La sfârșitul săptămânii, doamna Lia Olguța Vasilescu, prezentă la Conferința Organizației Femeilor Social-Democrate, a oferit un excelent exemplu de adevăr prin omisiune. Sau altfel spus, minciună prin omisiune. Ambele variante sunt valabile.

Olguța Vasilescu a încercat să schițeze o comparație între anul 2017 în care PSD a guvernat singur și anii 2025-2026, cu un Executiv condus de premierul Bolojan. Nu este nici prima, nici ultima oară când politicienii prezintă evoluția economiei „decupând” ceea ce le convine alegând cu „penseta” cifrele și evoluțiile care îi avantajează.

De data aceasta Lia Olguța Vasilescu a oferit un adevărat exemplu-școală. Sunt mai puțin importante cifrele, esențial este principiul. De exemplu, doamna Vasilescu a trecut în revistă anul economic 2017: cea mai mare creștere după anul 2008, cea mai mare medie lunară de creștere a efectivelor de salariați de la aderarea la Uniunea Europeană, cea mai mare creștere a consumului, creșterea puterii de cumpărare a pensiilor și salariilor și ieșirea din risc de sărăcie a multor români. Nu are sens să publicăm cifrele pentru că ele sunt deja istorie.

Trebuie adăugat, însă, la tabloul economic ceea ce Lia Olguța Vasilescu trece sub tăcere. Și anume, anul 2017 a fost cel al lansării unui model numit wage-led growth, adică o creștere nesustenabilă a salariilor în sectorul bugetar.

Timp de trei ani, 2017-2019 s-a apăsat foarte tare pe pedala creșterii veniturilor salariale bugetare, cu tot „păienjenișul” de sporuri și cu o lege de salarizare unitară în același timp confuză și generoasă. De fapt, anul 2017 a stat la originea marilor dezechilibre bugetare de astăzi, mai ales că pe baza principiului juridic al dreptului câștigat nimeni și nimic nu a mai putut opri creșterile de venituri ale angajaților din aparatul de stat.

Iată, în acest sens, ce a declarat recent la o conferință a analiștilor financiari din sectorul bancar Ciprian Dascălu, economist șef al unei bănci din România: „modelul economic vechi e mort. Creșterea pe salarii a dublat salariile reale, dar productivitatea a crescut doar cu jumătate. Consumul a explodat, dar mare parte din cerere a fost acoperită de importuri, iar industria este cu 10% sub nivelul pre-Covid”.

Evident, Olguța Vasilescu a arătat și contrastul care există între minunatul guvern PSD din anul 2017 și mult-hulitul premier Bolojan, care s-ar părea că a condus Executivul de unul singur. Astfel, inflația s-a dublat față de guvernarea Ciolacu, s-au pierdut locuri de muncă, se înregistrează scădere economică, o scădere a consumului și reducerea investițiilor. Evoluțiile sunt în principiu descrise corect, dar sunt scoase din contextul economic. Din nou, este un adevăr prezentat prin omisiune.

Pentru a nu exista dubii, iată cum caracterizează experții situația economiei. Ciprian Dascălu: „Datoria publică devine o bombă. La dobânzi de 7%, PIB-ul nominal nu va crește suficient ca să dilueze datoria. Singura ieșire matematică este surplusul primar. Vârful datoriei publice va ajunge 67%-68% din PIB în 2029, dacă ne ținem de plan. Dacă nu, piețele vor decide ele”.

Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal: „Puterea de cumpărare a românilor se erodează ca efect direct al exceselor bugetare din anii anteriori, iar economia traversează o corecţie inevitabilă după o perioadă de cheltuieli publice nesustenabile”.

Florian Libocor: “Salariile și consumul s-au apropiat de mediile europene, dar productivitatea, inovarea și calitatea instituțiilor au rămas în urmă”.

Valentin Lazea, economist șef al BNR: „Este necesar un pact politico-economic care să oblige toate guvernele să nu depășească anumite intervale în ce privește indicatorii macroeconomici”. Diferențele de abordare între Olguța Vasilescu și specialiști sunt evidente. Cine credeți că are dreptate?