Misiunea OSCE în Bosnia Herțegovina a organizat recent la Sarajevo o competiție a câinilor polițiști, care au un rol determinant în combaterea mai multor infracțiuni, cum ar fi traficul de droguri, portul ilegal de arme sau deținerea ilegală de explozibili.

Potrivit Radio Sarajevo, au participat 15 echipaje din mai multe regiuni ale țării, dar și din țările vecine, formate din câini și însoțitorii lor polițiști.

În urma probelor, care au vizat acuratețea răspunsului la comenzi, capacitatea de identificare a narcoticelor, armelor sau materialelor explozibile ascunse, câștigător a fost desemnat câinele Rea, coordonat de subofițerul Zoran Despotović, de la poliția din Sarajevo.

”Dorim să contribuim la întărirea capacității de reacție și a colaborării între diferitele unități de poliție, iar profesionalismul echipajelor participante la concurs demonstrează importanța contribuției lor la menținerea siguranței publice, nu numai la nivel național ci și regional”, a declarat ambasadorul Brian Aggeler, șeful misiunii OSCE în Bosnia Herțegovina.

Competiția face parte dintr-un program mai amplu al OSCE privind întărirea siguranței publice în regiune, susținut financiar și de autoritățile din Austria, Republica Cehă, Germania, Franța, Lichetenstein, Norvegia, Slovacia, Turcia și Statele Unite, se precizează într-un comunicat al OSCE.

Partidele de opoziție și societatea civilă din Slovacia reacționează vehement după ce Parlamentul a adoptat o lege inițiată de guvernul populistului Robert Fico care interzice practic dreptul la proteste al personalului din sectorul medical, transmite publicația sita.sk.

Noua lege dă dreptul guvernului să declare stare de urgență pe o perioadă de până la 120 de zile, în cazul grevei generale a personalului medical, și prevede că angajații care refuză să lucreze, pot fi arestați.

Legea a fost inițiată de guvernul Fico după protestele masive din sectorul medical din octombrie, care au culminat cu depunerea simultană a demisiilor de către peste 3000 de medici din întreaga țară. Protestele au vizat nu numai majorările salariale ci și starea de degradare a infrastructurii din sectorul medical, inclusiv a dotărilor tehnice.

Partidele de opoziție acuză politica de ”teroare” a guvernului și consideră justificate toate revendicările medicilor. ”Această lege nu face decât să mărească gradul de frustrare și de furie al personalului medical, care este îndreptățit să ceară salarii și condiții de lucru decente. Vom face tot ce ne stă în putință ca această lege nebunească să nu intre niciodată în vigoare”, a declarat deputatul Tomáš Szalay, membru al Comisiei parlamentare, reprezentant al partidului de opoziție Libertate și Solidaritate.

După 9 luni de deliberare, Comisia națională pentru protecția datelor personale a decis să nu sancționeze partidul ultra-naționalist ”Renașterea”, care a comis un enorm abuz prin publicarea ilegală a datelor personale a peste 800 de persoane, transmite publicația actualno.ro.

În loc să amendeze partidul cu o sumă corespunzătoare, Comisia a decis să transmită acestui partid doar un set de ”recomandări” privind o organizare mai bună a site-ului de internet, care să respecte normele europene privind datele personale, comentează sursa citată.

În august 2022 partidul ultranaționalist Renașterea a publicat o listă de organizații neguvernamentale și din mass media pe care le consideră ”structuri care amenință siguranța națională”. În baza acestei liste, partidul a depus în Parlament un proiect de lege care să oblige toate aceste organizații să se înregistreze drept ”agenți străini”, exact după modelul de la Kremlin.

Legea nu a fost adoptată de Parlament, dar în data de 11 august 2022, partidul a publicat pe site-ul său datele personale a peste 800 de persoane din organizațiile respective, care au rămas publice până în data de 29 ianuarie 2023.

Organizațiile acuzate că atentează la siguranța națională activează în domenii precum combaterea corupției, libertatea de expresie, protejarea statului de drept, reforma justiției, educație și drepturile omului, subliniază sursa citată.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Michaela Vdoviaková - Slovacia;

Desislava Dimitrova - Bulgaria

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Vicepreședinta organizației neguvernamentale ”Mișcarea femeilor veterane” din Ucraina, Kateryna Pryimak a primit Premiul franco-german pentru drepturile omului, ediția 2024, pentru angajamentul său în apărarea drepturilor femeilor veterane, transmite publicația zmina.info.

Ceremonia de decernare a premiului a avut loc la reședința Ambasadei Franței la Kiev.

Ambasadorul Franței la Kiev, domnul Gaël Veyssière a subliniat în discursul său importanța implicării femeilor în războiul de apărare împotriva agresiunii rusești, în contextul în care 70 000 de femei luptă în cadrul forțelor armate ale Ucrainei zi de zi pe front.

Sursa citată amintește că ucraineana Kateryna Pryimak s-a înrolat încă din 2014 în Corpul luptătorilor voluntari și a participat timp de 11 luni la operațiuni de evacuare a civililor din zonele sinistrate. A lucrat pentru scurt timp în mass media iar în 2018 a fondat, împreună cu mai multe camarade, Mișcarea femeilor veterane.

Premiul franco-german pentru drepturile omului a fost înființat în 2016 la inițiativa ministerelor de externe ale celor două țări și se acordă anual unor personalități care demonstrează implicare în promovarea și apărarea drepturilor omului și a demnității umane.

Este a doua oară când acest premiu revine Ucrainei, după ce câștigătorul ediției din 2017 a fost ucraineanul Pavlo Lissiansky, fondatorul unei organizații neguvernamentale care luptă pentru drepturile omului din estul Ucrainei.

Autoritățile autoproclamatei Republici Transnistria  consideră că un apel comun către Rusia și Ucraina ar fi esențial pentru a preveni criza umanitară care s-ar putea declanșa ca urmare a crizei energetice din R Moldova, transmite postul de televiziune Moldova 1.

Potrivit unui comunicat al așa-numitului minister de externe al regiunii, gazele livrate sunt vitale pentru producerea energiei electrice, utilizată și de Republica Moldova. „Sperăm că un astfel de apel, bazat pe considerente de umanitate și grijă față de oameni, va contribui la luarea unor decizii care să garanteze tranzitul de gaze naturale”, se arată în declarația emisă.

Autoritățile constituționale ale Republicii Moldova fac toate demersurile necesare pentru a soluționa problema energetică, având ca prioritate protejarea cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului, a anunțat Biroul Politici de Reintegrare al guvernului de la Chișinău.

„Republica Moldova, în hotarele ei internațional recunoscute, este responsabilă de destinele tuturor cetățenilor săi, indiferent de origine etnică, limba vorbită, preferințe politice ori locul de trai. În astfel de situații, este important să evităm orice derapaje propagandistice și speculări politice ale situației”, a transmis Biroul Politici de Reintegrare.

Inițiativa Tiraspolului vine în contextul în care guvernul de la Chișinău a instituit stare de urgență în sectorul energetic pentru 60 de zile. Oficialii moldoveni au subliniat că vor căuta soluții pentru a sprijini cetățenii din stânga Nistrului, în cazul în care Gazprom va decide să sisteze livrările.

Alegerea pro-rusului Mikheil Kavelashvili în funcția de președinte al Georgiei de către noul Parlament al țării rezultat în urma alegerilor din 26 octombrie, alegeri nerecunoscute de partidele de opoziție, în contextul în care demonstrațiile de stradă proeuropene și ciocnirile cu poliția continuă neîntrerupt de mai bine de două săptămâni, continuă să stârnească reacții interne și internaționale, transmite platforma de știri civil.ge.

Președinta în funcție a țării, Salome Zurabishvili, a calificat alegerea lui Kavelashvili drept o farsă și a anunțat că nu își va părăsi funcția decât după ”alegerea unui Parlament legitim”.

Alegerea președintelui țării de către un Parlament în care nu au fost reprezentate partidele de opoziție ”reprezintă încă un pas pe calea aleasă de partidul de guvernământ Visul Georgian de a acapara toate instituțiile statului, de a pregăti de fapt o lovitură de stat și de a distruge astfel democrația liberală”, a transmis președintele comisiilor reunite pentru politică externă din Bundestagul german, Michael Roth.

Mesaje similare au transmis Joe Wilson, președintele Comisiei Helsinki din Congresul SUA și președintele Comisiei de politică externă din Parlamentul Estoniei, Marko Mihkelson.

În schimb mesaje de recunoaștere a noului președinte pro-rus și chiar de felicitare a acestuia au venit din partea președintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, președintelui Belarus, Alexandr Lukașenko, premierului Armeniei, Nikol Pashinian și președintelui Serbiei, Aleksandar Vučić.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Inna Omeltchenko - Ucraina;

Crina Plăcintă - R Moldova; 

Salome Sulakauri - Georgia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Muntenegru este sub atacuri hibride constante care vor să slăbească susținerea țării pentru Ucraina. Mica țară din Balcanii de Vest a creat, însă, un Centru Cibernetic Regional, devenind un exemplu al modului în care statele europene pot lupta împotriva amenințărilor hibride și cibernetice. Aceasta a fost una dintre temele de discuție între secretarul general al NATO, Mark Rutte și premierul muntenegrean, care a mers în vizită la sediul NATO din Bruxelles. 

„Muntenegru are un rol cheie în Balcani și luptă cum trebuie împotriva amenințărilor hibride,” este titlul unui articol din vijesti.me care scrie despre întâlnirea care a avut loc la Bruxelles între premierul muntenegrean, Milojko Spajić și secretarul general al NATO, Mark Rutte.

„Muntenegru nu este doar un partener foarte credibil al NATO - în 2024, vom depăși 2,0% din PIB pentru apărare, dar contribuția noastră la misiunile din Letonia, Bulgaria și Kosovo arată că, deși este un stat mic, Muntenegru contribuie activ la consolidarea apărării colective”, a spus Spajić.

Secretarul general al NATO declară că a discutat cu premierul muntenegrean și despre activități ostile rusești pe teritoriul NATO. „Am văzut multe atacuri cibernetice, dezinformare, interferențe politice, sabotaj împotriva aliaților NATO. (…) Muntenegru este sub amenințarea constantă din cauza atacurilor hibride din partea Rusiei și a altor actori”, a spus Rutte. Potrivit acestuia, Rusia vrea să creeze frică și să submineze sprijinul muntenegrean pentru Ucraina.

„Asta nu se va întâmpla. Ne consolidăm rezistența. Muntenegru a luat măsuri puternice pentru a face față amenințării hibride”, a spus secretarul general Mark Rutte.

Spajić a subliniat că prin înființarea unei agenții cibernetice și a unui Centru Cibernetic Regional, Muntenegru a devenit un exemplu al modului în care statele mai mici pot lupta împotriva amenințărilor hibride și cibernetice, care sunt realitatea de astăzi.

Studenții sârbi i-au răspuns președintelui țării care a declarat că revendicările lor au fost satisfăcute și este timpul să se întoarcă în clase. „Noi decidem când ne vor fi îndeplinite revendicările,” spun studenții din cinci orașe sârbești care boicotează cursurile de trei săptămâni cerând răspunsuri și măsuri în cazul accidentului de la Novi Sad unde, în luna noiembrie, plafonul gării s-a prăbușit ucigând 15 persoane. 

Platforma insajder.net relatează că studenții au răspuns discursului ținut de Alexandar Vucic cu fluierături. Președintele spunea că publicarea documentației privind reconstrucția gării a început și că guvernul a aprobat majorarea cu 20 la sută a bugetului instituțiilor de învățământ superior.

Studenții Facultății de Arte Dramatice au trimis un comunicat de presă în care atrag atenția că sunt acuzați că ar primi fonduri străine pentru a duce un „război hibrid în numele altcuiva.” „Cu această ocazie, ne disociem de toate partidele și simbolurile politice.” Studenții cer ca documentele din anchetă să fie publice, iar vinovații să fie aduși în fața justiției.

„Președintele, evaluând situația tulbure din țară, a spus că nimeni, nicăieri, nu vrea să-și asume responsabilitatea,” adaugă studenții de la Arte Dramatice.

Până acum, peste 40 de facultăți din Belgrad, Novi Sad, Niș, Kragujevac și Subotica s-au alăturat protestelor. În ultimele trei săptămâni, în aceste facultăți nu s-au ținut cursuri sau examene.

Iată un titlu din publicația gazetatema.net., care notează:

„Pentru a treia oară, UNESCO raportează că regiunea Ohrid este amenințată de construcții ilegale, urbanizare și planificare necorespunzătoare. Este necesară o acțiune urgentă din partea Macedoniei de Nord și Albaniei pentru a păstra această comoară naturală și culturală, astfel încât să nu fie înscrisă pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol.”

Radio Europa Liberă a publicat un articol în octombrie anul acesta, în care ecologiștii și locuitorii mărturisesc că apa din fose septice, toalete, ferme și gropi de gunoi, precum și zeci de restaurante, hoteluri și reședințe private care nu sunt conectate la rețeaua de colectare, se infiltrează în Lacul Ohrid.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Jelena Vukadinović - Muntenegru;

Nevena Bajić - Serbia;

Albania - Anxhela Sinanaj

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Agenția pentru investiții și dezvoltare din Letonia, împreună cu mai multe organizații neguvernamentale, organizează periodic seminarii în care tinerii întreprinzători își pot prezenta ideile de afaceri care, în baza aprecierilor unui juriu de specialiști, pot deveni realitate, transmite site-ul radioteleviziunii naționale din această țară.

O astfel de întâlnire a avut loc săptămâna trecută și s-a adresat în mod special tinerilor ucraineni din Letonia, care au fost nevoiți să-și părăsească țara în urma agresiunii rusești.

”Ucrainenii din Letonia ocupă în general locuri de muncă de joasă calificare sau chiar necalificate, iar noi dorim să schimbăm acest lucru”, a declarat Maija Burima, din partea organizației "Intelekta Parks", unul din organizatori.

Ediția de anul trecut a fost câștigată de Olena Rjumina, o tânără din Ucraina care a avut ideea de a lansa o colecție de modă în care motivele grafice letone și ucrainene se îmbină în mod armonios, amintește sursa citată.

Imigranții ucraineni au de asemenea la dispoziție în Letonia platforma online ”MySkills” care prezintă oportunități de cooperare și integrare a tinerilor investitori și promovează dezvoltarea micilor întreprinderi.

Biroul Central pentru Statistică al Poloniei a anunțat că prețurile pentru bunuri și servicii au crescut în luna noiembrie cu 4,7% față de aceeași lună a anului trecut, după ce în octombrie creșterea fusese de 5% față de luna octombrie a anului trecut, transmite agenția de știri PAP.

Este prima lună în care inflația înregistrează o scădere, după șapte luni consecutive de creștere, precizează sursa citată.

Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat în sectorul imobiliar și la utilități (+9,9%), precum și în turism (+7%).  De remarcat că în sectorul transporturilor s-a înregistrat o scădere a prețurilor (deflație) de – 4,1%.

”Inflația va rămâne stabilă în lunile următoare, în principal datorită liberalizării parțiale a prețurilor la energie din iulie anul acesta”, a declarat Serghei Druchin, senior analist la Institutul Polonez pentru Economie.

El apreciază însă că ținta stabilită de Banca Națională, de 2,5% în acest an, nu va putea fi atinsă decât în 2026.

Cursa de 400 m mixt din cadrul Campionatului mondial de înot în bazin scurt de la Budapesta de la finalul săptămânii trecute, a fost ultima cursă oficială din cariera campioanei ungare Boglárka Kapás, transmite publicația Telex.

Înotătoarea de 31 de ani este deținătoarea titlului mondial în proba de 200 m fluture, la Campionatul mondial din Coreea de Sud (2019) și a obținut medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro (2016) în cursa de 800 m liber.

În iulie 2011 a stabilit recordul național al Ungariei în proba de 800 m liber, iar în 2012 a câștigat medalia de aur în această probă la Campionatul European de natație de la Debrecen.

Sportiva ungară a participat la cinci ediții ale Jocurilor Olimpice și a ținut să își marcheze retragerea în fața publicului maghiar, în competiția de la Budapesta unde, chiar dacă s-a situat doar pe locul patru, a fost salutată cu aplauze îndelungi, amintește sursa citată.

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Kiril Petkov a renunțat la imunitatea parlamentară și va fi anchetat în dosarul privind arestarea în 2022 a altui fost premier, Boyko Borissov, eliberat însă după 24 de ore. În Slovacia, organizația Amnesty International atrage atenția că situația drepturilor omului a atins un punct critic în acest an. 
Revista presei Europa Plus:

Fostul premier și președinte al partidului Continuăm schimbarea, Kiril Petkov a renunțat la imunitatea sa de deputat, a anunțat biroul de presă al Parlamentului de la Sofia citat de btnews.bg. Parchetul ceruse Parlamentului să-i înlăture imunitatea pentru a putea fi anchetat într-un dosar privind arestarea în martie 2022 a fostului premier, Boyko Borissov. Borisov a fost reținut după acuzații de folosire abuzivă a fondurilor UE, dar eliberat după 24 de ore. 

Kiril Petkov este acuzat că și-ar fi depășit atribuțiunile în acest caz.

„Nu știu ce s-a întâmplat și cum se petrec lucrurile în acest proces. Știu doar că instanța bulgară și Departamentul de Justiție al SUA au stabilit că aceste acțiuni au fost ilegale, de îndată ce ceva este ilegal, este necesară o astfel de anchetă,” a comentat fostul premier Boyko Borissov.

De partea sa, Petkov a declarat: „Am acționat pe deplin în limitele autorității mele, am oferit întotdeauna administrației mele libertatea de a-și face treaba, iar jocurile de culise nu au putut niciodată să-mi influențeze deciziile.”

slobodnaevropa.org, Europa Liberă în limba bosniacă, publică un reportaj realizat într-o tabără de refugiați din Sarajevo sub numele „Povestea unui sirian (...): nu plănuiesc să mă întorc, dar cred că vor veni zile mai bune.”

„Căderea regimului lui Bashar al-Assad este, sărbătorită, de asemenea,  de mulți sirieni care au fugit din patria lor în ultimul deceniu și jumătate,” continuă jurnaliștii bosniaci. „Printre aceștia se numără și Mahir, care se află în prezent în tabăra de refugiați Ušivak, de lângă Sarajevo. Deși în prezent nu se gândește să se întoarcă, el speră că familia sa și toți sirienii vor avea în curând parte de pace, libertate și prosperitate după o lungă perioadă de război și suferință.”

Guvernul slovac ignoră încălcările drepturilor omului în țară, spune un raport al Amnesty International, publicat cu ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Omului și citat de spravy.pravda.sk.

„Situația drepturilor omului în Slovacia a atins un punct critic în acest an,” a declarat Rado Sloboda, directorul Amnesty International Slovacia. Potrivit acestuia, Slovacia se confruntă cu o criză a drepturilor omului și nu reușește să le garanteze și să le protejeze, fie că este vorba despre dreptul la locuință, drepturile și libertățile civile sau discriminarea împotriva minorităților. „Astăzi ne confruntăm cu o tendință alarmantă în care, în loc să îmbunătățim situația, se introduc politici și legi care restrâng sistematic drepturile omului”, spune Sloboda.

„Modificările legislative au limitat dreptul la proteste pașnice și au extins puterea autorităților locale de a interzice demonstrațiile. Aceste măsuri sunt în contradicție directă cu Constituția și cu obligațiile internaționale ale Slovaciei.”  Directorul Amnesty descrie aceste măsuri ca fiind o încercare de a reduce la tăcere oponenții și crede că restricțiile privind libertatea de exprimare, întrunire și asociere sunt o tendință îngrijorătoare în evoluția politică a Slovaciei către un stat autoritar.

Amnesty a atras, de asemenea, atenția asupra rapoartelor tot mai numeroase privind brutalitatea poliției. Evaluarea ONG-ului acoperă, de asemenea, discriminarea sistematică a persoanelor LGBT, precum și excluderea și discriminarea comunităților de romi.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Desislava Dimitrova - Bulgaria;

Michaela Vdoviaková - Slovacia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Numeroși imigranți sirieni din Turcia, nevoiți să-și părăsească țara din cauza războiului civil din ultimii 13 ani, au sărbătorit pe străzi căderea dictatorului Bashar al Assad și odată cu el a regimului Baas, care a dominat țara în ultimii 61 de ani, transmite publicația turcă TRT Haber.

La Istanbul, deși ploua, mulți imigranți au venit însoțiți de copiii lor, au strigat sloganuri împotriva regimului Baas și au fluturat steaguri siriene și turcești.

Nur Ahmed, studentă din Siria refugiată în Turcia de 13 ani, a declarat redactorilor TRT Haber că a plâns de mai multe ori de bucurie după anunțul privind fuga din țară a dictatorului Bashar al Assad și că se va întoarce cât mai curând în țară.

De asemenea, pe străzile și în fața moscheilor din orașul Kilis imigranții au fluturat steaguri siriene și turcești și au scandat sloganuri împotriva regimului Baas. ”Assad a fugit și vrem să ne întoarcem cât mai repede acasă. Este patria noastră. Mulțumim mult Turciei”, a declarat unul dintre manifestanți.

Manifestații similare au avut loc în multe alte orașe din Turcia, precum Izmir, Gaziantep, Bursa, etc.

Cifra de afaceri a industriei  IT din Kazahstan a atins în 2024 nivelul de 1,2 trilioane de tengue (2,16 miliarde de euro), de 31 de ori mai mult față de nivelul înregistrat în urmă cu cinci ani, a anunțat ministrul dezvoltării numerice Zhaslan Madiev la ultima reuniune a guvernului de la Astana, transmite publicația DK News.

În Kazahstan sunt active în prezent 18 683 de societăți în domeniul IT, cu un total de 187 000 de angajați, iar salariul mediu lunar se ridică la 673 000 tengue (cca 1200 de euro) cu 54% mai mult față de nivelul de acum trei ani, reiese din datele prezentate de ministru.

Un rol cheie în dezvoltarea sectorului l-a jucat parcul tehnologic ”Astana Hub”, inaugurat în 2018, unde activează acum 1102 de societăți din Kazahstan și 437 de societăți străine. Exporturile companiilor care activează în acest parc în primele nouă luni ale acestui an se ridică la 143 de miliarde de tengue (257 milioane de euro).

În Kazahstan funcționează în prezent 17 parcuri tehnologice regionale dedicate exclusiv industriei IT, urmând ca până la sfârșitul acestui an să fie inaugurat încă unul, la Petropavlovsk.

Armenia și Azerbaidjan pot găsi soluții acceptabile pentru ambele părți, iar tratatul bilateral de pace ar putea fi semnat în curând, a declarat ministrul armean de externe Ararat Mirzoyan într-un interviu pentru publicația "Lännen Media” în timpul vizitei pe care a efectuat-o recent în Finlanda, transmite platforma de știri 168.am.

”Am fi putut semna tratatul chiar înainte de reuniunea COP 29 de la Baku (11-22 noiembrie a.c. – n.r.). Din nefericire nu s-a întâmplat așa, dar suntem gata să îl semnăm în scurtă vreme. Putem spune că este un moment al speranței. Aș spune că suntem foarte aproape.

În ciuda trecutului tragic care leagă statele și societățile noastre, avem acum oportunitatea de a întoarce o pagină de istorie și să uităm ostilitatea. Este greu de înțeles, de a ierta și de a fi iertat, dar deja a curs prea mult sânge iar acum vrem să privim către viitor”, a spus în interviu șeful diplomației armene.

În contextul redeschiderii căilor de comunicare, ministrul a adăugat că soluții reciproc avantajoase există și pot fi negociate. ”Putem de exemplu asigura tranzitul produselor din Azerbaidjan pe teritoriul Armeniei și viceversa. Într-o primă fază putem relua tranzitul feroviar, apoi putem trece la tranzitul rutier…”, a mai spus Ararat Mirzoyan.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Ahmet Özkan - Turcia;

Emil Kozhanov - Kazakhstan;

Shushanik Tsaturyan - Armenia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Ucrainenii se luptă pe toate fronturile pentru a-și păstra identitatea. Stilurile de muzică ucrainene Kobzari și Lirnyks au fost incluse în patrimoniul imaterial al UNESCO. Între timp, la Tbilisi, continuă protestele. Manifestanții spun că instalarea bradului de Crăciun  în fața Parlamentului, locul în care se petrec violențe contra georgienilor, este o batjocură.

Revista presei Europa Plus:

Stilurile de muzică ucrainene Kobzari și Lirnyks au fost incluse in Patrimoniul Cultural Imaterial al UNESCO la cea de-a 19-a sesiune a Comitetului interguvernamental pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial al UNESCO, care se desfășoară în prezent la Asunción, capitala Paraguayului, relatează detector.media.

„Pentru noi toți, este o recunoaștere a valorilor noastre, a culturii noastre, a autenticității și a identității noastre. Această realizare face parte din marea noastră Victorie. Războiul, provocat fără motiv de Rusia, a costat viețile artiștilor ucraineni: 133 au fost uciși, printre care șase membri ai frățiilor kobzari care au luat armele pentru a apăra Ucraina.

Astăzi, Rusia, la fel ca regimurile imperiale și staliniste din trecut, distruge tot ce are legătură cu cultura ucraineană, inclusiv tradiția kobzarilor și pe purtătorii acestei moșteniri vii. În ciuda tuturor încercărilor de a-i priva pe ucraineni de rădăcinile lor, cultura noastră mărturisește rezistența noastră”, a declarat Mykola Tchytskyi, ministrul Culturii și Comunicațiilor Strategice al Ucrainei.

„Ce provocări majore va trebui să înfrunte Maia Sandu în cel de-al doilea mandat de președinte,” este titlul unui articol din moldova.europalibera.org.

Analiștii politici Nicolae Negru și Igor Boțan dau răspunsul în podcastul „Dincolo de știri,” citat de Europa Liberă. „Securitatea statului, în toate dimensiunile ei - militară, energetică, economică ori informațională.”

O altă provocare importantă pentru șefa statului, afirmă Nicolae Negru, este păstrarea direcției „ireversibile” de integrare europeană a R. Moldova, pentru care au votat cetățenii la referendumul constituțional, trecut la limită pe 20 octombrie. 

„Maia Sandu și instituțiile statului trebuie să clarifice acest lucru și trebuie să facă ceva în acest sens ca, într-adevăr, integrarea europeană să devină ireversibilă. Lucrul acesta este legat și cu securitatea statului, securitatea informațională, cibernetică, trebuie oprită propaganda rusă, trebuie oprită intrarea fluxurilor de bani murdari în țară, pe unde te aștepți mai puțin. Alegerile să fie alegeri, dar nu alegeri organizate după regulile lui Șor”, a precizat analistul politic.

Protestatarii georgieni consideră instalarea bradului de Crăciun în fața clădirii parlamentului, un loc în care au loc violențe împotriva oamenilor, drept o batjocură, citim în radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană.

„Acest brad este o insultă, o insultă la adresa copiilor mei care mă întreabă în fiecare dimineață dacă voi fi arestată, o insultă la adresa celor care au fost arestați, a jurnaliștilor bătuți și a oamenilor ale căror voci nu se aud. Este de neconceput, este o provocare din partea statului,” spune activista Makuna Gochitashvili. 

„(...) zeci de mii de oameni demonstrează cu revendicări clare și (...) niciun răspuns. În afară de a trimite oameni fără chip să ne lovească și acum pun aici un brad. Sunt copleșită de furie”, a spus activista la Europa Liberă din Georgia. Potrivit acesteia, nu va fi un An Nou până când țara va ieși din criză singura soluție fiind organizarea de noi alegeri de o comisie neutră.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Inna Omeltchenko - Ucraina

Crina Plăcintă - R Moldova;

Salome Sulakauri - Georgia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Studenții din Serbia organizează proteste în fiecare vineri la ora 11.52, ora la care plafonul Gării din Novi Sad s-a prăbușit peste călători făcând 15 victime, la începutul lunii noiembrie. Mai multe persoane au fost arestate, printre care și foști miniștri, dar societatea sârbească spune că nu toți cei vinovați sunt anchetați. 

Siteul televiziunii N1 comentează protestul de vinerea trecută al studenților din mai multe facultăți ale țării, legat de accidentul care a avut loc la Gara din Novisad, pe 1 noiembrie. Plafonul gării s-a prăbușit, ucigând 15 persoane. Studenții de la mai multe facultăți au oprit cursurile vinerea trecută la ora 11.52, ora la care a avut loc accidentul, în cadrul unui protest cu sloganul Opriți Serbia. Studenților de la Facultatea de Filozofie din Novi Sad li s-au alăturat cei de la facultățile de filozofie din Belgrad, Nis și alte orașe. 

Dušan Aleksić, profesor de jurnalism la Facultatea de Filosofie din Niš, a declarat pentru N1 că și-a susținut studenții în timpul protestului.

„În societatea noastră se încearcă de prea mult timp să se impună moartea empatiei, dar studenții au trecut acest examen de gândire matură. De aceea am fost fericit, așa că au tot sprijinul meu și al colegilor mei”, spune profesorul.

"Studenții și-au dat seama că această societate a metastazat profund, și-au dat seama că dacă nu reacționează, nimeni nu o va face. Pentru că… ce le va mai rămâne în viitor? ” a subliniat Aleksić.

Căile Ferate din Muntenegru a concediat mai mulți angajați care au refuzat să semneze o clauză la contractul de muncă prin care erau obligați să nu lucreze simultan pentru companii concurente, relatează vijesti.me citând surse proprii. Concedierile au afectat traficul feroviar.

Punctul de plecare pentru aceste probleme a fost o inițiativă a ministrului transporturilor, care, la sfârșitul lunii octombrie, a cerut inspectoratului feroviar să verifice dacă angajații Căilor Ferate Muntenegrene lucrau simultan pentru compania publică și pentru societăți private. Cum un număr important de angajați ai statului lucrau și în privat, compania a vrut să modifice contractele de muncă.

Sindicatele consideră noile clauze ilegale, au făcut plângeri penale și civile și au solicitat și creșterea salariilor la compania de stat. Salariul de bază al unui conductor este de aproximativ 630 de euro și ajunge la 800 de euro cu sporuri.

„Ni s-a cerut să semnăm aceste clauze pentru ca ei să poată crește salariile persoanelor din echipa de conducere. Am refuza  pentru că trebuie mărite salariile celor care chiar au nevoie”, a declarat președintele sindicatului conductorilor, Dejan Žarić.

Cetăţenii din Albania şi Kosovo continuă să conducă în topul balcanicilor care fac cereri de azil în Uniunea Europeană, citim în gazetatema.net.

Conform celor mai recente date de la Agenția Europeană pentru Azil (EUAA), în luna septembrie a acestui an au fost depuse 586 de cereri noi de azil din Albania, numărul albanezilor care solicită azil în UE ajungând la aproximativ 5.500 în primele nouă luni ale anului.

Cel mai mare număr de cereri de azil din partea cetățenilor albanezi continuă să fie depuse în cele două țări vecine, Italia și Grecia, dar și în Franța și Germania.

Agenția Europeană pentru Azil a declarat că până la sfârșitul lunii septembrie 2024, aproximativ 4,3 milioane de persoane au beneficiat de protecție temporară în Uniunea Europeană. Cei mai mulți vin din Ucraina. Majoritatea beneficiarilor au fost găzduiți de Germania și Polonia, dar Cehia a găzduit cei mai mulți beneficiari pe cap de locuitor, mai arată cifrele de la a spus Agenția Europeană pentru Azil. 

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Nevena Bajić - Serbia;

Jelena Vukadinović - Muntenegru;

Anxhela Sinanaj - Albania

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Uniunea Europeană trebuie să dovedească nu doar că este capabilă să supraviețuiască, ci că poate fi un organism ofensiv din punct de vedere politic, a declarat premierul polonez Donald Tusk, în contextul în care Polonia urmează să preia președinția Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2025, transmite agenția poloneză de știri PAP.

Cu mai puțin de o lună înainte de evenimentul amintit, Thérèse Blanchet, secretar general al Consiliului UE, a sosit la Varșovia pentru a se întâlni cu premierul polonez și cu membrii guvernului.

”Au trecut 13 ani de la ultima președinție poloneză a Consiliului și de atunci foarte multe s-au schimbat. Aproape totul s-a schimbat de fapt! Nu va fi un mandat obișnuit, pentru că prioritățile noastre pentru cele șase luni de mandat nu sunt obișnuite. În acest mandat este foarte posibil să asistăm la momente decisive privind războiul de la frontiera noastră. Și poate că misiunea noastră este aceea de a iniția o profundă revizuire a priorităților europene”, a spus Donald Tusk după întâlnirea cu oficialul european.

Potrivit premierului, prioritățile președinției poloneze vor avea în vedere în special securitatea Europei, dar nu doar la nivel militar, ci și energetic, alimentar și sanitar.

Un număr record de 280 de candidați voluntari, dintre care 30 de femei, s-au înscris la cursurile de instrucție militară pentru rezerviști organizate de Ministerul apărării din Letonia, în premieră iarna, transmite site-ul radioteleviziunii publice din această țară.

Ca răspuns la interesul publicului pentru aceste cursuri și ținând cont că mulți dintre cei interesați nu pot participa la cursurile organizate până acum doar pe timpul verii, Ministerul apărării a decis să organizeze aceste cursuri de două ori pe an, o dată pe timpul verii și o dată pe timpul iernii.

Cei mai mulți dintre candidați au vârste cuprinse între 41 și 50 de ani.

Numărul candidaților admiși va fi cunoscut la jumătatea lunii ianuarie 2025, iar cursurile vor avea loc în perioada 8 februarie – 1 martie. Sesiunea de vară va avea loc în perioada 5 – 26 iulie.

Cursanții vor învăța tehnici militare de bază, comunicații, topografie, orientare și noțiuni medicale, vor locui în cazarme, vor primi uniforme, armament și provizii. O zi de instrucție costă cca 42 de euro, precizează sursa citată.

Diferendele dintre Ungaria și România cu privire la Transilvania sunt artificiale și probabil vor dispărea cu timpul, a spus Jérémy Floutier profesor la Universitatea din Szeged și la Universitatea Catolică din Nantes în cadrul unei conferințe care a avut loc recent la Szeged, transmite publicația Telex.

”Relația bilaterală devine uneori tumultuoasă și datorită manualelor de istorie, total diferite în cele două țări. Manualele au tendința de a simplifica sau chiar de a polariza istoria... Transilvania este un subiect sensibil, pentru că ocupă un loc special în conștiința colectivă din Ungaria, dar este la fel de importantă pentru români.

Diferendele pleacă de la întrebarea ”Cine au fost primii în Transilvania, ungurii sau românii?”, dar adevărul este că istoricii adesea nu se înțeleg nici asupra unor evenimente care au avut loc acum cinci ani, ce să mai vorbim de sute de ani...

Manualele mai vechi de istorie din Ungaria recunoșteau ascendența daco-romană în această regiune, apoi, în perioada slavismului, adică în a doua jumătate a secolului XIX, această teorie a fost abandonată, pentru că Occidentul nu mai era la modă în acea perioadă.

Mai târziu, în perioada comunistă diferențele de opinie au fost interzise, pentru că eram toate statele din blocul socialist, frați...”, a amintit, printre altele, profesorul.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Emilia Metrycka - Polonia;

Alexandra Molnár - Ungaria

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Guvernul Slovaciei a aprobat proiectul de construcție a unei noi centrale nucleare, estimat la circa 10 miliarde de euro, dar sursele de finanțare rămân neclare, transmite site-ul televiziunii TA3.

În prezent 60% din producția de energie electrică a țării este asigurată din capacități nucleare, dar consumul de energie al țării se va dubla în anii următori, potrivit estimărilor, iar construirea unei noi capacități nucleare se impune, scrie sursa citată.

”În prima jumătate a anului viitor vom lansa anunțul de licitație a ofertelor pentru construcția noii centrale nucleare... În prezent analizăm modalitățile de finanțare, care poate fi din surse publice, private, sau mixte”, a transmis ministrul economiei, Denisa Saková. 

Noua centrală nucleară va avea o capacitate maximă de 1700 MWatti și o durată de viață estimată la 60 de ani.

Compania americană Westinghouse, care a construit astfel de unități în China și Statele Unite, și-a manifestat deja interesul pentru acest proiect, mai amintește sursa citată. 

Turmele de oi și capre din regiunea Velingrad se află în carantină după confirmarea la nivel local a unui focar de pestă a micilor rumegătoare, dar crescătorii refuză să trimită probele aferente la un laborator din Montpellier, Franța, pentru că riscă o blocare a vânzărilor pe piața europeană, scrie publicația bulgară Dnes.

”Dacă trimitem eșantioanele la laboratorul european de la Montpellier iar rezultatele sunt pozitive, riscăm o interzicere a exporturilor de produse lactate în Europa nu doar pentru regiunea noastră, ci pentru întreaga Bulgarie. Întregul sector va da faliment la nivel național”, a declarat Zdravko Uzunov, președinte al Uniunii crescătorilor de rumegătoare din Bulgaria. 

Ministrul agriculturii Georgi Tahov a avut o întâlnire cu mai mulți reprezentanți ai crescătorilor, în care au fost promise ”mai multe modalități de compensare adecvată care să-i ajute pe agricultori să-și refacă efectivele de animale și să depășească această situație dificilă”.

”Pe de altă parte, trebuie să ne asigurăm că nu vor fi sancțiuni la nivel național din partea organismelor Uniunii Europene”, a subliniat ministrul.

Ambasadorul american în Bosnia Herțegovina Michael Murphy și adjunctul secretarului de stat pentru Europa, Alexander Kasanof au avut miercuri o întâlnire cu reprezentanți ai partidelor politice parlamentare, care a vizat reducerea dependenței țării de gazele naturale importate din Rusia, transmite Radio Sarajevo. 

Au fost discutate aspecte legate de proiectul interconectării Rețelei de Sud, care ar trebui adoptat de Parlament până la sfârșitul acestui an și care ar putea asigura alimentarea cu gaz natural lichefiat importat din Statele Unite.

De la reuniune au lipsit reprezentanții partidului HDZ (Uniunea Democratică a Croaților din Bosnia Herțegovina), care nu au fost invitați. Acest partid dorește realizarea proiectului prin intermediul unei companii private, cu sediul la Mostar, în timp ce partea americană susține că acest contract trebuie semnat de Compania Națională Energetică, precizează sursa citată.

Imediat după întâlnire, Ambasada Rusiei în Bosnia Herțegovina a dat publicității un comunicat dramatic în care se precizează: ”Țineți minte această zi, pentru că astăzi a avut loc un eveniment fără precedent: ambasadorul american, însoțit de un emisar de la Washington au venit aici ca să dea o lecție de neocolonialism: au venit ca să le ordone reprezentanților Parlamentului acestei țări să adopte urgent așa numita Lega a ”Interconectării de Sud” pentru transportarea de gaz natural lichefiat din Statele Unite în Bosnia Herțegovina. Cine mai vorbește despre independența și suveranitatea Bosniei Herțegovina acum este un naiv”.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Michaela Vdoviaková - Slovacia;

Desislava Dimitrova - Bulgaria

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei