Revista presei românești

După 20 de zile fără Guvern, sunt așteptate noi consultări cu președintele. Când poate fi desemnat un nou premier (HotNews) - Premieră după 1990: în primul trimestru, statul a încasat mai mult și a cheltuit mai puțin. Deficitul României s-a înjumătățit: 21 miliarde vs 42 miliarde lei, cu încasări din TVA în creștere și economie subterană în scădere (Republica) - Presa germană: Europa văzută prin filtrul Mungiu (DW)

Un an de Nicușor Dan (Cotidianul)

Nicușor Dan împlinește marți un an de la preluarea mandatului. Un an la finalul căruia aproape jumătate din români spun că ar vota pentru demiterea sa, arată un sondaj INSCOP publicat luni. Un astfel de demers își are punctul de pornire în Parlament, iar AUR a început chiar o strângere de semnături la începutul acestui an. Între timp, Cotidianul a contactat parlamentari de la toate grupurile parlamentare pentru a afla cum au simțit aceștia că s-a raportat Nicușor Dan la Parlament în primul an de mandat. Nicușor Dan a fost și lăudat, dar și criticat de parlamentarii cu care am stat de vorbă. Critici au venit inclusiv din tabăra pro-europeană. Unul dintre parlamentarii din această sferă i-au reproșat președintelui faptul că nu l-a susținut pe deplin pe Ilie Bolojan, ceea ce a dus la criza politică în care se află România.

Cotidianul ne spune și cu ce i-a nemulțumit Nicușor Dan pe români într-un an de mandat: creșterea TVA, retrimiterea în Parlament a Legii Vexler, numirea procurorilor sau nuanțarea discursului „pro-occidental”/ „pro-european” au fost câteva dintre acțiunile președintelui care au stârnit critici.

După 20 de zile fără Guvern, sunt așteptate noi consultări cu președintele. Când poate fi desemnat un nou premier (HotNews)

La aproape trei săptămâni de când a fost demis Guvernul Bolojan prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, partidele nu au reușit să găsească un punct comun pentru a forma viitorul Guvern. Sunt așteptate noi consultări la Cotroceni, formale sau informale, cu liderii partidelor și există posibilitatea ca premierul să fie desemnat tot săptămâna asta.  

În continuare rămâne pe masă varianta unui premier tehnocrat, care este agreată de PSD, dar nu și de USR și PNL, care spun că tehnocratul ar deveni un paravan pentru PSD. 

Printre numele de pe lista președintelui se numără Radu Burnete, consilier prezidențial pentru probleme economice, Eugen Tomac, europarlamentar și consilier onorific al președintelui, Alexandru Nazare, actualul ministru de Finanțe sau Delia Velculescu șefa misiunii FMI din Africa de Sud, potrivit unor surse politice, după cum a relatat HotNews încă de miercurea trecută. 

Administrația Prezidențială a semnat un contract de ”consultanță strategică” și asistență în relațiile cu SUA, de până la 565.000 de dolari pe lună / Cine conduce firma americană Eversheds Sutherland / A mai avut un contract în România, cu trei oameni de afaceri (G4Media)

Administrația Prezidențială a anunțat luni că a încheiat un contract de consultanță strategică și asistență în relațiile cu Guvernul și Congresul SUA, ce vizează printre altele creșterea capacității de apărare a României, atragerea de investiții cu impact semnificativ, integrarea în structuri internaționale importante, libera circulație a cetățenilor, combaterea traficului de persoane și a criminalității transnaționale.

Contractul, în valoare de maxim 565 de mii de dolari lunari, e o premieră pentru Administrația Prezidențială. Contractul a fost semnat cu firma americană Eversheds Sutherland, al cărei birou din România e condus de avocatul Mihai Guia, scrie G4Media.

Firma Eversheds Sutherland a mai avut un contract în România, de 900.000 de dolari, încheiat înaintea celui asumat de președintele Dan, cu trei oameni de afaceri români, conform Mediafax. 

Document / Legea salarizării, în dezbatere publică – impact financiar de 8 mld. lei în 2027. Din 151 de sporuri au fost eliminate 87. Salarizarea din administrația locală revine în grila unică (CursDeGuvernare)

Legea salarizării unitare a personalului din sistemul public va avea anul viitor un impact financiar de opt miliarde de lei, astfel încât cheltuielile cu personalul vor crește la 174 de miliarde, față de 166 anul acesta, conform proiectului pus luni în dezbatere publică.

Raportul dintre cele mai mici și cele mai mari salarii va fi de 1:8, comparativ cu 1:12 acum, și vor fi diferențiate printr-un coeficient de salarizare stabilit pentru fiecare funcție publică, conform ierarhiei din lege.

Ministrul Dragoș Pâslaru a explicat că nu va exista nicio scădere a veniturilor, însă bugetarii cu salarii peste cele din grilă vor aștepta noi majorări doar după ce vor ajunge la locul corect din grilă.

pe larg pe pagina CursDeGuvernare.

Premieră după 1990: în primul trimestru, statul a încasat mai mult și a cheltuit mai puțin. Deficitul României s-a înjumătățit: 21 miliarde vs 42 miliarde lei, cu încasări din TVA în creștere și economie subterană în scădere (Republica)

Avem cifrele detaliate pentru execuția bugetară la primul trimestru din acest an. Pe scurt: cea mai bună evoluție a veniturilor vs. cheltuieli din 2010 până în prezent, tocmai de aceea există deranj maxim la nivelul întregului sistem.

Economistul Iancu Guda, contributor Republica, se oprește cu detalii asupra câtorva cifre, dar se ocupă și de aspectele care trebuie îmbunătățite:

• Costurile cu bunuri și servicii cresc cu 5%… deși sub inflația de 10%, există mult spațiu de îmbunătățire aici. Deci, o zonă clară unde trebuie împinsă reforma pentru reducerea cheltuielilor de funcționare ale aparatului public.
• Costurile cu dobânzile cresc cu 6%, în ciuda înjumătățirii deficitului fiscal, din cauza nivelului ridicat al datoriei publice istorice și a creșterii costului de finanțare al României pe fondul războiului din Iran și al dinamizării negative a economiei de către PSD + AUR prin moțiunea de cenzură (încrederea obținută în 10 luni, în semestrul II 2025 + ianuarie–februarie 2026, a fost pierdută în 2 luni). Avem urgent nevoie de un guvern funcțional care să împingă la maximum reformele.

Presa germană: Europa văzută prin filtrul Mungiu (DW)

După decernarea Palme d’Or, mass-media germană nu discută aproape deloc dacă Fjord-ul lui Cristian Mungiu este un film frumos sau o producție bine realizată. Ci dacă Europa mai poate trăi cu propriile contradicții.

Se vorbește, în ziarele din Germania, despre limitele toleranței liberale, se ridică o oglindă în fața disconfortului occidental față de estul continentului. Filmul cineastului român este tratat ca o scenă de confruntare între discursul woke și conservatorismul religios, iar cronicarii fac un pas înapoi, abținându-se de la a stabili care poziție este corectă sau, mai ales, morală.

Mai mult pe pagina DW în limba română.

De ce România n-are director SRI? (SpotMedia) - De ce nu scad prețurile locuințelor, deși România traversează o criză economică? Doi experți explică paradoxul imobiliar (Libertatea) - Stăpânii Inelului. Clujul distruge pădurile Făget și Hoia, în timp ce strategia pentru verde metropolitan zace într-un sertar (PressOne)

Cristian Mungiu critică lipsa sprijinului pentru cinematografie din partea statului: „Să dea un pic mai mult înapoi culturii. Noi ne-am făcut partea noastră” (Adevărul)

Regizorul Cristian Mungiu a declarat duminică, 24 mai, că „Fjord”, premiat cu Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes, este un film curajos și că premiul îl va ajuta să ajungă la un public mai larg. Acesta speră ca pelicula să aibă și o campanie importantă pentru Oscar și critică lipsa de sprijin a statului român pentru cinematografie.

Cristian Mungiu spune că al doilea Palme d’Or are o presiune mai mică decât primul, deoarece nu mai simte nevoia unei noi validări ca regizor.

El afirmă că premiul poate ajuta filmul să ajungă la un public mai larg și speră ca pelicula să intre și în cursa pentru Oscar, nu pentru că ar fi un premiu mai important, ci pentru că în România Oscarurile sunt percepute ca fiind mai relevante decât Palme d’Or.

„E puțin stânjenitor că, la 20 de ani după ce am luat primul Palme d’Or, încă nu avem o sală de premieră în care să prezentăm acest film”.

Acesta a afirmat că are așteptarea de la statul român să „încerce să dea un pic mai mult înapoi culturii și cinematografiei”.

Pe larg în Adevărul.

De ce România n-are director SRI? (SpotMedia)

Eduard Hellvig, ultimul director SRI, a demisionat abrupt în urmă cu trei ani și nici Klaus Iohannis, președintele de atunci, și nici Nicușor Dan, actualul șef al statului, n-au reușit să rezolve o problemă care adâncește suspiciunea și neîncrederea publică în agențiile de informații din România. 

Lipsa unui director civil la SRI, dar și perpetuarea în funcție a unuia “compromis” la SIE, e vorba de Gabriel Vlase, fost deputat PSD, reprezintă o mare vulnerabilitate pentru România, în contextul războiului din Ucraina și relației complicate cu administrația Donald Trump.

Jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă propune un dialog cu Iulian Fota, expert în siguranță națională; analistul politic Cristian Hrituc și cercetătorul în științe politice Costin Ciobanu.

Ciobanu spune „nu mă uit atât de tare la cine va propune președintele, dar faptul că tot temporizează aceste numiri și că nu se face lumină asupra unui eveniment extrem de traumatic din istoria noastră democratică reprezintă o mare problemă”.

EXCLUSIV Guvernul acuză Înalta Curte și Curtea de Apel București că refuză să raporteze miliardele de lei datorate magistraților. Lia Savonea: ”Dialogul trebuie purtat cu următorul guvern” (G4Media)

Guvernul arată într-un răspuns oficial că cele mai mari instanțe din țară, Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea de Apel București, au refuzat să îi raporteze datele financiare privind procesele salariale câștigate de magistrați, în timp ce CSM a dat răspunsuri parțiale. Miza este un proces în care cinci magistrați cer CEDO să sancționeze România pentru că a amânat plata drepturilor salariale pe care magistrații și le-au majorat singuri prin decizii judecătorești.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Curtea de Apel București (CAB) au respins oficial solicitările Agentului Guvernamental, invocând „lipsa centralizărilor” sau faptul că „nu dețin informații suplimentare”, după cum arată răspunsul oficial al guvernului pentru G4Media.

În replică, Lia Savonea, șefa Înaltei Curți, a declarat pentru G4Media că ”nu considerăm oportun să intrăm într-o dispută publică sau instituțională cu un Guvern aflat în regim demis. Considerăm că un dialog real și constructiv trebuie purtat cu viitorul Guvern, după instalarea acestuia, legitim și cu puteri depline constituționale, într-un cadru bazat pe respect reciproc, loialitate instituțională și responsabilitate față de funcționarea statului de drept. Rămânem deschiși unui dialog echilibrat și profesionist, întemeiat pe comportament instituțional și cooperare loială între autorități”.

De ce nu scad prețurile locuințelor, deși România traversează o criză economică? Doi experți explică paradoxul imobiliar (Libertatea)

România traversează o perioadă de profundă incertitudine economică în 2026, marcată de inflație ridicată, de o criză guvernamentală recentă și de fluctuații agresive ale cursului valutar, dar piața imobiliară rămâne în picioare. Din punct de vedere teoretic, o scădere a cererii și o reticență generală a cumpărătorilor ar trebui să atragă după sine o ieftinire masivă a caselor, însă realitatea din teren contrazice manualele de economie.

Specialiștii din domeniu explică acest paradox prin faptul că piața actuală este fundamental diferită și mult mai sănătoasă decât cea din perioada de colaps 2008-2010. În plus, raportul dintre cerere și ofertă a rămas într-un echilibru rigid, deoarece dezvoltatorii nu mai au stocuri uriașe de apartamente neperformante și își etapizează proiectele cu o prudență extremă.

Continuarea în Libertatea.

FMI, avertisment pentru UE: datoria publică a unei țări europene medii se va dubla până în 2040 fără reforme. Fondul recomandă împrumuturi comune, creșterea vârstei de pensionare și consolidare fiscală (CursDeGuvernare)

Țările Uniunii Europene se vor confrunta cu cheltuieli mari pentru apărare, energie și pensii în următorii 15 ani, arată Fondul Monetar Internațional (FMI) într-un raport prezentat miniștrilor de finanțe ai UE.

Documentul recomandă ca țările UE să îmbunătățească stimulentele astfel încât cetățenii să se deplaseze mai facil în interiorul blocului de 27 de țări, în scopul găsirii unui loc de lucru. FMI recomandă și reforme pentru ca firmele dintr-o țară să angajeze mai ușor europeni care trăiesc în altă țară din UE.

UE ar trebui, de asemenea, să-și integreze piețele energetice, să faciliteze transformarea economiilor cetățenilor în investiții profitabile în întregul bloc și să unifice legislațiile care, în prezent, diferă adesea de la o țară la alta.

Integral pe pagina CursDeGuvernare.

Stăpânii Inelului. Clujul distruge pădurile Făget și Hoia, în timp ce strategia pentru verde metropolitan zace într-un sertar (PressOne)

Comunele din jurul Clujului își extind agresiv zonele construibile, ignorând strategiile agreate chiar de ele pentru protecția naturii. Traseul Centurii metropolitane distruge și el pădurile, iar tăierile ilegale făcute chiar de stat fărâmițează ecosistemele. Administrațiile locale se declară verzi ca să facă pe placul societății civile, însă sunt incapabile să pună în practică politici publice necesare pentru protecția mediului. 

Citiți reportajul pe pagina PressOne.

De ce pierde Nicușor Dan sprijinul electoratului reformist. „Mai degrabă au greșit cei care au proiectat așteptări nerealiste" (Adevărul) - Mai important ca numele premierului este ca noul cabinet să livreze rapid trei lucruri (HotNews) - EXCLUSIV | ANAF pregătește „roboței” pentru relația cu contribuabilii la ghișee, cu interfețe ca la aeroport sau la McDonald’s / Proiect pilot în Capitală (Economedia)

Un an la Cotroceni. Sau cum a blocat Nicușor Dan țara? (DW)

Analiza jurnalistei Sabina Fati pornește de la întâlnirea pe care președintele a avut-o ieri cu 35 de parlamentari plecați din formațiunile radicale și care ar putea pune umărul la noul guvern pe care încearcă să-l formeze PSD.

Președintele a blocat țara, crezând că PNL și USR vor rămâne la putere cu PSD, de dragul funcțiilor și al banilor de care partidele au nevoie în teritoriu, mai ales în localitățile în care au primari. Calculele făcute de Nicușor Dan pe hârtie nu se potrivesc însă cu realitatea. Cel puțin, nu, deocamdată. 

În plan intern, Nicușor Dan a blocat reformele justiției, a ajutat la răsturnarea unui guvern reformator în favoarea PSD, care nu și-a putut mulțumi clientela politică sub cabinetul condus de Ilie Bolojan și, care ar vrea acum să modifice și programul SAFE de înzestrare a Armatei după interesele grupurilor care gravitează în jurul partidului. La un an de la câștigarea alegerilor, președintele și-a dat singur mat într-o partidă de șah în care a vrut să-și câștige culoarul prezidențial pentru 2030.

Integral pe pagina DW.

De ce pierde Nicușor Dan sprijinul electoratului reformist. „Mai degrabă au greșit cei care au proiectat așteptări nerealiste" (Adevărul)

La un an de la câștigarea alegerilor prezidențiale, Nicușor Dan traversează cea mai complicată perioadă a mandatului său. Nerespectarea unor promisiuni făcute la început de mandat, instabilitatea guvernamentală și acuzațiile privind apropierea de PSD au dus la scăderea sa în sondaje și au alimentat nemulțumirea electoratului reformist.

În timp ce unii analiști îl descriu drept un președinte moderat, alții consideră că Nicușor Dan s-a apropiat prea mult de PSD și a făcut compromisuri care au dezamăgit o parte a electoratului reformist. Miza următorilor ani va fi capacitatea președintelui de a recâștiga încrederea publică, considerǎ analistul Radu Magdin și politologul Cristian Preda.

Pe larg în Adevărul.

Mai important ca numele premierului este ca noul cabinet să livreze rapid trei lucruri (HotNews)

Florin Libocor, economistul-șef al BRD, spune, într-un text de opinie publicat în HotNews, că formula noului guvern contează mai puțin, dar este neapărat nevoie de disciplină fiscală, reforme PNRR și menținerea ratingului investițional. „Dacă acestea sunt confirmate în 2-4 săptămâni, șocul se absoarbe”. 

Investitorii nu percep tensiunile politice „în sine”, ci le traduc în probabilități de derapaj macroeconomic. Pentru ei, în cazul unui conflict într-o coaliție, nu primează natura politică a situației, ci natura economică

Investitorii nu privesc tensiunea politică ca pe un „zgomot politic normal”, ci ca pe un test de credibilitate al întregului cadru macro al României, spune el. Iar în momentul în care a fost promisă o consolidare fiscală dură (privind deficitul, datoria și reformele structurale), coerența politică devine o variabilă economică.

ANALIZĂ Topul județelor care au primit bani din pușculița Anghel Saligny după seceta de jumătate de an (Cotidianul)

Campionii alocărilor din ultima tranșă provin atât din județe controlate de liderii PNL, dar și din unele social-democrate.

Guvernul Bolojan, deși demis, a plătit contracte de 3 milioane de lei din Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, după o perioadă de șase luni de pauză. Practic, Ministerul Dezvoltării a cheltuit jumătate din suma rezervată pentru acest an pe cel mai important program pentru teritoriu, scrie Cotidianul.

În urma plăților făcute de Ministerul Dezvoltării luni, cei mai mulți bani s-au dus pe zonele care privesc investițiile pentru componenta infrastructură rutieră, sisteme apă-canal și așa mai departe, adică aproximativ 2,5 miliarde de lei.

Pe primul loc este județul Bihor. Mai precis, 158,50 de milioane au mers către UAT-urile din acest județ. Din Bihor provin atât premierul demis, cât și ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

A doua sumă către un UAT a fost pentru București. 152,66 au mers pentru lucrările reabilitării planșeului Unirii. Apoi, sume aproape la jumătate au mers la UAT-urile din județe ca Bacău, Argeș, Olt sau Satu Mare.

EXCLUSIV | ANAF pregătește „roboței” pentru relația cu contribuabilii la ghișee, cu interfețe ca la aeroport sau la McDonald’s / Proiect pilot în Capitală (Economedia)

Fiscul pregătește instalarea unor terminale interactive prin care contribuabilii să poată depune cereri, solicita documente sau primi informații fără interacțiune directă cu funcționarii.

Potrivit informațiilor obținute de Economedia, sistemul este gândit în special pentru persoane fizice și ar urma să funcționeze printr-o interfață digitală asistată de chatbot-ul „ANA”.

Potrivit surselor citate, proiectul este încă în fază pilot și nu va putea fi extins imediat către utilizarea integrală de acasă, din cauza problemelor legate de infrastructura IT și securitatea cibernetică.

Suveraniștii liberi, curtați de Nicușor Dan. Cum a făcut loc la masa negocierilor pentru PACE, UPR și neafiliați (Cotidianul) - Strategia PSD din spatele „guvernului monocolor” și de ce varianta minoritară este doar o momeală (Adevărul) - Colosul de stat CFR Marfă şi-a cerut falimentul în instanţă. „Carpatica Feroviar a devenit funcţională” (Ziarul Financiar) - Mutațiile din economie coboară în piața muncii: Doar 20% din șomerii din 2024 și-au găsit un alt loc de muncă până la sfârșitul lui 2025 (CursDeGuvernare)

Suveraniștii liberi, curtați de Nicușor Dan. Cum a făcut loc la masa negocierilor pentru PACE, UPR și neafiliați (Cotidianul)

35 de voturi este zestrea pe care o au grupurile de parlamentari care se văd cu Nicușor Dan vineri. 

Parlamentarii suveraniști, alții față de cei din AUR și SOS, au ajuns să fie aduși la discuțiile despre viitorul guvern, dar sub altă formă, pentru a nu fi în afara Constituției.

Până acum, singurii care au vorbit de posibila cooptare a acestor suveraniști liberi au fost social-democrații, care i-ar vrea însă oficial independenți, potrivit surselor Cotidianul.

Strategia PSD din spatele „guvernului monocolor” și de ce varianta minoritară este doar o momeală (Adevărul)

 PSD ar avea o majoritate chiar în situaţia în care UDMR nu se alătură social-democraților la guvernare. Varianta unui guvern monocolor este doar una de lucru, în acest moment, şi reprezintă o etapă în soluţionarea crizei politice.

„Adevărul” a stat de vorbă cu analistul politic Radu Delicote, care este de părere că un guvern monocolor nu se va concretiza şi negocierile de zilele acestea dintre partide vor asigura un consens mai larg pentru noul Executiv.

Delicote spune că scenariul în care PSD va atrage UDMR și poate și alți membri în guvern, alături de alte formaţiuni este cel mai probabil în perioada următoare.

România: 10 guverne în 12 ani. De ce anticipatele pot fi o soluție mai bună decât „stabilitatea” negociată între partide și șefii de servicii (Libertatea)

Stabilitate. Cuvântul-cheie din politica românească. Vândut populației ca antidot la fragilitatea instituțională și vidul de putere pe care le-ar implica alegerile anticipate.

În ultimii 12 ani (2014-2026), România a avut zece guverne votate de Parlament, și alți 4/5 premieri interimari.

Ponta, Cioloș, Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban, Cîțu, Ciucă, Ciolacu, Bolojan. Media de viață a unui guvern a fost de aproximativ 14 luni. În aceste condiții, stabilitatea pare o glumă. Multe dintre cele 10 guverne au fost rezultatul jocurilor de culise, în care politicieni, consiliați din spate de șefi ai serviciilor, au trimis votul românilor la coșul de gunoi.  Prin racolări, uneori mită oferită pentru votul de învestitură (posturi bănoase la stat pentru rude sau contracte cu statul), democrația a fost pusă pe pauză pentru a face locul unor structuri guvernamentale lipsite de sprijinul popular.

Continuarea în Libertatea.

Un ministru USR din Guvernul Bolojan atacă lipsa reformei din Justiție: Ne ia aerul. La propriu (HotNews)

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, povestește cum Bucureștiul continuă să fie otrăvit de arderile de lângă oraș pentru că se fac sute de plângeri penale, „369 de plângeri în anul 2025 doar pe Sintești”, însă dosarele nu înaintează. De aceea e vitală reforma în justiție, spune Buzoianu, care crede că fără reformă în sistemul judiciar nu avem aer. La fel se întâmplă cu tăierile de păduri și cu construcțiile  ilegale din toată țara.

Pe larg, pe pagina HotNews în secțiunea Premium.

Colosul de stat CFR Marfă şi-a cerut falimentul în instanţă. „Carpatica Feroviar a devenit funcţională” (Ziarul Financiar)

Compania CFR Marfă a finalizat 2024 cu afaceri de 677 mil. lei, în scădere cu 13%  faţă de anul anterior şi a raportat pierderi mai mari, de 328 mil.lei, faţă de 231 mil. lei anul  anterior, potrivit mfinante.ro. 

Considerată “neviabilă”, având în vedere ajutorul de stat pe care îl are de rambursat şi datoriile de peste 4 mld. lei, Guvernul a aprobat în 2024 înfiinţarea Carpatica Feroviar S.A, societate ce va asigura transporturile de mărfuri pe calea ferată, inclusiv cele strategice.

CFR Marfă, care a avut pierderi de 2 mld. lei în ultimii zece ani, mai deţine doar 30% din piaţa de transport marfă pe calea ferată, unde operatorii privaţi reuşesc să facă profit, scrie ZF.

Mutațiile din economie coboară în piața muncii: Doar 20% din șomerii din 2024 și-au găsit un alt loc de muncă până la sfârșitul lui 2025 (CursDeGuvernare)

Statistica arată că România este țara din UE unde șomerii au nevoie de cel mai mult timp pentru a-și găsi un nou loc de muncă și, totodată, țara cu cea mai mare pondere a descurajaților, care nici nu mai caută un job și sfârșesc în categoria inactivilor.

Astfel, în România, doar 1 din 5 șomeri înregistrați în 2024 și-au găsit un loc de muncă în 2025.

Integral, pe pagina CursDeGuvernare.

Sorin Grindeanu, prim-ministru cu forța? (SpotMedia) - Legea salarizării. Câți dintre bugetari au șanse să primească mai mulți bani și suma alocată de guvern pentru 2027 (HotNews) - Ministrul Apărării, Radu Miruță, dezvăluie care e riscul ca o dronă străină să ajungă mai aproape de București și ce face Armata ca asta să nu se întâmple (Libertatea) - EXCLUSIV: Reformele și proiectele din PNRR rămân sub supraveghere până la 5 ani după ultima plată. Bruxelles-ul poate face controale, verificări și audituri (Economedia)

Sorin Grindeanu, prim-ministru cu forța? (SpotMedia)

Dacă luni, după consultările oficiale derulate la Palatul Cotroceni, se contura posibilitatea unui premier tehnocrat, formulă testată de președintele Nicușor Dan în discuții, o zi mai târziu, calea pare să fi fost abandonată, PSD fiind tot mai aproape de a-și asuma formarea unui guvern minoritar și de a căuta susținere în Parlament.

După ce Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a spus că un prim-ministru din afara politicii nu e o soluție funcțională, iar PNL i-a cerut imperativ lui Sorin Grindeanu să solicite desemnarea președintelui, liderul social-democraților s-a trezit împins, împotriva voinței sale, către Palatul Victoria, la doar câteva ore după ce Lia Olguța Vasilescu anunțase și ea că PSD trebuie să guverneze. 

Continuarea, pe pagina SpotMedia.

Cum poate face PSD Guvern fără AUR. Ce i-au spus lui Nicușor Dan social-democrații (Cotidianul)

În discuțiile de la Cotroceni, nicio variantă prezentată nu l-a mulțumit pe președintele Dan. Șeful statului i-a întrebat pe social-democrați dacă sunt gata să-și asume guvernarea, iar ei au răspuns că da. PSD a pus pe masă varianta unui Guvern monocolor. Președintele nici nu a fost de acord, dar nici nu a refuzat, au declarat surse participante pentru Cotidianul. 

De unde ia PSD voturile? 

• PSD – 129
• UDMR – 32
• Minoritățile – 17
• POT – 16
• PACE – 12
• Neafiliați – 19

Surse social-democrate susțin că PSD poate strânge 233 de voturi, fără AUR sau S.O.S.

Conform calculelor, 225 de voturi ar avea PSD fără AUR și S.O.S. Totuși, rămâne de văzut dacă toți ar fi dispuși să voteze Guvernul PSD, având în vedere că la moțiune, unii dintre ei nu au votat nici moțiunea și i-au acuzat pe social-democrați de iresponsabilitate. Mai mult, depinde și câți parlamentari „la bucată” poate aduce PSD, chiar și din AUR.

Legea salarizării. Câți dintre bugetari au șanse să primească mai mulți bani și suma alocată de guvern pentru 2027 (HotNews)

Guvernul a promis că, prin noua lege a salarizării, care trebuie adoptată până la finalul lunii august, nu vor fi scăzute veniturile niciunui bugetar. Pe de altă parte, de creșteri nu vor beneficia toți angajații statului, iar majorările nu vor fi consistente.

O nouă lege a salarizării este un jalon în cadrul PNRR, iar în cazul nerespectării termenului, România va pierde 700.000.000 de euro, reamintește HotNews.

Ținând seama că guvernul său a fost demis, premierul a spus că proiectul Legii salarizării va fi negociat cu partidele politice astfel încât să obțină susținerea parlamentară de care are nevoie pentru adoptare.

„Azi avem 166 de miliarde de lei cheltuieli de salarii, adică 8,1%. Nu avem decât două posibilități reale: o creștere de amplitudine mică sau dacă se doresc creșteri mai mari, singura soluție este să reducem personalul acolo unde nu se justifică”, a afirmat Ilie Bolojan.

El a precizat că procesul de mediere între partide pe această temă a fost preluat de către președintele Nicușor Dan, cu implicarea directă a consilierului prezidențial pentru Politici Economice și Sociale, Radu Burnete.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, dezvăluie care e riscul ca o dronă străină să ajungă mai aproape de București și ce face Armata ca asta să nu se întâmple (Libertatea)

Cu o săptămână și jumătate înainte de expirarea termenului limită până la care trebuie semnate înțelegerile pentru achiziții de apărare prin programul european SAFE (31 mai), ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, dezvăluie într-un interviu acordat Libertatea că banii necesari nu sunt încă în conturi. 

17 miliarde de euro ar putea fi pierduți.

Este vorba despre bani europeni pentru sistemul de apărare și ordine publică din România și pentru construirea unor porțiuni din autostrăzile A7 și A8, din nordul Moldovei. Din această sumă, peste 8 miliarde de euro ar urma să revină Ministerului Apărării Naționale (MapN) pentru cumpărarea de mașini de luptă, radare, elicoptere, nave, muniții și alte dotări, toate compatibile cu cele din celelalate state NATO.

Contractele trebuie semnate până la 31 mai.

Ministrul Miruță a vorbit și despre incursiunile dronelor în spațiul aerian românesc.

Până acum, MApN nu a doborât niciuna dintre zecile de aeronave fără pilot care au intrat ilegal în România, în Dobrogea, începând cu august 2023. Numai în acest an, în România au intrat ilegal, cel puțin 15 drone străine, potrivit ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță.

Majoritatea dronelor sau bucăților de drone găsite de autorități au fost în Dobrogea.

Întrebat dacă există riscul ca o dronă care violează spațiul aerian românesc să ajungă mai aproape de București, ministrul Apărării a răspuns: „Riscul de a înainta foarte mult în spațiul aerian românesc este unul mic, pentru că, având în vedere relieful României, la un moment dat vor trece printr-o zonă în care vor fi interceptate de radare. De la altitudini mari vedem tot. Când altitudinea coboară, e ca și cum ar merge drona printre niște dealuri, iar radarul nu vede decât dacă ridici capul peste dealul respectiv. E puțin probabil să găsești astfel de culoare printre formele de relief care să nu ajungă la un moment dat într-un sector în care radarul să monitorizeze așa ceva.”

EXCLUSIV: Reformele și proiectele din PNRR rămân sub supraveghere până la 5 ani după ultima plată. Bruxelles-ul poate face controale, verificări și audituri (Economedia)

Reformele și investițiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu se încheie odată cu termenul-limită din august 2026, ci rămân sub supraveghere europeană inclusiv după efectuarea ultimei plăți către România, potrivit unui document consultat de Economedia.

Conform documentului, Comisia Europeană își rezervă dreptul de a efectua „verificări, revizuiri, controale și audituri” asupra implementării PNRR timp de până la cinci ani după plata finală.

Asta se aplică pentru toate proiectele și reformele finanțate prin PNRR, de la infrastructura mare de transport și guvernanța companiilor de stat, până la digitalizare, pensii, fiscalitate sau reformele administrative.

Constituționalistul Ioan Stanomir demontează iluzia premierului apolitic: „Un tehnocrat intră direct în jocul dur al puterii” (Adevărul) - Liderii PSD îl presează pe Grindeanu să preia funcția de prim-ministru (Cotidianul) - Dilema viitorului Guvern: „Cine mai împrumută România cu 50 de miliarde de euro anual dacă nu facem nicio reformă?” (Libertatea) - „Danaida” lui Brâncuși, vândută cu o sumă enormă la New York, al doilea cel mai mare preț din istorie pentru o sculptură (HotNews)

Revoluția începe cu un tehnocrat (SpotMedia) 

Conform unor surse politice, Nicușor Dan va desemna în zilele următoare un tehnocrat pentru a forma o majoritate parlamentară care să susțină noul guvern, dar șansele de reușită sunt minime.

Tehnocratul desemnat de Nicușor Dan, cel mai probabil, va fi respins de Parlament, mai ales dacă e vorba de doamna Delia Velculescu, expertă a FMI.

Ar fi un dezastru pentru PSD să voteze un profesionist în finanțele internaționale cu o viziune reformatoare mai dură decât cea propusă de Ilie Bolojan.

Printr-o astfel de desemnare, președintele Nicușor Dan ridică miza și îi forțează din nou pe social-democrați să se alieze cu AUR. 

După eșecul primei desemnări, întreaga putere se mută la Palatul Cotroceni, șeful statului având oportunitatea, oferită de cei șase milioane de votanți, de a reseta întreaga scenă politică prin alegeri anticipate sau de a impune o situație de compromis care va prelungi incertitudinea politică până la o nouă moțiune de cenzură, notează jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă.

Constituționalistul Ioan Stanomir demontează iluzia premierului apolitic: „Un tehnocrat intră direct în jocul dur al puterii” (Adevărul)

Din informațiile venite din culisele consultărilor de la Cotroceni, președintele Nicușor Dan ia în calcul două nume din afara partidelor pentru funcția de premier: Radu Burnete, actual consilier economic la Cotroceni, și Delia Velculescu, economistă cu o carieră de peste două decenii la FMI. Ambele variante mizează pe expertiză tehnică și credibilitate internațională. 

Profesorul de drept constituțional Ioan Stanomir demontează mitul premierului tehnocrat neutru:

„Este un actor care intră direct în jocul puterii, o funcție care cere asumare politică”. Analistul face, în Adevărul, o paralelă directă între blocajul actual și Cabinetul Cioloș din 2015, născut din emoția tragediei de la Colectiv și din respingerea politicilor PSD de către președinte. În opinia sa, contextul de acum nu este mult diferit, miza rămânând aceeași: capacitatea reală de a exercita autoritatea de la Palatul Victoria.  

Liderii PSD îl presează pe Grindeanu să preia funcția de prim-ministru (Cotidianul)

Unii îl împing pe Sorin Grindeanu la Palatul Victoria, din calcule politice personale, alții insistă pentru ca partidul să nu fie decuplat de la banii pentru proiectele din teritoriu.

Potrivit informațiilor Cotidianul sunt două mari temeri ale aleșilor PSD. Prima temere: înlăturarea de la resursele pentru investiții. În condițiile în care oricum Guvernul Bolojan a fost adeptul austeriții la nivel de investiții, o decuplare totală de la Executiv ar putea aduce probleme și mai mari.

A doua temere: ofensiva AUR din teritoriu. Tot mai mulți primari și șefi de CJ sunt contactați de reprezentanți ai AUR pentru a li se propune „colaborarea” pentru anul 2028. Iar această „colaborare” pleacă de la faptul că proiecția procentelor AUR în peste 35 de județe arată formațiunea la peste 30%. 

AUR propune în programul de guvernare cu care a mers la Cotroceni listarea la bursă a companiilor de stat, deși a acuzat guvernul Bolojan că vrea ”să vândă țara” (G4Media)

Președintele AUR, George Simion, a venit luni la consultările de la Cotroceni cu un program de guvernare în care propune listarea la bursă a companilor de stat pentru finanțarea acestora, după cum arată documentul oficial postat pe site-ul partidului. Există și o mențiune – emiterea de noi acțiuni s-ar face „cu predilecție”către cetățeni și fonduri autohtone. Același partid a semnat împreună cu PSD o moțiune de cenzură în care slogan a fost „nu ne vindem țara”.

Liderul AUR Petrișor Peiu susține că există o diferență esențială între ceea ce propune partidul prin vânzarea de acțiuni a bursă și ceea ce intenționa guvernul Bolojan.

„Diferența esențială este că noi vrem să emitem acțiuni noi, pe care să ne listăm la bursă, iar banii obținuți din vânzarea acestora să ajungă la companii. Guvernul vrea să vândă acțiunile deținute de stat”, spune pentru G4Media, liderul AUR Petrișor Peiu.

Dilema viitorului Guvern: „Cine mai împrumută România cu 50 de miliarde de euro anual dacă nu facem nicio reformă?” (Libertatea)

România are nevoie anual de 50 de miliarde de euro pentru a putea funcționa și pentru a plăti pensii și salarii, bani care sunt împrumutați de pe piețele financiare. Astfel, orice premier sau orice Guvern ar veni va fi practic obligat să continue reformele începute de Ilie Bolojan, arată economiștii consultați de Libertatea.

În acest moment, principalii finanțatori ai României sunt Comisia Europeană – prin fondurile europene și programele PNRR și SAFE, plus marile fonduri care împrumută țara noastră prin cumpărarea de titluri de stat pe piețele financiare internaționale.

Nimeni nu se atinge de vacanţele în străinătate. Românii au plătit 2 mld. euro pe vacanţe în afara ţării în primul trimestru, plus 33% (Ziarul Financiar)

Deşi escaladarea conflictului dintre Iran şi Israel alături de tensiunile din Orientul Mijlociu au izbucnit la final de februarie şi au generat anulări de zboruri, rerutări şi avertismente de călătorie la nivel internaţional, în martie suma cheltuită de români în străinătate a crescut cu 20% faţă de martie 2025.

Suma cheltuită de români în străinătate pare să fie singurul indicator care nu se clinteşte din creştere, constată ZF.

Pentru mulţi consumatori, vacanţele au devenit deja o cheltuială greu de amânat, indiferent de contextul economic sau geopolitic. 

Românii taie însă din alte cheltuieli (consumul s-a redus în martie), amână investiţii. În timp ce turismul intern creşte mai lent, românii continuă să alimenteze economiile altor state prin consumul realizat în vacanţe, în hoteluri, restaurante şi magazine. Pentru economia locală, aceste sume reprezintă o ieşire importantă de bani din ţară, iar balanţa din turism este pe un deficit de peste un miliard de euro în T1.

„Danaida” lui Brâncuși, vândută cu o sumă enormă la New York, al doilea cel mai mare preț din istorie pentru o sculptură (HotNews)

Sculptura „Danaida/ Danaïde”, un cap de bronz cu patină maro și foiță de aur realizat de Brâncuși în 1913 a fost vândută cu 107,6 milioane de dolari după ce a fost promovată luna aceasta inclusiv printr-un clip cu celebra actriță americană Nicole Kidman, care a vizitat sediul Christie’s din Centrul Rockefeller din New York, informează HotNews.

Povestea Danaidei își are originile în Antichitate, de la mitologia greacă și Ovidiu până la Auguste Rodin. Brâncuși, care lucrase anterior ca ucenic în atelierul sculptorului Rodin, o înfățișează în sculptură pe Margit Pogany, tânăra artistă maghiară care a fost muza sa.

INTERVIU. Numărul 2 din AUR spune cu ce plan de guvernare merge partidul la Cotroceni și numește „o mare diferență între noi și PSD” (HotNews) - Noi creşteri salariale la parchete. Procurorul general Cristina Chiriac a majorat cu 50% salariile managerilor economici de la parchetele Curţilor de Apel, parchetele judeţene şi Parchetul Înaltei Curţi (G4Media) - Paradoxul inflaţiei. Buzunarele golite ale românilor alimentează cea mai alertă expansiune şi cele mai mari încasări din istoria reţelelor de fast-food (Ziarul Financiar)

 

Nicușor Dan începe consultările. De ce s-ar putea lăsa așteptat noul Guvern al României (Adevărul)

Președintele Nicușor Dan deschide luni prima rundă de consultări la Cotroceni cu partidele parlamentare, însă perspectivele pentru o rezolvare rapidă a blocajului sunt minime. În contextul în care o nouă criză politică amenință stabilitatea țării, consultantul politic Cristian Andrei explică, pentru „Adevărul”, strategiile de culise ale principalilor actori. 

Vineri, Nicușor Dan a transmis public că nu își dorește un guvern care să genereze o nouă criză politică. 

„Înseamnă că va aștepta partidele să propună o majoritate și că nu va forța, cel puțin la început, un guvern minoritar. Asta va conduce la o perioadă mai lungă de tatonări și negocieri și că, în lipsa unei surprize, suntem abia la începutul descurcării crizei. Suntem la momentul 1.0. Președintele își dorește ca partidele să-și asume guvernarea și să nu-i paseze acest cartof fierbinte. În același timp, Nicușor Dan știe că un guvern de sacrificiu, cu termen de expirare, ar fi unul extrem de slab și ar crea doar alte probleme", spune Cristian Andrei.

Liberalii par deciși să evite, cel puțin în această etapă, asumarea inițiativei politice. Potrivit lui Cristian Andrei, strategia partidului condus de Ilie Bolojan este una de delimitare clară de PSD și de așteptare a unui moment politic mai favorabil. Practic, liberalii mizează pe uzura adversarului și pe avantajele politice pe care le-ar putea obține dacă PSD va fi obligat să gestioneze o perioadă economică și socială extrem de dificilă. 

PSD încearcă să rămână în centrul jocului politic fără să își asume integral costurile guvernării. Liderii social-democrați au transmis deja că așteaptă „o soluție” de la Nicușor Dan, formulă care ascunde, de fapt, o strategie mai complexă.

„PSD speră în continuare la implozia PNL, care să li se alăture fără Ilie Bolojan și dorește un premier și un cabinet pe care să le controleze, dar pentru care să-și asume președintele Nicușor Dan răspunderea", a explicat Cristian Andrei.

INTERVIU. Numărul 2 din AUR spune cu ce plan de guvernare merge partidul la Cotroceni și numește „o mare diferență între noi și PSD” (HotNews)

Prim-vicepreședintele AUR Dan Dungaciu spune, într-un interviu pentru publicul HotNews, că partidul va merge luni la consultările convocate de președintele Nicușor Dan, dar că nu va sprijini niciun guvern din care AUR nu va face parte. 

Dungaciu susține că AUR nu vede colaborarea cu PSD de la moțiunea de cenzură ca pe începutul unei guvernări comune. Moţiunea a fost, spune el, împotriva unui proiect politic, nu doar împotriva lui Ilie Bolojan.

Întrebat dacă AUR va merge la Cotroceni cu propunerea Călin Georgescu premier tehnocrat, Dungaciu a spus că este „o opțiune”, dar că nu există „un răspuns explicit” al fostului candidat la prezidențiale.

În interviul pentru publicul HotNews, Dan Dungaciu a respins eticheta de partid anti-european, spunând că AUR nu susține ieșirea României din Uniunea Europeană. În același timp, cere ca România să-și „regândească” poziția în UE şi spune că țara nu ar trebui să mai aloce bani sau arme Kievului cât timp are probleme bugetare proprii. 

Tot pe pagina HotNews puteți citi despre un nou fenomen în justiție, după prescrieri. Dosare de corupție rămân fără probe și riscă închiderea. Procuror: „Întrebarea e dacă vrea cineva să facă ceva” 

Dispariția probelor din dosare este „Cu siguranță, un fenomen”, a spus într-un dialog cu redacția vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul Bogdan Staicu. 

Hotărârile au venit după ce Înalta Curte a stabilit în 2025 că nu mai poate fi folosită munca ofițerilor DGA în dosarele de corupție care nu vizează angajați ai MAI.

De pildă, nu mai puțin de 32 de martori au dispărut, de pildă, din dosarul unui important, dar puțin cunoscut om de afaceri, cel mai importantului crescător de oi din România, care luase subvenții din bani publici.

Noi creşteri salariale la parchete. Procurorul general Cristina Chiriac a majorat cu 50% salariile managerilor economici de la parchetele Curţilor de Apel, parchetele judeţene şi Parchetul Înaltei Curţi (G4Media)

Procurorul general al României, Cristina Chiriac, a semnat în luna aprilie a acestui an odinul 731/29 aprilie 2026 prin care a inclus două sporuri de câte 25% în salariul de bază al managerilor economici de la parchetele Curţilor de Apel, parchetele Tribunalelor şi parchetul Înaltei Curţi, potrivit unor documente consultate de G4Media.

Majorarea salarială operează de la data de 12 aprilie 2026. Managerii economici ajung astfel la salarii de bază de peste 25.000 de lei pe lună.

Paradoxul inflaţiei. Buzunarele golite ale românilor alimentează cea mai alertă expansiune şi cele mai mari încasări din istoria reţelelor de fast-food (Ziarul Financiar)

Anul 2025 a fost cel mai bun an din istoria sa pentru Dristor Kebap - aface­rile s-au dublat în doar doi ani şi merg spre 100 mil. lei, scrie ZF.

La rândul său, McDonald’s România, liderul pieţei la nivel de brand, anunţă investiţii de 400 mil. lei în următorii trei ani. Investiţiile au fost lansate după ce vânzările au crescut cu 12% anul trecut.

În vremurile incerte şi în perioade marcate de pro­bleme economice, oamenii re­nunţă la restaurantele a la carte în favoarea celor fast-food, care sunt mai ieftine.

Dacă nu şi le mai permit nici pe acestea, atunci merg de la fast-food către covrigării şi patiserii.

Acest tip de comportament a fost vizibil iniţial în criza din 2008-2009, doar că atunci erau mult mai puţine nume în sector şi mult mai puţine restaurante de tip fast-food în piaţă.

Acum, situaţia din HoReCa aminteşte de acele vremuri. Doar că sectorul arată diferit. La fel şi numărul oamenilor care suferă de obezitate.

Războaiele dintre palate în primul an de președinție (Cotidianul) - Ultimatumul de la Cotroceni forțează mâna partidelor: scenariul unui „nou Guvern Cioloș” prinde contur în jurul PSD și UDMR (Adevărul) - Cine sunt Gigi Ștefan și Teodor Niță, cei mai influenți procurori din Constanța, reținuți 24 de ore: Ascensiunea în Constanța lui Mazăre, afaceri și controverse (G4Media) - Alexandra Căpitănescu, primul mesaj după ce s-a calificat în finala Eurovision Song Contest 2026: „Promit” (Libertatea)

Nicușor Dan cheamă luni partidele la consultări în vederea desemnării premierului. Care este programul (SpotMedia)

Nicușor Dan cheamă luni partidele la consultări în vederea desemnării premierului. Potrivit Administrației Prezidențiale, consultările vor începe la ora 9.00 cu Partidul Social Democrat. Urmează, din oră în oră, Alianța pentru Unirea Românilor; Partidul Național Liberal; Uniunea Salvați România ; Uniunea Democrată Maghiară din România; Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale; Partidul S.O.S. România și Partidul Oamenilor Tineri.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, după ce Partidul Social Democrat a decis retragerea sprijinului pentru premierul liberal.

Nicuşor Dan susţine în continuare că criza noastră politică se va rezolva, într-o direcţie pro-occidentală şi „destul de rapid”.

O tragedie românească. Tensiunile dintre un președinte conservator și electoratul său liberal (SpotMedia)

În opinia jurnalistului SpotMedia Emilian Isăilă, România trece azi prin ce a trecut USR în octombrie 2018, atunci când referendumul pentru familie a dus la ruptura dintre Nicușor Dan și partidul pe care l-a fondat.

Și atunci, printr-o ciudățenie, actualul președinte al României lansase o mișcare ce propunea modernizarea țării, în timp ce credințele și valorile sale nu aveau nicio legătură cu fenomenul.

Aceeași schizofrenie politică se manifestă și azi, când votanții președintelui se simt trădați de opțiunile sale politice, mai apropiate de AUR și PSD decât de liberali și de USR.

Războaiele dintre palate în primul an de președinție (Cotidianul)

Primul an de președinție a trei șefi de stat considerați reformiști și „de dreapta” a fost marcat de clinciuri cu premierul în funcție sau cu o relație din ce în ce mai rece, până la asistarea pasivă a înlăturării acestuia.

Traian Băsescu versus Călin Popescu-Tăriceanu, Klaus Iohannis împotriva lui Victor Ponta și războiul Ilie Bolojan-PSD, plus relația rece cu Nicușor Dan, sunt câteva exemple ale relațiilor contondente președinție și guvern în ultimii 22 de ani.

Din informații Cotidianul revenirea lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria este drum închis, șeful statului evitând orice reîncălzire a relației cu acesta.

Ultimatumul de la Cotroceni forțează mâna partidelor: scenariul unui „nou Guvern Cioloș” prinde contur în jurul PSD și UDMR (Adevărul)

Negocierile pentru viitorul guvern intră în linie dreaptă sub spectrul ultimatumului prezidențial: este obligatorie existența unei majorități în Parlament. Această condiție a polarizat scena politică, împărțind forțele parlamentare în două tabere rigide — PSD-UDMR și PNL-USR — între care se va tranșa stabilitatea României în perioada următoare.

Analistul politic Radu Delicote este de părere că, în contextul actual, cea mai probabilă formulă de guvernare pare să fie una în jurul PSD. PSD ar avea șanse mai mari decât o alianța PNL-USR.

Pe larg în Adevărul.

Procurorii constănțeni Teodor Niță și Gigi Ștefan, reținuți 24 de ore / Magistratul care îi anchetează ar fi Marius Iacob (G4Media)

CSM a aprobat cererea Parchetului pentru reținerea și arestarea în cazul procurorilor constănțeni Valentin Ștefan și Teodor Niță.

Procurorii Parchetului General au găsit, joi, aproximativ 100.000 de euro în biroul fostului șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, Gigi Valentin Ștefan, conform surselor G4Media și Info Sud-Est. Alți 30.000 de euro ar fi fost găsiți în mașina acestuia.

Procurorul Teodor Niță, de la același parchet, a fost dus cu duba la Parchetul General, pentru audieri, cu mandat de aducere, în calitate de suspect, conform avocatului acestuia.

Cine sunt Ștefan și Niță? Sunt cei mai influenți procurori din Constanța. Citiți mai multe despre ascensiunea lor în Constanța lui Mazăre, afaceri și controverse pe pagina G4Media.

Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță sunt cei mai influenți procurori din parchetele constănțene și au construit de-a lungul anilor o rețea de putere în sistemul de justiție de la malul mării, cu precădere în timpul administrației locale condusă de Radu Mazăre – Nicușor Constantinescu – Sorin Strutinsky (omul din trio care se ocupa de afacerile grupului).

Info Sud-Est a arătat în exclusivitate, într-o anchetă în care a colaborat cu jurnaliști de la RISE Project, în anul 2018, atât averea familiei lui Ștefan, vila de lux în care locuia, pe malul lacului Siutghiol din Constanța, dar și tranzacții controversate ale familiei către oameni de afaceri conectați la clanul lui Bashar Al Assad. 

Alexandra Căpitănescu, primul mesaj după ce s-a calificat în finala Eurovision Song Contest 2026: „Promit” (Libertatea)

Alexandra Căpitănescu a urcat pe 14 mai pe scena celei de-a doua semifinale Eurovision Song Contest 2026, cu melodia „Choke Me”, reușind să reprezinte cu mândrie și succes România.

La scurt timp după ce a aflat că s-a calificat în marea finală Eurovision Song Contest 2026, care va avea loc pe 16 mai, la Viena, în Austria, Alexandra Căpitănescu a avut o primă reacție pentru Libertatea.

„Sunt foarte fericită! Și recunoscătoare pentru fiecare vot, pentru fiecare mesaj și fiecărei persoane care a crezut în noi. Calificarea în finală este un vis devenit realitate și promit să dăm tot ce avem mai bun în marea finală Eurovision. Calificarea nu este doar o realizare personală, ci și o oportunitate de a reprezenta cu mândrie România în fața unui public format din milioane de oameni. Mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi în această călătorie și rugăm publicul să continue să ne susțină în marea finală de pe 16 mai 2026”, a spus Alexandra Căpitănescu în exclusivitate pentru Libertatea, după ce a doua semifinală Eurovision Song Contest 2026 a ajuns la final.

Bolojan și Nicușor Dan trebuie să se așeze la masă și să discute. Altfel, tabăra reformistă riscă să se autodistrugă (SpotMedia) - BNR trebuie să aleagă: salvează economia sau oprește inflația. Ca în politică, va alege răul cel mai mic (HotNews) - „E un miracol că l-au găsit viu!” Analiza cruntă a medicului pediatru în cazul băiețelului din Sibiu. Mai mult de 24 de ore nu rezista (Libertatea)

Ce câștigă România după Summitul B9. Expert: „Avem o putere mai mare decât lasă unii să se înțeleagă” (Adevărul)

Politologul Mihnea Stoica, de la UBB Cluj, remarcă, într-un interviu pentru „Adevărul”, câștigurile României, după summitul B 9 pe care l-a organizat. Cel mai important este, spune expertul, că dincolo de faptul că a intrat în atenția Europei din postura de organizator, România a demonstrat că este mai influentă în relațiile internaționale decât există percepția.

Reuniunea de la București, desfășurată pe parcursul unei singure zi, miercuri, 13 mai, a reunit lideri importanți din cadrul B9 și din țări nordice pentru a discuta securitatea transatlantică și a servit că pregătire pentru Summitul NATO de la Ankara din 7-8 iulie 2026.

Summitul B9 pune din nou Bucureștiul pe marea hartă a securității europene și nu numai. E a patra oară când acest summit B9 are loc la București și asta spune ceva despre capacitatea României de a seta, într-o oarecare măsură, agenda europeană și agenda de securitate în general.

„Cred că România a demonstrat cu ocazia aceasta și faptul că există o anumită putere de influență a Bucureștiului, în sensul în care e menționată direct și Republica Moldova; și nu doar că e menționată de România, dar e asumată de toate statele care au participat și care au semnat acea declarație comună a Summitului B9, care acum poate fi consultată deja. Deci aici, concret, demonstrează acest aspect: faptul că Bucureștiul are o putere mai mare decât lasă unii să se înțeleagă”, explică, în interviu, politologul clujean Mihnea Stoica, de la Universitatea Babeș-Bolyai.

Bolojan și Nicușor Dan trebuie să se așeze la masă și să discute. Altfel, tabăra reformistă riscă să se autodistrugă (SpotMedia)

Cristian Hrituc, fost consilier al lui Traian Băsescu și consultant politic, analizează criza actuală pentru Spotmedia.ro: ce poate face președintele României, cine va fi noul prim-ministru și de ce tabăra reformistă riscă să se autodistrugă.

Moral, primul pas spre împăcare trebuie făcut de președinte. Strict instituțional, trebuie să-l facă liderul Opoziției, adică Ilie Bolojan. Dar după tot ce s-a întâmplat – inclusiv gestul nefericit al lui Nicușor Dan de a nu-i mulțumi lui Bolojan la finalul mandatului de premier, un gest pe care putea să-l facă fără a ieși din zona de echidistanță – cred că semnalul trebuie să vină de la Palatul Cotroceni.

Ilie Bolojan și Nicușor Dan trebuie să se așeze la o masă și să discute despre viitorul țării. Nu ca aliați formali, nu ca o coaliție declarată, ci ca oameni care au, în esență, același obiectiv: să împiedice un partid extremist să ajungă la putere.

Din perspectiva sa, cel puțin în prima parte a mandatului, Nicușor Dan a tratat PSD cu prea multă bunăvoință. Cine cunoaște PSD știe că nu te poți baza pe el ca pe un partener stabil – și că-ți va înfige un cuțit în spate exact în momentul în care te aștepți mai puțin.

Instabilitatea va fi regula până la alegerile parlamentare din 2028, iar cel mai important obiectiv pentru liderii politici responsabili din țară ar fi să evite venirea AUR la putere, o formațiune care ar duce la izolarea țării, la fel cum s-a întâmplat în anii ’90 după mineriade. 

BNR trebuie să aleagă: salvează economia sau oprește inflația. Ca în politică, va alege răul cel mai mic (HotNews)

Astăzi, cei 9 membri ai boardului BNR se întâlnesc înaintea prânzului cu experții Comitetului de Politică Monetară (CPM) și cu alți câțiva directori din Banca Națională, pentru a discuta ce decizie să ia vineri: vor crește dobânda, o vor scădea sau o vor lăsa la actualul nivel, de 6,5%? De decizia lor depinde rata ta la bancă, cursul euro, chiar și prețul alimentelor pe care le cumperi din supermarket.

Deocamdată, experții sunt unanimi în a spune că în condițiile date, nivelul dobânzii va rămâne neschimbat.

Pe larg, pe pagina HotNews.

ROBOR, de neclintit. Criza politică nu a mişcat dobânzile interbancare. Iar cursul valutar leu/euro a continuat şi ieri să scadă, deşi nu avem încă un nou guvern votat, tensiunile politice continuă, iar economia este în recesiune (Ziarul Financiar)

Cursul oficial de la BNR scade treptat şi s-a îndreptat ieri spre 5,20 lei/euro, după ce marţi coborâse spre pragul de 5,21 lei/euro, iar luni cotaţia oficială anunţată de BNR coborâse către 5,22 lei/euro.

Pe piaţa interbancară, 5,86% este nivelul la care a stagnat în luna mai indicele ROBOR la 3 luni, utilizat la calculul dobânzilor variabile pentru creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele curente ale companiilor în lei, informează ZF.

Dobânzile de pe piaţa inter­bancară şi cursul valutar au devenit „imune“ la criza politică şi nici frâ­narea economiei nu pare să aibă vreo influenţă nefastă asupra lor, deocamdată.

Zgomotul politic a continuat şi în această săptămână, iar Institutul de Statistică a venit ieri cu vestea că România a intrat în recesiune în primul trimestru din 2026, declinul PIB fiind de 1,7%.

„E un miracol că l-au găsit viu!” Analiza cruntă a medicului pediatru în cazul băiețelului din Sibiu. Mai mult de 24 de ore nu rezista (Libertatea)

Salvarea lui Alex, băiețelul de 5 ani pierdut în pădurile din Sibiu, este considerată de specialiști un caz la limita imposibilului. După două nopți de căutări contratimp, micuțul a fost recuperat într-un moment critic pentru organismul său. Dr. Irina Antonescu, medic pediatru, a explicat pentru Libertatea ce s-a întâmplat în corpul copilului și de ce fiecare oră a contat decisiv.

Copilul a fost găsit miercuri, în jurul orei 13.07, la aproximativ 2 km de locul unde dispăruse luni seară. Reperat din aer de elicopterul IGAv cu termoviziune, Alex stătea într-un luminiș, după ce supraviețuise în sălbăticie fără hrană sau apă.

Breșa din interiorul PNL este un obiectiv din ce în ce mai dificil de atins. Cel puțin 11 organizații județene ale PNL au venit cu mesaje de sprijin pentru Ilie Bolojan, în urma moțiunii de cenzură, precum și pentru revalidarea votului BPN referitor la intrarea în opoziție, scrie Cotidianul.

Nicuşor Dan susţine în continuare că criza noastră politică se va rezolva, într-o direcţie pro-occidentală şi „destul de rapid”. În paralel, PNL refuză să facă parte dintr-un guvern cu PSD, chiar şi dacă ar avea premier tehnocrat, variantă pe care pare să o favorizeze acum preşedintele. La Cotroceni, vom avea consultările formale (chiar şi cu AUR) abia luni scrie SpotMedia.ro.

Șerban Matei și Radu Burnete se numără printre numele luate în calcul de Nicușor Dan pentru funcția de premier tehnocrat, susțin surse citate de Adevărul.

În schimb, Theodor Stolojan, fost preşedinte şi premier liberal, a declarat la Digi24 că primul guvern care va fi propus după negocierile politice actuale (PSD-UDMR) are șanse mari să cadă în Parlament, iar apoi președintele Nicușor Dan ar trebui să îl desemneze din nou pe Ilie Bolojan.

Cât îi costă pe români criza politică. Noul Guvern va avea de gestionat milioanele din SAFE și PNRR, dar și nota de plată a moțiunii de cenzură scrie Euronews

Cel mai mare pachet aflat acum pe masa viitorului Guvern este SAFE, instrumentul european prin care România poate accesa peste 16,6 miliarde de euro. Guvernul a anunțat că mai mult de jumătate din bani ar trebui să rămână în România, prin producție locală și contracte pentru industria națională de apărare.

Și PNRR rămâne una dintre cele mai importante surse de bani pe care viitorul guvern trebuie să le gestioneze rapid. Dar miza cea mai mare nu este doar încasarea banilor de la Bruxelles, ci cheltuirea lor până la termen.

În cele mai recente declarații publice și răspunsuri oferite presei, președintele Nicușor Dan a avut mai multe luări de poziție care au ridicat semne de întrebare experților politici, jurnaliștilor și societății civile scrie PressOne.

O tactică îndoielnică

După ce a anulat recepția plănuită de Ziua Europei, pe 9 mai, președintele a avut o declarație în care a spus, printre altele, că Europa, „pe mai multe subiecte, a acționat ideologic” și că a fost o greșeală. O altă critică adusă de șeful statului a fost și că, „în politica de mediu, evident, justificată, a fixat niște ținte mult prea ambițioase”.

PressOne a discutat cu expertul în politică externă Marius Ghincea pentru a înțelege semnificația celor mai recente declarații publice ale președintelui Nicușor Dan.

În opinia expertului, președintele României a adoptat teme eurosceptice și populiste pentru a reduce decalajele cu alegătorii naționaliști, o tactică despre care spune că nu va funcționa:„ votantul, dacă are de ales între original și copie, va prefera originalul.

„Reconstrucția Ucrainei, o oportunitate strategică pentru economia României” - Mizele B9 sunt explicate de ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu pentru Adevărul.

Ministrul interimar al afacerilor externe, Oana Țoiu, a explicat într-un interviu pentru „Adevărul” mizele summitului B9 găzduit la București, în contextul în care statele de pe flancul estic al NATO încearcă să își coordoneze pozițiile înaintea reuniunii aliate de la Ankara.

În acest context, România își reafirmă sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și pentru consolidarea relației cu Ucraina, atât în planul securității și al unei păci durabile, cât și prin dezvoltarea unor proiecte economice și de infrastructură comune.

„Războiul pe bune se duce în Marea Neagră, nu în Marea Baltică”, spune într-un interviu pentru Hotnews Marius Ghincea, expert în politică externă și de securitate. El explică faptul că întâlnirea este importantă pentru România, ca pentru orice țară vulnerabilă în fața amenințării Rusiei. Până acum, pentru că s-au organizat mai bine, țările de pe flancul nord-estic, inclusiv Polonia și statele baltice, au beneficiat semnificativ mai mult decât cele de pe flancul sud-estic

Libertatea scrie despre jocurile foamei din luna mai: Radu Soviani scrie că în meniu se află cursul de schimb și dobânzile

La distanță de numai un an (mai 2025 – mai 2026), cursul de schimb euro-leu a înregistrat două episoade de depreciere aparent identice, dar extrem de diferite din perspectiva beneficiarilor reali.

Când Banca Centrală joacă politic, factura e direct la tine în buzunar, sub egida unei „stabilității” de fațadă (dobânzile plătite de statul român au crescut în 2026 cu aproape 40% față de 2025).