Aprinde Becul cu Stella Jemna

În septembrie 2019, cu prima noastră invitata Anastasia Miron, stabilită în San Francisco am dat startul podcastului Aprinde Becul. Au urmat alți zeci de invitați: freelanceri și antreprenori din diverse domenii care au împărtășit din experiența lor profesională. Astazi facem totalurile primului sezon, DA, NE LUĂM O PAUZĂ DE CÂTEVA LUNI SA REFLECTĂM CE A FOST BINE ȘI CE SE POATE DE ÎMBUNĂTĂȚIT IN PODCAST. Între timp am decis să aflăm cum s-au simțit invitații care au fost la noi în emisiune.  Ediția de astazi este una specială întrucât pentru prima dată avem mai mult de un invitat cu care o sa discutam online. Ei sunt participanții edițiilor anterioare, pe care i-am rechemat la un dialog amical pentru a ne spune cum s-au simțit în calitate de invitați în podcastul „Aprinde Becul” si ce s-a schimbat de atunci de cind am discutat ultima data. In plus am invitato pe Cristina Zavatin, producatoarea acestei emisiune sa ne povesteasca si ea cum a fost sa aprinda becuri. Inainte de a incepe am vrut sa multumim celor care ne-au sustinut in aceasta cale - Radio Eco FM, care continua sa distribuie emisiune prin toata Moldova. Si Ambasada SUA fara de suportul carei era greu de inceput acest podcast.

A ajuns în lumea modei de lux dintr-o întâmplare fericită, fiind recomandat unui italian care căuta pe cineva care cunoștea bine italiana. Astfel, Vlad Saghin intră în această industrie în care se menține de 20 de ani. El deține trei fabrici în Republica Moldova, specializate în produse și accesorii din piele, cu un rulaj anual de peste un milion de euro. Fabricile sale cos haine pentru pentru brandul de lux Rick Owens, care este adorat și purtat de granzii planetei: milionari și staruri de la Hollywood. De câțiva ani, produsele sale pot fi cumpărate și de clienții din Moldova. Vlad își dezvoltă propriul brand, Saghini.

Espadrilele le-au adus vânzări și popularitate intr-o afacere care a început acum 26 de ani cu producerea de "caloși". În 2014, compania Oldcom a țintit bine în noul produs, care le-a adus mulți clienți noi. Mihai Dîrțu știe compania de când era mic, atunci când tatăl său îl aducea la fabrica pe care tot el o dezvolta. Acum compania numără 200 de angajați și are un rulaj anual de cca. 2,4 milioane euro. Potrivit lui Mihai Dîrțu, chiar dacă brandul pe care îl dezvoltă nu se adresează unui public cu venituri mari, pe nișa lor fiind puțini concurenți, scopul lor, însă e să ofere un  bun raport preț-calitate și să diversifice linia de producție. Pandemia de Covid-19  a catalizat un proiect mai vechi al brandului și anume comercializarea online a produselor. Despre automatizare, 3D și alte noutăți în domeniu producerii încălțămintei "Made in Moldova" aflați în acest podcast.

După ani de studii peste hotare în Elveția și Marea Britanie, Tatiana Mîndrilă revine în Moldova și își dezvolta propria afacere -  o școala IT pentru copii și adolescenții. Acolo copii învață programare, design și elemente de bază din domeniul IT. Potrivit Tatianei, succesul și recuperarea rapidă a investiției sale se datorează strategiei alese și anume să se lanseze inainte de a avea totul pus la punct. Pandemia a fost un nou test de rezistență, iar de această dat a însemnat ca toți elevii școlii să treacă din offline în online. În opinia Tatianei, decizia lor de a trece în două săptămâni la o nouă modalitate de predare a fost una justă, care le-a permis să nu piardă din veniturile companiei. Ba chiar mai mult, pe timp de pandemie proiectul Tatianei s-a extins în Rusia și asta grație unui grup de suport MasterMind pe care ea și l-a format acum un an. Antreprenoarea consideră că acest grup are o putere fantastică, care contribuie în mod uluitor la îndeplinirea proiectelor și propriilor obiective.

După ce a muncit mai mulți ani în producția de spoturi publicitare de animație pentru piața din Moldova, Lidia Scarlat a decis să-și vândă cunoștințele și clienților străini. Așa se face, că de la finele anului 2017 Lidia este freelancer și lucrează în domeniul artelor creative pentru companii și clienți din Statele Unite dar și Moldova. Nu este ușor și e nevoie de timp ca să câștigi încrederea clientului, însă diferența de fus orar, spune ea, este un avantaj enorm când vine vorba de lucru cu americanii. Aceasta îi permite să răspundă la solicitările clienților în timp util și prompt.  Până acum ea a reușit să lucreze în mai multe proiecte mari a căror valoare depășesc șase zerouri. Lidia este convisă că freelancerii moldoveni pot fi competitivi pe piața internațională, iar pentru aceasta e nevoie de dorință și o engleză bună.

Menționat în interviu:

Cartea recomandată: PRICING CREATIVITY BY BLAIR ENNS

Privilegiile și avantajele Californiei sunt net superioare oricărei alte regiuni în lume, în materie de gândire, mentori și minți creative care dezvoltă zeci și sute de proiecte IT, asa crede Mihai Stipanov, tânărul antreprenor care acum câțiva ani a câștigat Green Cardul și a început să traiască între două țări, Moldova și SUA. Ajuns în Silicon Valley, Mihai a intrat într-un accelerator, unde a pivotat un proiect, a aflat despre existența Founder Institute - unul dintre cele mai mari acceleratoare de start-up-uri din lume, pe care a reușit să-l aducă și în Moldova. În paralel, în Moldova și-a încercat norocul în mai multe business-uri, unul din care "a impușcat"- o platforma pentru freelanceri traducători. Acum Mihai este în board-ul acestei companii, s-a mutat pe coastă de est a SUA și recunoaște că ritmul new-yorkez este la fel de solicitant ca și cel din Sillicon Valley, în plus într-un oraș internațional poți dezvolta proiecte mari  și cu viziune globală, indiferent de pandemie.

Dincolo de mediul academic, datele statistice și cercetarea pot fi extrem de utile în găsirea soluțiilor pentru problemele curente. Totuși, în Moldova cercetarea rămâne a fi un domeniu extrem de închis și neatractiv pentru tineri. Elena Zamșa, CEO DAS Solution, companie IT în care ea a investit proprii bani alaturi de un alt co-fondator, consideră că între mediul academic și cel de afaceri există o ruptură considerabilă, inclusiv intre politică și informația care vine de la cercetători. Cercetarea nefiind un domeniu prioritar pentru stat, salarizarea proastă și lipsa unor unelte pentru promovarea rezultatelor creează un vid greu de depășit. Elena este de părere că e nevoie de un hub de conexiune, între știință, business și alte industrii pentru a începe o colaborare reală. Până a se întâmpla aceasta, Elena și-a direcționat atenția spre domeniul privat, in care există provocări de a dezvolta servicii de calitate, dar și produse IT pentru durabilitate.

Cu toții suntem deținători de date cu caracter personal: numărul din 13 cifre din buletin (IDNP), numărul de telefon, adresa unde locuim, adresa IP, date biometrice sau ampretele digitale. Toate aceste date ne vizează direct și nouă ne stă în drept să permitem accesul doar persoanelor autorizate ca să ne acceseze datele. De zece ani, Olga Demian și-a făcut profesie din protejarea datelor cu caracter personal, iar în ultimii ani, ea semnalează interesul tot mai mare a companiilor din Moldova privind acest subiect. Companiile mari din toată lumea aplică de mai demult politici de confidențialitate, iar Uniunea Europeană a creat Regulamentul General Privind Protecţia Datelor (GDPR) pentru a reglementa modul în care datele cetățenilor săi sunt protejate de companii. De ce este important să ne protejăm datele,inclusiv medicale în contextul pandemiei și ce înseamnă dreptul de a fi uitat de Google aflați din podcast.

Carantina aduce și lucruri bune. Proprietară a două reviste, Rodica Ciorănică profită de carantină pentru a lucra din plin la noi proiecte și concepte care se vor regăsi în edițiile următoare. De asemenea, în premieră, cititorii vor putea să cumpere online revistele de pe site. Rodica Ciorănică susține că astfel, cititorii vor primi livrarea acasă, cu un cadou din partea redacției, iar în felul acesta vor fi economisiți banii care înainte le reveneau distribuitorilor de reviste. În paralel, jurnalista se gândește la propriul proiect de Youtube, în care vor fi intervievate personalități din R.Moldova.

Vânzările din luna februarie 2020 au fost cele mai slabe din ultimii patru ani, susține Ion Curmei, directorul Panda Tur, agenție de turism din R.Moldova, cu reprezentanțe în cinci țări. După ce vânzările au scăzut dramatic, iar în luna martie nu se mai făceau deloc, compania condusă de Ion s-a reprofilat și toți angajații, peste 80 la număr au început să lucreze la un market place, un magazin online - allmag.md, care vinde acum fructe, legume, textile, măști sau dezinfectanți. Pe site sunt înregistrați peste 50 de furnizori locali, iar numărul continuă să crească. Cum a avut loc această resetare și diversificare în timp record, aflați din podcast.