Schimb de replici deloc prietenos între Erevan și Baku: Armenia acuză Azerbaidjanul că nu vrea să semneze un acord de pace și că s-ar folosi de Summitul pentru Climă COP 29 pentru a escalada militar situația. De partea cealaltă, Azerbadjanul vrea ca Armenia să-și schimbe Constituția. De ce? Vă povestește Ana Maria Florea Harrison în Revista Presei Europa Plus:

„După doi ani și jumătate de negocieri de pace între Armenia și Azerbaidjan, Erevan vorbește atât despre dorința sa de a semna rapid un tratat, cât și despre posibilitatea unui atac azer,” scrie azatutyun.am, Europa Liberă în limba armeană. 

„Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe armean a răspuns din nou omologului său din Azerbaidjan, declarând că retorica agresivă a Baku și refuzul de a semna un tratat de pace îi face pe mulți experți armeni și internaționali să concluzioneze că Azerbaidjanul ar putea folosi COP-29, (summitul despre climă care va avea loc în Azerbaidjan, n.r.) pentru a crea un pretext pentru escaladare.”

„La rândul său, Azerbaidjanul lansează acuzații, afirmând că Erevan difuzează propagandă falsă, căutând să înșele comunitatea internațională”. 

„După ce a respins în mod sistematic propunerea Erevanului de a semna un tratat de pace, Baku își întărește retorica în fiecare zi, subliniind principala sa cerere de modificare a Constituției Armeniei” despre care spune că lasă loc recuperării regiunii Nagorno Karabah.

„Nici cea mai recentă decizie a Curții Constituționale a Armeniei, care afirmă că nu există pretenții teritoriale împotriva vreunei alte țări în textul Legii fundamentale, nu a atenuat preocupările Azerbaidjanului,” mai scriu jurnaliștii armeni.

Kazahstanul va prelungi cu încă șase luni interdicția exporturilor de gaz petrolier lichefiat 

Motivul? Asigurarea pieței interne cu acest produs, relatează publicația Zakon.kz. Ministerul Energiei a pregătit un proiect de ordonanță în acest sens. Se interzic astfel exporturile de  gaz petrolier lichefiat, propan și butan de pe teritoriul Republicii Kazahstan pe cale rutieră și calea ferată pentru o perioadă de șase luni.

Există, totuși, excepții:  exportul realizat de companiile care extrag gaz în cadrul unui acord de partajare a producției aprobat de președintele Republicii Kazahstan și exporturile care se fac  în baza tratatelor internaționale,

Anterior, interzicerea exporturilor de gaze a fost introdusă prin ordinul Ministerului Energiei din 2 mai 2024. 

Turiştii români vin în Antalya

Iată un titlu din hurriyet.com.tr.  În primele șase luni ale anului 6,2  milioane de turiști străini și-au petrecut vacanța în Antalya, iar numărul vizitatorilor din România, care beneficiază de scutire de viză, a crescut cu 15%, scrie publicația.

Țara care a trimis cei mai mulți turiști în Turcia a fost Rusia cu 1,4 milioane de persoane, Germania cu 1,3 milioane și Anglia, cu 650.000 de turiști. În plus, 460 de mii de turiști au venit din Polonia.

Scutirea de viză acordată României a avut un impact pozitiv asupra numărului de turiști care vin din această țară. Potrivit studiului realizat la finele lunii mai, 90.000 de români au petrecut vacanța în Antalia.

 

Au participat la Revista Presei Europa Plus:

Shushanik TSATURYAN - Armenia;

Emil KOZHANOV - Kazakhstan    

Ahmet ÖZKAN - Turcia

 

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei