vom traversa acest moment de răscruce.

Există varianta pro-occidentală, cea pro-Rusia, fie o variantă de mijloc. 

Pe larg în Adevărul.

Prima ședință a CSAT după anularea primului tur al prezidențialelor de anul trecut nu a elucidat eșecul serviciilor secrete care nu au depistat din timp intervenția Rusiei în procesul electoral autohton, scrie jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.

Reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a analizat și aprobat „rapoartele privind activitatea desfășurată de instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2024”, fără să explice cum a fost posibilă ascensiunea bruscă a extremistului Călin Georgescu și sprijinul pe care acesta l-ar fi primit din partea Rusiei, după cum au arătat documentele desecretizate de preşedinte în decembrie anul trecut. Nu există deocamdată nicio comisie parlamentară care să ancheteze activitatea Serviciului Român de Informații (SRI) sau a Serviciului de Informații Externe (SIE) din perioada campaniei electorale din 2024.

Spre deosebire de Germania sau de alte state occidentale, serviciile autohtone continuă să tacă și în această perioadă în care Bruxellesul, Parisul și Berlinul avertizează asupra pregătirilor pe care le face Rusia pentru a ataca unul sau mai multe state NATO în următorii ani.

CursDeGuvernare publică o analiză în 7 puncte a perspectivei a industriei de apărare pentru următorul deceniu.

România ar putea ajunge până în 2027 să aibă un buget anual de minimum 60 de miliarde de lei / 12 miliarde de euro. Asta pentru a respecta atât cerințele NATO de a asigura un minimum de 2% din PIB, dar și programul UE de întărire a industriei militare, care vede încă 1,5% din PIB.

Cu alocările bugetare interne și cu fondurile de finanțare externe, România deja se pregătește, cu firme din prima linie a industriei militare, să facă drone, blindate, camioane, radare, sisteme electronice militare, pulberi pentru muniție, mitraliere și nave de patrulare.

În a doua linie încep să se așeze companiile care vor reprezenta marii producători de echipamente și sisteme militare care vor fi achiziționate pentru Armata Română, de la tancurile Abrams până la avioanele F-35. Companii internaționale ca Rheinmetall, General Dynamics, Raytheon, Hanwha, BAE Systems, Lockheed Martin, au anunțat investiții.

Până ca planul unei industrii militare puternice să fie credibil și în practic, realitatea nu stă neapărat bine pentru sectorul Apărării.

La trei ani de la atacul Rusiei asupra Ucrainei și într-un moment în care UE le cere statelor membre să-și consolideze rapid apărarea, investițiile vitale pentru apărarea României - precum fabrica de pulberi militare, liniile de producție muniție de calibru NATO 155 de mm, arme de asalt moderne - trenează. De ce?

21 de fabrici de muniție, arme și vehicule militare are statul român.

15 dintre ele sunt în proprietatea Companiei Naționale Romarm, adică ale Ministerului Economiei – aici se produc gloanțe, proiectile mari, arme. Restul de șase sunt subordonate tot Ministerului Economiei – ele se ocupă de producție, mentenanță, achiziții, import-export etc.

Din 2023, Europa Liberă scrie constant despre incapacitatea fabricilor de stat de muniție și armament de a livra Armatei României produse compatibile cu cele ale aliaților din Alianța Nord Atlantică (NATO).

Circa 100.000 de elevi de clasele a XII-a și a XIII-a au participat de luni, 24 martie, la probele scrise de la simularea examenului de Bacalaureat 2025, potrivit datelor de prezență ale Ministerului Educației și Cercetării (MEC). 20% din această cohortă nu s-a prezentat la aceste simulări, cel puțin la proba la alegere de miercuri. Ministerul susține că sunt 123.000 de elevi înscriși în ultimul an de liceu.

Este vorba de cea mai mică generație de elevi ca număr de înscriși la școală, cu un parcurs școlar marcat de abandon, stagnare curriculară și lipsa de coerență a reformelor educaționale. Deși au început școala cu un curriculum nou, centrat pe competențe, acești elevi nu au beneficiat de continuitate în liceu, din cauza blocării reformei planurilor-cadru de către politicienii care au pus liniștea funcției mai presus de elevi.

Continuarea, pe pagina EduPedu.

Cât costă panourile lui Crin Antonescu. 500 de „fețe” împărțite de PSD, PNL și UDMR (Snoop)
 - Câți bani au primit marile partide după campaniile electorale. AUR a pierdut cea mai mare sumă din cauza sancțiunilor (HotNews) - Ce institute de sondare estimează rezultatele alegerilor prezidențiale din 4 mai. Legăturile lor cu unii politicieni (Europa Liberă)

România se contrazice din nou în politica ei externă, scrie jurnalista Sabina Fati.

Primul-ministru s-a declarat total de acord cu ideea Casei Albe de a opri războiul ruso-ucrainean și banii pentru Kiev, chiar înaintea plecării lui Ilie Bolojan la Paris, la summit-ul statelor reunite în Coalition of the Willing, care vor să contribuie în continuare la apărarea Ucrainei.

Marcel Ciolacu este de părere că România ar putea să aibă un trimis special pentru Washington și să găsească un nou ambasador care să fie din anturajul lui Donald Trump. Această nouă orientare a premierului vine odată cu precaritatea candidaturii lui Crin Antonescu. Tot mai multe sondaje arată că nu mai are potențial de creștere, iar un eșec al candidatului susținut de PSD, PNL și UDMR ar duce la modificări atât în interiorul guvernului, cât și în fiecare dintre partide.

Brusca piruetă a premierului spre Trump și discursul anti-Soros are loc cu gândul că Washingtonul ar putea să-și întoarcă fața spre el.

Odată angajat în această strategie clară, Ciolacu vrea să facă ordine în jurul lui și să-i dea la o parte pe cei care l-ar putea compromite, așa a ajuns să spună că nu este „un mare fan” Hurezeanu, fiindcă ministrul de Externe „nu este în dinamica diplomației care se impune acum cu SUA”.

Premierul a explicat că Emil Hurezeanu, susținut de PNL, e un diplomat „de modă veche”, un ministru foarte bun pentru UE și contextul european, dar care nu face față exigențelor lui Marcel Ciolacu pe axa București-Washington.

Primul ministru ar vrea să se transforme și el într-un fel de Viktor Orban, doar că spre deosebire de premierul ungar, Marcel Ciolacu nu are planuri clare și nu știe unde vrea să-și ducă țara, el vrea doar să supraviețuiască politic. Spre deosebire de prim-ministrul Ungariei, despre care se spune că a negociat deja cu Donald Trump mutarea celor 35.000 de soldați americani de la baza germană Ramstein în Ungaria, România nu a negociat nimic.

România vrea să intre în plutonul statelor care au făcut politica lui Putin, cum sunt Slovacia și Ungaria, dar în același timp să-și păstreze și eticheta din Coalition of the Willing. România vrea să stea în ambele bărci, fără principii clare, fără strategii serioase. Face doar jocul zilei, fără prea multe gânduri de viitor, cum s-a mai întâmplat în istorie. 

Integral pe pagina DW în limba română.

Panourile cu imaginea lui Crin Antonescu au început să fie montate în toate județele la mijlocul lunii martie și vor trebui înlăturate până pe 4 aprilie, data la care începe oficial campania electorală. PSD, PNL și UDMR au convenit să împartă atât cheltuielile pentru afișajul outdoor, cât și responsabilitatea pe județe. Un mare miting va fi organizat, sâmbătă, la Cluj, dar marele absent s-ar putea să fie premierul Ciolacu. 

„România, înainte! Crin Antonescu președinte!” este mesajul de pe panourile electorale cu care candidatul Alianței PSD-PNL-UDMR încearcă să capteze atenția votanților înaintea alegerilor prezidențiale din mai. 

Panourile sunt și în limba maghiară în județele unde UDMR are o bună reprezentare. 

Panourile lui Crin Antonescu au costat 440.000 de euro (2.2 milioane de lei), potrivit informațiilor obținute de Snoop. 

PSD și PNL au plătit câte 200.000 de euro. 40.000 de euro au venit de la UDMR.

Statul român a contribuit cu peste 600 de milioane de lei (peste 120 milioane de euro) la finanțarea campaniilor electorale din 2024, potrivit documentelor consultate de HotNews.ro. Aproape jumătate din această sumă a revenit PSD. Social-democrații au primit, după cele patru runde de alegeri din 2024, o rambursare de peste 275 de milioane de lei. PNL a încasat de la AEP, după campanii, peste 180 de milioane de lei. Partidul condus de George Simion a cerut rambursarea a 24.7 milioane de lei, dar nu a primit suma integral. Problema descoperită de AEP a fost că împrumuturile primite de candidați de la o persoană privată au depășit limita legală. Mai multe surse din instituție susțin că persoana care a împrumutat candidații AUR este Maricel Păcuraru, patronul postului Realitatea TV.

Ultimele rânduri de alegeri au prins în ofsaid institutele de sondare a opiniei publice. Cu câteva excepții, rezultatele oficiale ale alegerilor au contrazis total și exit-pollurile, și sondajele publicate cu câteva zile înainte de scrutinuri.

Și la alegerile prezidențiale din 2025, estimările procentelor care ar putea fi obținute de candidați fluctuează în funcție de cine anume face cercetarea sociologică – mai ales când vine vorba despre cei care s-ar situa pe a doua poziție, adică cei care ar intra în al doilea tur de scrutin.

Ale cui sunt institutele de sondare a opiniei publice:

CURS - Centrul de Sociologie Urbană și Regională CURS S.R.L este deținut în totalitate de fostul jurnalist Iosif Buble. El este proprietar și al Online Research SRL, companie care se ocupă tot cu activitati de studiere a pieței și sondare a opiniei publice.

INSCOP Research este deținut de Remus Ioan Ștefureac și Ada Cornea Luca. În 2022, a avut o cifră de afaceri de aproximativ 350.000 de euro (1.615.196 de lei).

Citiți pe pagina Europei Libere  și despre:

• SOCIOPOL și fostul purtător de cuvânt al guvernului Ponta; 
• Avangarde & The Center, ale sociologului Marius Pieleanu;
• AtlasIntel, care are sediul în Brazilia, este înființată în 2017 și e condus de un român - Andrei Roman.
• IMAS, deținut de un fost deputat PSD;
• Metro Media Transilvania & IRES, controlată de fostul vicepremier PSD.

Mortul politic ținut în geam și bătaia pe moștenire (SpotMedia) - Campania electorală de dinainte de campanie, în social media. Bătălia pe likes, shares, comments fără control al cheltuielilor (Europa Liberă) - Elena Lasconi, în studioul HotNews: Nu mă supără întrebarea dacă mă retrag în favoarea lui Nicușor Dan, dar e o formă de presiune (HotNews)

Numirea lui Emil Hurezeanu la conducerea Ministerului de Externe a fost o greșeală, considerǎ politologul Marius Ghincea, de la universitatea elvețiană ETH Zurich.

Surse politice spun cǎ dinspre PSD și UDMR s-ar lua în calcul schimbarea ministrului de Externe, urmând a exista o discuție la nivelul coaliției despre soarta politicǎ a lui Emil Hurezeanu.

Emil Hurezeanu a fost criticat de experți și politicieni și din cauză că nu a reușit să stabilească niciun canal serios de legătură cu noua administrație de la Washington, iar relațiile româno-americane sunt cele mai deficitare din ultimele două decenii. 

Pentru a fi eficient, un ministru de Externe trebuie să aibă o anumită anvergură și o poziție care să nu-l facă să stea la ușa premierului sau a președintelui.

„Multe din problemele Ministerului de Externe sunt legate de faptul că miniștrii din ultimii ani au fost mai degrabă tehnocrați, cu influență și anvergură relativ limitată în siajul Palatului Cotroceni și al președintelui Iohannis, iar asta le-a limitat capacitatea de a rezolva niște probleme critice de natură financiară sau administrativă pe care Ministerul de Externe le are”, potrivit lui Ghincea.

„Orice ministru trebuie să fie asumat pro-european și pro-atlantist. Și să se asigure că reprezentarea interesului României e urmărit într-un mod în care se găsește un echilibru. Nu avem nevoie de un ministru de externe care să fie MAGA și care să arunce la gunoi rolul și importanța noastră în Uniunea Europeană, dar nici de unul care să nu țină cont de importanța relațiilor cu SUA”, punctează Marius Ghincea în interviul acordat ziarului Adevărul.

Conform acordului existent la nivelul coaliției PNL dă ministrul de Externe.

Analistul avansează un singur nume – Siegfried Mureșan. El ar fi potrivit să preia Ministerul de Externe. 

Principala diferența dintre o aniversare și o comemorare este prezența invitatului.

Absența stridentă a lui Călin Georgescu de la manifestațiile organizate de ziua domniei sale, o formă de cult al personalității pe care nu am mai văzut-o din epoca Ceaușescu, a transformat dorita aniversare în comemorarea unui mort politic, ținut în geam pentru că succesiunea nu a fost atribuită, e bătaie mare pe ea, iar “decedatul” nu a lăsat testament politic.

Pe moștenirea electorală a dlui Georgescu se bat în principal doi candidați, George Simion și Victor Ponta, amândoi cu mari dificultăți de a convinge pentru că sunt percepuți, pe bună dreptate, ca oameni ai sistemului, în timp ce electoratul orfan este preponderent antisistem.

Este greu de crezut că George Simion poate rata intrarea în turul al doilea, la scorul pe care îl are acum în sondaje. 

Dar pe lângă intrarea în finală, ceea ce îl interesează pe Simion este să nu cumva să se trezească acolo cu Victor Ponta adversar, pentru că acesta are potențial mai mare să atragă voturi din alte zone, în primul rând din PSD, scrie jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu.

În perioada 20 februarie - 21 martie, pentru promovarea candidaților care, conform sondajelor de opinie făcute publice, au cele mai mari șanse la Cotroceni, au fost cheltuite peste 1,5 milioane de lei (aproximativ 300.000 de euro) doar pe platformele Facebook și Instagram ale companiei Meta.

Europa Liberă a analizat cum s-au promovat în social media, din februarie și până acum, primii cinci candidați cu șanse și ce bani au cheltuit – ei (în cazul independenților) sau partidele care îi susțin. Datele nu sunt, însă, exhaustive.

Pentru promovarea lui Nicușor Dan pe Facebook și Instagram au fost cheltuiți, în perioada 20 februarie - 21 martie, cei mai mulți bani - aproape 800.000 de lei. În total, au fost 250 de postări sponsorizate.

Nicușor Dan figurează nu doar ca beneficiar al acestor reclame, ci și ca plătitor.

Pe TikTok, clipurile postate de Nicușor Dan sunt total diferite de cele promovate pe Facebook. Îl prezintă pe Nicușor Dan în ipostaze de zi cu zi - când merge la frizerie, la cafenea, când plimbă câinele. Are 75.800 de urmăritori.

Până la intrarea în cursa electorală, Crin Antonescu nu avea pagină de Facebook. Are acum - pagina a fost creată pe 12 februarie și a ajuns la 26.000 de urmăritori. Imediat după înființare, au început să curgă postările sponsorizate.

Între 20 februarie și 21 martie, pe paginile de Facebook și Instagram ale candidatului Alianței România Înainte au rulat 135 de reclame, pentru care au fost pătiți aproape 500.000 de lei. Conform datelor Meta, reclama a fost plătită de PSD, pentru alianță.

Elena Lasconi a catalogat solicitările de a se retrage din cursa pentru președinție în favoarea lui Nicușor Dan drept „o manipulare”, într-un interviu acordat miercuri pentru HotNews. Chestionată de moderator cine face această manipulare, candidata USR nu a răspuns clar: „Nu știu, poate să fie a unei echipe care cu asta se ocupă. nu știu ce strategie au alții. poate să vină și din zona echipei, și din zona sistemului”.

„Eu continui campania de anul trecut, sunt deja în turul trei, și am de gând să mă duc să mă întâlnesc cu cât mai mulți oamenei, în țară, să mă duc la interviuri, la emisiuni și în podcasturi, pentru ca românii să afle care sunt planurile mele”, a spus Lasconi în podcastul HotSpot.

Brandul Georgescu continuă să vândă în social media. Cum s-a transformat imaginea fostului candidat în bani (Europa Liberă) - Iohannis, vizitele de lux și auditul lipsă de la Cotroceni (DW)

Expertul în comunicare Radu Delicote analizează, într-un interviu pentru „Adevărul”, strategiile principalilor candidați la președinția României, atuurile și slăbiciunile fiecăruia.

Nicușor Dan se vede că a crescut în online, a făcut bine că a furat startul anunțându-și candidatura imediat după anularea alegerilor,  o mare parte din votanții din urbanul mare, orașele mari ale țării, îl vor vota pentru că acolo are notorietatea. Bazinul lui de votanți este acolo, la nivel geografic. Orașele medii și mari. Cu precădere cele mari, unde sunt sunt votanți de dreapta. 

George Simion are în momentul de față un avantaj foarte bun, pentru că a reușit să comunice eficient, în momentul în care Călin Georgescu a fost interzis. Și a reușit să fie ca un surfer pe tot valul acesta. Dezavantajul este că nu toți votanții lui Călin Georgescu se vor duce natural către el.

Pe Crin Antonescu analistul îl vede la fel cum era Emil Constantinescu. Acel om care încearcă să se poziționeze în ideea specialistului, în ideea salvatorului specialist, cu un evident potențial de câștig, dacă reușește să convingă mai mulți oameni, dar cu riscul în care, ca și pe Emil Constantinescu, clasa politică poate să-l doboare.

Elena Lasconi și Nicușor Dan sunt cam pe același segment de comunicare. 

Victor Ponta reușește foarte bine să coaguleze în momentul de față o aripă destul de consistentă a voturilor din PSD. Pentru el, evident obiectivul principal rămâne să ajungă președinte, să intre în turul 2, dar mai mult decât atât vrea să testeze apele în interiorul PSD-ului, să vadă câți votanți are și unde.

Expertul în comunicare Radu Delicote și-ar dori să vadă o dezbatere între candidați. "Pentru că, până la urmă, președinții, și asta îmi doresc de la românii care merg să voteze, toți cetățenii români să-și imagineze președintele ca fiind garantul real al politicii externe a României. Iar românii să-și imagineze cum stă persoana respectivă lângă marii lideri ai lumii și negocează cu politicile și interesul României".

Călin Georgescu a ieșit din cursa pentru președinția României. Imaginea lui produce însă bani în continuare pe rețelele sociale unde încă face audiență. Afacerea merge bine – dovadă stau paginile de Facebook care apar peste noapte și care, printre postări care anunță morți subite sau scandaluri cu vedete, inserează povești despre fostul candidat, teoretic lipsit de miză politică în acest moment. 

Noile pagini se adaugă celor care funcționează deja de ani buni și care au contribuit la acumularea unui bazin electoral pentru el. Afacerea pare a fi una win-win. Administratorii câștigă bani din vizualizarea reclamelor, iar plătitorii de reclame acumulează public pe care, apoi, îl pot expune unui altfel de conținut.

Vedeți, pe pagina Europei Libere, postări legate de Călin Georgescu, în intervalul 16-19 martie, pe pagina România Creștină.

În ultimii 35 de ani nu a existat niciun audit despre eficiența Administrației Prezidențiale. Există niște reguli scrise despre ce poate face un șef de stat cu banii de protocol sau sunt la discreția lui?

Jurnalista Sabina Fati atrage atenția că nu există date despre câți bani au folosit, de pildă, foștii președinți pentru protocol, în ce hoteluri au stat, ce și-au cumpărat, de câți bani au mâncat și au băut. Și-au plătit singuri hainele pentru ei și soțiile lor? Dar vacanțele? Și-au plătit din buzunar șederile în plus în statele în care au avut vizite oficiale?

După desecretizarea costurilor aeronavelor de lux folosite de fostul președinte, nu știm, deocamdată, dacă închirierea acestora s-a făcut în urma unor licitații. Oare compania națională Tarom nu era destul de bună pentru fostul președinte? Nu era normal să fie cheltuiți banii publici cu o companie de stat? Există la guvern un deviz care să arate dacă e mai rentabil pentru România să aibă o aeronavă oficială sau dacă e preferabil să se închirieze una când are nevoie șeful statului sau al guvernului?

Există și varianta mai austeră: aceea de a folosi zborurile de linie, cum face deocamdată președintele interimar Ilie Bolojan și cum obișnuiesc liderii statelor baltice. Polonia, însă, are un Boeing, ca aeronavă pentru președinția de la Varșovia, în vreme ce Bulgaria, Cehia, Slovacia și Ungaria au câte un Airbus.

Citiți continuarea pe pagina DW.

Lupta pentru puterea extremistă. Simion, Gavrilă, Georgescu (SpotMedia) - Victor Ponta a dezvăluit pe ce va cheltui toți banii în campania electorală pentru alegerile prezidențiale 2025 (Libertatea) - Pe aceleași destinații folosite de Iohannis, ce preț au furnizat firmele de închiriat avioane față de cât a desecretizat Palatul Cotroceni (HotNews)

Coaliția de guvernare are nevoie ca de aer de câștigarea alegerilor prezidențiale, în caz contrar existând riscul major să se destrame. La fel și Marcel Ciolacu, pentru a-și păstra scaunul de la Palatul Victoria, scrie jurnalistul George Arun.

Candidatura lui Crin Antonescu din partea coaliției a fost o alegere greșită, de care partidele din arcul guvernamental se pare că și-au dat seama prea târziu. S-au grăbit să desemneze un candidat slab, care să fie captiv majorității guvernamentale, de altfel destul de fragilă, în dauna unei soluții care să scoată în față o personalitate de tipul Ilie Bolojan. Sau chiar pe Ilie Bolojan, un politician hotărât, reformator, deschis, care să nu se bată cu pumnul în piept și care să nu fie perceput de electorat ca om al sistemului.

Dacă un alt candidat va reuși să câștige alegerile, de pildă Nicușor Dan, el va avea determinarea și instrumentele să creeze o altă majoritate parlamentară, în cazul de față una din care să nu lipsească USR.   

Continuarea, pe pagina DW.

Retragerea Anamariei Gavrilă din cursa prezidențială în favoarea lui George Simion, anunțată în numele lui Călin Georgescu, dar în absența și tăcerea totală a acestuia, retragere anunțată în ultima clipă înainte ca numele ei să rămână definitiv pe buletinul de vot, sugerează că Simion a promis tot ce era de promis suveranului.

Ce a promis? În principiu, dl Georgescu poate avea un singur interes major: să nu facă pușcărie și pentru asta trebuie să rămână relevant. Ca să rămână relevant trebuie să fie singurul lider, absolut, al extremiștilor.

Că dl Georgescu nu se gândește la retragere în post și rugăciune unit cu Dumnezeu o arată și chemarea pe care o fac susținătorii săi la o mare manifestație de ziua lui, pe 26 martie.

Foarte interesant că Simion, care recent spunea că nu va mai organiza niciun protest pentru că oamenii pot deveni incontrolabili, cheamă acum și el la acesta sărbătorire în stradă.

Integral pe pagina SpotMedia.

Victor Ponta, candidat la alegerile prezidențiale din mai 2025, a dezvăluit, într-un interviu pentru Libertatea, pe ce va cheltui toți banii în campania electorală, dar și de unde va primi banii.

Întrebat despre finanțarea din precampanie, Victor Ponta a dezvăluit că nu a cheltuit niciun leu pentru strângerea de semnături, iar în ceea ce privește banii pe care îi va primi în campania electorală, candidatul a explicat că îi va folosi cu un singur scop.

„În precampanie nu am cheltuit bani pentru că a fost vorba doar de strângerea de semnături. În campanie, câți bani primesc prin sponsorizare sau împrumut îi declar la Autoritatea Electorală Permanentă și vă spun de pe acum: o să îi folosesc pentru online. Atât! Nu merg la televiziuni, nu fac afișe, nu împart nimic altceva. Online pentru că așa cred că ajung la oameni cu mesajul meu.

Referitor la campania pe care o va derula exclusiv în mediul online, Victor Ponta a precizat că nu se teme de valurile de hate.

„M-am obișnuit cu ele (n.red. valurile de hate din online). Nu pot să zic că îmi face plăcere, dar mi se pare normal ca în online oamenii să fie liberi, nu trebuie cenzurați, nu cred că trebuie închise conturi. Ceea ce trebuie să facă instituțiile statului român: să combată conturile false, boții, să combată sistemele din afara țării care interferează, dar altfel, dacă o persoană adevărată, reală, vrea să mă critice, să mă înjure, e dreptul ei, e libertate de exprimare și cred că trebuie să rămână liber în acest sens”, a mai declarat Victor Ponta.    

La cererea HotNews, o companie elvețiană specializată a oferit pentru o călătorie la Bruxelles cu un avion privat un cost între 27.000 și 32.000 de euro. Prin comparație, Iohannis a plătit 130.000 de euro. De la altă companie, pentru Seul am primit o cotație de 320.000 de euro, în timp ce contribuabilii au plătit 500.000 de euro pentru președintele Klaus Iohannis. Chiar dacă aceste comparații au limite inevitabile (marcă avion, capacitate, rută exactă), ele conturează răspunsul la o întrebare pe care probabil mulți români o au referitoare la călătoriile fostului președinte: nu se putea mai ieftin? Da, cu siguranță se putea, arată HotNews.     

Alegeri prezidențiale 2025 | Cine (re)intră în cursă și ce averi au candidații (Europa Liberă) - „Colectivul” Macedoniei de Nord. De ce se repetă aceeași rețetă a dezastrului la incendiile din cluburi (Panorama) - Se pot bombarda spitale ucrainene, dar nu și rafinării rusești! Cam asta e concluzia negocierii dintre Trump și Putin (Republica) - „Nimic nu este avantajos pentru Kiev. Negocierile au pornit și merg cât se poate de prost” / „Dacă pică Ucraina, noi suntem la rând”. Analiza discuției Trump-Putin nu dă vești bune Europei (HotNews)

Desecretizarea de către președintele interimar Ilie Bolojan a cheltuielilor pentru deplasările externe ale lui Klaus Iohannis în cei 10 ani de mandat este un act sanitar. Și de transparență, și de legalitate, și de asanare a unei nesimțiri care depășește orice imaginație.

Pe scurt, în cei 10 ani dl Iohannis a cheltuit pentru deplasările domniei sale peste 113 milioane de lei, adică aproape 23 de milioane de euro.

Banii aceștia includ închirierea și operarea avioanelor de lux. Au fost doar zboruri cu regim special, niciunul de linie, dar și ciocoismul extrem al escalelor de Uber aerian la Sibiu, pentru a fi ridicată și lăsată consoarta.

Nimic nu justifică asemenea dezmăț pe bani publici.

Dl Iohannis a cheltuit 3,5 milioane de lei pe Hakuna Matata și în Safari prin Kenya. 7,5 milioane de lei că să fie primit de viceprimarul din Rio de Janeiro. 7 milioane de lei pentru turneul în Japonia și Singapore. Până și o vizită de o zi la Sofia a costat 50.000 de euro.

Niciodată dl Iohannis nu a luat după el delegații de oameni de afaceri. Eventualii miniștri din delegație veneau separat, cu o cursă de linie.

Situația tragică a României, ascensiunea extremiștilor sunt consecințe directe ale mandatelor Iohannis, ale dezamăgirii și frustrării provocate oamenilor inclusiv prin luxul opulent sfidător și secretizarea cheltuielilor în spatele cărora oamenii bănuiau sume exorbitante.  

Dl Iohannis nu este singurul vinovat pentru această ticăloșie fără margini. El este profitorul, desigur, însă împarte vina cu armata de slugi care nu au îndrăznit să se opună, atrage atenția jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

Mai sunt 47 de zile până la primul tur al alegerilor prezidențiale reluate după anularea celor din noiembrie 2024. Și se apropie de final una dintre cele mai importante etape - înscrierea și validarea candidaților. 18 martie este ultima zi în care se pot formula contestații la CCR privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale.

Pe 20 martie, Biroul Electoral Central (BEC) va publica lista finală cu aspiranții la Palatul Cotroceni. Iar pe 22 martie e stabilită ordinea candidațior pe buletinul de vot.

Campania electorală începe pe 4 aprilie.

Europa Liberă reține că s-au înscris în cursă 21 pretendenți, iar pe lista BEC a candidaților ale căror dosare au fost admise sunt 12 persoane. Cinci au candidat și la scrutinul precedent, cel din noiembrie 2024. Iar patru sunt candidați independenți.

59 de morți, aproape 200 de răniți, peste 20 de suspecți audiați, șapte zile de doliu și o națiune cu 1,8 milioane de oameni în stare de șoc. Așa arată fotografia la minut a dezastrului din clubul Pulse, din Macedonia de Nord. Rețeta dezastrului de la Kočani ne este mult prea familiară. Românii au trăit-o pe pielea lor, acum 10 ani, în tragedia de la Colectiv, din București.

Un club deschis într-un fost depozit de covoare, care primise o autorizație de funcționare în condiții îndoielnice, în care s-au folosit ilegal materiale pirotehnice în timpul unui concert al unei trupe cu care nu se încheiase niciun contract, într-o clădire a cărei singură protecție la incendiu erau două extinctoare și o singură cale de acces pentru un public de aproximativ 500 de oameni. Sună cunoscut?

Totuși, prima mare diferență între catastrofa din Pulse și cea din Colectiv este că autoritățile din Macedonia de Nord au înțeles din prima clipă că nu pot gestiona singure amploarea dezastrului. Au cerut imediat ajutorul Uniunii Europene, prin activarea Mecanismului de Protecție Civilă, pentru a transporta zeci de pacienți în alte țări unde li se poate oferi tratamentul necesar. Nouă țări au oferit sprijin imediat. Inclusiv România, care a intermediat luni, cu un avion militar, transferul a patru răniți în Lituania, lucru confirmat și de Comisia Europeană.

Integral pe pagina Panorama.

Se pot bombarda spitale ucrainene, dar nu și rafinării rusești!

Cam asta e concluzia negocierii dintre Trump și Putin din 18 martie.

Ambii au cumpărat timp: pentru a scăpa de Zelenski și pentru a slăbi poziția europeană!

Rusia primește cadou un acord de 30 de zile pentru oprirea bombardamentelor asupra infrastructurii energetice, în condițiile în care Rusia are deja 12 rafinării avariate. Iar Ucraina tocmai ce a anunțat două noi arme: o dronă cu autonomie mare și o rachetă ucraineană care poate ajunge adânc în teritoriul rus. Și se va discuta încetarea focului pe Marea Neagră, unde oricum rușii au pierdut multe nave. 

În schimb, Trump, care în fiecare zi plânge pentru victimele războiului la televizor, nu a reușit să obțină un acord pentru a opri atacurile asupra civililor. Să nu mai moară ucraineni în spitale, în școli, în instituții și în magazine sau locuințe.

Comunicarea rusă vorbește de condiționarea Ucrainei pentru acordul american, de a nu mai cumpăra sau primi armament și renunțarea la pregătirea militară. Orice ajutor militar sau informațional pentru Ucraina trebuie să fie oprit. Condiții care nu se regăsesc în comunicatul Casei Albe. 

Integral, în Republica.

Iulia Joja, profesoară adjunctă la universitățile Georgetown și George Washington din SUA, nu vede nimic avantajos pentru Ucraina în discuțiile SUA-Rusia.

Într-un dialog purtat cu HotNews după convorbirea Trump-Putin, experta în securitate a arătat că întreaga negociere „este o glumă pentru orice negociator”, din moment ce SUA s-au arătat gata de la bun început să ofere Rusiei toate concesiile posibile. Pentru Trump, spune ea, ironic, nimic nu este însă un eșec.  

„Din punct de vedere factual, negocierile au pornit și merg cât se poate de prost. Dar ne așteptăm să vedem în continuare ca Trump să se înfățișeze drept mare negociator și câștigător”.

„Prin condițiile pe care le impune pentru un armistițiu total, Rusia arată, pur și simplu, că nu și-a modificat cerințele maximaliste”. 

„Atunci, în aceste condiții actuale, vedem Rusia încercând să solicite o capitulare a Ucrainei. Iar aceștia sunt pașii absolut necesari către capitulare”. 

„În România, rămâne același calcul valabil ca până acum. Dacă pică Ucraina, noi suntem la rând”.

Campaniile online ale prezidențiabililor sunt parcă desprinse din paginile Revistei Urzica, anul 1986 (Republica) - Capturi WhatsApp: omul care a susținut că-l aduce în România pe Elon Musk cerea bani „pentru Călin Georgescu” înainte de turul doi (Snoop) - Scumpiri enorme în România. Comparație 2020 vs 2025: mâncarea costă cu 49% mai mult, gazele, cu 84%. Economiștii dau vina pe măsurile statului (Libertatea) - Supraviețuitorii de la Colectiv se oferă să îi ajute pe răniții de la Kaconi. România va avea centre de mari arși în 2026 (Europa Liberă)

România a fost trecută la categoria țărilor care se autodistrug într-un raport despre statul de drept în Uniunea Europeană.

România subminează toate domeniile care definesc libertățile și statul de drept, potrivit unui documentului publicat de Uniunea Libertăţilor Civile pentru Europa (CLUE) în cea de-a şasea ediţie a raportului anual "Liberties Rule of Law". 

Sistemul de justiție este considerat ineficient și politizat; corupția este lăsată să zburde; mass-media continuă să se degradeze și există interferențe ale politicului; mecanismul „check and balance” este deteriorat. Cu alte cuvinte separarea puterilor în stat e dereglată prin ordonanțe de urgență, politici autoritare și insuficientă dezbatere cu publicul; escaladarea amenințărilor la adresa spațiului civic persistă...

România se autodistruge prin nerespectarea statului de drept și mai ales printr-o justiție nefuncțională, care pedepsește organizații neguvernamentale bine intenționate, dar îi lasă în pace pe cei ca George Simion, Diana Șoșoacă sau Călin Georgescu. Cei trei radicali au avut discursuri legionare, rasiste și de incitare la ură și violență, fără ca magistrații să le ia cu adevărat în serios. Ca și cum retorica acestor extremiști ar fi trebuit ocrotită sau ca și cum statul prin instituțiile sale îi protejează, scrie jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.

Avem în România experiența halucinantă a unui candidat la prezidențiale care și-a făcut campanie electorală pe Tik Tok vorbind despre hrană, apă, energie și reptilieni, fără a dezbate cu adevărat subiecte ce țin de prerogativele unui președinte de stat, iar 2 milioane de cetățeni l-au votat. Însă România are 18 milioane de votanți, așadar alte 16 milioane de cetățeni așteaptă de la candidații înscriși în cursa pentru prezidențiale o altfel de abordare - una în care candidații să își arate competențele, cunoștințele și nivelul de profesionalism, dublate de proiecțiile și programele pregătite pentru țară, totul într-o manieră echilibrată și elegantă, demnă de un stat civilizat și dezvoltat, aflat în anul 2025.

Shaorma, fructele și legumele românești, turul 2 înapoi, neobositele vizite în fabricile patriei și clasicile dramolete despre iubirea necondiționată față de țară sunt marile teme de campanie în paginile online ale celor care se visează pe scaunul de la Cotroceni. Mai nimic însă despre atribuțiile și limitările funcției, mai nimic despre temele presante din societate, observă Didona Goanță, contributor Republica.

După coșmarul ultimelor luni, românii au nevoie să vadă modele de leadership politic, portrete politice stabile și integre, candidați care au proprietatea termenilor atunci când vorbesc despre viziunile și planurile lor pentru de țară.

În toiul respingerii lui Călin Georgescu din cursa prezidențială, Realitatea Plus a lansat ideea că miliardarul american Musk va ajunge în București, pe 4 aprilie, împreună cu Tucker Carlson, comentator politic apropiat de Trump. Organizatorul presupusului eveniment este Ovidiu Stănică, fost politician care cerea în decembrie bani de la oameni de afaceri în numele lui Călin Georgescu, arată investigația Snoop. 

În timp ce Guvernul se laudă cu performanțele economice, românii au fost afectați masiv de scumpiri în ultimii ani. Inflația medie a fost în luna ianuarie de 44,75% față de ianuarie 2020, iar o serie de bunuri și servicii au consemnat creșteri mult mai mari, inclusiv dublarea prețurilor, arată datele Institutului Național de Statistică (INS) la solicitarea Libertatea.

Analiștii economici consideră că Guvernul a luat măsuri prea puține și prea târziu, ba chiar a contribuit el înșuși la scumpiri prin majorări constante de taxe în ultimii trei ani și la deficitul bugetar imens.

48 până la 72 de ore este „fereastra de oportunitate de transport” în siguranță a răniților arși către spitalele specializate, spune Mihai Grecea, unul dintre supraviețuitorii incendiului din clubul bucureștean Colectiv, din 30 octombrie 2015.

El a postat pe Facebook o scrisoare deschisă adresată răniților și părinților răniților din Mecedonia de Nord, în care le explică acestora ce să facă și le spune că e gata să îi ajute.

Mihai Grecea spune pentru Europa Liberă că, deocamdată, nu a fost contactat de nimeni din Macedonia de Nord.

„Noi vrem să îi ajutăm, pentru că ei sunt într-o situație foarte gravă. Noi am trecut printr-o dramă asemănătoare cu cea prin care trec ei. Și noi, la rândul nostru, am primit ajutor”, spune Mihai Grecea.