Cronica unei moțiuni de cenzură ratate: bancuri, plictiseală și clinciuri. Opoziția a bifat cel mai umilitor vot din ultimii 16 ani (Libertatea) - Ce este Iron Dome, scutul modern cu care România își întărește apărarea (Adevărul) - România este principala piaţă de forţă de muncă pentru Europa de Vest. Peste 3 milioane de români sunt într-o altă ţară din UE (Ziarul Financiar) - Fără minori, please! Un festival cu scandal (SpotMedia)

Cronica unei moțiuni de cenzură ratate: bancuri, plictiseală și clinciuri. Opoziția a bifat cel mai umilitor vot din ultimii 16 ani (Libertatea)

Moțiunea de cenzură a AUR, POT și ce a mai rămas din SOS a picat luni, 14 iulie, în urma unei dezbateri anemice. Votul de la final a arătat cât de slabă e opoziția partidelor extremiste.

Formațiunea lui Simion a ratat cu brio demiterea Guvernului Bolojan, după ce a strâns, alături de aliați, 134 de voturi, fiind necesare încă 99 pentru reușita demersului.

Opoziția a avut din start probleme. Deși ședința trebuia să înceapă la ora 15.00, AUR a solicitat amânarea cu 45 de minute, în condițiile în care îi lipseau membri convocați expres, care ar fi trebuit să fie prezenți, potrivit surselor Libertatea. Un parlamentar al AUR, Antonio Popescu, a venit în cârje, în timp ce alții au ajuns la jumătate de oră după startul dezbaterilor.

Cât timp Ramona Ioana Bruynseels s-a căznit la tribună să citească textul moțiunii de cenzură, parlamentarii Puterii s-au amuzat, au spus bancuri, au semnat proiecte de lege, s-au plimbat în diferite colțuri. În fața sălii, liderul minorităților, Varujan Pambuccian, a dat impresia că nu e în largul său, iar unii miniștri au fost preocupați de alte treburi. Tanczos Barna a tot vorbit la telefon, Dragoș Anastasiu a consultat foile din față, însă a fost chemat la discuții separate și de Ciprian Șerban, ministrul Transporturilor.

Premierul Ilie Bolojan a avut un discurs scurt, de circa cinci minute. Odată cu discursul prim-ministrului, a apărut și George Simion, președintele AUR, care de câteva săptămâni se ferește de dat declarații presei și trimite colegii de partid.

Analiză: Cui folosește moțiunea AUR (DW)

Moțiunea AUR i-a dat posibilitatea premierului să-și mai explice odată programul de redresare, dar în același timp i-a lăsat și pe radicali să-și facă numărul și să-i întărâte pe cei nemulțumiți, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW.

Ce rost are această moțiune, a întrebat premierul Ilie Bolojan în plenul parlamentului la dezbaterea moțiunii de cenzură, după ce guvernul și-a asumat răspunderea asupra Primului Pachet de Austeritate. „Parlamentul nu e o anexă a guvernului”, răspunde indirect liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, dându-i de înțeles primului ministru că Legislativul e cel care trebuie să gândească și să dezbată legile pe care mai apoi Executivul le pune în practică. Grindeanu, care e președintele Camerei Deputaților, vrea să fie el cel care ia inițiativele, nu Bolojan, așa că i-a transmis acestuia că folosirea asumării guvernamentale sau a ordonanțelor guvernamentale trebuie să fie excepția, nu norma. 

Moțiunea AUR nu putea dărâma guvernul, dar ecoul ei ajunge la electoratul nemulțumit, care se radicalizează de la o zi la alta și care, dacă ar avea loc alegeri duminică, ar vota AUR în proporție de 40% (INSCOP, iulie 2025). În schimb, PSD se află în cădere liberă (13%) și are același scor ca USR și cu doar câteva procente sub PNL (17%). Aceste partide se află la limita disperării, fără idei, fără soluții, fără anvergură, împotmolindu-se odată cu țara într-o criză economică, de principii și de valori.

Ce este Iron Dome, scutul modern cu care România își întărește apărarea (Adevărul)

România va fi prima țară europeană care va achiziționa sistemul de apărare antiaerian Iron Dome. Experții chestionați de „Adevărul” analizează avantajele acestui sistem.

Generalul (r) Dan Grecu, șeful generalilor români în rezervă (președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România - n.r.), decorat în trecut atât de SUA, cât și de ONU și NATO, și generalul Alexandru Grumaz, primul înalt ofițer român cu studii la Harvard, explică de ce decizia autorităților române este incontestabil una bună, însă poate fi îmbunătățită. Cei doi generali explică și ce alte sisteme de apărare antiaeriană ne-ar mai fi necesare pentru a avea un cer cu adevărat sigur.

România este principala piaţă de forţă de muncă pentru Europa de Vest. Peste 3 milioane de români sunt într-o altă ţară din UE. „În pofida caselor goale construite cu planuri de revenire, cu bani din migraţie în România, cuvântul de ordine în diaspora este „să aşteptăm să vedem.“ (Ziarul Financiar)

România se află pe primul loc între ţările Uniunii Europene raportat la numărul cetăţenilor săi care trăiesc peste graniţe, într-un alt stat membru al UE, arată un infografic prezentat de Parlamentul European. Erau 3,1 milioane de români în UE în anul 2024, respectiv 16% din populaţia ţării.

Ca o reprezentare a impactului, ne putem imagina oraşele Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa şi Timişoara complet goale. Se vor întoarce? Sociologul Dumitru Sandu preci­zează că românii plecaţi aşteaptă să vadă dacă şi condiţiile de trai ţin pasul cu dezvoltarea.

În oglindă cu România, cea mai mică rată de migraţie raportat la populaţia ţării este în Germania şi Franţa. Sub 1% dintre francezi şi germani îşi părăsesc ţara pentru alta din UE.

Analizând cifrele din clasamentul Parlamentului European, în partea de sus cu migraţie mare sunt ţările din centrul şi sud-estul Europei - România, Croaţia, Bulgaria, Slovacia, Ungaria, Polonia, iar cu procentele cele mai reduse sunt statele din vestul Europei, Spania, Austria, Italia, Franţa, Germania.

Integral în ZF.

Fără minori, please! Un festival cu scandal (SpotMedia)

Pentru al doilea an consecutiv, autoritățile au permis adolescenților cu vârste sub 18 ani să participe la un eveniment la care sunt expuși intens mesajelor cu impact periculos asupra sănătății fizice și psihice, accidentelor și violențelor fizice.

Peste 300.000 de persoane au luat cu asalt festivalul de muzică Beach, Please, din Costinești. Față de ediția de anul trecut, numărul spectatorilor s-a dublat. Perioada în care s-a desfășurat a fost între 9 și 13 iulie, iar prețul biletelor a variat între 90 de euro și 500, conform informaților afișate de organizatori.

La fel ca și anul trecut, festivalul a provocat o puternică dezbatere în rândul opiniei publice despre siguranța adolescenților și a tinerilor care participă, aceștia fiind expuși la melodii care incită la violență, consum de droguri, dar și posibilitatea unor accidente provocate de aglomerație sau intoxicări cu alcool ori substanțe interzise.

Citiți mai mult pe pagina SpotMedia.