Cum arată portretul adolescenților de astăzi? "O viață raportată adesea la partea virtuală, fără prea mari supape de bucurii reale. Avem adolescenți extrem de inteligenți, însă uneori tristețea și izolarea îi copleșesc, furându-le bucuria de a visa. În zece minute, un copil își poate pierde încrederea în sine", explică Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental și psiholog clinician

Izolarea, venită la pachet cu pandemia de COVID-19, a accentuat și a declanșat o stare de anxietate în rândul adolescenților, care devin tot mai distanți față de bucuriile vârstei dar și de oamenii dragi, explică Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental și psiholog clinician, invitata emisiunii Sănătatea FM.

"Din păcate, pandemia a avut foarte multe efecte negative și în perioada de adolescență, care știm cu toții că este o perioadă a schimbărilor, atât din punct de vedere emoțional, fiziologic, dar și social, adolescenții au trecut prin mai multe schimbări, din păcate negative. Și, odată cu pandemia, grupurile sociale s-au restrâns.

Și aici nu mă refer numai la adolescenți, mă refer și la noi în general, avem anumite comportamente sociale, mult mai restrânse, socializăm foarte mult pe rețelele social-media, este un plus, dar sunt și anumite dezavantaje...Însă, în perioada de adolescență apare mai pregnant și efectele negative sunt mai pregnante, pentru că adolescenții nu comunică cu persoanele de referință, părinții.

Știm foarte bine că trecem prin mai multe schimbări și în momentul în care adolescentul nu comunică cu părintele despre emoțiile pe care el le trăiește, despre nevoia pe care el o simte, atunci se simte izolat și primul mediu pe care îl poate accesa este grupul social. Grupul social este un grup, din punctul meu de vedere, nu la toți, dar în majoritatea cazurilor un grup realizat pe aceste rețele sociale. Ei nu interacționează față în față sau interacționează foarte restrâns și, mai mult, comunică prin mesaje sau prin poze. ", explică psih. Ana Bogdan. 

Stres, anxietate, depresie

"Anxietatea este o stare de neliniște, de frică, pe care fiecare dintre noi o simțim și atunci când simți această stare de frică, de neliniște, ea se manifestă și în mod corporal, adică bătăile inimii sunt din ce în ce mai accelerate, transpirăm mai mult, simțim că nu avem aer și nevoia aceasta de a inspira și a expira mult mai intens, iar stresul este o stare psihică. Dacă anxietatea se manifestă foarte mult pe parte de îngrijorări, temeri asociate cu partea de manifestare corporală, în stres, apar gândurile negative. În momentul în care un adolescent simte stresul, se declanșează și acele gânduri negative și, implicit, pot duce la anumite tulburări. Și aici mă refer la tulburarea obsesiv-compulsivă, tulburarea de personalitate, bipolaritate și altele.", mai spune psih. Ana Bogdan. 

Potrivit acesteia, depresia are anumite grade.

"În momentul în care adolescentul simte că are o stare de neliniște, nu mai doarme suficient sau, din contră, poate să doarmă toată ziua, nu mai are poftă de mâncare sau mănâncă obsesiv-compulsiv, atunci este bine să meargă la un specialist. Primul pas este să meargă la un medic psihiatru, cel care pune diagnosticul. Noi, ca psihologi clinicieni sau psihoterapeuți, nu putem da un diagnostic.

Primul pas este să meargă la acest medic psihiatru, care pune diagnosticul. Uneori, se prescrie și o anumită medicație și asociată cu ședințele de psihoterapie. În cadrul ședințelor de psihoterapie procesul este de lungă durată sau de scurtă durată, în funcție de motivația adolescentului. Dacă adolescentul își dorește o schimbare în rutina lui, în modul de a simți anumite trăiri, în modul de a-și extinde relațiile cu ceilalți, bineînțeles și procesul terapeutic este mult mai eficient... Dacă adolescentul vine în cabinet pentru că părintele l-a pus să vină, atunci motivația lui este scăzută și noi, ca psihoterapeuți, ghidăm procesul, nu dăm indicații. Motivația trebuie să vină din partea lui.", explică Ana Bogdan.