Revista presei românești

Afacerea „Pozele Elenei Lasconi” din campania prezidențială: procurorii au ajuns, deocamdată, doar la plevușcă (G4Media) - Nicușor sau Crin? Cine a avut interesul să arunce poze trucate în campanie. Și cui i-a folosit (Cotidianul) - Ce televiziuni şi-au mai pierdut licenţa din cauza neplăţii amenzilor, în afară de Realitatea Plus (Pagina de media) - Din sărăcie lucie, în legendă. Viața lui Mircea Lucescu: de la un colț de pâine împărțit la cinci, la recunoaștere internațională (Adevărul)

Afacerea „Pozele Elenei Lasconi” din campania prezidențială: procurorii au ajuns, deocamdată, doar la plevușcă (G4Media)

Ancheta declanșată de DIICOT acum un an și care vizează fotografiile cu Ponta-Coldea-Nicușor Dan, publicate de Elena Lasconi în campania prezidențială din 2025, nu a ajuns încă la cei care au comandat și finanțat operațiunea de intoxicare pusă la cale cu doar trei zile înainte de primul tur, arată o ordonanță a procurorilor emisă acum cinci zile.

Continuarea pe pagina G4Media.

Nicușor sau Crin? Cine a avut interesul să arunce poze trucate în campanie. Și cui i-a folosit (Cotidianul)

Două firme de producție media s-au ocupat de producerea lor, cu actori și o casă închiriată de pe Airbnb, arată date din dosarul DIICOT aflate de G4Media. 

Dar numele firmelor, ale actorilor, fotografilor și operatorilor care ar fi lucrat la operațiune nu lămuresc problema de fond. 

Varianta 1. Nicușor Dan, beneficiar.  

Nicușor Dan a fost incontestabil marele câștigător al scandalului. Fotografiile realizate rudimentar nu au convins opinia publică. S-au întors împotriva Elenei Lasconi care a pierdut procente în favoarea lui Nicușor Dan. Atât cât să-l bată pe Crin Antonescu și acesta din urmă să nu intre în turul doi.  Aproape că îți vine să spui: E străveziu!

Exact acest lucru poate ridica mari semne de întrebare. Cum ar fi putut cineva care vrea să-l ajute pe Nicușor Dan să lase atâtea urme care să ducă exact la oamenii lui Nicușor Dan? Operatorii lucrau cu Nicușor Dan, firma de producție media avea contracte cu primăria condusă de el. Pe contractul cu această companie apare semnătura consilierei lui, atrage atenția jurnalista Alina Manolache în editorialul Cotidianul. 

Varianta 2. Crin Antonescu, beneficiar.

Alăturarea cu Florian Coldea lovea în doi iepuri dintr-o lovitură. Victor Ponta îi fura voturile de la PSD, Nicușor Dan de pe dreapta. Dacă operațiunea ar fi mers impecabil, teoretic Nicușor Dan și Victor Ponta riscau să fie făcuți knockout. 

Practic, nu s-a întâmplat așa. Fotografiile realizate neglijent au fost imediat desființate de specialiști.

În Cotidianul puteți citi și declarația lui Lasconi la DIICOT. Cine sunt sfetnicii cu care a decis să publice pozele false.

„Apreciez că este posibil ca persoane din anturajul politic al lui Nicușor Dan să îmi fi transmis aceste fotografii”, susține Elena Lasconi în fața procurorilor DIICOT, potrivit unei declarații consultate de Cotidianul.

Cotidianul publică în exclusivitate stenograme din declarația Elenei Lasconi, dată în fața procurorilor DIICOT, cu privire la pozele trucate cu Nicușor Dan, Florian Coldea și Victor Ponta, distribuite de Lasconi, candidata USR la prezidențialele din 2025, pe 1 mai, cu trei zile înainte de turul 1. Potrivit documentelor consultate, fosta șefă USR explică modul în care a intrat în posesia imaginilor cu cei trei și cum acestea au ajuns să fie diseminate pe Facebook, după ce s-a sfătuit cu Ioana Răduca și Liviu Popescu, consilierii săi din acea perioadă.

UE sparge secretul contractelor PSD cu presa și propaganda: 2,6 milioane lei în două luni din 2026. Cine primește banii (Snoop)

PSD cheltuiește lunar sute de mii de euro din bani publici pentru promovare în presă, însă refuză de peste șase ani să ofere informații despre contracte. În 2026, o directivă a Uniunii Europene a forțat apariția unor detalii despre aceste plăți. Deși au promis transparență, lideri ai partidului, inclusiv Sorin Grindeanu și Marcel Ciolacu, au invocat ulterior „clauze de confidențialitate”.

Partidele nu au contracte cu televiziunile în afara campaniilor electorale, dar au cu site-urile acestora, scrie Snoop.ro.

Site Antena3.ro – 90.750 de euro pentru 47 de articole.

Realitatea.net – contract de 60.500 de euro pe lună.

Gândul – Budeanu încasează 60.000 de euro de la PSD

Alte publicații: Evenimentul Zilei, Știri pe surse, RTV, Mediaflux. 

Ce televiziuni şi-au mai pierdut licenţa din cauza neplăţii amenzilor, în afară de Realitatea Plus (Pagina de media)

Realitatea Plus şi-a pierdut licenţa după o decizie în unanimitate a CNA. Motivul? Postul nu a făcu dovada plăţii unor amenzi mai vechi, din anul 2024, care se ridicau la peste 600.000 de lei. 

Interesant este că din discuţiile de la CNA a reieşit că televiziunea făcuse dovada plăţilor amenzilor pe care le primise în anul 2025, dar nu şi pentru cele mai vechi, din anul 2024. 

La începutul anului 2025, CNA lua o decizie-şoc: trei dintr-o lovitură.

Forul audiovizual decidea retragerea licenţelor Global News, Linkpress TV şi Melos TV. Toate trei aveau amenzi neplătite de luni de zile şi nu au făcut dovada achitării lor.

Televiziunea lui Dan Diaconescu, OTV, a fost prima care şi-a pierdut licenţa din cauza neplăţii amenzilor. Postul a rămas fără licenţă în ianuarie 2013 pentru amenzi neplătite din 2009, reamintește Pagina de media. 

Din sărăcie lucie, în legendă. Viața lui Mircea Lucescu: de la un colț de pâine împărțit la cinci, la recunoaștere internațională (Adevărul)

După mai bine de o săptămână chinuitoare pentru fotbalul românesc, Mircea Lucescu a plecat să antreneze îngerii. Legendarul tehnician rămâne un model pentru toți, viața sa fiind un exemplu atât pentru generațiile de fotbaliști, cât și pentru ceilalți conaționali.

Copilăria grea, dominată de neajunsuri, l-a determinat pe Mircea Lucescu să-și dorească mereu mai mult și mai mult. A rezultat o carieră fabuloasă, atât ca fotbalist, cât și ca antrenor. 

Citiți mai mult în Adevărul.

Il Luce. Maestrul (Gazeta Sporturilor)

Publicația readuce în prim plan portretul video pe care l-a realizat pentru Il Luce la 80 de ani. Este un documentar extins în care Gazeta a atins TOATE marile falii din cariera lui Mircea Lucescu, de la epoca anilor '80, cu Dinamo și echipa națională, trecând spre epoca italiană și ajungând până la perioadele prolifice de la Galatasaray, Beșiktaș și Șahtior Donețk.

Jurnaliștii au realizat un interviu exhaustiv cu Mircea Lucescu, de 4 ore, pe care l-au îmbogățit cu mărturii-conexe de la nume precum Sabău, Andone, Răzvan Raț, Gheorghe și Ianis Hagi, Răzvan Lucescu, Ionuț Lupescu, Răducioiu, Lobonț, Darijo Srna, George Copos, precum și o serie de jucători-surpriză.

Valul de concedieri din 2026 mătură România. Marile companii care au început deja disponibilizările masive (Adevărul) - Procurorii cu avize negative de la CSM pentru conducerea parchetelor, reaudiați azi la Ministerul Justiției. Ce le-a reproșat CSM și ce urmează (HotNews) - Cum a cumpărat Viktor Orbán sufletul maghiarilor ardeleni (DW) - De ce este atât de mare interesul în România pentru alegerile din Ungaria? (ZF)

SURSE PSD îl vrea premier pe Cătălin Predoiu și mai multe ministere pentru USR (Cotidianul)

Codidianul a scris încă din luna ianuarie că președintele PSD Sorin Grindeanu ar ceda șefia Guvernului pentru PNL până în decembrie 2028, cu condiția ca liberalii să-l răstoarne pe premierul Ilie Bolojan. Planul este reluat în forță în aceste zile.

Liderii PSD și-ar dori ca liberalul Cătălin Predoiu să preia șefia Guvernului, dacă reușesc să-l răstoarne pe Ilie Bolojan. De asemenea, Sorin Grindeanu le-a transmis din nou liberalilor că e dispus să renunțe la rotativa guvernamentală, dacă PNL îl forțează pe Bolojan să demisioneze, susțin surse politice pentru Cotidianul.

În plus, PSD nu doar că acceptă să guverneze în continuare cu USR, dar oferă chiar mai multe ministere formațiunii conduse de Dominic Fritz. Cotidianul a scris încă din luna ianuarie de planurile PSD privind înlăturarea premierului Bolojan. Negocierile pentru funcția de prim-ministru au fost redeschide în contextul referendumului intern pe care PSD îl va organiza pe data de 20 aprilie. Rezultatul e dinainte cunoscut: „Jos, Bolojan!”. PSD și PNL așteaptă un semnal de la Cotroceni, care întârzie să apară.

Valul de concedieri din 2026 mătură România. Marile companii care au început deja disponibilizările masive (Adevărul)

Piața muncii din România traversează o perioadă de ajustare, marcată de concedieri în mai multe sectoare-cheie, şi nu neapărat din cauza unei crize generalizate, cât din nevoia de recalibrare economică.

Cel mai vizibil impact se resimte în industria auto și în lanțul de furnizori. Companii precum Dacia, parte din Renault Group, au anunțat programe de plecări voluntare care pot ajunge la aproximativ 1.000–1.200 de angajați.

În ansamblu, industria auto este cea mai afectată de disponibilizări, pe fondul scăderii cererii externe și al tranziției către electrificare.

În industria grea și chimică, situația este dominată de cazul Azomureș, unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din România. Aici, opririle de producție cauzate de costurile ridicate la energie au dus la trimiterea în șomaj tehnic a unui număr semnificativ de angajați și colaboratori, existând scenarii care pot implica până la câteva mii de persoane afectate. 

Recent, sindicatul de la Combinatul Azomureș anunța că aproximativ 2.500 de angajați riscă să-și piardă locurile de muncă.

Concedieri sunt și în IT și servicii, mai scrie Adevărul, iar în sectorul financiar-bancar, schimbările sunt mai degrabă structurale decât conjuncturale.

Procurorii cu avize negative de la CSM pentru conducerea parchetelor, reaudiați azi la Ministerul Justiției. Ce le-a reproșat CSM și ce urmează (HotNews)

Cristina Chiriac, propunerea pentru procuror general al României, Marinela Mincă, propusă adjunctă a șefului DNA, și Gill-Julien Grigore-Iacobici, propunerea de adjunct al șefului DIICOT, susțin un nou interviu în fața comisiei Ministerului Justiției. Procedura este obligatorie pentru că au primit aviz negativ de la CSM. După reaudiere, ministrul Justiției va decide dacă va renunța la aceste candidaturi sau va merge mai departe cu propunerile la președintele Nicușor Dan, care va avea ultimul cuvânt. 

Doar trei dintre cei opt candidați propuși de ministrul PSD Radu Marinescu pentru conducerea marilor parchete au primit aviz favorabil de la CSM: Viorel Cerbu (pentru funcția de procuror- șef al DNA), Codrin Miron (procuror-șef DIICOT) și Marius-Ionel Ștefan (procuror-șef adjunct al DNA), reamintește HotNews.

În cazul fostului șef al DNA Marius Voineag  și fostului procuror general Alex Florența, propuși pentru funcțiile de adjunct la Parchetul General, respectiv DIICOT, procurorii din CSM nu s-au putut pune de acord asupra unui aviz, fiind egalitate la vot. Ei nu vor fi însă reaudiați la Ministerul Justiției. „Dacă în termenul de 30 de zile se va menține situația de egalitate, Ministerul Justiției poate asimila paritatea la vot cu lipsa avizului consultativ și poate trimite propunerile către președinte fără acest aviz”, au explicat reprezentanți ai CSM.

Cum a cumpărat Viktor Orbán sufletul maghiarilor ardeleni (DW)

Ungurii din Transilvania cu tot cu elitele lor politice merg pe mâna lui Viktor Orbán la alegerile care vor avea loc duminică, 12 aprilie.

Maghiarii din Transilvania au primit sub guvernările lui Viktor Orbán nu doar atenție și bani din partea Budapestei, ci pentru prima dată după al Doilea Război Mondial au redevenit parte a națiunii ungare extinse. 

Viktor Orbán se află la putere de 16 ani și pentru prima dată poziția lui e zdruncinată serios. Conservatorul pro-european, Péter Magyar e de mai multă vreme pe un trend crescător și încearcă să-i ia locul mentorului său, lângă care a crescut politic, dar de care s-a despărțit în 2024.

DW reamintește că din 2022, Comisia Europeană i-a blocat Budapestei circa 30 de miliarde de euro, din cauza încălcărilor statului de drept. Politicile sociale naționaliste care îi încântau pe alegătorii lui Orbán nu au mai putut fi susținute în același ritm, dar propaganda cetății asediate dă încă roade: guvernul de la Budapesta acuză Ucraina și Bruxelles-ul că vor să arunce în aer lumea și că intervin în alegerile interne din Ungaria.

Viktor Orbán poate câștiga cu votul maghiarilor din România cel mult două-trei locuri în parlamentul care are 199.

Anul trecut, de pildă, direct în bugetul de stat al Ungariei au fost prevăzuți 18 milioane de euro granturi care au ajuns la 16 companii din Transilvania.

Aritmetica sugerează că banii alocați la vedere de guvernul de la Budapesta pentru afacerile și comunitățile maghiare în ultimii 15 ani ajung la aproximativ 1,5 miliarde de euro.

Iulian Anghel, ZF: De ce este atât de mare interesul în România pentru alegerile din Ungaria? În timpul guvernării Orban, România a reuşit să depăşească Ungaria la evoluţia PIB/capita în PPS (ZF)

Chiar dacă, la nivel politic, Ungaria este privită în UE cu reticenţă, economia ţării a progresat sub Orban, citim în ZF. PIB/capita, în preţuri curente, al Ungariei, a fost, anul trecut, cu 3.000 de euro mai mare decât cel al României, deşi la PIB/capita în PPS, România stă uşor mai bine. Dar nu acest cifre captează azi interesul.

„M-ar fi mirat dacă acest interes n-ar fi existat, nu că el există”, spune analistul politic Stelian Tănase: „Credeţi că, dacă România s-ar uni cu Basarabia, nu ar apărea, imediat, cereri de unire a Transilvaniei cu Ungaria? În fond, sub diferite forme, Ungaria a stăpânit Transilvania vreme de 1.000 de ani. Transilvania este a României doar din 1918. Acesta este un nivel al interesului. Cel de-al doilea nivel ţine de însăşi transformarea lui Orban. De la imaginea unui tânăr cu vederi liberale, şcolit la Oxford, care, în 1989, cerea – a fost primul care a făcut-o - plecarea trupelor sovietice din Ungaria, la cea a unui naţionalist primitiv, antieuropean, avid de putere, capabil de orice pentru a şi-o conserva. Aceste lucruri sunt de interes. Şi în Ungaria şi în România”.

În timp ce Europa este în aşteptare, Donald Trump trage tare pentru Orban – JD Vance, vicepremierul SUA, este astăzi la Budapesta pentru a-l sprini.

Prohodul legii salarizării. Sutele de milioane de euro care s-ar putea să nu mai vină (Cotidianul) - Călin Georgescu, vinovat, dar scăpat. Cum s-a apărat statul român în fața atacului fără precedent al Rusiei (SpotMedia) - L-am găsit pe ”Nicușor Dan”, actorul din înscenarea electorală din 2025 ajunsă la DIICOT. Detalii în premieră despre membrii rețelei care este investigată de procurori (G4Media) - Scandalul concediilor medicale revine. Nu au fost aprobate nici acum: „S-au bazat că după iureșul de la început lumea uită” (HotNews)

Încă rezilienţi faţă de lumea dezlănţuită: Restructurările din companii, instalarea recesiunii şi creşterea preţului la benzină şi motorină, sărbătorite cu prosecco şi vin în weekend (Ziarul Financiar)

Când vor veni datele statistice, vom vedea că primul trimestru din acest an a fost prost din punct de vedere economic, din punct de vedere al businessului: vânzările au scăzut, ceea ce înseamnă că şi încasările s-au redus, consumul s-a redus accelerat, peste previziuni, din cauza scăderii puterii de cumpărare, adică creşterea salarială a fost extrem de redusă (3%), nereuşind să acopere creşterile de preţuri, adică inflaţia de 9% an la an, investiţiile au fost slabe, în special cele private, iar numărul de locuri de muncă a început să scadă.

Fan Courier, cel mai mare curier de pe piață, şi eMag, cel mai mare retailer online, nu sunt singurele companii care au început să-şi restructureze operaţiunile din cauza scăderii businessului, scăderii comenzilor, scăderii consumului.

În bănci se simte şi se aude un vânt rece de reduceri şi din motive de piaţă, din motive de digitalizare, automatizare şi AI.

Suntem în recesiune, dar încă nu suntem în criză.

Dar dacă vor, cei aflaţi acum la guvernare pot trimite România peste noapte într-o criză politică, economică, financiară, socială.

Jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF, observă că la polul opus, în ciuda recesiunii care câştigă teren, Calea Victoriei din Bucureşti continuă să fie plină în weekend, iar clienţii nu stau la mese şi în picioare cu o merdenea, o cafea şi o apă plată cu lămâie, ci chiar sunt şi pahare de vin sau prosecco.

La MAYFAIR 39 şi la P+1, cele mai în vogă bistrouri de pe Calea Victoriei, era full, iar lumea corporatistă se simţea bine, departe de războaie şi recesiune.

Există o anumită rezistenţă şi rezilienţă la schimbările economice şi de business, dar să vedem cât va mai ţine, dacă lucrurile nu se îmbunătăţesc, că de înrăutăţit se pot înrăutăţi peste noapte.

 

Prohodul legii salarizării. Sutele de milioane de euro care s-ar putea să nu mai vină (Cotidianul)

770 de milioane ar urma să fie pierdute de România dacă nu dă de cap noii legi a salarizării unitare, care face parte din ultima cerere de plată. Termenul-limită e 30 august, iar atitudinea guvernelor și a liderilor Coaliției e mai degrabă sceptică spre pesimistă privind îndeplinirea reformei.

Legea salarizării unitare este cea mai amânată reformă din PNRR. Pe calendarul inițial, negociat de guvernarea Cîțu cu Bruxelles-ul, legea salarizării avea ca termen-limită 30 iunie 2023. Practic, era odată cu rotativa guvernamentală. Adică tranziția de la Guvernul Ciucă la Cabinetul Ciolacu. Guvernanții și coaliția PSD-PNL au uitat voit de reformă și au încercat să evite aplicarea acesteia. Principalul argument neoficial era super-anul electoral 2024. Oficial, explicația e alta, scrie Cotidianul.

Călin Georgescu, vinovat, dar scăpat. Cum s-a apărat statul român în fața atacului fără precedent al Rusiei (SpotMedia)

Săptămâna trecută, Călin Georgescu, fostul candidat la președinție, a fost scos de sub control judiciar în urma unei decizii a Tribunalului București. El este acum liber să părăsească țara. Asta nu înseamnă că procesul de la Curtea de Apel București se suspendă. Va continua, însă, Călin Georgescu poate părăsi oricând țara în timpul judecății.

Decizia a surprins, cel puțin parțial, opinia publică, generând numeroase reacții pe rețelele sociale.

Călin Georgescu va fi găsit vinovat de acțiunile sale destabilizatoare, dar este foarte puțin probabil că va face închisoare, anticipiează Emilian Isăilă. Jurnalistul SpotMedia crede mai degrabă că Georgescu va pleca din țară. Este un agent de influență expus, care probabil știe multe și despre care alții știu la fel de multe, fiind lucruri care cu greu se pot gestiona public.

În jurul lui Georgescu a existat cu adevărat o coaliție de rețele de influență finanțate de Rusia, care urmărea impunerea sa drept președinte al României.

Georgescu a fost susținut în toate straturile sistemului instituțional și politic din țară - miniștri, parlamentari, judecători, procurori, preoți, angajați în structurile de apărare, internă și externă.

Curățarea instituțiilor, a sistemului politic și juridic de cei care l-au susținut, l-au finanțat și au primit ordine de la Moscova rămâne în continuare o provocare politică atât pentru președintele Nicușor Dan, cât și pentru premierul Ilie Bolojan. De succesul lor depind stabilitatea și viitorul pe termen scurt al României.

L-am găsit pe ”Nicușor Dan”, actorul din înscenarea electorală din 2025 ajunsă la DIICOT. Detalii în premieră despre membrii rețelei care este investigată de procurori (G4Media)

Presupusa întâlnire dintre Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea dezvăluită cu poze neclare de Elena Lasconi cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din mai 2025 a fost o punere în scenă cu persoane care au jucat rolurile celor trei personaje, au declarat pentru G4Media.ro multiple surse familiarizate cu cazul.

Potrivit acestora, operațiunea ar fi fost comandată de liberalii care îl susțineau pe Crin Antonescu în cursa prezidențială. Pe de altă parte, filmarea propriu-zisă ar fi fost executată de personaje apropiate de USR sau care apar alături de Nicușor Dan în campanie.

Persoana care a jucat rolul viitorului președinte Nicușor Dan într-o regie care a dinamitat campania electorală de dinainte de alegerile prezidențiale de anul trecut se numește Răzvan Florin Bratu și este actor în București. ”Nu cred că am voie să fac vreo declarație, având în vedere că este o investigație în curs”, a declarat Bratu pentru G4Media.ro.

El a recunoscut că a fost audiat la DIICOT și a adăugat că a fost vorba despre un job ocazional pentru care a fost angajat și că nu le cunoaște pe celelelte două persoane care au apărut în fotografii (Cristian Alexandru Năstăsoiu ca Victor Ponta și Marian Cojocaru ca Florian Coldea).

Scandalul concediilor medicale revine. Nu au fost aprobate nici acum: „S-au bazat că după iureșul de la început lumea uită” (HotNews)

Cinci categorii de români așteaptă de două luni să fie exceptați de la neplata primei zile de concediu medical. Dar promisiunile făcute public la începutul lunii februarie de Ministerul Sănătății și puse pe hârtie într-un proiect de Ordonanță de Urgență sunt în continuare neaprobate. 

Potrivit unui document obținut și consultat de HotNews, proiectul s-a blocat la Consiliul Economic și Social, în lipsa avizelor a trei membri ai Guvernului: vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și ministrul Justiției, Radu Marinescu.

„Mi se pare că se dorește ca lucrurile să rămână așa, ca această zi să rămână neplătită. Senzația mea este că asta s-a dorit”, spune, într-un dialog cu HotNews, Radu Gănescu, președintele unuia dintre cele mai mari ONG-uri de pacienți și reprezentantul acestora în Consiliul Economic și Social.

Coiful se întoarce acasă, dar misterul în jurul celui care a comandat furtul rămâne (SpotMedia) - Scandalul de la ARR. În țara cu cei mai mulți morți în accidente rutiere din Europa, șoferii profesioniști dau șpagă ca să primească atestate (PressOne)

Ce prevede OUG privind reducerea prețurilor la motorină (HotNews)

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică, joi seara, un proiect de Ordonanță de Urgență care vizează reducerea prețurilor la motorină. O măsură este scăderea nivelului accizei aplicabile motorinei standard, iar a doua este instituirea unei taxe de solidaritate asupra veniturilor excepționale obținute din comercializarea țițeiului. Cu această taxă de solidaritate Guvernul va compensa scăderea de la bugetul de stat cauzată de reducerea accizei, arată Ministerul Finanțelor.

HotNews informează că acciza scade cu 30 de bani, iar prețul la pompă cu 36 de bani/litru.

În același timp, este instituită o contribuție de solidaritate aplicabilă operatorilor economici care exploatează și/sau prelucrează țiței extras de pe teritoriul României, în situațiile în care prețul mediu lunar al țițeiului Brent depășește pragul de 70 USD/baril.

Taxa de solidaritate între 1,5% și 9,9% asupra veniturilor excepționale.

Guvernul intervine cu pipeta în criza carburanților. Expertă în energie: „Este un simulacru” (Adevărul)

Eugenia Gușilov, expert în energie, a explicat, pentru „Adevărul”, că măsura adoptată de executiv este insuficientă, având în vedere amploarea crizei cu care se confruntă România.

„30 de bani înseamnă o reducere 10% din acciză. Acciza la motorină este de 2,8 lei. Spuneți și dumneavoastră ce impact înseamnă 10%, adică reducerea accizei cu 10%? Este, să spun, un simulacru. Adică, pentru a nu fi acuzat că nu ai făcut nimic pe partea de acciză, ai redus-o cu 10%. Deci este, cum să spun, o măsură cu pipeta. Este o măsură cosmetică, deci prea puțin și, probabil, doar ca să nu fie acuzat guvernul că nu a făcut nimic pe partea de acciză”, a explicat Eugenia Gușilov.

Totodată, experta avertizează că măsura de limitare a adaosului comercial, adoptată săptămâna trecută, se aplică inegal din cauza faptului că unii comercianți dispun și de unități de rafinare.

Coiful se întoarce acasă, dar misterul în jurul celui care a comandat furtul rămâne (SpotMedia)

Autoritățile române n-au reținut pe nimeni în conexiune cu furtul valoroaselor obiecte de patrimoniu, deși investigatorii olandezi au anunțat de aproape un an că operațiunea a fost gândită și finanțată de cel puțin o persoană din România, atrage atenția pe pagina SpotMedia jurnalistul Emilian Isăilă.

În jurul orei 10.30, presa din Olanda a publicat informația că a fost găsit coiful de la Coțofenești, împreună cu două din cele trei brățări dacice, furate în data de 25 ianuarie 2025 din Muzeul Drents.

La vremea respectivă, vestea furtului a venit ca o lovitură de ciocan pentru România. Furtul “Coifului dacic” a fost un eveniment extraordinar, care a dus la creșterea accentuată a neîncrederii în instituții. Teoriile conspiraționiste au explodat, iar susținerea pentru curentele politice extremiste s-a extins și mai mult.

Marcel Ciolacu, premierul de atunci, l-a concediat pe Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național, pentru a da satisfacție celor revoltați. Dar nu a fost de ajuns.

Investigația poliției olandeze, supervizată de procurori locali, dar și de unii veniți din România, s-a desfășurat destul de repede, o parte dintre cei care au fost implicați în sustragere fiind prinși în câteva săptămâni.

În decurs de două luni, 5 suspecți au fost arestați. Marea problemă a fost faptul că nu se găseau coiful și cele trei brățări din tezaur. După o serie de interogatorii, procurorii au ajuns la concluzia că operațiunea fusese o comandă venită din România și executată de membrii unei bande de motocicliști, cunoscută sub numele de Hardliners, care acționa în nordul Amsterdamului.

Nici partea olandeză și nici partea română n-au dat publicității numele celui care ar fi comandat lovitura, fiind de așteptat ca identitatea lui să apară în timpul procesului în care vor fi audiați trei dintre cei puși sub acuzare că au furat coiful și brățările, fiind programat să debuteze în data de 14 aprilie.

Dacă nici în timpul procesului nu apare, atunci este ținută secretă la cererea părții române, cu implicații serioase în ce privește modul de acțiune și motivul realizării furtului.

Scandalul de la ARR. În țara cu cei mai mulți morți în accidente rutiere din Europa, șoferii profesioniști dau șpagă ca să primească atestate. Titi Aur: „Avem cea mai mare rată de accidente produse de transportatori” (PressOne)

Jumătate de milion de euro, cash. Atâția bani au găsit procurorii anticorupție acasă la șeful Autorității Rutiere Române (ARR), Cristian Anton, care acum se află în arest preventiv. ARR este instituția care oferă atestate/certificate profesionale pentru șoferi de autobuze, autocare, taxiuri, pentru transportatorii de marfă, dar și pentru instructorii auto. Adică unii dintre garanții siguranței pe străzi.

De mita cerută de ARR „știa toată lumea, de la ultimul instructor de școală de șoferi, până la toți șoferii”, susține Titi Aur, unul din cei mai titrați campioni români de raliuri.

O altă mare problemă este lipsa practicii, spune Titi Aur pentru PressOne, pentru că viitorii șoferi profesioniști nu sunt obligați să fie prezenți la cursuri.

„Avem cea mai mare rată de accidente produse de transportatori. Gândiți-vă că vă trimiteți copilul în tabără. Se urcă în autobuz și la volan este un șofer care a luat atestatul cu șpagă”, mai spune acesta.

PressOne a vorbit și cu un șofer român profesionist din Marea Britanie, care și-a luat primele atestate în România, apoi în Anglia. El spune că toată breasla transportatorilor știa de corupția de la ARR. „Știu de pe vremea de când șpaga era 200-300 de euro”, susține șoferul, care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Conform procurorilor DNA, șpaga cerută de grupul condus de Cristian Anton celor care se ocupă cu transportul de marfă era între 600 şi 1.500 de euro – cu acești bani, șoferii primeau subiectele rezolvate pentru examenul de atestare.

Filiera Timiș din Ministerul Transporturilor. Toți oamenii lui Grindeanu și controversele din jurul lor (Cotidianul) - Fiscul a controlat 46 de companii petroliere după scumpirea carburanților, dar a dat amenzi infime (Libertatea) - Date în premieră. În ce ţări cheltuie românii cei mai mulţi bani (Ziarul Financiar) - Consiliul General al Bucureștiului decide azi dacă mașinile electrice și hibrid vor mai avea gratuitate în parcările Primăriei Capitalei (HotNews)

România 2026: Apărare de lux cu buzunare găurite (DW)

Ambiții de putere regională pe buget de avarie: la summit-ul Economist de la București, viziunile strategice ale echipei Dan-Bolojan s-au lovit de dușul rece al guvernatorului BNR și de avertismentul unui laureat Nobel.

Președintele României vorbește despre accesul în OCDE și zona euro. Premierul țării vrea zid de securitate la Marea Neagră. Ministrul Apărării proiectează protecția investițiilor militare. Însă în vreme ce politicienii desenează hărți strategice și visează rachete integrate și monede unice, mesajul lui Mugur Isărescu nu a fost deloc ”printre rânduri”: zidurile de securitate nu pot fi ridicate pe nisipuri fiscale. ”Ne confruntăm cu vulnerabilități structurale, un deficit persistent de cont curent, dezechilibre fiscale și sensibilitate la condițiile externe de finanțare”, a amintit guvernatorul.

Vedeta conferinței a fost laureatul Nobel Daron Acemoglu. Profesorul de la Massachusetts Technology Institute a venit la București cu un semnal de alarmă la adresa liberalismului: “Dacă nu reinventăm democrația, dacă nu găsim o modalitate de a-i face pe oameni să simtă că vocile lor contează, autocrația va părea întotdeauna alternativa atractivă, deși falsă”. Vechile instituții nu trebuie apărate ci regândite în folosul oamenilor care se simt abandonați de sistemul actual și de economie. Dacă toate exercițiile de echilibristică eșuează, niciun zid de la Marea Neagră nu va opri asaltul populismului asupra democrației.

O posibilă concluzie după Economist Romania Government Roundtable sună pragmatică dar nu oferă neapărat și soluții: războiul de la granițe obligă România să fie mare, dar buzunarul o obligă să fie prudentă, scrie jurnalistul DW Cristian Ștefănescu.

Filiera Timiș din Ministerul Transporturilor. Toți oamenii lui Grindeanu și controversele din jurul lor (Cotidianul)

Oameni-cheie din anturajul președintelui PSD, Sorin Grindeanu, proveniți din județul Timiș sau promovați de acesta, au ajuns la vârful unor companii de stat sau pe un post călduț în Ministerul Transporturilor. Este și cazul noului șef de cabinet al actualului ministru, Ciprian Șerban. Ion Damian a condus anticorupția din Timiș. El l-a înlocuit pe Cristi Anton, titular în mandatul lui Grindeanu, reținut între timp de DNA pentru presupuse fapte de corupție. Procurorii i-au găsit aproape 500.000 de euro depozitați în cutii de pantofi, arată informațiile obținute de Cotidianul. Alți oameni proveniți din județul Timiș sau promovați politic de Sorin Grindeanu sunt Ion Alexandru Simu și Mariana Ioniță. Cea din urmă este colegă cu Anton în Consiliul de Supraveghere al companiei Danube Bridge Vidin Calafat.

Cotidianul a mers pe firul oamenilor apropiați de Sorin Grindeanu care au ajuns în funcții importante.

Fiscul a controlat 46 de companii petroliere după scumpirea carburanților, dar a dat amenzi infime (Libertatea)

Inspectorii Fiscului au verificat 46 de companii din domeniul importului, depozitării și comercializării de carburanți după creșterea prețului de la 8 la 10 lei pe litrul de combustibil, dar a acordat sancțiuni totale de doar 27.800 de euro, a aflat Libertatea.

Verificările au fost demarate din data de 20 martie, la trei săptămâni după declanșarea bombardamentelor americane și israeliene în Iran și blocarea Strâmtorii Ormuz de către autoritățile de la Teheran. Strâmtoarea este calea principală de export pentru 20% din petrolul și gazele lichefiate ale lumii, ceea ce a dus la creșteri masive la prețul petrolului pe bursele mondiale. Mai departe, acestea au dus la o scumpire cu 25% a carburanților în România.

EXCLUSIV | Cum a fabricat Înalta Curte un caz de discriminare, folosit apoi ca pretext pentru măriri de salarii ale magistraților (G4Media)

Un beneficiu salarial care initial a fost acordat, prin lege, unui număr de șapte procurori a fost extins, prin supra-interpretarea legii de către Înalta Curte, în așa fel încât să beneficieze de el nu mai puțin de o mie de magistrați – judecători și procurori – aflați în vârful sistemului de Justiție.

Aceasta este pe scurt povestea doar uneia dintre „sentințele definitive” – din câteva sute – cu care Lia Savonea, șefa Înaltei Curți, și-a blindat acțiunea prin care l-a dat în judecată pe premierul Ilie Bolojan și în care cere, imediat și integral, plata diferențelor salariale restante, stabilite pentru magistrați în ultimii ani prin asemenea „sentințe definitive”.

Povestea pe larg, pe pagina G4Media.

Date în premieră. În ce ţări cheltuie românii cei mai mulţi bani. Germania, Italia şi Spania sunt pe primele trei locuri. În Grecia, Bulgaria şi Turcia cheltuiesc circa 500 de milioane de euro pe an în fiecare (Ziarul Financiar)

Anul trecut, turiştii români au cheltuit aproape 10 mld. euro pe vacanţele în afara ţării, potrivit datelor Băncii Naţionale a României.

Germania, Italia şi Spania au fost principalele destinaţii unde au călătorit românii în 2025, după sumele lăsate de aceştia, potrivit datelor BNR oferite la so­licitarea Ziarului Financiar. 

Destinaţiile tradiţionale de vară – Grecia, Bulgaria şi Turcia – au primit împreună 1,4 mld. euro.

Datele de la BNR arată că turismul individual reprezintă mult mai mult decât piaţa agenţiilor de turism, iar acest lucru influenţează şi harta destinaţiilor de vacanţă.

Consiliul General al Bucureștiului decide azi dacă mașinile electrice și hibrid vor mai avea gratuitate în parcările Primăriei Capitalei (HotNews)

Primarul general, Ciprian Ciucu, a propus un proiect de hotărâre pentru anularea, de la 1 mai, a gratuităților în parcările Primăriei Capitalei pentru mașinile electrice și hibride. Proiectul se află pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General de joi, 2 aprilie.

Tota astăzi se va discuta și despre extinderea liniei de tramvai în Piața Unirii, disponibilizările din Primăria Capitalei și consolidarea Pasajului Victoria.

62 de proiecte sunt în atenția consilierilor generali, informează HotNews.

Ce șanse are Bolojan să construiască un guvern minoritar (Cotidianul) - Felix Pătrăşcanu, Fan Courier: „E cel mai urât început de an din 27 de ani." Companiile care au electrificat flotele sunt singurele care respiră uşurate, în timp ce motorina se pregăteşte de pragul de 11 lei/litru (Ziarul Financiar) - Cum vor arăta facturile la gaze de la 1 aprilie. O parte dintre consumatori vor plăti cu 60% mai mult (HotNews) - De ce Bulgaria are rating mai bun decât România, după opt rânduri de alegeri. Un profesor de economie mondială explică întregul mecanism (Adevărul)

Dragnizarea lui Grindeanu (G4Media)

Sorin Grindeanu calcă cu pași mari pe urmele fostului șef al PSD, Liviu Dragnea, părând să repete aceeași schemă falimentară: dinamitarea guvernului în speranța salvării personale.

Situația lui Grindeanu nu pare să semene, sub aspect juridic, cu cea a lui Liviu Dragnea, care avea deja dosare de corupție pe rolul instanțelor în momentul în care se juca cu soarta României. Totuși, comportamentul său politic este similar: pare dispus să „dea foc la țară” și să genereze o criză guvernamentală prin retragerea miniștrilor PSD. Scopul rămâne neclar: imunitate în fața unor posibile anchete sau o încercare disperată de salvare politică, în contextul în care PSD a scăzut dramatic în sondaje?

Premierul Bolojan și președintele Dan au transmis luni seara semnale clare de îngrijorare. Președintele l-a invitat pe Grindeanu la discuții miercuri dimineață, semn că tensiunile sunt majore. Între timp, numirile procurorilor-șefi și ale șefilor serviciilor secrete sunt blocate — un alt indiciu că PSD negociază dur.

Dacă Grindeanu aruncă acum în aer guvernul, forțând schimbarea premierului Bolojan și încălcând protocolul coaliției, se ridică o întrebare legitimă: de ce l-ar mai numi președintele Nicușor Dan în fruntea Guvernului peste câteva luni, la rotativă? Dacă Grindeanu insistă să plece în opoziție acum, ar fi corect să rămână acolo până la alegerile din 2028.

Integral pe pagina G4Media.

Ce șanse are Bolojan să construiască un guvern minoritar (Cotidianul)

Fără PSD, Ilie Bolojan ar mai avea nevoie de peste 50 de voturi pentru a învesti un guvern.

Soarta guvernării se află în mâinile Partidului Social Democrat. Nehotărârea social-democraților lansează diverse scenarii de lucru, inclusiv cel al unui guvern minoritar. Doar că pentru a strânge de-un guvern, Ilie Bolojan are nevoie de zeci de voturi. Vor veni neafiliații în sprijin? Tot nu ar fi de ajuns. 

Politologul Cristian Pîrvulescu spune că șeful statului are un rol foarte important, iar acesta a dat un semnal clar, că partidele trebuie să depășească tensiunile, deoarece „sunt condamnate să guverneze împreună”. AUR nu este o variantă, spune profesorul. Pe de altă parte, PSD nu vrea să se desprindă de putere, doar să-l înlăture pe Ilie Bolojan. Așa că deznodământul depinde de „rezistența” PNL, de cât de puternic va fi scutul făcut în jurul lui Bolojan. PNL, alături de USR încearcă să facă PSD să conștientizeze care sunt riscurile dacă vor rupe guvernarea, să „izoleze” partidul lui Grindeanu.

Pe larg în Cotidianul.

Felix Pătrăşcanu, Fan Courier: „E cel mai urât început de an din 27 de ani." Companiile care au electrificat flotele sunt singurele care respiră uşurate, în timp ce motorina se pregăteşte de pragul de 11 lei/litru (Ziarul Financiar)

Cel mai mare operator de curierat din România spune că trăieşte cel mai urât început de an din aproape trei decenii de activitate din cauza incertitudinii din piaţă.

„E un an atipic în toată istoria noastră de 27 de ani. Nu se aseamănă cu nimic din ce a fost. Am mers foarte mulţi ani pe consum, ca economie, şi în momentul de faţă lucrurile au luat-o puţin în jos. E un punct de inflexiune", a declarat Felix Pătrăşcanu, fondatorul Fan Courier, la un eveniment al Ford Romania Services.

Operatorii de flote electrice raportează 40-47% economii la costul total de utilizare faţă de diesel, exact când benzina a trecut de 10 lei.

Industria auto şi-a construit propriile programe de stimulare, după ce suspendarea RABLA din 2025 a blocat 30.000 de unităţi în stocurile dealerilor din întreaga piaţă, echivalentul a sute de milioane de euro imobilizate, scrie Ziarul Financiar. 

Cum vor arăta facturile la gaze de la 1 aprilie. O parte dintre consumatori vor plăti cu 60% mai mult (HotNews)

Facturile la gaze pentru populație vor rămâne, încă un an, la un nivel similar celui de acum. Aceasta după ce Guvernul a eliminat plafonarea prețului gazelor pentru consumatori de la 1 aprilie, însă a introdus un nou mecanism prin care reglementează prețul pentru consumatorii casnici până la 1 aprilie 2027.

Pentru consumatorii non-casnici, însă, adică pentru firme și micile fabrici, piața va fi complet liberalizată, iar prețurile vor crește cu aproximativ 60%, iar o parte din această majorare se va reflecta în prețurile la alimente și la alte bunuri, informează HotNews.

De ce Bulgaria are rating mai bun decât România, după opt rânduri de alegeri. Un profesor de economie mondială explică întregul mecanism (Adevărul)

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a invocat duminică exemplul Bulgariei pentru a argumenta că stabilitatea politică nu garantează automat prosperitate. Țara vecină, care a trecut prin opt runde de alegeri anticipate în ultimii cinci ani, are totuși un rating de țară mai bun decât România.

Christian Năsulea, profesor de economie mondială, atrage atenția, înainte de orice comparație, că diferența dintre cele două țări nu este atât de dramatică pe cât pare și că ratingul Bulgariei nu trebuie privit ca un model de succes.

Principalul avantaj structural al Bulgariei față de România nu ține de alegeri sau de coaliții, ci de arhitectura monetară pe care țara vecină și-a construit-o în ultimele decenii. Bulgaria a funcționat timp de aproape trei decenii sub un regim de consiliu monetar, un mecanism prin care leva bulgărească era ancorat rigid la euro, iar banca centrală nu putea tipări bani în mod discreționar. Acest sistem a impus o disciplină fiscală structurală pe care România, cu propria sa bancă centrală și o politică monetară independentă, nu a resimțit-o în aceeași măsură. Adoptarea euro de către Bulgaria în 2025 a consolidat și mai mult această ancorare.

Mai mult, în Adevărul.

Ilie Bolojan, la Digi24: Acciza, tăiată doar la motorină, fond de solidaritate din profitul companiilor petroliere. Ce spune despre PSD - De la trei luni la trei ani: plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, o măsură anunţată ca temporară în iunie 2023, se prelungeşte până în iunie 2026 (Ziarul Financiar) - Restul e arhivă. 52.341 de motive să citiți ce rămâne după Europa Liberă România

Nicușor Dan: Partidele se atacă de mult timp, ne-au dat ocazia să ne obişnuim / Ce răspunde întrebat dacă îl mai vrea pe Bolojan premier (HotNews)

Președintele Nicușor Dan descrie funcționarea Coaliției drept „o combinație de administrativ cu joc politic”. El spune că, în pofida atacurilor, partidele de la guvernare „cooperează când e vorba să ia niște măsuri”, informează HotNews.

Preşedintele Nicuşor Dan a spus, luni seară, răspunzând unei întrebări a jurnaliștilor, că atacurile dintre partidele din Coaliţie nu sunt o noutate, „așa că ne-au dat ocazia să ne obişnuim cu asta”. 

„Nu cred că e potrivit un guvern minoritar”, a spus președintele.

Chestionat, de asemenea, dacă îl mai vrea premier pe Ilie Bolojan, Nicuşor Dan nu a dat un răspuns clar, spunând că atribuţiile constituționale trebuie împărţite în această situaţie: „Trebuie să împărțim atribuțiile constituționale. Preşedintele numeşte, Parlamentul susţine Guvernul pe toată perioada desfăşurării exerciţiului”.

Întrebat dacă se simte pregătit să gestioneze o criză politică, în contextul în care PSD decide în 20 aprilie dacă va ieși de la guvernare, și ce mesaj are pentru investitori, Nicușor Dan a vorbit despre „responsabilitate și maturitate” în coaliție.

Ilie Bolojan, la Digi24: Acciza, tăiată doar la motorină, fond de solidaritate din profitul companiilor petroliere. Ce spune despre PSD

Premierul Ilie Bolojan a declarat, în direct la Digi24, că Guvernul va reduce acciza la carburanți, în special la motorină, în contextul scumpirii accelerate a petrolului pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. În plus, se pregătește un fond de solidaritate finanțat din profiturile excepționale ale companiilor din energie pentru a acoperi parțial costurile măsurii. Șeful Executivului a precizat că decizia finală va fi luată până la finalul săptămânii și aplicată de săptămâna viitoare, în paralel cu alte intervenții pentru limitarea adaosurilor comerciale și sprijinirea transportatorilor și agricultorilor, avertizând că reducerea accizei trebuie calibrată în funcție de impactul asupra bugetului. Pe plan politic, Bolojan a spus că o eventuală criză generată de PSD ar putea destabiliza coaliția și a subliniat că România are nevoie de stabilitate, în timp ce a evitat să comenteze scenariul unei schimbări de premier.

De la trei luni la trei ani: plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, o măsură anunţată ca temporară în iunie 2023, se prelungeşte până în iunie 2026 (Ziarul Financiar)

Guvernul menţine astfel controlul asupra preţurilor pentru principalele produse alimentare, în contextul în care inflaţia a fost de 9,3% în februarie 2026 faţă de acceaşi lună a anului trecut, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, iar alimentele s-au scumpit cu aproape 8%, lucru care pune presiune asupra puterii de cumpărare a populaţiei.

După pandemia de COVID-19 din 2020 și izbucnirea războiului din Ucraina, în cursul anului 2022, principalele produse alimentare de bază - zahăr, ulei, cartofi, lapte, ouă, carne, pâine, legume şi fructe - au înregistrat scumpiri mari, care se menţin şi în prezent, iar ele provoacă distorsiuni pe piaţa produselor agricole şi alimentare, cu efecte negative majore asupra consumului şi asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, afectând siguranţa şi securitatea alimentară a populaţiei, motiv pentru care guvernul a decis prelungirea limitării adaousului comercial, scrie ZF. 

„Consumul a scăzut drastic în anul 2025, respectiv 2026”.

Restul e arhivă. 52.341 de motive să citiți ce rămâne după Europa Liberă România

Europa Liberă România a investigat în ultimii șase ani cum e cheltuit banul public, cum funcționează instituțiile și ce se întâmplă acolo unde statul eșuează. Unele articole au schimbat legi. Altele au deschis anchete sau au contribuit la salvarea de vieți. Multe au setat agenda publică. Textul nu este un bilet de adio. Este o trecere în revistă a subiectelor care au contat, dar și a unor întrebări la care redacția nu a obținut răspunsuri.

Ultima zi de mandat a procurorului general al României și a șefului DNA. Ce lasă în urma lor Alex Florența și Marius Voineag (HotNews) - Alianța PNL-USR pentru alegeri, pierderea identității, dar și un colac de salvare INTERVIU Cristian Pîrvulescu (Cotidianul) - Sute de opere semnate de Grigorescu, Tonitza, Bălașa sau Bernea putrezesc în sediile Ministerului Afacerilor Externe. Multe sunt roase de termite, cu valoare de inventar de 20 de lei (Libertatea) - O rețea de site-uri care operează mai multe pagini de Facebook, cu peste 4 milioane de urmăritori, răspândește fake-uri panicarde despre războiul din Iran și narațiunile Rusiei (G4Media)

De ce avem cea mai scumpă electricitate din UE: cum a ajuns comuna Stâlpu capitala „băieților deștepți” din investițiile în energie. Transelectrica primește de 3 ori mai puțină energie decât are capacitatea (CursDeGuvernare)

România are una din cele mai scumpe energii electrice din Europa. Motivul principal: produce prea puțin și, în orice caz, produce la ore în care consumul e mic.

Singura soluție de a crește producția de electricitate ar fi creșterea investițiilor în producție, mai ales că Transelectrica are capacitatea de-a primi 20.000 MWh energie, în condițiile în care România are nevoie de maximum (în perioadele de consum masiv) 9000 MWh pentru a funcționa.  La capacitatea pe care o are, de 20.000 MWh, Transelectrica primește cel mult 7500 MWh: atât se produce în România – diferența e acoperită din importuri.  

Problema e că, desi există circa 1500 de avize tehnice de racordare ATR) acordate de Tranelectrica, pentru circa 22.000 MWh (de două ori si jumătate necesarul României), cei care au obținut aceste avize nu investesc. Pur si simplu așteaptă un alt investitor, căruia să-i vândă ”investiția zero” dar cu aviz.

S-a creat, astfel, o întreagă rețea de ”băiați deștepți” care obțin ATR-urile, dar blochează investițiile în producție, o caracatiță care sufocă mecanismul prin care România și-ar putea crește producția de electricitate. Tentaculele au cuprins două mari noduri: cel de la Stâlpu (judetul Buzău) prin care se evacuează energie produsă în Dobrogea (mai ales din regenerabile) către restul țării, și Ilfov-București.

Așa se face că, deși avem multă energie hidro, nucleară și regenerabile, motovul pentru care avem prețuri mai mari decât în Ungaria e simplu: avem energie puțină, pentru că producem puțin.

Integral pe pagina CursDeGuvernare.

Ultima zi de mandat a procurorului general al României și a șefului DNA. Ce lasă în urma lor Alex Florența și Marius Voineag (HotNews)

Luni, 30 martie, este ultima zi de mandat a procurorului general al României, Alex Florența, a șefului DNA, Marius Voineag și a șefei DIICOT, Alina Albu. Primii doi se află în procedura de selecție pentru noi funcții: Florența – adjunct la DIICOT, Voineag – adjunct la Parchetul General. Până la finalizarea procedurilor de selecție, Florența își va continua activitatea ca simplu procuror la DIICOT. Voineag a cerut CSM mutarea la Parchetul Tribunalului București, o decizie fiind așteptată marți, scrie HotNews.

Florența și Voineag s-au aflat la vârful principalelor parchete într-o perioadă în care justiția din România s-a confruntat cu o situație fără precedent: mii de dosare au fost închise prin prescripție, iar decizii de cndamnare au fost anulate ca efect al unor hotărâri ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. 

La bilanțul finalului de mandat, șeful DNA, Marius Voineag, a dat vina pe Parlament pentru valul de prescripții, acuzând că acesta s-a produs pe fondul lipsei de reacție a legislativului în urma deciziilor CCR.

DNA și Parchetul General au fost acuzate că nu a avut o poziție fermă în privința sesizărilor Curții de Justiție a Uniunii Europene. 

Alianța PNL-USR pentru alegeri, pierderea identității, dar și un colac de salvare. „PNL este un partid slab care încearcă să se întărească prin alianțe”. INTERVIU Cristian Pîrvulescu (Cotidianul)

„O alianță politică cu USR nu face decât să creeze această imagine pe care PNL și-a construit-o în decenii, aceea că este pilonul așa-numitei drepte (…) Eu nu cred că Ilie Bolojan se USR-izează, ci că USR se bolojenizează”, declară Pîrvulescu în interviul acordat Cotidianul.

Ideea unei alianțe electorale PNL-USR în perspectiva alegerilor parlamentare din 2028 este menită să polarizeze jocul politic. E o operațiune prin care se încearcă întărirea poziției președintelui și primului ministru Bolojan, consideră politologul Cristian Pîrvulescu. Această tactică politică arată că PNL este un partid slab care încearcă să se întărească prin alianțe și să creeze imaginea că PNL este pilonul Dreptei. Deși sunt avantaje și o alianță ar putea fi un colac de salvare, există riscul ca aceste partide să își piardă identitatea, așa cum s-a întâmplat cu PNL, care a fost dominat de PDL.

Sute de opere semnate de Grigorescu, Tonitza, Bălașa sau Bernea putrezesc în sediile Ministerului Afacerilor Externe. Multe sunt roase de termite, cu valoare de inventar de 20 de lei (Libertatea)

În discuție sunt sute de opere semnate de artiști consacrați – Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ion Țuculescu, Horia Bernea, Sabin Bălașa, Alexandru Ciucurencu și Constantin Piliuță – dar și obiecte cu potențial de clasare în categoria Tezaur.

Situația acestor lucrări, aflate în custodia MAE, scoate la iveală trei probleme critice care conturează fie o posibilă afacere ilegală, fie o neglijență crasă sau ambele. 

Unele dintre operele de artă semnate de mari artiști români au fost abandonate în sediile unor misiuni diplomatice externe, fără supraveghere și fără garanții privind integritatea lor, altele figurează în evidențele contabile la valori derizorii, de doar 20 de lei, în timp ce valoarea lor reală de piață ajunge la sute de mii de lei, iar o parte dintre opere au fost descoperite într-o stare avansată de degradare, unele fiind chiar roase de termite.

MAE are evidențiate în contabilitate peste 10.000 de bunuri de valoare, din care aproximativ 3.000 reprezintă tablouri/sculpturi/gravuri, iar neevaluarea celor susceptibile a fi clasate conduce la prejudicierea patrimoniului național cultural, se arată în raportul Curții de Conturi a României, citat de Libertatea.

EXCLUSIV O rețea de site-uri care operează mai multe pagini de Facebook, cu peste 4 milioane de urmăritori, răspândește fake-uri panicarde despre războiul din Iran și narațiunile Rusiei / Sute de articole cu titluri manipulatoare, fără autori sau date de contact (G4Media)

O rețea de site-uri care operează mai multe pagini de Facebook și identificată de G4Media, cu peste 4 milioane de urmăritori, răspândește fake-uri panicarde despre războiul din Iran, dar și narațiuni ale Rusiei. Cu un flux de zeci de știri aproape identice în fiecare zi, pagini care se recomandată drept surse de știri “cu și despre România” lansează și preiau pe Facebook știri false și manipulări despre “atacuri devastatoare” ale Iranului și narațiuni ale Kremlinului împotriva Ucrainei, toate publicate de aceleași site-uri anonime și aproape identice din punct de vedere vizual.

Jurnaliștii G4Media au identificat cel puțin șase site-uri care lucrează împreună pentru a populariza aceleași narațiuni false și manipulatoare:

• Eduard: 1,3 milioane de urmăritori
• Obiectiv Substantial: 1,2 milioane de urmăritori
• In Familie: 1,4 milioane de urmăritori
• România Tradițională: 152.000 de urmăritori
• România în cuvinte: 102.000 urmăritori
• Cristian Bărbuț: 94.000 urmăritori

Criza carburanților. Ce măsuri au luat alte state europene pentru a-și proteja cetățenii și economia (SpotMedia)  - Cum mai poate creşte economia locală? România trebuie să devină o destinaţie de investiţii, în primul rând, pentru antreprenorii locali şi apoi pentru capitalul străin (Ziarul Financiar) - Cătălin Țepelin: Cum să te califici dacă n-ai nici măcar un fotbalist care să strălucească în meciul decisiv?! (Golazo)

 

Ilie Bolojan anunță că guvernul va scădea ”foarte probabil” acciza la carburanți săptămâna viitoare / Avem supraproducție de benzină, nu interzicem exportul (G4Media)

Premierul Ilie Bolojan a anunțat joi într-un interviu pentru G4Media că săptămâna viitoare guvernul va analiza un nou set de măsuri pentru a opri creșterea prețului la carburanți. El a spus că ”foarte probabil” va adopta soluția scăderii accizelor, dat fiind că scăderea TVA ar putea declanșa o procedură de infringement din partea Comisiei Europene.

Șeful Executivului a vorbit în același interviu și despre o nouă lege de salarizare a bugetarilor în vară. El a spus că noua lege este un jalon din PNRR și neadoptarea ei va duce la pierderea fondurilor europene. Viitoarea lege a salarizării bugetarilor va intra în vigoare etapizat și că ”nu se pune problema să reducem salarii”, a mai declarat Bolojan.

Cât despre situația din coaliție, Ilie Bolojan a spus că nici el și nici reprezentanții săi nu au negociat cu liderii AUR sau cu parlamentari nemulțumiți din AUR. El a mai adăugat că ”nu luăm în calcul o astfel de situație”, când a fost întrebat dacă ar putea să facă o nouă majoritate cu AUR.

Declarațiile președintelui PNL au venit după ce Sorin Grindeanu a spus că ”lideri PNL trimite bezele către AUR”. PSD a votat în ultimele luni alături de AUR atât la moțiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, cât și la un amendament la legea bugetului.

Criza carburanților. Ce măsuri au luat alte state europene pentru a-și proteja cetățenii și economia (SpotMedia)

Cea mai amplă intervenție a venit din Spania, unde Guvernul Pedro Sánchez a aprobat un pachet de 5 miliarde de euro, valabil până la 30 iunie 2026. Madridul a redus TVA la toate formele de energie de la 21% la 10% - inclusiv la carburanți, electricitate, gaze naturale și butan, a plafonat prețul maxim la butan și a promis o reducere de aproximativ 30 de cenți pe litru pentru benzină și motorină. În plus, transportatorii, fermierii și pescarii primesc o compensație de 20 de cenți pe litrul de carburant, iar statul a autorizat eliberarea a 11,5 milioane de barili de petrol din rezerve.

Austria permite operatorilor să crească prețurile doar de trei ori pe săptămână, în timp ce reducerile pot fi făcute oricând.

Italia și Portugalia au preferat să lucreze cu instrumente fiscale. La Roma, Guvernul a luat în calcul folosirea veniturilor suplimentare din TVA generate de scumpirea carburanților pentru a compensa consumatorii și a anunțat sancțiuni pentru companiile care ar profita de criză pentru a-și umfla marjele de profit.

În Franța, cea mai vizibilă măsură nu a venit de la stat, ci de la TotalEnergies, care a anunțat plafonarea prețurilor la benzină și motorină până la sfârșitul lunii, în timp ce Guvernul Macron s-a concentrat mai ales pe eforturi diplomatice.

Polonia nu a adoptat reduceri importante de taxe, invocând riscul de a destabiliza piața și încrederea investitorilor. În schimb, Ungaria a mers pe plafonare directă, informează SpotMedia.

Cum mai poate creşte economia locală? România trebuie să devină o destinaţie de investiţii, în primul rând, pentru antreprenorii locali şi apoi pentru capitalul străin (Ziarul Financiar)

Economia României a traversat în ultimele decenii o perioadă de transformare profundă, care a dus în sus mediul de business local, însă perioada pe care o traversează astăzi economia locală a pus o frână la creştere.

Pentru a putea creşte, economia locală trebuie să atragă tot mai multe investiţii, dar România trebuie să devină o destinaţie, mai întâi, pentru antreprenorii locali şi abia apoi pentru investitorii străini. Aceasta a fost una dintre concluziile la care au ajuns participanţii din cadrul conferinţei ZF TOP 1.000 cele mai mari companii din România. Creştem prin investiţii.

Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Concelex, SCC Erbaşu, Philip Morris România şi Vodafone.

„Nu mai era despre carieră. Era despre supraviețuire.” Ce faci când munca îți dă peste cap sănătatea psihică (Snoop)

O tânără povestește cum a ajuns în burnout și depresie severă, cu atacuri de panică, după ani buni petrecuți în corporații cu o cultură a muncii toxică, în care șefii își umileau subalternii. Apoi a găsit drumul înapoi spre ea însăși.

Burn-out-ul este, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății,  un sindrom care rezultă din stresul cronic la locul de muncă care nu a fost gestionat cu succes. Nu este considerat o afecțiune medicală, ci un fenomen ocupațional. 

Chiar dacă nu este o boală în sine, sindromul burnout provoacă o mulţime de afecțiuni medicale printre care depresia și bolile cardiovasculare, tulburările gastrointestinale, dar și sindromul de depersonalizare și riscul de suicid.

Senatul a respins recent proiectul privind recunoașterea burnout-ului și protecția angajaților.

Pe larg, pe Snoop.ro.

Cătălin Țepelin: Cum să te califici dacă n-ai nici măcar un fotbalist care să strălucească în meciul decisiv?! (Golazo)

Naționala României ratează din nou participarea la Cupa Mondială de Fotbal. A fost învinsă de Turcia, la Istanbul, scor 0-1, în barajul de calificare. Din 1998, aceasta este a șaptea ediție a Cupei Mondiale la care țara noastră nu participă.

Într-un meci decisiv, n-am avut nici măcar un fotbalist care să strălucească cu adevărat, care să ia o fază pe cont propriu sau să lumineze meciul când eram în beznă.

Gică Hagi a jucat mai bine în meciul său de retragere decât a făcut-o Ianis în meciul ăsta, Răzvan Marin n-a știut să liniștească jocul sau să țină de minge, Bîrligea s-a chinuit cu spatele la poartă. Atât poate fotbalul românesc.

Și-atunci, merită să ne aducem aminte că Federația lui Răzvan Burleanu, în loc să producă un sistem corect pentru dezvoltarea fotbalului, produce doar rumeguș, cifre umflate și realizări doar pe hârtie, scrie redactorul șef Golazo.

Joi se decide soarta prețurilor la pompă. Guvernul adoptă o nouă strategie după ce sindicatele au cerut tăierea accizelor (Adevărul) - Cât câștigă statul acum la fiecare litru de benzină si motorină. Calculul sindicaliștilor arată structura prețurilor după scumpirile din ultima lună (HotNews) - Preţurile la alimente în Bulgaria faţă de România: şi castraveţii aduşi din Grecia sunt mai scumpi la vecini (Libertatea) - Lia Savonea a mușcat în gol: Comitetul privind legile Justiției al lui Bolojan, suspendat miercuri de Înalta Curte, și-a încetat activitatea acum mai bine de o lună (G4Media)

 

România nepregătită. Oamenii din Tulcea sunt îndrumați prin RO-Alert către buncăre închise. În toată țara, doar 545 de adăposturi sunt complet funcționale (PressOne)

Doar 3,6% dintre români ar putea să se refugieze în adăposturi de protecție civilă, dacă ar fi nevoie. În același timp, doar 0,12% din locuitorii din Tulcea, care sunt sfătuiți de trei ani prin mesaje RO-Alert să caute refugiu și-n buncăre, ar putea să îl găsească. Însă degeaba ar încerca, pentru că adăposturile se deschid doar când sună sirenele.

În județul Tulcea există 23 de adăposturi de protecție civilă, adică buncăre, dar toate sunt în municipiu. Ele sunt private și publice – din care doar patru sunt funcționale. 

În ele încap, conform datelor primite de PressOne de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), 232 de oameni. În tot județul Tulcea locuiesc peste 193.000 de persoane, conform celui mai recent recensământ. 

Ei ar avea la dispoziție doar patru WC-uri și patru chiuvete. Al treilea buncăr funcțional, deși poate adăposti 33 de persoane, nu are nici chiuvetă, nici WC.

Sub 10% din cele 5.570 de buncăre ar putea fi folosite mâine, dacă ar fi nevoie, arată datele obținute de PressOne de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. 

Ce ar însemna reamenajarea tuturor, astfel încât să poată fi utilizate? Autoritățile estimează costuri de nu mai puțin de jumătate de miliard de lei.

Joi se decide soarta prețurilor la pompă. Guvernul adoptă o nouă strategie după ce sindicatele au cerut tăierea accizelor (Adevărul)

Motorina premium se apropie de 11 lei, în timp ce negocierile pentru plafonare au eșuat, iar Ordonanța Guvernului s-a blocat. Sindicatele au boicotat miercuri Guvernul, cerând măsuri mai dure, precum tăierea accizelor. Sub presiunea prețurilor care au crescut cu 2 lei de la izbucnirea conflictului din Iran, premierul Ilie Bolojan a anunțat că veniturile suplimentare din TVA nu vor rămâne la buget, ci vor fi folosite pentru a ieftini carburanții. În urmă cu puțin timp, Guvernul a anunțat că schimbă OUG pentru combaterea crizei energetice, iar joi o va adopta, scrie Adevărul.

Cât câștigă statul acum la fiecare litru de benzină si motorină. Calculul sindicaliștilor arată structura prețurilor după scumpirile din ultima lună (HotNews)

În 24 martie, pe fondul creșterii pe care a înregistrat-o cotația internațională a petrolului din cauza războiului din Orientul Mijlociu, prețul unui litru de motorină a ajuns la 9,97 lei, mai mare cu o treime decât în finalul anului trecut, arată BNS citat de HotNews.

Din cei 9,97 lei, peste 4,5 lei sunt taxele (peste 3 lei – acciza; aproape 1,6 lei – TVA), iar aproximativ 1,4 lei costă rafinarea și distribuția.

BNS notează că Guvernul a construit bugetul pentru 2026 raportându-se la nivelurile din ianuarie, astfel că în prezent încasează venituri suplimentare de 0,3593 lei la fiecare litru de motorină vândut.0,2603 lei în plus la fiecare litru de benzină.

Preţurile la alimente în Bulgaria faţă de România: şi castraveţii aduşi din Grecia sunt mai scumpi la vecini (Libertatea)

Reporterii Libertatea au mers în Bulgaria, pentru a vedea cum sunt preţurile acolo, după trecerea la moneda euro. A verificat etichetele dintr-o piață din Ruse, dar și din supermarketul unui retailer, prezent și în România. Trăgând linie, aproape totul e mai scump decât la noi. Mai puţin benzina, motorina şi ţigările, care-i încă-i motivează pe români să facă shopping dincolo de Dunăre. 

EXCLUSIV Lia Savonea a mușcat în gol: Comitetul privind legile Justiției al lui Bolojan, suspendat miercuri de Înalta Curte, și-a încetat activitatea acum mai bine de o lună (G4Media)

Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, înființat de prim-ministrul Ilie Bolojan și a cărui activitate a fost suspendată miercuri de Înalta Curte de Casație și Justiție, și-a încetat activitatea încă din 18 februarie, ne-au declarat surse care au participat la activitatea acestui comitet.

La ședința din 18 februarie, ne-au declarat sursele citate, coordonatorul comitetului, consilierul premierului Andrei Lupu, le-a mulțumit participanților pentru contribuțiile aduse, i-a anunțat că nu vor mai fi ședințe și că urmează doar să fie elaborat raportul final, spre a fi prezentat premierului Ilie Bolojan.

Încă nu există informații privind stadiul de elaborare a raportului, dar răstimpul scurs de atunci, peste o lună de zile, favorizează ipoteza că acesta este pe cale de finalizare.

Integral pe pagina G4Media.