Revista presei românești

”Parlamentari din POT, PACE și SOS România ar putea fi convinși să părăsească partidele lor și să treacă la neafiliați sau PSD. Strategia este ca PSD să nu fie acuzat că ar colabora cu partide considerate nefrecventabile, după ce deja s-a aliat cu AUR la moțiunea de cenzură”, scrie Cotidianul

Negocierile se poartă în perspectiva consultărilor ce sunt așteptate la Palatul Cotroceni, după Summitul B9 de miercuri.

Nicușor Dan se pregătește să cheme toate partidele parlamentare la consultări oficiale, În acest moment, pe masă sunt toate scenariile cu excepția celui în care Ilie Bolojan să fie desemnat din nou premier.

PSD are prima șansă să guverneze. Dacă nu reușeste, abia atunci revin liberalii (interviu SpotMedia)

Costin Ciobanu, cercetător în științe politice la Universitatea Aarhus din Danemarca observă că la o săptămână după votarea moțiunii de cenzură care a dus la demiterea guvernului, Sorin Grindeanu se apropie de momentul în care va fi desemnat de președintele Nicușor Dan să realizeze o nouă majoritate parlamentară și să conducă un nou Executiv. Dar va fi unul slab și dependent de susținerea AUR.

AUR amenință că îl suspendă pe Nicușor Dan, dacă nu îi cheamă la negocieri. Cum poate fi suspendat președintele României (Libertatea )

Răspunsul este dat la Articolul 95 din Constituţie, care spune că acest lucru este posibil numai dacă șeful statului comite „fapte grave”. Totuși, legea nu precizează care sunt acele fapte grave.

Ce ar însemna o guvernare cu AUR? (Adevărul )

Politologul Cristian Pîrvulescu dezvăluie detaliul pe care mulți români îl ignoră. Profesorul de științe politice avertizează asupra pericolului pe care le-ar presupune legitimarea unei formațiuni extremiste, dar și normalizarea discursului „fascist”. Cristian Pîrvulescu subliniază că retorica promovată de AUR contribuie la banalizarea curentelor extremiste și face legătura cu evoluțiile politice din SUA.

Hidroelectrica rămâne compania de stat cu unul dintre cele mai modeste programe de investiţii, în ciuda statutului său unic. Câţi bani au pompat perlele din energie în dezvoltare şi care sunt planurile pentru anul acesta (Ziarul Financiar)

Cum ar trebui gestionată problema urșilor, astfel încât să existe cât mai puține conflicte om-animal (PressOne)

Legea care va permite uciderea a unui număr aproape dublu de urși față de anul trecut a fost aprobată în Camera Deputaților cu 246 de voturi „pentru”, în aprilie.

În ceea ce privește limitarea cazurilor în care urșii ajung în localități, există soluții care să nu fie letale pentru animale. WWF, împreună cu autoritățile locale și comunitatea din Băile Tușnad, au implementat mai multe măsuri în localitatea din Harghita și astfel au ajuns, de la peste 200 de apeluri la 112 referitoare la prezența urșilor în apropierea gospodăriilor în urmă cu cinci ani, la 14, în ultimul an.

SpotMedia a stat de vorbă cu consultantul politic Cristian Andrei, care susține că nimeni nu se grăbește să forțeze formarea unei majorități în Parlament atâta timp cât nu se observă o deteriorare consistentă a situației economice:

”Niciun actor implicat nu are soluții magice, iar, până la urmă, se va ajunge la una de compromis. Președintele Nicușor Dan poate impune un nume pentru formarea și găsirea susținerii pentru un nou guvern, forțând drumul către alegeri anticipate, dar o astfel de decizie nu va rezolva criza”.

Potrivit Euronews șeful statului anunță că are pe masă mai multe scenarii și trasează un obiectiv ambițios pentru următorul Guvern: să prezinte bugetul pe 2027 în această toamnă.

Ludovic Orban știe cum depășește România criza politică: Ilie Bolojan și coaliția care „va trece în Parlament ca prin brânză”

Fostul premier Ludovic Orban a declarat duminică, 10 mai, la Digi24, că refacerea coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR este imposibilă, dar a susținut că desemnarea lui Ilie Bolojan ca premier, deși Guvernul său a picat la moțiunea de cenzură, nu este neconstituțională.

News.ro scrie că Prim-vicepreşedintele PNL Ciprian Ciucu a declarat, duminică seară, că PSD ar trebui lăsat să formeze majoritatea pentru un nou guvern, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan, asociindu-se cu AUR. Dacă social-democraţii nu-şi asumă guvernarea cu AUR, dau dovadă că sunt inconsistenţi, crede liberalul. El susţine că PNL nu fuge de răspundere şi ar prelua guvernarea, dar personal crede că nu ar fi exclus şi să voteze învestirea unui guvern PSD-UDMR-minorităţi. (News.ro)

România, UE și o diversiune periculoasă: „pro-european” vs. ”pro-occidental” (CursDeGuvernare.ro):

E o problemă generală, sistemică, serioasă și gravă, dar să plecăm de la cazul (particular) cel mai fierbinte: președintele Nicușor Dan a ales ca, în discursul de Ziua Uniunii Europene, să accentueze prin exemplificare faptul că UE a făcut greșeli în ultimele două decenii.

Unii spun că președintele a greșit, și că accentul trebuia pus pe nevoia de unitate – alții spun că bine a făcut președintele, e un gest curajos să pună pe masă erorile pe care establishmentul ultimelor 2 decenii de la Bruxelles le-a propagat nu doar la nivel de Europă, ci și în legislațiile naționale.

Anatomia discursului lui Nicușor Dan despre Uniunea Europeană. De partea cui e de fapt președintele? (Cotidianul)

Pentru prima dată în ultimii aproape 20 de ani, de când România a aderat la Uniunea Europeană, un președinte a vorbit deschis, exact de Ziua Europei, despre defectele UE. A pus pe tapet toate problemele care circulă în spațiul public. Întrebarea este dacă a intenționat să dezescaladeze, cum îi place să spună, conflictul dintre o parte a societății românești, reprezentată de partide precum AUR, și Uniunea Europeană sau a vrut să arate o direcție strategică. Și anume că, dacă va fi să aleagă între UE și SUA, România condusă de Nicușor Dan, ar alege SUA.

Zeci de companii de stat subvenționate, care înregistrează pierderi, au cheltuieli de miliarde de lei cu angajații ( Hotnews.ro)

Statul are în total 1.735 de companii, dar doar 1.421 de companii sunt active, potrivit datelor transmise de Ministerul de Finanțe. Restul de 314 companii „inactive” sunt în faliment, insolvență, lichidare, dizolvare sau insolvabilitate și nu sunt incluse în analiză.

Dintre cele 1.421 de companii active, doar 1.107 au avut rezultate financiare complete pe anul 2024

La fel ca în situațiile referitoare la instituțiile publice, autorii raportului reclamă că fiecare bază de date cuprinde informații diferite și apar neconcordanțe la unele cifre și indicatori.

Cultul îngerilor. Agresiunile sexuale de care este acuzat Dragoș Ovidiu Argeșanu, cel mai influent „maestru spiritual” din România. (Snoop.ro)

Snoop.ro publică o investigație video în care șapte femei îl acuză pe Ovidiu Dragoș Argeșanu, „îndrumătorul” cu zeci de mii de adepți, că le-a agresat sexual în timpul unor ședințe individuale prezentate drept „terapii”.

Timp de aproape trei decenii, Ovidiu Dragoș Argeșanu, 57 de ani, și-a construit imaginea unui „maestru” capabil să vindece probleme de orice fel, printr-un amestec de terapii alternative, pseudoștiință, „magie” și discurs „mesianic”. Se prezintă ca maestru Reiki. Dar nu numai.

Deși nu a făcut rezidențiatul și nu are aviz/atestat de la Colegiul Psihologilor și Colegiul Medicilor, el se caracterizează drept medic.

Cum ar putea forma PSD un Guvern fără AUR, PNL și USR. De câți „orfani politici ai Parlamentului” și „fugari” au nevoie social-democrații (HotNews) - Adevărul despre criza din AUR: „Simion nu mai are controlul deplin”. Ce urmează pentru partid (Adevărul) - Criza politică s-a transformat în criza încrederii în leu: Cum și de ce s-a depreciat cu -3,4% moneda națională. Panica populației și a firmelor creează riscul unei aterizări abrupte a economiei (CursDeGuvernare)

Poza zilei: Nicușor Dan, Sorin Grindeanu și PSD au de ales între guvernare cu AUR pe față și guvernare cu AUR pe ascuns (G4Media)

La o zi după debarcarea premierului Ilie Bolojan, realitatea dură cu care se confruntă președintele Nicușor Dan, Sorin Grindeanu și PSD este că au de ales între două opțiuni mari și late: guvernare cu AUR pe față sau guvernare cu AUR pe ascuns. A treia nu există.

Orice altceva este o poveste frumoasă, spusă doar pentru a ascunde lipsa de opțiuni, notează jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă.

Cum s-a ajuns aici? Nicușor Dan, Grindeanu, familia Vasilescu-Manda și alți artiști ai demolării Guvernului Bolojan au mizat totul pe următorul scenariu: Guvernul cade, liberalii îl părăsesc în secunda doi pe Bolojan și se întorc cu coada între picioare într-un guvern condus de Predoiu sau de Nazare.

Filmul s-a rupt pentru că liberalii au făcut zid în jurul fostului premier și au votat pentru a patra oară o rezoluție care stabilește că intră în opoziție și nu mai fac guvern cu PSD. USR s-a aliniat și el în spatele fostului premier.

Spre surpriza tuturor, unii „trădători” din PNL i-au trădat pe trădători.

De ce s-a strâns partidul în jurul lui Bolojan? Pentru că au descoperit, în sfârșit, un lider, o direcție și o perspectivă după ani de băltire în umbra PSD.

Dar cei care au făcut din Bolojan un super-erou sunt chiar Nicușor Dan, Sorin Grindeanu, PSD și, ultimii pe listă, extremiștii de la AUR. Fără ei, fără disperarea lor de a scăpa de acest ghimpe în coasta afacerilor de partid și de stat, Bolojan nu ar fi ajuns un „super-erou” ovaționat frenetic în tribunele electoratului de dreapta.

Cum ar putea forma PSD un Guvern fără AUR, PNL și USR. De câți „orfani politici ai Parlamentului” și „fugari” au nevoie social-democrații (HotNews)

După ce Guvernul Bolojan a fost demis marți prin moțiunea de cenzură a PSD+AUR, pe scena politică începe sarabanda discuțiilor, negocierilor secrete și a consultărilor publice pe tema viitorului guvern. Fie că se gândesc la o formulă minoritară sau majoritară, partidele care își vor asuma formarea guvernului vor trebui să treacă prin câteva mari hopuri: să-l convingă pe președintele Nicușor Dan cu o variantă de premier, iar după asta, să strângă numărul suficient de voturi măcar pentru învestitură. 

Oficial, social-democrații exclud o guvernare cu AUR, iar scenariul e respins și de președintele Nicușor Dan. 

Fără PNL și USR, social-democrații mai au ca singură variantă teoretică o alianță cu UDMR, cu grupul minorităților naționale din Parlament și cu parlamentarii neafiliați și cu restul celorlalte partide mici parlamentare, unele considerate extremiste, gen POT, PACE sau SOS România. 

 Aceste formațiuni au 241 de parlamentari. Iar dacă ar vota cu toții „pentru”; noul Guvern ar fi învestit cu 8 voturi mai mult decât cele 233 necesare. 

Totuși, potrivit informațiilor HotNews, PSD nu își dorește un guvern care să depindă de aceste „grupulețe”.

Victoria Stoiciu, senatoarea care și-a dat demisia din PSD: „Cu sau fără social-democrați, prezența AUR la guvernare va reprezenta o catastrofă pentru România” (PressOne)

Victoria Stoiciu, senatoare devenită recent independentă după demisia din PSD, vorbește într-un interviu pentru Pressone despre limitele compromisului în politică, riscul ascensiunii extremismului și parcursul personal care i-a definit convingerile de stânga. 

Adevărul despre criza din AUR: „Simion nu mai are controlul deplin”. Ce urmează pentru partid (Adevărul)

„Simion nu mai controlează foarte bine partidul” – este diagnosticul pus de sociologul Barbu Mateescu într-o analiză despre viitorul AUR. Pe măsură ce partidul încearcă să devină „respectabil” pentru a fi acceptat la masa puterii, influența unor noi lideri crește, pregătind terenul pentru o confruntare internă ce ar putea culmina cu înlăturarea de la vârf a unuia dintre grei. În același timp, Ludovic Orban avertizează că jocul de imagine cu premierul Călin Georgescu este doar o iluzie electorală, într-un moment în care criza politică și ignorarea AUR de către președintele Nicușor Dan împing formațiunea spre o izolare tot mai mare.

Integral în Adevărul.

Criza politică s-a transformat în criza încrederii în leu: Cum și de ce s-a depreciat cu -3,4% moneda națională. Panica populației și a firmelor creează riscul unei aterizări abrupte a economiei (CursDeGuvernare)

Miercuri, 6 mai, moneda euro a crescut brusc, precum în zilele ultimei săptămâni, la nivelul istoric de 5.2688 lei. Criza politică declanșată de PSD s-a transformat prin demiterea guvernului Bolojan într-o criză guvernamentală, care mai departe pare să se transforme într-o criză a încrederii în leu.

Fenomenul vine pe fondul ”euroizării” economiei și a finanțelor personale din ultimul an, ca urmare a avantajului de până acum a creditelor în euro. Acest avantaj tocmai se topește.

Deprecierea rapidă din ultimele zile indică o panică în piața valutară, în special în rândul gospodăriilor populației și companiilor, având în vedere faptul că:

1. dobânzile suverane la obligațiunile în lei au fost stabile marți și chiar au scăzut miercuri (ceea ce indică o oprire a ieșirilor de capital);

2. dobânzile de piață monetară, atât cele ROBOR, cât și cele pe termen scurt (pentru finanțările pe 1 zi – T/N – și cele overnight – O/N) au rămas stabile.

Mișcarea actuală, susținută, de depreciere a leului este mai negativă ca cea din mai 2025, când BNR a cheltuit peste 6 miliarde de euro pentru a proteja leul, reamintește CursDeGuvernare.

A jonglat Nicușor Dan căderea lui Ilie Bolojan? (DW) - Moștenirea lui Bolojan după 10 luni: reforma pensiilor magistraților și cea mai mare corecție fiscală din Europa, cu prețul majorării TVA (Adevărul) - Ce urmează după moțiunea care a trântit Guvernul Bolojan: „Cetățenii iubesc circul, dar sunt dezgustați de consecințele lui. Decepția politică va spori” (HotNews)

Guvernul Bolojan a picat. Șansa PNL-USR / Eroarea PSD și a președintelui Nicușor Dan (G4Media)

PSD, aliat cu partidul extremist AUR, ajutat din umbră de președintele Nicușor Dan, a demis marți, 5 mai, Guvernul Bolojan, din care partidul condus de Sorin Grindeanu a făcut parte timp de aproape zece luni. Cele două partide n-au reușit să explice convingător de ce s-au aliat politic împotriva unui premier reformist, pro-european, decis să facă curățenie în companiile de stat, în sectorul energetic, în administrația centrală și locală.

De azi înainte, este problema PSD și a președintelui Nicușor Dan să găsească o majoritate și un premier care să conducă țara într-un context economic și internațional dificil.

În schimb, au creat un adversar politic redutabil în opoziție: Ilie Bolojan. Discursul său din Parlament a arătat tuturor un politician veritabil, de forță. De la Traian Băsescu încoace, dreapta nu a mai avut un lider de anvergura lui Bolojan, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă pe pagina G4Media.

A jonglat Nicușor Dan căderea lui Ilie Bolojan? (DW)

Miza liberalilor și a USR ar fi, pe termen mediu și lung, o majoritate la alegerile din 2028 și un președinte cu adevărat reformator pentru 2029. Nicușor Dan și-a pierdut nu doar încrederea alegătorilor săi, dar și pe cea a liderilor PNL și USR, prin felul în care a rezolvat numirile din justiție și această criză declanșată de social-democrați.

Neimplicarea președintelui de partea reformiștilor, abandonarea lui Ilie Bolojan și chiar încurajarea celorlalți înainte de votul moțiunii de cenzură de azi arată direcția în care vrea să meargă Nicușor Dan. Președintele a spus aseară, când încă PNL și USR mai căutau o majoritate pentru Bolojan, că „are în cap” toate soluțiile și că în orice variantă va fi vorba despre un guvern pro-european.

Nu a vorbit niciun moment despre menținerea cabinetului condus de Ilie Bolojan, fiindcă această rezolvare nu făcea parte dintre cele agreate de președinte. Poate și fiindcă premierul demis avea aproape aceeași susținere în sondajele de opinie ca Nicușor Dan, cu diferența că Ilie Bolojan făcuse o mare parte din reforma austerității de care era nevoie pentru ca România să continue să fie finanțată din afară prin împrumuturi la dobânzi mici.

Analiza semnată de jurnalista Sabina Fati, integral pe pagina DW.

Moștenirea lui Bolojan după 10 luni: reforma pensiilor magistraților și cea mai mare corecție fiscală din Europa, cu prețul majorării TVA (Adevărul)

Ilie Bolojan a petrecut 10 luni în funcția de prim-ministru, timp în care Guvernul a fost nevoit să adopte acțiuni dure de reducere a deficitului bugetar, inclusiv majorarea cotei standard de TVA, de la 19% la 21%, o măsură din cauza căreia a intrat în coliziune cu președintele Nicușor Dan. De asemenea, executivul a adoptat reforma administrației publice, care prevede concedierea a peste 10.000 de bugetari, dar și cea privind pensiile speciale ale magistraților. 

Pe larg în Adevărul.

Ce urmează după moțiunea care a trântit Guvernul Bolojan: „Cetățenii iubesc circul, dar sunt dezgustați de consecințele lui. Decepția politică va spori” (HotNews)

„Bolojan a pierdut, dar mi se pare că are un viitor politic ca «reformist», spune profesorul de ştiinţe politice Cristian Preda, într-un interviu pentru publicul HotNews. 

Profesorul Cristian Preda mai spune că PSD pierde enorm prin asocierea cu AUR, în timp ce PNL pare să fi intrat într-un „divorț” politic de social-democrați. Profesorul de științe politice crede că votul moțiunii bruiază delimitarea dintre partidele „pro-europene” și „antisistem”.

Preda vorbește și despre viitorul politic al lui Ilie Bolojan după pierderea guvernării, dar și despre rolul președintelui Nicușor Dan, despre care spune că ar fi trebuit să avertizeze public PSD atunci când partidul a încălcat înțelegerea din coaliție.

Regele a murit. Trăiască Regele! (Ziarul Financiar)

Expresia de mai sus era una comună, în vremea regilor şi însemna continuitate a monarhiei. Indiferent de moartea regelui, cineva îi urma la tron. Şi că nimic grav nu se întâmplă. Plecarea guvernului lui Ilie Bolojan este, cumva, astfel văzută. 

Bursa a crescut, după demiterea guvernului, în loc să scadă, cum se întâmplă în crizele politice. Leul s-a depreciat, dar nu dramatic.

Căderea guvernului Bolojan a dus ieri cursul valutar oficial la un nou maxim istoric - 5,22 lei/euro. Nu ştim încă cât a plătit BNR pentru a susţine acest curs. Şi nici dacă, deliberat, îl lasă să scadă. Problema este că totul se va vedea în inflaţie.

Cine va fi viitorul premier, ce va face el? Ce decizii va lua? Nu ştim azi. Ce ştim este că premierul Bolojan a fost demis cu un vot masiv, cu 50 de voturi peste ceea ce era necesar.

Acum rolul principal îi revine preşedintelui Nicuşor Dan. El este cel care propune parlamentului un premier care, mai apoi, formează guvernul. Acum se va vedea ce talent politic are preşedintele. Pentru că situaţia politică este foarte complicată, scrie jurnalistul ZF Iulian Anghel.

Ce riscă PSD chiar dacă câștigă la moțiunea de astăzi și de ce scenariul anticipatelor poate deveni probabil (HotNews) - Moțiunea de cenzură, între alianță și sabotaj. Analiza planului secret al AUR (Adevărul) - Moțiunea PSD-AUR, cel mai mare tun financiar din istoria României? Baronii locali s-au aliat cu trompetele Kremlinului ca să deraieze reformele (G4Media) - Depreciere istorică a leului în fața euro: „Când ești atât de aproape de marginea prăpastiei, cum e statul român, un șoc mic poate să genereze o criză de amploare” (PressOne)

Ce riscă PSD chiar dacă câștigă la moțiunea de astăzi și de ce scenariul anticipatelor poate deveni probabil (HotNews)

PSD pare a fi un actor rațional cel mult pe termen foarte scurt. În rest, nu putem vorbi de strategie, despre coerență pe termen lung, ci cel mult de o cacealma, scrie George Jiglău, doctor în științe politice la UBB, într-un text publicat de HotNews.

Pe termen foarte scurt, PSD pare foarte aproape de a-și atinge obiectul de a-l înlătura pe Ilie Bolojan din fruntea Guvernului. Apoi, PSD speră că va forța mâna PNL pentru a se dezice de Ilie Bolojan, astfel încât relația PSD-PNL să revină la „defaultul” perioadei Ciucă-Ciolacu, cel mult cu sprijin UDMR, fără elementul de zgomot USR în interiorul unei astfel de coaliții. Dacă PNL nu cedează, PSD este forțat să rămână asociat cu AUR și trebuie să gestioneze consecințele acestei asocieri pe termen lung, cu o imagine compromisă la un nivel cel puțin la fel de slab ca cel de până în toamna lui 2024.

Dacă moțiunea trece, președintele Nicușor Dan devine mai important ca oricând până acum în acest mandat. Constituția prevede că Președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru după consultarea partidului care are majoritatea absolută în Parlament sau, dacă o asemenea majoritate nu există, a partidelor parlamentare care își asumă împreună o majoritate.

Dacă PSD și AUR propun un premier comun și pretind că au o majoritate, președintele Dan va trebui să decidă dacă acceptă această formulă sau o respinge. Dacă Președintele refuză, PSD și AUR ar putea susține că refuzul încalcă logica majorității parlamentare. Așa cum s-a întâmplat și în 2021 cu precedentul Iohannis-Orban, disputa s-ar putea muta la CCR. În funcție și de decizia CCR, dar chiar și fără aceasta, există și scenariul suspendării. PSD și AUR ar putea folosi acest instrument pentru a pune presiune pe președinte. Dar și acest scenariu are o limită politică importantă: interimatul funcției prezidențiale este asigurat de președintele Senatului, adică de liberalul Mircea Abrudean. 

Moțiunea de cenzură, între alianță și sabotaj. Analiza planului secret al AUR (Adevărul)

„Da' nouă ce ne iese?” este probabil întrebarea pe care și-o pun mulți dintre parlamentarii AUR, dar mai ales George Simion. Inițiator, alături de PSD, al moțiunii de cenzură împotriva guvernului Ilie Bolojan, AUR are la dispoziție mai multe scenarii, inclusiv cel în care și-ar sabota propriul demers cu scopul de a aduce în opoziție și a slăbi partidul condus de Sorin Grindeanu. „Adevărul” a încercat să decripteze, alături de consultantul politic George Rîpă, jocurile făcute în aceste ore, dar și principalele obiective ale formațiunii lui George Simion.

„AUR în mod cert își dorește alegeri anticipate. Este singurul partid parlamentar care ar obține un scor mult mai bun decât în 2024. Sondajele de opinie arată că PSD ar obține mai puține locuri în Parlament, PNL mai multe, USR aproximativ la fel. În același timp, AUR știe că este aproape imposibil să avem alegeri parlamentare anticipate, așa că mizează pe creșterea influenței și a profilului politic. Un câștig pe termen scurt poate fi și obținerea unei legitimări, prin asocierea cu PSD într-un demers politic comun. Totuși, e greu de spus exact ce își dorește AUR, atât timp când nu avem o imagine clară a forțelor care coordonează politic partidul, a celor pe care nu îi vedem, dar care decid strategia formațiunii. Până acum, dacă ne uităm la voturile lor din Parlament, dacă ne uităm la mesajele pe care le dau liderii, putem concluziona că AUR dorește stoparea reformelor, păstrarea sistemului de privilegii, păstrarea actualului sistem care risipește banii românilor. Pe scurt, pare că AUR dorește ce dorește și PSD, apărarea statului mafiot construit la începutul anilor 90 de Ion Iliescu și de cei din jurul său”, a concluzionat George Rîpă.

Moțiunea PSD-AUR, cel mai mare tun financiar din istoria României? Baronii locali s-au aliat cu trompetele Kremlinului ca să deraieze reformele (G4Media)

Războiul anti-reforme pornit de PSD cu sprijinul evident al președintelui Nicușor Dan ar putea costa România câteva zeci de miliarde de euro. Un viitor guvern anti-reformist sau care va mima reformele pune în pericol fondurile cuvenite României pe cinci direcții principale: viitoarele cereri de plată din PNRR, banii deja primiți din PNRR, fondurile SAFE, fondurile de coeziune actuale condiționate de scăderea deficitului bugetar, dar și viitoarele fonduri UE. Și, atenție: România nu mai poate păcăli UE să accepte reformele mimate cu explicația că doar așa extremiștii pot fi ținuți departe de Putere. AUR tocmai a fost cooptat de PSD la decizie, scrie jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media.

Să nu uităm că în ultimii patru ani România a beneficiat de clemența UE pe tema reformelor tocmai datorită acestui refren cântat până la saturație: lăsați-ne să ne prefacem că lucrăm, ca să nu ajungă extremiștii la Cotroceni sau Palatul Victoria. Acum, măștile au căzut. Baronii PSD și-au dat mâna cu extremiștii din AUR, purtătorii de mesaj ai Rusiei, fără nici o teamă de ridicol.

Criza politică, factura pentru primele 11 zile: 10 mld. lei în plus din dobânzile la datoria publică – un minus de 2 mld. euro din rezervele BNR pentru a nu exploda cursul – un plus încă neștiut la inflație prin deprecierea leului (CursDeGuvernare)

Populația și mediul privat au început deja să plătească nota de plată pentru criza politică declanșată de PSD, prin retragerea în 23 aprilie a miniștrilor din guvern. Costul crizei intră în economia reală odată cu deprecierea semnificativă a cursului euro/leu, care doar în câteva zile a fost de -2%.

Ajungerea euro la 5,2 lei/unitate nu e singurul efect, cu toate că acesta este cel mai puternic din punctul de vedere al efectelor negative – ducând direct la scumpirea importurilor, a serviciilor cotate în euro (rate, chirii, anumite facturi precum cele de telefonie etc.).

Pe larg, despre multiplele efecte negative ale crizei guvernamentale, pe pagina CursDeGuvernare.

Depreciere istorică a leului în fața euro: „Când ești atât de aproape de marginea prăpastiei, cum e statul român, un șoc mic poate să genereze o criză de amploare” (PressOne)

Economistul Christian Năsulea este de părere că o serie de decizii politice ilogice și greu de justificat au adus România în situația în care cetățenii plătesc facturi și rate tot mai mari.

„Principala preocupare în acest moment este să vedem dacă reușim să ne reașezăm, să revenim pe o traiectorie care să nu fie neapărat pozitivă, dar măcar constantă”, a mai spus Christian Năsulea.

„Politicienii să înțeleagă, să guverneze în interesul cetățeanului, nu în interesul propriu sau din nu știu ce orgolii”, conchide profesorul de economie mondială în dialogul cu PressOne.

Avertismentul unui economist: Euro va ajunge la 5,5 lei dacă moțiunea trece și la 6 lei dacă România intră în categoria junk. Miza de 230 de miliarde de euro pentru țara noastră (Libertatea)

Euro va ajunge la 5,5 lei dacă moțiunea de cenzură a PSD și AUR va trece marți la vot, iar dacă agențiile de rating retrogradează scorul financiar al țării noastre în categoria nerecomandată investițiilor, atunci moneda națională s-ar putea deprecia la peste 6 lei pentru un euro, avertizează profesorul de economie Cristian Păun.

„Euro va ajunge la 5,5 lei după moțiune, dacă aceasta va trece. Deja este aproape 5,2 lei la cursul BNR, la casele de schimb este chiar și 5,35 lei. Mâine dacă nu avem Guvern asta înseamnă că s-au dus fondurile europene, s-a dus naibii tot. Fondurile europene sunt ratate fără un Guvern cu majoritate. Fondurile din PNRR sunt foarte consistente pe final, sunt peste 10 miliarde de euro ce trebuie absorbite până la 31 august. Pentru a le accesa e nevoie de reforme, iar un guvern minoritar nu poate face reforme. La acestea se adaugă și celelalte fonduri, cele prin programele europene normale”, a declarat Păun, pentru Libertatea.

E și o parte bună (Republica) - De ce nu vor PSD şi AUR ca toţi românii să ajungă milionari investind pe Bursă, aşa cum a făcut Petrişor Peiu, prim-vicepreşedintele AUR? (Ziarul Financiar) - Miza crizei politice de dinainte de rotativa din 2027: Fluviile de miliarde care vor intra în România în următorii ani și care se negociază chiar acum (CursDeGuvernare)

Săptămâna în care se decide soarta guvernului Bolojan. Partidele fac ultimele calcule înainte de votul din plen (HotNews)

Organizarea pentru vot va fi discutată astăzi în grupurile parlamentare, pentru ca mâine să fie supusă moțiunea la vot în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.

Moţiunea de cenzură intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului” a fost semnată de 254 de parlamentari, peste pragul de 233 de voturi necesare pentru a forma o majoritate care să demită guvernul.

Aritmetica aprlamentară arată că partidele care au anunțat că îl susțin în continuare pe Ilie Bolojan, au în Parlament doar 164 de parlamentari din cei 233 cât este nevoie pentru majoritate. 

Potenţialul de şantaj al PSD, iar Nicușor Dan are o datorie (HotNews)

Decizia PSD de a iniţia o moţiune de cenzură alături de AUR nu este decât un  episod din seria de crize marcând regimul  politic al României. Căci, dincolo de aparenţele de stabilitate etalate atent, România nu a reuşit cu adevărat să reconstruiască punţile simbolice şi instituţionale afectate de cataclismul de la finele lui 2024, scrie politologul Ioan Stanomir, într-un articol de opinie publicat de HotNews.

Evenimentele de acum reprezintă imaginea unui impas niciodată depăşit. În mai mare măsură decât deficitul bugetar, deficitul de incredere este provocarea pe care nu o putem ignora. Ceea ce trebuie să refondăm este ȋnsuşi edificiul democraţiei constituţionale.

Iar ȋn această ecuaţie rolul șefului de stat este unul decisiv. Preşedintele Republicii are datoria de a acţiona spre a impune o direcţie internă şi externă. Lecţia mandatelor lui Klaus Iohannis este una lipsită de echivoc. Dispariţia  unui preşedinte creează spaţiul pe care demagogia şi radicalismul ȋl vor ocupa.

Criza de acum este simptomul acestei slăbiciuni a poziţiei prezidenţiale. Şeful de stat este mai mult decât un simplu observator neutru al vieţii publice. Legitimitatea sa ȋi conferă un rol de la care nu poate se poate deroba. 

E și o parte bună (Republica)

Măștile cad, se limpezesc apele.

1. PNL are șansa să redevină liberal, conservator proeuropean, după diluarea doctrinară din timpul colaborării cu PSD. 
2. Ilie Bolojan a crescut mult ca om politic în această perioadă. După criza provocată de PSD, Bolojan nu doar că recuperează capitalul de încredere, dar catalizează electoratul antipesedist (care e majoritar în România). Se anunță un candidat redutabil la viitoarele alegeri prezidențiale.
3. PSD își scoate masca „proeuropeană” și redevine ceea ce a fost tot timpul în fondul său: un continuator al național ceaușismului antioccidental.
4. AUR își pierde aura de partid „antisistem” după ce s-a aliat cu „sistemul” de la PSD. 
5. USR și-a dat bacul la guvernare și a arătat că poate să și guverneze, nu doar să critice. A rezistat tentației de a crea crize, lăsând PSD să le facă.
6. După cum joacă cu PSD, Nicușor Dan va fi probabil președintele unui singur mandat, comentează jurnalistul Florin Negruțiu, autor fondator Republica.

De ce nu vor PSD şi AUR ca toţi românii să ajungă milionari investind pe Bursă, aşa cum a făcut Petrişor Peiu, prim-vicepreşedintele AUR? (Ziarul Financiar)

Peiu avea la finalul lui 2024, conform decaraţiei de avere, un portofoliu bursier cu o valoare de 1,5 milioane de euro, având acţiuni la OMV Petrom, Banca Transilvania, Romgaz.

Într-o declaraţie făcută pentru Gândul pe marginea acestui subiect, Petrişor Peiu a spus că la începutul anilor 2000 a investit pe Bursă 50.000 de euro, iar astăzi, după 20 de ani, a ajuns la un portofoliu bursier de 2 milioane de euro.

Dacă Ion Iliescu nu ar fi listat Petrom (sau companiile care au stat la baza actualului Petrom), dacă Victor Ponta nu ar fi listat Romgaz, dacă fondatorii Băncii Transilvania nu ar fi listat-o la Bursă, el nu ar fi ajuns milionar din investiţiile bursiere.

Dacă tot au o retorică suveranistă şi vor ca poporul, vor ca românii să o ducă mai bine, nu înţeleg de ce şi Petrişor Peiu, şi AUR, şi PSD nu vor ca mult mai mulţi români să devină milionari investind la Bursă?, se întreabă Cristian Hostiuc, director editorial ZF.

Ca să se dezvolte şi să dezvolte toată România, Bursa de la Bucureşti are nevoie şi de companii de stat listate la Bursă, şi de guvernanţă, şi de strategii de creştere care pot să vină din presiunea acţionarilor.

Niciun acţionar privat, fie el român, fie străin, nu poate să intre într-o companie de stat şi să impună o altă politică decât a statului.

Problema scandalului legat de programul guvernului Bolojan privind listarea unor pachete de acţiuni pe Bursă de la unele companii de stat este că mesagerul a fost greşit, respectiv vicepremierul Oana Gheoghiu.

Din păcate, s-a ratat încă un an de listare la Bursă a unor pachete de acţiuni în cazul companiilor deja listate sau altor companii de stat, mai ales acum, când pieţele bursiere din întreaga lume, inclusiv la Bucureşti, sunt pe maxime istorice.

Dacă nu te listezi acum, când pieţele au bani, când investitorii au bani, atât investitorii mari cât şi cei mici, când fondurile de pensii au bani, când există cerere, când evaluările sunt în creştere, atunci când să te listezi?

Miza crizei politice de dinainte de rotativa din 2027: Fluviile de miliarde care vor intra în România în următorii ani și care se negociază chiar acum: înzestrarea militară, energia și gazele americane, minerale critice și cireașa Anghel Saligny (CursDeGuvernare)

Fluvii de bani și investiții vor intra în România în următorii ani, iar în doar câteva săptămâni și luni angajații din administrație și mediul privat vor intra într-un proces de contractare pentru cele mai mari fluxuri de finanțare din istoria recentă a țării, dincolo de momentul 2020-2021, când debutul PNRR-ului a dus la o supracontractare masivă – 47 miliarde de euro față de alocarea inițială de 27 de miliarde.

Acum, suma totală a angajamentelor deja asumate sau aflate în curs de finalizare depășește 25 de miliarde de euro numai din sursele identificabile public – înzestrare militară, energie, infrastructură, resurse minerale critice.

Fiecare contract implică, chiar în aceste luni, semnături, decizii de atribuire, alegerea furnizorilor și a subcontractanților, relații între structuri publice și private, negocieri despre cine produce ce și unde și așa mai departe, în timp ce calendarul extrem de strâns dă un nou sens crizei politice.

Integral pe pagina CursDeGuvernare.

Cum se chinuie Grindeanu să-i convingă pe europenii moderați că alianța cu AUR nu înseamnă extremism (SpotMedia) - Strategia AUR: anticipate cu sprijin PNL și USR, nu guvern cu PSD – INTERVIU (Cotidianul) - Ce s-a întâmplat cu leul la moțiunile de cenzură care au dărâmat guverne în România (Libertatea)

Cu cine va guverna PSD dacă guvernul Bolojan pică? Câteva scenarii posibile: unul dintre ele este coșmarul lui Grindeanu (G4Media)

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a fost citită ieri în Parlament, iar votul va fi pe data de 5 mai. Există două variante: moțiunea trece, situație în care premierul Bolojan este demis, sau moțiunea nu adună cele 233 de voturi necesare, iar guvernul supraviețuiește.

Dacă moțiunea trece și guvernul Bolojan cade, se deschid alte posibile variante. PSD și AUR nu au un plan coerent, nu știu ce urmează după o eventuală cădere a guvernului, prin urmare improvizează.

• PSD, PNL, USR și UDMR formează un nou guvern fără Bolojan, cu un premier tot de la liberali.
• PSD, PNL, USR și UDMR formează un nou guvern fără Bolojan, cu un premier așa-zis tehnocrat, agreat de ambele partide.
• PSD, PNL, USR și UDMR formează un nou guvern fără Bolojan, dar liberalii condiționează prezența în coaliție de preluarea funcției de premier de către Sorin Grindeanu.
• Cele trei variante de mai sus eșuează, iar PSD și AUR formează guvernul împreună.

Greu de spus în acest moment care dintre variantele de mai sus are cele mai multe șanse de realizare. Cert este că, de departe, cele mai mici șanse le au alegerile anticipate sau instalarea unei guvernări minoritare, fără susținere parlamentară. Soarta premierului Bolojan pare pecetluită.

Jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă subliniază că președintele Nicușor Dan s-a refugiat într-o așa-zisă neutralitate, lăsând de fapt PSD-ului spațiu de manevră pentru a-l debarca pe șeful Guvernului. Această criză politică declanșată de PSD nu putea avea loc fără girul președintelui. Nicușor Dan nu a taxat nici măcar afrontul PSD, care nu i-a comunicat în timpul consultărilor de luni moțiunea de cenzură inițiată împreună cu partidul extremist AUR.

Cum se chinuie Grindeanu să-i convingă pe europenii moderați că alianța cu AUR nu înseamnă extremism (SpotMedia)

Cu câteva săptămâni înainte de a decide ieșirea de la guvernare, Sorin Grindeanu a făcut o călătorie la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu liderii europeni cărora le-a vândut motive false pentru care PSD se pregătea să declanșeze demiterea executivului condus de Ilie Bolojan, informează SpotMedia.

Liderul social-democrat nu a vorbit nimic despre corupția din propriul partid, despre nemulțumirile oligarhiei PSD legate de concedierile din administrația centrală și locală, precum și despre cele provocate de reducerea cheltuielilor publice.

Din declarațiile și reacțiile de la Strasbourg reiese că e foarte greu pentru mulți oameni politici din Parlamentul European să înțeleagă orgoliile de la București și profunda criză de identitate prin care trece PSD, partidul-stat care controlează România de aproape 37 de ani.

Trebuie spus că europarlamentarii AUR și PSD au evitat să vorbească oficial cu jurnaliștii români acreditați la Strasbourg, dar Dan Nica, eurodeputat PSD din 2014, fost ministru al Telecomunicațiilor, investigat de DNA în Dosarul Microsoft, a susținut o declarație în plenul Parlamentului European: “…în România moțiunea de cenzură este despre prim-ministruul Ilie Bolojan, care s-a legat cu lanțul de caloriferul din Palatul Victoria și refuză să plece, deși i s-a retras sprijinul politic… A dus o politică de austeritate sălbatică, a dus la sărăcirea a milioane de români, la creșterea șomajului și la o activitate economică în care unii au fost supuși unui mare stres în România…”, a declarat Dan Nica, în plen, la Strasbourg.

Referirile pe care le face reprezentantul PSD sunt generale, subiective și nu se bazează pe date validate de instituții sau pe studii independente. Ele fac parte din punctajul de comunicare al PSD, care trebuie să convingă alegătorii, dar și partenerii României că nu social-democrații sunt responsabili pentru criza politică din țară, declanșată de retragerea lor de la guvernare.

Strategia AUR: anticipate cu sprijin PNL și USR, nu guvern cu PSD – INTERVIU (Cotidianul)

„Tactic, AUR va da jos guvernul Bolojan. Strategic vrem să declanșăm alegerile anticipate”, spune Dan Dungaciu, într-un interviu pentru Cotidianul.

Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, spune, într-un interviu pentru Cotidianul, că strategia partidului este de a forța declanșarea procedurilor constituționale în vederea organizării alegerilor anticipate după ce, în prima etapă, va dărâma guvernul Bolojan împreună cu PSD, prin moțiune de cenzură.

Ce s-a întâmplat cu leul la moțiunile de cenzură care au dărâmat guverne în România (Libertatea)

România a consemnat în cei peste 35 de ani de democrație post-1989 un număr de șase moțiuni de cenzură care au trecut la vot și au dus la demiterea unor cabinete, două de stânga și patru de dreapta.

Este vorba de guvernele Boc, Ungureanu, Grindeanu, Dăncilă, Orban și Cîțu, iar cea împotriva lui Ilie Bolojan are toate șansele să treacă marți, 5 mai 2026, la vot, având 253 de semnături, peste numărul de 233 necesar pentru căderea Executivului.

Libertatea a analizat cursul oficial leu-euro din ziua adoptării moțiunilor și pe cel din ziua următoare și le-a comparat cu cele publicate de Banca Națională a României (BNR) cu două săptămâni dinaintea votului în Parlament, pentru a surprinde efectele.

Cea mai mare scădere consemnată de moneda națională în jurul unei moțiuni de cenzură a fost de 1.05%. Chiar dacă un procent pare puțin, trebuie menționat că la casele de schimb valutar cursul este mai mare decât cel oficial, iar scăderea i-a afectat în acel moment foarte mult pe cei cu rate în euro la bănci.

Val de indignare la postarea lui Nicușor Dan din Croația: „Iohannis, mediatorule cum e?” (Libertatea) - Cândva unul dintre cei mai influenți lideri PSD, sociologul Alin Teodorescu vorbește despre miza reală din spatele moțiunii de cenzură, dar și ce ar putea face Nicușor Dan (HotNews) - Petrişor Peiu, arhitectul tehnic al moţiunii de cenzură AUR-PSD împotriva Guvernului Bolojan, deţinea la finalul lui 2024 un portofoliu bursier de 1,5 milioane de euro, cu poziţii majore la Banca Transilvania, Petrom şi Romgaz (ZF) - INVESTIGAȚIE / O firmă din holdingul Nordis a proiectat vila lui Sorin Grindeanu din Dumbrăvița, Timiș / Liderul PSD: ”Nu am făcut afaceri cu Nordis, e treaba contractorilor” / Cum arată vila de 700 de metri pătrați, imagini la zi – FOTOGALERIE (G4Media)

INTERVIU. Cândva unul dintre cei mai influenți lideri PSD, sociologul Alin Teodorescu vorbește despre miza reală din spatele moțiunii de cenzură, dar și ce ar putea face Nicușor Dan: „Dar nu oricine este Traian Băsescu…” (HotNews)

„PSD nu mai este demult – încă din vremea lui Victor Ponta – un partid de centru-stânga. Acum PSD este la dreapta centrului, iar AUR este la centrul dreptei. De ce nu s-ar uni?”, întreabă într-un interviu pentru publicul HotNews, sociologul Alin Teodorescu, fondatorul institutului de sondare IMAS şi unul dintre „arhitecții intelectuali” ai PSD în anii 2000.

O coaliție PSD–AUR nu este deloc improbabilă, în ciuda declarațiilor publice, crede Teodorescu.

El spune că președintele Nicușor Dan ar putea încerca să construiască o majoritate, dar „nu oricine este Traian Băsescu”.

„AUR învață oportunismul. Lecție la care unii șefi din PSD sunt profesori emeriți”, mai spune Teodorescu.

Sociologul Alin Teodorescu susţine că presiunea asupra premierului Ilie Bolojan vine din interiorul unui sistem alimentat ani la rând prin programe precum „Anghel Saligny”, iar cei care îi cer plecarea nu sunt dispuși să preia integral responsabilitatea guvernării într-o perioadă dificilă, ci doar reluarea acestor fluxuri.

În același timp, Teodorescu crede că depunerea moţiunii este și un semn al derutei din PSD: o acțiune lansată fără o alternativă clară de guvernare, cu mesaje contradictorii despre relația cu AUR și cu teama de alegeri anticipate.

Analiză: Umilirea lui Nicușor Dan și ce (mai) vrea PSD (DW)

Social-democrații au pregătit minuțios umilirea lui Nicușor Dan și au anunțat moțiunea de cenzură comună cu AUR în timp ce președintele încerca să găsească o soluție de ieșire din criză cu PSD, PNL, UDMR, USR. Nicușor Dan a fost lăsat în ofsaid pentru a înțelege că a pierdut controlul jocului și că de-acum noua majoritate va face regulile.

Moțiunea de cenzură prin care trebuie dat jos Ilie Bolojan seamănă cu o declarație de război împotriva forțelor democratice: fie se dau la o parte din calea intereselor social-democraților, fie vor fi măturate de noua majoritate. Asocierea cu AUR e de conjunctură, susține liderul PSD, Sorin Grindeanu, insistând că vrea să guverneze cu același arc guvernamental. Totuși PNL și USR au anunțat că nu se mai întorc într-un executiv din care face PSD. Vor fi probabil presiuni, inclusiv dinspre Bruxelles ca liberalii și Uniunea Salvați România să facă un cabinet cu PSD: doar așa pot fi ținuți social-democrații sub control, iar radicalii în afara puterii.

Nicușor Dan ar putea fi suspendat de majoritatea care pregătește debarcarea lui Ilie Bolojan.

Integral pe pagina DW.

Val de indignare la postarea lui Nicușor Dan din Croația: „Iohannis, mediatorule cum e?” (Libertatea)

Postarea lui Nicușor Dan din Croația a iscat un val de indignare pe Facebook. Românii îi reproșează șefului statului că nu a făcut nimic pentru a stopa criza politică. „Sunteți o mare dezamăgire pentru toți votanții dumneavoastră”, i-a transmis o internaută.

Președintele a anunțat pe pagina sa de Facebook că „astăzi, la Dubrovnik, în marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări, România a înregistrat pași importanți pentru dezvoltarea economiei sale și pentru consolidarea cooperării regionale”.

Libertatea scrie că postarea a enervat internetul, iar sutele de mesaje primite de președintele României nu au fost deloc prietenoase: „România și Ilie Bolojan au nevoie de tine acasă. Cred că e timpul să terminăm cu medierea și să îți aduci aminte cine și de ce te-a votat. Altfel vei deveni parte din visul urat care ni se pregătește. Și nu, nimeni în afară de PSD nu vrea un tehnocrat sau un alt liberal”.

Petrişor Peiu, arhitectul tehnic al moţiunii de cenzură AUR-PSD împotriva Guvernului Bolojan, deţinea la finalul lui 2024 un portofoliu bursier de 1,5 milioane de euro, cu poziţii majore la Banca Transilvania, Petrom şi Romgaz (ZF)

Ziarul de business s-a uitat peste cea mai recentă declaraţie de avere a senatorului AUR depusă pe 27 decembrie 2024 - la 30 de zile de la numirea în funcţie. Portofoliul său de acţiuni şi titluri listate atunci la Bursa de Valori Bucureşti atingea o valoare declarată de aproximativ 7,5 milioane de lei. De atunci, indicele BET al bursei de la Bucureşti a înregistrat un avans de aproximativ 60% în cursul anului 2025, urmat de un plus de circa 20% de la începutul lui 2026. 

Dacă Peiu şi-a menţinut poziţiile fără modificări semnificative, valoarea de piaţă a portofoliului ar putea depăşi în prezent 10 milioane de lei – aproape dublu faţă de valoarea declarată. 

Peiu face parte din Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat, reamintește ZF. 

Aceeași publicație observă că  PSD şi AUR au strâns majoritatea necesară pentru moţiunea împotriva cabinetului condus de Ilie Bolojan. Votul decisiv este programat pentru 5 mai. Dacă Executivul cade, urmează interimat, negocieri pentru o nouă majoritate şi un nou test pentru economie. Miza reală: cine preia puterea şi ce măsuri poate lua rapid pentru a accelera creşterea economică.

INVESTIGAȚIE / O firmă din holdingul Nordis a proiectat vila lui Sorin Grindeanu din Dumbrăvița, Timiș / Liderul PSD: ”Nu am făcut afaceri cu Nordis, e treaba contractorilor” / Cum arată vila de 700 de metri pătrați, imagini la zi – FOTOGALERIE (G4Media)

Familia liderului PSD Sorin Grindeanu își construiește o casă în comuna Dumbrăvița, lipită practic de orașul Timișoara. Imobilul (fotografii cu stadiul la zi al construcției) a fost proiectat de firma Addicted Evolution SRL, care s-a numit până în 2022 Nordis Arhitectură și care are aceiași acționari ca Nordis Grup. Informația apare în documentele de urbanism eliberate de primărie pentru familia Grindeanu, în mai 2023.

DIICOT investighează Nordis Group pentru înșelăciune, spălare de bani și constituirea unui grup infracțional organizat. G4Media a scris în exclusivitate despre lideri PSD – Grindeanu, Ciolacu, Simonis – care au călătorit, în 2022, în avioane închiriate de grupul imobiliar Nordis în Monaco, în Franța și în Spania la campionate de formula 1 sau de fotbal.

G4Media l-a întrebat pe Sorin Grindeanu cum a ajuns să colaboreze cu firma Addicted Evolution, fostă Nordis Arhitectura. ”Nu am contract cu nicio firmă din grupul Nordis sau afiliat acestuia”, a declarat Sorin Grindeanu pentru G4Media. „Am contract cu doi antreprenori generali care se ocupă de toată construcția. Ei, la rândul lor, e posibil să fi încheiat contracte de servicii cu acea firmă”, a adăugat el.

Momentul adevărului: băieții deștepți din energie și din companiile de stat s-au aliniat în spatele PSD și AUR pentru a-l da jos pe Bolojan (G4Media) - Vagon cu Grindeanu, locomotivă cu Bolojan (SpotMedia) - Ce poate face în realitate Nicușor Dan în fața unei majorități PSD-AUR. Un fost președinte al CCR lămurește teoria în care președintele poate respinge doar o singură propunere de premier (HotNews) - Situație unică: toată lumea în opoziție, nimeni la putere (Republica)

Momentul adevărului: băieții deștepți din energie și din companiile de stat s-au aliniat în spatele PSD și AUR pentru a-l da jos pe Bolojan (G4Media)

A venit și momentul adevărului pe care PSD a tot căutat să-l evite: alianța pe față cu AUR pentru a-l da jos, prin moțiune de cenzură, pe Ilie Bolojan de la șefia Guvernului. Dacă vă întrebați de ce o fac, răspunsul l-au dat deja public liderii celor două partide, Sorin Grindeanu și George Simion. Este vorba despre privatizarea parțială a companiilor de stat. Pentru PSD, aceasta reprezintă baza de putere și de afaceri a partidului. Pentru AUR, o bornă ideologică importantă din narativul „nu ne vindem țara străinilor”.

Al doilea motiv de front comun anti-Bolojan: afacerile din energie. Despre asta nu mai vorbesc liderii PSD public, pentru că o parte dintre ei sunt profund implicați în ele. Iar în spatele lor sunt „băieții deștepți” din energie, atacați constant de premierul Ilie Bolojan.

Pe scurt, moțiunea de cenzură anunțată luni dimineața, intempestiv, de PSD și AUR reprezintă expresia sistemului antireformist de putere care conduce România de 35 de ani, scrie jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă.

Vagon cu Grindeanu, locomotivă cu Bolojan (SpotMedia)

Politica românească a pierdut de mult orice urmă de rațiune. Dacă te uiți la declarația lui Marin Neacșu, fost vicepremier din partea PSD și negociatorul partidului cu AUR pentru scrierea și depunerea moțiunii de cenzură, și apoi la declarația lui Sorin Grindeanu, liderul social-democraților, arată ca și cum ar fi fost făcute de oameni din partide diferite.

Neacșu vorbește despre primul pas pentru formarea unei majorități parlamentare cu extremiștii de la AUR, iar Grindeanu îl contrazice, spunând că scopul este doar demiterea premierului Ilie Bolojan.

În toată această acțiune, aparent lipsită de logică, se ascunde o anume disperare a PSD de a nu-și pierde privilegiile și accesul la resursele publice, amenințate de reforme și, mai ales, de atitudinea principială a premierului.

Jurnalistul Emilian Isăilă consideră că AUR nu urmărește să ajungă la guvernare. Nu vrea să se erodeze la putere alături de social-democrați, care au majoritatea opiniei publice împotriva lor. Reamintim că, la alegerile din 2024, PSD a obținut 22,3% din voturi. 

Formațiunea condusă de Simion urmărește să se proiecteze în ochii electoratului ca o forță politică capabilă să dărâme un guvern.

Până acum, președintele nu dă semne că poate controla criza politică, dar o sursă apropiată de Palatul Cotroceni a declarat pentru Spotmedia.ro că Nicușor Dan a abordat-o ca „o problemă de matematică”, orice ar însemna acest lucru. În zilele următoare va fi mai clar dacă va reuși să rezolve ecuația complicată a realității românești.

Ce poate face în realitate Nicușor Dan în fața unei majorități PSD-AUR. Un fost președinte al CCR lămurește teoria în care președintele poate respinge doar o singură propunere de premier (HotNews)

Președinții României au respins, până în prezent, două propuneri de premier care aveau în spate o majoritate politică. Traian Băsescu nu a ținut cont de majoritatea formată, în 2009, pentru propunerea Klaus Iohannis premier. Al doilea moment s-a petrecut în 2017, când Sevil Shaidehh, susținută de o majoritate parlamentară, nu a fost acceptată de președintele Iohannis.

Ce se întâmplă dacă o majoritate parlamentară îi propune președintelui Dan un premier, în cazul în care Guvernul Bolojan este demis prin moțiune de cenzură?

„Președintele nu este obligat să îl propună pe premierul dorit de o majoritate parlamentară. El este obligat să facă consultări la Cotroceni și el hotărește mai departe. Nu este obligat să îl pună pe cel pe care îl propune majoritatea. Nu este sancționabil refuzul de a-l numi pe cel care îl dorește o majoritate parlamentară”, a declarat pentru HotNews Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale.

În acest caz nu se aplică regula pentru înlocuirea unui ministru, care, potrivit deciziilor CCR, trebuie să fie o singură dată și motivată.

Poate forța o nouă majoritate suspendarea președintelui?

„Nu îl pot suspenda pe președinte pentru că refuză o propunere, nu este o încălcare gravă a Constituției. Aceasta nu este o faptă gravă pentru că nu are această obligație. Dacă nu există un partid care are majoritate în Parlament, președintele decide”, a explicat Augustin Zegrean.

PSD și PSD hardcore (AUR) bat ultimul cui în timida încercare de reformă a statului român. Urmează o notă de plată foarte scumpă (PressOne)

Măștile străvezii au căzut în sfârșit: PSD a decis că apărarea intereselor mafiote este mult mai importantă decât orice palmă peste mână dată de la Bruxelles și a oficializat ceea ce știam deja de foarte multă vreme: AUR nu e altceva decât creația scăpată de sub control a unui partid așa-zis social-democrat care dorea să fie „spălat” în fața Europei.

Problema PSD este că acest pui toxic al său s-a făcut mare, sensibil mai mare decât părintele său. Singura modalitate prin care-și poate păstra intact sistemul mafiot prin care a căpușat și sufocat statul român la toate nivelurile este atragerea AUR în același joc de alianță de interese pe care a practicat-o cu brio și cu PNL.

Un joc din care PSD speră să iasă întărit.

Adrian Mihălțianu avertizează pe pagina PressOne că peste 10 miliarde de euro vor fi aproape sigur pierdute. O sumă colosal de mare față de care PSD și AUR ridică din umeri - beneficiile lor și ale fiefurilor lor de pe urma acestor bani sunt aproape zero.

Ce urmează? Foarte probabil: un scenariu mai rău decât al Greciei, în care România e retrogradată la stadiul de junk pe piețele financiare, miliarde de euro din bani europeni sunt pierdute, capacitatea de a se împrumuta este din ce în ce mai scăzută, leul este devalorizat, iar presiunea din partea unei populații care a fost păcălită cu un trai mai îndestulat decât îi permitea productivitatea sa reală va mări exponențial instabilitatea politică.

Doar un miracol mai poate opri această dinamică autodistructivă. Iar un context geopolitic propice pentru astfel de miracole nu este.

Situație unică: toată lumea în opoziție, nimeni la putere (Republica)

PNL spune că va trece în opoziție, dacă este dat jos guvernul Bolojan prin moțiune de cenzură, sub nicio formă nu va mai alege drumul alături de PSD.

PSD spune că, după ce dă jos guvernul Bolojan, nu are o problemă să rămână în opoziție, în cazul în care nu se reface „alianța pro-europeană”.

USR spune că, dacă pică executivul Bolojan, nu se mai vede la masă cu PSD și că urmează calea opoziției.

UDMR spune că va rămâne în opoziție dacă se va pune problema să sprijine un guvern din care să facă parte partidele naționalist-extremiste.

AUR spune că nu are o problemă să rămână în opoziție.

Vom fi unici pe globul pământesc.

Vom avea toate partidele în opoziție și pe nimeni la putere, consemnează Alex Livadaru, autor fondator Republica.

Ludovic Orban: PSD va pica între scaune în cazul alegerilor anticipate - Interviu video (SpotMedia) - Un premier tehnocrat ar însemna înfrângerea lui Bolojan în fața PSD ANALIZĂ (Cotidianul) - Criza din buzunar, dincolo de politică. Avertismentul unui român care a fost șef la Ikea și Hornbach: „Consumatorul nu mai duce prețul” (HotNews) - Salariile din România – încetinire dură a creșterilor în 2025, după ”festivalul” de campioană în UE din 2024 (CursDeGuvernare) - 40 de ani de la Cernobîl. Cum a gestionat regimul comunist din România dezastrul nuclear care a schimbat lumea: „Dispunem de tot ce este necesar” (Libertatea)

Nicuşor Dan se întâlneşte din noul luni, cu liderii partidelor pro-europene. Pe masa discuţiilor, programele SAFE şi PNRR. „Îmi voi exercita în continuare rolul de mediator” (Adevărul)

Luni, 27 aprilie, la Palatul Cotroceni, au loc noi consultări ale preşedintelui Nicuşor Dan cu liderii partidelor pro-europene, pentru o discuție axată pe implementarea unor proiecte considerate esențiale pentru România, respectiv programul SAFE și Planul Național de Redresare și Reziliență, informează Adevărul.

Anunțul a fost făcut duminică de Administrația Prezidențială, care a precizat că la întâlnire vor participa liderii Partidului Social Democrat, Partidului Național Liberal, Uniunii Salvați România, Uniunii Democrate Maghiare din România, precum și reprezentantul Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Noua întâlnire are loc după ce șeful statului a semnat demisiile miniștrilor PSD și documentele prin care au fost desemnați miniștrii interimari, în urma ieșirii social-democraților de la guvernare şi retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan.

În încercarea de a limita efectele acestei crize politice, Nicușor Dan a organizat și miercurea trecută o primă rundă de consultări cu partidele din coaliție. La finalul acelei întâlniri, președintele a transmis că partidele participante au reafirmat angajamentul față de direcția pro-occidentală a României și disponibilitatea de a colabora pentru proiectele importante ale statului.

Ludovic Orban: PSD va pica între scaune în cazul alegerilor anticipate - Interviu video (SpotMedia)

Cel care l-a susținut pe Nicușor Dan în momente critice din cariera sa politică, la alegerile pentru Primăria București, dar și la cele prezidențiale, a devenit un critic al acestuia, considerând că întreaga responsabilitate pentru actuala criză politică vine din faptul că șeful statului vrea îndepărtarea actualului prim-ministru.

Fostul lider PNL consideră că, prin atitudinea sa, președintele României a încurajat PSD să-l atace pe Ilie Bolojan și să rupă coaliția de guvernare.

A mai spus că nu e posibil ca după ce l-ai folosit în campania electorală prezidențială, promițând că ți-l dorești prim-ministru, să nu-l susții în niciun fel după ce ai ajuns la Palatul Cotroceni.

Interviul video cu Ludovic Orban este pe pagina SpotMedia.

Un premier tehnocrat ar însemna înfrângerea lui Bolojan în fața PSD ANALIZĂ (Cotidianul)

Președintele va apela la varianta unui premier tehnocrat doar ca ultim resort în contextul crizei politice, au declarat surse politice. Premierul tehnocrat ar fi o vulnerabilitate pentru însuși șeful statului, pentru că fiind neasumat de partide, vina pentru greșelile Guvernului ar pica pe președinte. Mai mult, nominalizarea unui tehnocrat ar putea fi percepută drept o „implicare în paternitatea actului de guvernare”, un fel de „Guvernul meu” pe modelul Klaus Iohannis. În plus, această alternativă ar însemna și înfrângerea lui Ilie Bolojan și câștigul PSD care și-ar atinge obiectivul de a scăpa de el. Cotidianul a analizat ipoteza unui premier tehnocrat cu Adrian Zăbavă, consultant politic.

Criza din buzunar, dincolo de politică. Avertismentul unui român care a fost șef la Ikea și Hornbach: „Consumatorul nu mai duce prețul” (HotNews)

Vânzările de retail au scăzut cu 9,1% în ianuarie 2026. Jumătate din România cumpără doar când e reducere. Ce face cealaltă jumătate? Și ce se întâmplă pe piața cumpărăturilor, care sunt cele mai noi mișcări ale firmelor, cele care ne impactează pe toți, totul într-un dialog cu Cristian Stoicescu, manager cu peste 12 ani de experiență în mari companii de retail, astăzi consultant.  

Consumatorul român a ajuns în punctul în care nu mai poate absorbi prețurile la mâncare. Și atunci o parte din inflație nu se mai duce în raft: rămâne în buzunarul retailerului, micșorându-i marja de profit. Magazinul plătește diferența.

„Nu mai reușești să transferi tot costul”, explică Stoicescu. „Consumatorul nu mai duce prețul.”

Asta e expresia pe care o folosește des: nu mai duce. Ca și cum prețul ar fi o greutate fizică, un sac pe care oamenii îl cară din magazine spre case, iar sacul a devenit prea greu.

Nealimentarele au pierdut 11,3%.

Carburanții 13,8%.

Alimentele 3,9%. 

Altfel formulat: oamenii cumpără strict ce pun pe masă. Tot ce poate fi amânat – electrocasnice, haine, piese auto – se amână.

Integral, pe HotNews.ro.

Salariile din România – încetinire dură a creșterilor în 2025, după ”festivalul” de campioană în UE din 2024 – Stagnarea vine din sistemul public – Vecinii noștri au creșteri mai ponderate, dar mai previzibile și sigure (CursDeGuvernare)

Se reduce distanța dintre veniturile salariale din sistemul public și cele din economia reală – dar salariile din sistemul bugetar rămân cu 9% mai mari decât cele din companiile private

Majoritatea salariilor sunt concentrate în zona de jos a intervalului – aproximativ 58% din totalul angajaților sunt plătiți cu salarii nete mai mici decât 4.100 lei, iar o parte semnificativă dintre aceștia (33%) au salarii apropiate de salariul minim net pe economie.

Doar 8% sunt peste 9.400 lei.

Numai 3% depășesc 14.600 lei, consemnează CursDeGuvernare.

40 de ani de la Cernobîl. Cum a gestionat regimul comunist din România dezastrul nuclear care a schimbat lumea: „Dispunem de tot ce este necesar” (Libertatea)

S-au împlinit 40 de ani de la cel mai grav dezastru nuclear din istoria civilă, explozia unui reactor de la centrala Cernobîl, o combinație tragică de erori umane și deficiențe de proiectare care a schimbat cursul istoriei și percepția asupra energiei atomice. 

Dezastrul a avut loc în noaptea de 26 aprilie 1986, la ora 1:23.

Libertatea reamintește că Nicolae Ceaușescu a convocat Comitetul Politic Executiv al Comitetului Central al PCR într-o şedinţă de urgenţă, la data de 1 mai 1986, pentru a discuta despre efectele catastrofei în România și a transmis la început următorul mesaj: „Am convocat această şedinţă în legătură cu avaria de la Centrala atomoelectrică de la Cernobîl, de la sovietici. Începând din noaptea aceasta, s-a creat o situaţie proastă pentru ţara noastră. Prin schimbarea direcţiei vântului, au crescut mult, în diferite zone, radiaţiile”. 

Pătrunderea norului radioactiv pe teritoriul ţării noastrea avut loc în trei etape: 1-2 mai, 3-4 mai şi, respectiv, 5-6 mai.  

„Contaminarea cea mai mare s-a produs datorită norului din 3-4 mai, care a pătruns din N-E şi a urmat lanţul Carpaţilor Orientali şi Meridionali, în special în zona sudică. Depunerile atmosferice au prezentat valori, în anul 1986, cu peste 3 ordine de mărime mai mari comparativ cu perioada pre-Cernobîl. Media valorilor Cs-137 în depuneri ajunge abia în 1993 cu un ordin de mărime peste cea din 1985 datorită acțiunii de antrenare a prafului contaminat de pe sol și revenirii sub formă de depuneri”, susține biologul Ion Chiosilă în lucrarea publicată în 2016.