Galeria „Synthesis” din capitala Bulgariei, Sofia, prezintă expoziția fotografică „Trilogia Bucureștiului”, realizată de artistul vizual Anton Roland Laub. Expoziția prezintă imagini din istoria recentă a României, relatează cotidianul bulgar Segà.
Autorul, Anton Roland Laub, este născut la București, dar din anul 2000 trăiește și lucrează la Berlin.
Expoziția reunește trei proiecte :
• „Biserici mobile” este o explorare vizuală a relocării a șapte biserici ca parte a planului de „sistematizare” al lui Ceaușescu.
• „Ultimul Crăciun al lui Ceaușescu” ridică întrebări despre justiție și memoria instituțională a Revoluției Române din 1989.
• Seria „Mineriadă” examinează trauma de nedescris a evenimentelor din 1990, când mii de mineri au fost aduși la București pentru a participa la reprimarea protestelor pro-democrație.
De peste 10 ani, Anton Roland Laub a folosit diverse metode fotografice pentru a prezenta aspecte din istoria recentă a României.
Născut la București, unde a trăit, copil fiind, ultimii ani ai comunismului, Laub a fost martor la transformarea radicală a centrului istoric al capitalei, distrus dramatic sub ambițiile megalomanice ale lui Nicolae Ceaușescu.
După ce a emigrat în Germania în anul 2000, Laub continuă să observe incapacitatea țării sale de a aborda problemele nerezolvate legate de moștenirea comunismului și de evenimentele din 1989, precum și de dificila tranziție către democrație, notează ziarul bulgar.
Programul care însoțește expoziția include și premiera în Bulgaria a filmului „Anul Nou care n-a fost” al regizorului Bogdan Mureșanu.
Expoziția „Trilogia Bucureștiului” poate fi văzută la Sofia până pe 14 februarie 2026.
La un an după căderea lui Assad, investițiile turcești în Siria cresc rapid După căderea lui Bashar al-Assad, zeci de companii și instituții publice turcești s-au îndreptat către Siria pentru a-și asigura o parte din procesul de reconstrucție. Au fost semnate acorduri în valoare de miliarde de dolari, de la aeroporturi la centrale electrice, relatează Euronews Turcia.
Conform raportului intitulat „Evaluarea daunelor fizice și reconstrucția Siriei”, publicat de Banca Mondială în octombrie 2025, costul reconstrucției țării este estimat la 216 miliarde de dolari în cel mai probabil scenariu. Această sumă, inclusiv reconstrucția infrastructurii, a locuințelor și a clădirilor nerezidențiale, înseamnă de aproape zece ori PIB-ul Siriei din 2024.
În acest context, numeroase țări - de la Turcia și Arabia Saudită până la Italia, Coreea de Sud și Regatul Unit - încearcă să joace un rol în viitorul Siriei. După căderea regimului Assad, pe 8 decembrie 2024, guvernul Shara'a a semnat zeci de acorduri economice și a lansat licitații publice în sectoare strategice precum energia și transporturile în decurs de un an.
Turcia a fost una dintre primele țări care au stabilit un contact oficial cu noul guvern imediat după căderea lui Assad. La doar șase săptămâni după ce Shara'a a preluat mandatul, Ankara a ridicat restricțiile de import și export impuse Siriei.
Primul contract major semnat de guvernul Shara'a a fost licitația energetică de 7 miliarde de dolari semnată pe 29 mai la Damasc. Acest proiect, aparținând unei societăți mixte din Statele Unite, Turcia și Qatar, presupune construirea de centrale electrice pe gaz în centrul și estul Siriei, precum și a unei ferme solare în sud.
Între ianuarie și octombrie 2025, exporturile turcești către Siria au crescut cu 53% față de anul precedent, ajungând la 2,7 miliarde de dolari. Se așteaptă ca cifra să depășească 3 miliarde de dolari până la sfârșitul anului. Companiile turcești au obținut, de asemenea, un contract de 4 miliarde de dolari pentru modernizarea aeroportului internațional Damasc.
Companiile textile turcești, care se confruntă cu creșterea costurilor forței de muncă în Turcia, iau în considerare relocarea operațiunilor lor în Siria, unde sunt mai puțin afectate.