În ultimele săptămâni, politicienii și experții au o nouă preocupare: reproșează că abordarea temelor referitoare la pachetele de ajustare bugetară este mult prea dură. Sau, mai exact, membrii guvernului care au explicat măsurile fiscale sunt criticați pentru că au indus panică sau chiar frică în societate ori în mediul de afaceri.

Au fost date și câteva exemple: România a fost comparată cu Grecia, afirmându-se că economia autohtonă este la un pas de o criză asemănătoare celei grecești din anul 2009. De asemenea, au existat declarații referitoare la evoluția cursului de schimb leu-euro, respectiv că euro ar putea ajunge la șase lei. Ca să nu mai vorbim că în fiecare zi auzim despre posibilitatea retrogradării României în categoria „junk” de către agențiile de rating.

Poate că unele formulări au fost prea directe, dar situația bugetului este dificilă. Este o realitate că, în acest an, deficitul bugetar trebuie să scadă de la 9,3% (metodologie ESA), respectiv 8,65% din PIB (cash) la 7,2% din PIB (ESA).

De asemenea, anul viitor va trebui să continue scăderea deficitului. Dacă ne uităm la planul fiscal-bugetar transmis Comisiei Europene, vom vedea că România și-a asumat ca, în 2026, deficitul să ajungă la 6,4% din PIB. După cum se poate observa, aceste scăderi nu vor fi ușor de realizat.

Cifrele nu sunt deloc încurajatoare, ba chiar dimpotrivă. Adică, reducerea deficitului este obligatorie pentru România, pachetele de ajustare, indiferent de compoziția lor mai mult sau mai puțin contestată, sunt necesare. Efectele neadoptării lor ar fi dramatice, iar termenul nu este o exagerare și nici o încercare de a induce teamă.

Dimpotrivă, dacă o veste rea reflectă adevărul ea este, de fapt, o veste bună. Suntem exact în această situație, în care veștile în aparență rele (adoptarea primului pachet de ajustare bugetară, prezentările zilnice ale măsurilor incluse în pachetul al doilea) sunt în realitate știri bune.

De altfel, investitorii au reacționat pozitiv la deciziile guvernului. O dovadă în acest sens este că România s-a împrumutat la dobânzi mai mici de pe piața internațională imediat după instalarea guvernului și după prezentarea intențiilor de reforme ale statului. În același timp, indicii Bursei de Valori București (BVB) au atins maxime istorice. Cineva ar putea spune că evoluția BVB este decuplată de evoluția economiei. Este posibil, dar totodată nu putem omite creșterea indicilor bursieri. Aceste evoluții ne arată că veștile rele pot produce efecte bune. Adevărul, oricât de abrupt ar fi spus, este mai bun decât o minciună bine „ambalată”.

Pot fi multe situații de acest tip în economie. Să luăm un exemplu ipotetic din economia americană. Experții se așteaptă ca rata inflației să fie 4%, dar instituția de profil anunță o inflație în creștere, de 3,8%. În esență, vestea este negativă, pentru că inflația a crescut, dar indicii bursieri urcă, pentru că așteptările erau ca inflația să fie chiar mai mare decât cea raportată.

Percepțiile sunt, fără îndoială, importante. Dar adevărul spus, chiar și brutal, face mai mult bine decât rău. Este un moment în care investitorii pe piețele financiare au nevoie de adevăr chiar dacă el este dureros.

În ultimă instanță, un adevăr care conține obiective de reformare a statului este mai valoros pentru investitori decât orice încercare de manipulare.

În fond, ce am putea să punem în loc? Ne-am întoarce la fostul premier Marcel Ciolacu, un veșnic optimist inconștient care repeta de fiecare dată când era întrebat că deficitul se datorează volumului mare de investiții realizate din fonduri de la buget. În locul cifrelor întotdeauna optimiste ale lui Marcel Ciolacu, investitorii preferă cifrele reale, fie ele și negative, ale lui Ilie Bolojan. Chiar și când induce frica, adevărul este mai bun decât minciuna propagandistică.