Europa Plus

Moscova și Tiraspolul continuă războiul hibrid împotriva Republicii Moldova, a declarat generalul de brigadă, Eduard Ohladciuc, comandantul Armatei Naționale a Republicii Moldova, într-un interviu pentru Europa Liberă Moldova.

Afirmația este o replică la acuzațiile recente formulate de Moscova și Tiraspol potrivit cărora R. Moldova s-ar „militariza” excesiv, cu susținerea Occidentului și s-ar apropia prea mult de NATO.

Șeful armatei moldovene spune că cei care lansează aceste acuzații nu vorbesc niciodată despre faptul că „armata rusă staționează ilegal pe teritoriul R. Moldova”.

„Nimeni nu spune despre aplicațiile pe care le face Federația Rusă pe teritoriul R. Moldova. [...] Le face pe teritoriul național, prin satele și pe drumurile naționale chiar și în dreapta Nistrului, în zona de securitate, [...] unde [soldații ruși] împușcă prin sate, merg cu tehnică militară ...”, spune generalul.

Comandantul Armatei Naționale s-a referit și la pretinsele „posturi mixte de menținere a păcii”, care limitează dreptul la libera circulație a cetățenilor R. Moldova pe teritoriul național: „Soldatul rus își permite să oprească și să verifice mașinile... Soldatul rus își permite și face asta [pentru ca] să demonstreze că el este stăpân aici”, declară generalul Ohladciuc.

Pentru a lămuri diversele interpretări și controverse apărute în mass-media georgiană, Delegația Uniunii Europene în Georgia a anunțat într-un comunicat cuantumul și destinația exactă a fondurilor europene alocate țării în ultimii 5 ani, scrie publicația Georgia Today.

”Referitor la interpretările greșite privind susținerea Uniunii Europene pentru Georgia, precizăm că fondurile alocate instituțiilor guvernamentale din georgia în perioada 2019-2024 au fost de 11 ori mai mari decât cele alocate organizațiilor neguvernamentale în aceeași perioadă... ”, se arată în documentul citat.

Ministerele și alte instituții ale statului au primit în perioada amintită fonduri de 517 milioane de euro, în timp ce organizațiile neguvernamentale au primit 46, 1 milioane de euro, după cum urmează: 8,6 milioane de euro pentru proiecte privind apărarea drepturilor omului și egalitatea de gen; 8 milioane de euro pentru participare democratică și comunicare; 7,9 milioane de euro pentru proiecte de dezvoltare a afacerilor și training; 4,6 milioane de euro pentru cultură și creație etc.

Reamintim că negocierile pentru aderarea Georgiei la Uniunea Europeană au fost întrerupte după ce coaliția de guvernare a adoptat în luna mai a.c. un proiect de lege extrem de controversat, criticat vehement de liderii occidentali și în special de cei europeni. Este vorba de așa numita lege  a ”agenților străini”, conform căreia orice ONG sau organizaţie media finanțată în proporție mai mare de 20% din străinătate, este obligată să se înregistreze ca „organizaţie ce urmăreşte interesele unei puteri străine”

Site-ul Radioteleviziunii naționale ucrainene suspilne.media scrie un articol despre un soldat rus, în vârstă de 48 de ani, participant la invazia Federației Ruse în Ucraina, care a deschis focul asupra unor copii de 9-13 ani, lângă Volgograd, în Rusia. Suspilne Media citează DW care, la rândul său, citează presa din rusia.

Incidentul s-a întâmplat 12 iunie, iar unul dintre copii este rănit la picior și internat la spital.

„Potrivit copiilor, la început au fost împușcături intermitente, apoi au început împușcături de carabină, una după alta. Polițiștii au sosit o oră mai târziu, nu au intrat la început în casa individului, le-a fost teamă că va începe să tragă,” au declarat locuitorii reporterilor.

Trăgatorul a fost reținut. Potrivit presei rusești , acesta s-a întors în regiune fiind în recuperare din cauza unei răni. Când bărbatul a început să tragă, lângă el s-ar fi aflat fratele său, de asemenea soldat în armata rusească din Ucraina.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Laura Stoica - R. Moldova

Nika Tepnadze - Georgia;

Lohvyn Daniil - Ucraina

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei                                                                                         

O statuie antică de marmură de cca 2 metri înălțime și cântărind peste o tonă, reprezentând un bărbat, a fost  descoperită recent în timpul săpăturilor de la situl arheologic Heraclea Sintica, din apropierea orașului Petrich, în sud-vestul Bulgariei, notează radioteleviziunea națională bulgară, care citează agenția BTA.

Arheologii bulgari au presupus inițial că este vorba de o reprezentare a unui zeu grec, cel mai probabil Hermes, dar Prof. Dr. Ludmil Vagalinski, șeful echipei de specialiști a declarat că ”la o analiză mai atentă am constatat că nu poate fi vorba de zeul Hermes, ci, cel mai probabil, de un lider militar care a fost sanctificat după moarte. Rămâne să stabilim despre cine anume e vorba”, notează sursa citată.

Statuia se află într-o stare de conservare aproape perfectă, iar pregătirile în vederea transportării sale către Muzeul din Petrich au durat șase zile.  ”Ambalarea și măsurile necesare pentru protejarea statuii au luat foarte mult timp, datorită dimensiunilor sale neobișnuite. A fost nevoie de o macara, de construcția unui container de lemn special și desigur de mult noroc”, a adăugat arheologul.

O delegație a OSCE a avut recent o întâlnire cu conducerea Comisiei Electorale Centrale din Albania, în cadrul căreia au fost abordate aspecte legate de pregătirea alegerilor parlamentare programate pentru anul viitor, transmite site-ul canalului de televiziune Klan TV.

”Sunt încă multe lucruri de rezolvat pentru ca CEC să-și poată îndeplini misiunea de a asigura un proces electoral corect. Procesul legislativ pentru modificarea Codului Electoral se află în întârziere. Decizia Curții Constituționale privind exercitarea dreptului de vot al cetățenilor albanezi din diaspora nu a fost aplicată nici până în prezent”, a declarat Michel Tarran, șeful misiunii OSCE la Tirana, care a făcut un apel către toți politicienii albanezi, de la putere și din opoziție, să urgenteze reforma electorală.

”Toate deciziile trebuie luate prin consens, dar pentru ajungerea la consens este nevoie de voință politică și de cooperare. OSCE se angajează să contribuie la reforma electorală. Când există voință, atunci avem și soluții”, a precizat reprezentantul OSCE. 

Chiar dacă data alegerilor nu a fost stabilită oficial, Comisia Electorală Centrală trebuie să pregătească lista cu alegătorii din străinătate cu cel puțin 100 de zile înaintea alegerilor, dar disputele politice pot duce la depășirea acestui termen, amintește sursa citată.

Sâmbăta trecută a avut loc inaugurarea Festivalului cultural KotorArt International Festival, în orașul istoric de pe coasta Mării Adriatice Kotor, construit în perioada Republicii Venețiene (secolul VIII – XVIII), oraș aflat în patrimoniul UNESCO, transmite publicația Cafe del Montenegro.

Inaugurarea a avut loc în ziua de 13 iulie, sărbătorită ca Ziua Statalității în Muntenegru. În ziua de 13 iulie 1878, Congresul de la Berlin a recunoscut Principatul Muntenegrului drept cel de al 27-lea stat independent al lumii. Și tot într-o zi de 13 iulie, de data aceasta în 1941, a avut loc ofensiva împotriva ocupației fasciste din Muntenegru.

Ministrul muntenegrean al culturii și mass-mediei, Tamara Vujović, a ținut să sublinieze în discursul de la inaugurarea festivalului importanța culturii și artei în prezervarea identității naționale și a patrimoniului național, dar și a valorilor păcii, libertății și interculturalității. ”Locuitorii din Kotor au știut dintotdeauna cum să conviețuiască în pace, indiferent de culturile din care fac parte, iar din acest punct de vedere Kotor ar trebui să fie un model pentru întregul Muntenegru”, a spus ministrul.

Cea de a 23-a ediție a Festivalului Internațional de la Kotor se desfășoară sub auspiciile Ministerului Culturii din Muntenegru, Uniunii Europene și UNESCO.

Au contribuit la redactarea revistei presei Europa Plus:

Ivanovska Borislava - Bulgaria;

Erzen Shushku - Albania;                                                                                     

Mia Kruẑić - Muntenegru 

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei                

Programul Națiunilor Unite pentru dezvoltare (PNUD), în parteneriat cu Ambasada Serbiei la Erevan și cu Ministerul administrației teritoriale din Armenia lucrează împreună în cadrul unui proiect instituțional pentru reintegrarea cetățenilor armeni dislocați în urma conflictului din Nagorno Karabah.

Proiectul în valoare de un milion de euro a fost lansat oficial în contextul în care anul acesta se aniversează 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Armenia și Serbia, transmite agenția Armenpress.

Ambasadoarea extraordinară și plenipotențiară a Serbiei în Armenia, Tatjana Panajotović, a subliniat că asistența pe care țara sa o furnizează Armeniei ”este o reflectare a solidarității profund înrădăcinate și a prieteniei dintre țările noastre. Ajutorul umanitar este o etapă importantă a acestui parteneriat. Suntem mândri de cooperarea noastră cu PNUD și cu Armenia”.

”Este extrem de important pentru noi faptul că PNUD, care are o vastă experiență în domeniul instituțional, a considerat că, împreună cu guvernul Serbiei, trebuie să susțină programul de reintegrare a compatrioților noștri dizlocați cu forța din Nagorno Karabah, în cadrul comunităților noastre”, a declarat la rândul său  Vache Terteryan, ministrul adjunct pentru administrație teritorială al Armeniei.

În timpul viziei oficiale pe care președintele Chinei, Xi Jinping a efectuat-o la începutul acestei luni în Kazahstan, un important acord în domeniul medical a fost semnat în capitala Almatîi între Academia Națională de științe și Universitatea Shenzen din China, transmite publicația Kazpravda.

Este vorba despre un laborator comun de cercetare în domeniul științelor medicale, care va avea două filiale, câte una în fiecare dintre cele două țări.

Una din principalele activități ale laboratorului o va reprezenta dezvoltarea de noi medicamente pe baza materiilor prime folosite în medicina tradițională din cele două țări, precizează sursa citată. 

”Este o nouă etapă în procesul de consolidare a cooperării bilaterale în domeniul științific. În cadrul acestui acord sunt prevăzute și schimburi de experiență, atât la nivelul studenților cât și al profesorilor din cele două universități, în stagii de câte trei luni. Vom avea conferințe comune, cursuri de formare profesională, cu prioritate în domeniul farmaceutic și al tehnologiilor genomice”, a declarat  președinta Academiei Naționale de Științe din Kazahstan, Lyazzat Yeralieva.

La Baku a avut loc recent cea de a cincea reuniune a Comitetului de organizare a Convenției cadru a ONU pentru schimbări climatice (COP29), transmite agenția de stat Azertag.

Șeful administrație prezidențiale, Samir Nuriyev, a amintit în cadrul reuniunii  că, așa cum  președintele azer Ilham Aliyev a reiterat, atât în cadrul lucrărilor Conferinței pentru Cooperare de la Shanghai, care a avut loc în 4 iulie, cât și la Summitul informal al statelor turcice, care a avut loc la Susha, în 6 iulie, Azerbaidjan va depune toate eforturile pentru ajungerea la un acord ferm între statele dezvoltate și cele în curs de dezvoltare ale lumii la reuniunea COP 29 (Baku, 11-22 noiembrie a.c.)

El a amintit că numărul șefilor de stat și de guverne care și-au anunțat participarea, se situează peste estimările inițiale, ceea ce în opinia sa reprezintă expresia unui interes internațional major pentru reuniunea care va fi găzduită de Azerbaidjan.

”După conferința internațională asupra climatului care a avut loc la Bonn în perioada 3-13 iunie 2024, președinția Azerbaidjanului la nivelul COP 29 a intrat acum într-o fază activă”, a subliniat oficialul azer.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Elvira Ibrahimova - Azerbaidjan;                                          

Malgazhdarova Altynay - Kazakhstan;                                          

Anna Kocharyan - Armenia  

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei   

Și ultimul schimb de prizonieri, 90 de persoane din care 5 femei, a fost realizat cu sprijinul Emiratelor... Între timp Departamentul de stat american atrage din nou atenția Georgiei că deteriorarea democrației va avea consecințe. Uniunea Europeană a suspendat deja procesul de aderare pentru Georgia. 

Revista presei Europa Plus:

Ucraina plănuiește un schimb mare de femei prizoniere de război, este un titlu din suspilne.media care îl citează pe comisarul pentru drepturile omului al Radei Supreme a Ucrainei, Dmytro Lubinets.

„Emiratele Arabe Unite ne ajută. Putem spune acest lucru public. Elaborăm un nou set de instrumente pentru a proteja drepturile prizonierilor de război în timp ce aceștia rămân în captivitatea Rusiei,” a spus Lubinets.

Potrivit acestuia, două categorii de prizonieri de război au prioritate pentru întoarcerea în Ucraina: răniții grav și femeile. 

Ultimul schimb de prizonieri a fost anunțat pe  25 iunie; la acesta au contribuit și  Emiratele Arabe Unite. Cu această ocazie,  90 de persoane au fost returnate din captivitate, printre acestea s-au numărat apărători de la Mariupol, Cernobîl, Teroboronov și grăniceri. Este vorba și de 5 femei.

„Am spus că regresul democrației în Georgia va avea consecințe,” titrează radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană care îl citează pe  purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller. Acesta a răspuns în timpul unui briefing de presă la întrebarea unui jurnalist privind suspendarea ajutorului de apărare oferit Georgiei de Uniunea Europeană.

Întrebat despre felul în care se pot modifica relațiile SUA-Georgia, Miller răspunde că „evaluarea acestora este încă în desfășurare”.

Uniunea Europeană a suspendat procesul de aderare a Georgiei, precum și accesul la Fondul European de Pace, care însemna alocarea a 30 de milioane de euro pentru Forțele de Apărare ale Georgiei până în 2024.

În decembrie 2023, Georgia a primit statutul de candidat la Uniunea Europeană.

Pe 28 mai, Parlamentul Georgiei a adoptat așa-numita lege a agenților, de inspirație rusească pe care Uniunea Europeană și alți parteneri ai țării o consideră incompatibilă cu integrarea europeană.

Republica Moldova, România și Ucraina au semnat un acord de colaborare în domeniul combaterii dezinformării, în cadrul unei întâlniri trilaterale a miniștrilor lor de externe, care a avut loc la Chișinău, aflăm din moldova.europalibera.org.

Vorbind jurnaliștilor după semnarea înțelegerii, ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a spus că, în timp ce poartă un război contra Ucrainei, Rusia folosește „arsenalul său de război hibrid” împotriva României, dar mai ales împotriva Moldovei.

Este a treia întâlnire a miniștrilor de Externe din cele trei țări, după ce acest format trilateral de discuții a fost lansat, la Odesa, în 2022.

Luminița Odobescu, ministra de externe a României, țară membră a UE și NATO, a spus că dezinformarea este o amenințare de tip hibrid „care afectează astăzi toate statele democratice, creează instabilitate și fragmentare și a cunoscut o intensificare majoră în contextul agresiunii ruse față de Ucraina”.

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Noi tensiuni politice la Sarajevo, după ce, la sfârșitul săptămânii trecute, un grup de militari sârbi au intrat pe teritoriul țării fără acordul autorităților centrale, pentru a participa la o ceremonie din Republica Srpska, unitate administrativ teritorială majoritar sârbă, care face parte din Bosnia Herțegovina.

Militarii sârbi au participat în localitățile Prijedor și Bratunac la ceremoniile de comemorare a bătăliei de la Kozara, din al doilea război mondial, la invitația guvernului Republicii Srpska, condus de naționalistul Milorad Dodic, transmite publicația klix.ba.

”Noi nu i-am invitat, Ministerul apărării nu a fost informat cu privire la acest eveniment și nu acesta este modul în care cooperarea militară dintre Bosnia Herțegovina și Serbia trebuie să se desfășoare”, a transmis ministrul bosniac al apărării, Zukan Helez, care a adăugat că, potrivit informațiilor pe care le deține, militarii sârbi erau cadeți, respectiv studenți ai Academiei Militare a Serbiei.

Președinția Bosniei Herțegovina a transmis de asemenea că nu a fost informată cu privire la acest eveniment, în timp ce Ministerul bosniac de externe a transmis că ar fi primit o simplă ”notificare”, din partea Ambasadei Serbiei la Sarajevo.

Activitatea Universității din Novi Sad este complet blocată de 5 zile după ce zeci de studenți au ocupat practic clădirea, nemulțumiți de modul de organizare a alegerilor pentru Parlamentul studențesc al Universității, transmite publicația Danas.

Studenții ocupă chiar și în timpul nopții sălile universității, astfel încât cursurile nu se pot desfășura.

Membrii sindicatului Studenți împotriva Guvernului Autoritarist (STAV) au ajuns la această formă de protest extrem după ce sindicatul studențesc SNS (pro-guvernamental) a blocat accesul candidaților lor pe listele electorale și au recurs în repetate rânduri la acte violente împotriva candidaților STAV, precizează sursa citată.

Studenții protestatari au lansat un apel către toți colegii și profesorii lor, precum și către societatea civilă, în care arată că rectorul universității refuză să analizeze revendicările lor, respectiv modificarea regulamentului de desfășurare a alegerilor și eliminarea ”monopolului” SNS, și pregătește evacuarea în forță a clădirii, cu ajutorul forțelor de poliție.

Ediția din acest an a Festivalului de film de la Pula propune, în perioada 11 – 18 iulie a.c. un vast program adresat profesioniștilor și studenților la cinematografie, precum și un forum de dezbateri cu privire la vizibilitatea cinematografiei croate și optimizarea strategiilor de distribuție, transmite publicația index.hr.

Secțiunea ”Filme în curs de realizare” este dedicată lungmetrajelor realizate de artiști croați, inclusiv din cadrul minorităților naționale, ale căror premiere sunt prevăzute pentru anul viitor.

În cadrul festivalului va avea loc, în premieră, un atelier internațional, organizat în cooperare cu societatea United Media, pentru dezvoltarea scenariilor de seriale pentru televiziune, cu proiecte prezentate de realizatori din Croația, Serbia și Bulgaria.

Un premiu special în valoare de 10 000 de euro va fi acordat celui mai bun film al unui realizator independent, a cărui premieră va avea loc în cadrul festivalului.

Au contribuit la realizarea Revistei presei Europa Plus:

Ilvana Halilović  - Bosnia-Herțegovina;

Daria Marković - Serbia;

Jelena Bistrović - Croația

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Guvernul albanez se implică pentru evitarea pedepsei cu moartea în China, în cazul unui cetățean albanez acuzat de trafic de droguri. Bulgaria are un nou patriarh, iar în Macedonia de Nord a fost făcută o descoperire arheologică importantă într-un sit din capitala Skopje.
Revista presei Europa Plus: 

top-channel.tv scrie despre cazul unui tânăr albanez care riscă pedeapsa cu moartea în China pentru trafic de droguri. Familia sa a cerut ajutor guvernului albanez.

„Aceștia solicită intervenția statului pentru a-l salva, deoarece tânărul de 36 de ani nu are un rol principal și de conducere în grupul de deținuți acuzați că ar fi introdus o tonă de cocaină în China.”

În răspunsul pe care Ministerul Afacerilor Externe de la Tirana l-a trimis Top Channel, se arată: 

„Cerând respectarea tuturor drepturilor cetățeanului în cauză, în toate etapele procesului judiciar, partea albaneză a solicitat autorităților chineze să evite aplicarea pedepsei cu moartea.”

Iată un titlu din bntnews.bg. „Mitropolitul Daniel de Vidin a fost ales și înscăunat drept al patrulea șef al Bisericii Ortodoxe Bulgare după restaurarea Patriarhiei Bulgare,” adaugă publicația.

Mitropolitul în vârstă de 52 de ani s-a născut sub numele laic Atanas Nikolov în 1972 în Smolyan. În 1996, s-a înscris la Universitatea din Sofia unde a studiat literatura engleză, dar în anul următor s-a transferat la Facultatea de Teologie a universității.

Când, în septembrie 2023, preoții Bisericii Ruse au fost expulzați pentru spionaj, mitropolitul Daniel a lansat un apostrof în care a anunțat că este plin de amărăciune și că prejudecățile politice vor dispărea, dar că adevărul lui Hristos va rămâne.

O nouă figurină de tip „Mama Mare” a fost descoperită la situl neolitic „Tumba Madjari,” o așezare neolitică situată în partea de nord-est a orașului Skopje, cea mai importantă așezare neolitică din valea Skopje, aflăm din slobodenpecat.mk, Europa Liberă în limba nord macedoneană. Situl a fost descoperit în 1961, în cursul săpăturilor arheologice de probă legate de construcția unei autostrăzi.

„Figurina recent descoperită, împreună cu o altă amforă, sunt obiecte importante care îmbogățesc tezaurul de descoperiri rare de pe pământul țării și oferă o exclusivitate deosebită arheologiei, istoriei și culturii nord-macedonene”, a spus ministrul culturii de la Skopje.

„Acest sit va fi declarat patrimoniu cultural de o importanță deosebită, iar Tumba Madjari”, ca parte a orașului Skopje, va fi pus în funcțiune mai vizibil pentru turismul cultural,” a adăugat ministrul. Cercetările arheologice au fost reluate la acest sit după o pauză de zece ani. Autoritățile vor face o cerere de includere a acestuia pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Au participat la Revista Presei Europa Plus:

ERZEN SHUSHKU - Albania; 

IVANOVSKA Borislava -  Bulgaria; 

IVANA PANOVSKA - Macedonia de Nord

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

În primul semestru al anului curent autoritățile lituaniene au aprobat 22 de proiecte care implică investiții străine directe, în valoare totală de 239 de milioane de euro, proiecte care vor duce la crearea a 1200 de noi locuri de muncă, transmite site-ul radioteleviziunii publice din această țară.

Potrivit Agenției Naționale pentru dezvoltarea investițiilor străine directe, 8 noi companii străine și-au anunțat intenția de a crea filiale în Lituania și alte 14 companii deja prezente în țară au anunțat proiecte de dezvoltare.

Dintre acestea se remarcă proiectul gigantului german al industriei de apărare ”Rheinmetall”. Guvernul lituanian a semnat în luna aprilie a.c. o scrisoare de intenție cu grupul german Rheinmetall care urmează să construiască în țară o fabrică de muniție pentru artilerie de 155mm.

Investiții importante au anunțat de asemenea grupul internațional ”Intersurgical”, compania aeriană irlandeză Ryanair, grupul FinTechSpace din Taiwan, compania olandeză BlueMonks, societatea italiană specializată în dezvoltarea de soluții IA ”Lab-H9” etc.

Statul ungar a anunțat recent scoaterea la vânzare prin licitație a unei suprafețe totale de 20 000 de hectare de teren agricol, care include parcele pentru culturile de câmp, pășuni și păduri, transmite publicația maghiară G7.

Potrivit Ministerului agriculturii decizia urmărește încurajarea fermierilor locali mici și mijlocii, precum și a producătorilor locali, licitațiile fiind deschise tuturor cetățenilor.

Experți citați de publicația maghiară afirmă însă că în perioada 2015-2016 suprafețele scoase la licitație de stat au fost achiziționate în mare majoritate de persoane care nu au lucrat niciodată în agricultură, dar ”care aveau relații politice bune ” cu autoritățile.

În Ungaria condusă de regimul Orban societățile și entitățile legale nu pot deține pământ, ceea ce se reflectă în scăderea drastică a exploatărilor agricole cu suprafețe mari în ultimii ani. Persoanele fizice pot deține pământ, dar în limita a 300 de hectare de persoană, cu posibilitatea de extindere până la maximum 1000ha în cazul asociațiilor familiale, precizează publicația citată.

Trecerea sub control guvernamental direct a tuturor fondurilor pentru susținerea culturii, artei și audiovizualului, desființarea postului național de radioteleviziune și reînființarea lui sub un alt nume începând de la 1 iulie a.c. sunt ultimele măsuri luate de coaliția condusă de liderul populist Robert Fico care stârnesc îngrijorarea societății civile și a observatorilor internaționali, scrie publicația slovacă DennikN.

Potrivit noilor prevederi, președintele nou înființatei societăți naționale de radioteleviziune poate fi numit direct de președintele Parlamentului și nu trebuie să fi lucrat în prealabil în domeniul audiovizual ca până în prezent.

”Urmăresc cu atenție politica în domeniul culturii din Slovacia de 25 de ani și pot spune că nu am asistat niciodată la un atac atât de brutal asupra culturii nici în epoca lui Vladimír Mečiar.

 Au existat desigur tentative de preluare a controlului, dar cu metode mai subtile sau mai discrete, nu atât de brutal așa cum se întâmplă acum. 

În ultimele luni Parlamentul a adoptat legi care distrug practic tot ce s-a făcut bine în domeniul culturii de la căderea comunismului până în prezent. Este o revenire la vremurile în care oamenii erau nevoiți să se apere cu săbiile... Este o încălcare gravă a Tratatului de la Lisabona, care spune că nici o țară membră UE nu poate adopta legi contrare intereselor comunității europene”, a declarat Zora Jaurová, deputată și vicepreședintă a Partidului de opoziție Slovacia Progresistă, într-un interviu acordat publicației citate.

Deputații coaliției de guvernământ au votat în favoarea unei modificări a Codului Penal care redefinește infracțiunea de viol, scrie Gazeta Wyborcza.

”Până acum victimele trebuiau să dovedească că raportul sexual a avut loc sub influența violenței și că au opus rezistență. Urmărirea penală era întreruptă dacă se dovedea de exemplu că victima nu a opus rezistență, de teama de escaladare a violenței (...) Potrivit noilor prevederi, toate aceste circumstanțe nu vor mai fi luate în considerare, iar violul va fi considerat ceea ce este, adică un act sexual fără consimțământul ambelor părți”, a explicat unul dintre deputații inițiatori.

Codul penal al Poloniei prevede pedepse între doi și cincisprezece ani de închisoare pentru fapta de a provoca raporturi sexuale prin violență, amenințare sau înșelăciune. Toate aceste comportamente vor fi în continuare pedepsite, dar la ele se adaugă acum ”orice fel de alt comportament care implică absența consimțământului victimei”.

Modificările adoptate de Dieta poloneză (Camera inferioară a Parlamentului) urmează a fi votate și în Senat.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Raimonda Mc Geever - Lituania;

Eszter Papp - Ungaria;

Hana Kovacikova - Slovacia;   

Kurek Miłosz - Polonia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Valéry Karchkhadzé, de 24 de ani, cetățean georgian cu tată georgian și mamă ucraineană, soldat în brigada 79 Mykolaiv din Ucraina, a dispărut în timpul ostilităților din regiunea Donetsk din luna mai, scrie publicația georgiană amerikiskhma.com.

Mama lui povestește că a vorbit ultima oară cu Valery în data de 18 mai, după care a dispărut în timpul luptelor care se duceau în regiune.

În data de 27 iunie a.c., un grup de voluntari georgieni au anunțat că l-au pierdut pe camaradul lor Amiran Zoïdzé, de 43 de ani, originar din Batoumi. ”Amiran a luptat pentru ca acest război nedrept să înceteze. Avem o datorie enormă aici, pentru că Rusia este inamicul nostru comun”, a declarat un camarad al celui dispărut. 

De la începutul războiului 84 de combatanți de origine georgiană care au luptat alături de Ucraina de la declanșarea războiului de către Rusia au murit sau au dost dați dispăruți iar 9 combatanți sunt luați prizonieri, mai scrie sursa citată.

Produsul Intern Brut al economiei ucrainene a înregistrat în 2023 o creștere de 5,3%, după o scădere de 28,8% în 2022, în condițiile în care numărul de locuitori ai țării a scăzut cu 15% de la începerea războiului, reiese dintr-un raport al Băncii Mondiale citat de publicația ucraineană RBC.

Creșterea economică a fost determinată în principal de creșterea activității în construcții (+24%) și a investițiilor pentru susținerea eforturilor de reconstrucție (+52,9%).

Banca Mondială a încadrat Ucraina în categoria țărilor ai căror locuitori realizează venituri peste medie la nivel mondial. Acest indicator a crescut anul trecut la 5,070 dolari per capita, față de 4270 dolari per capita, precizează sursa citată.

Potrivit criteriilor Băncii mondiale, țări cu venituri sub medie sunt considerate cele în care locuitorii realizează venituri între 1146 și 4515 dolari per capita, cele medii sunt cele cu venituri între 4516 și 14005 dolari per capita, iar cele cu venituri mari sunt cele cu peste 14.005 dolari per capita.

Cu toate acestea, potrivit unui sondaj citat de RBC Ucraina, 37% dintre ucraineni consideră că bunăstarea familiilor lor este proastă, 47% spun că nu este nici proastă nici bună și doar 14% spun că este bună

Prezidențialele și referendumul pentru aderarea R.Moldova la UE sunt principalele provocări politice, cărora va trebui să le facă față guvernarea și cetățenii pentru a demonstra adeziunea pentru opțiunea aleasă, consideră analistul Nicolae Negru, într-un interviu pentru postul Europa Liberă, filiala din R Moldova.

Dacă referendumul va eșua, „atunci se va pune la îndoială dorința cetățenilor de a deveni membri ai Uniunii Europene, iar acest lucru îi va veni ca o mănușă Rusiei, care își dorește cu tot dinadinsul să țină Republica Moldova în zona sa de influență (...)

Rusia de fiecare dată spune că actuala guvernare nu reprezintă interesele majorității cetățenilor, că majoritatea cetățenilor vor altceva și atunci o să zică, „iată, am avut dreptate”, consideră analistul.

Provocările tehnice care urmează, odată cu începerea negocierilor de aderare la UE, afirmă Nicolae Negru, sunt legate de insuficiența specialiștilor care vor trebui să verifice și să adapteze zeci de mii de documente oficiale la legislația europeană.

Însă lucrurile nu trebuie privite pesimist, pentru că perioada de preaderare a R.Moldova la Uniunea Europeană presupune multe oportunități de dezvoltare și de susținere financiară, iar de acest lucru se vor bucura cetățenii, în primul rând, mai spune analistul politic.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus: 

Nika Tepnadze - Georgia;

Lohvyn Daniil - Ucraina;

Laura Stoica - R. Moldova

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Influența Moscovei asupra Bosniei Herțegovina este mult prea mare și ea afectează grav procesul de integrare europeană a țării, a declarat ministrul bosniac de externe Elmedin Konakovic, în discursul pe care l-a rostit recent la Forumul economic regional de la Dubrovnik, în Croația, transmite platforma de știri n1info.ba.

”După primirea statutului de candidat în decembrie 2022, am făcut progrese importante privind îndeplinirea criteriilor pentru începerea negocierilor de aderare, criteriile politice au fost îndeplinite și nu mai avem de îndeplinit decât câteva condiții tehnice.

Dar discuțiile au fost blocate printr-o decizie a Consiliului European, imediat după vizita liderului separatist sârb Milorad Dodik la Moscova, din 6 iunie a.c.”, a spus oficialul bosniac, potrivit sursei citate.

El a subliniat importanța continuării dialogului cu liderii din Republica Srpska și a reformelor economice pentru accelerarea procesului de integrare europeană și a mulțumit țării gazdă, Croația, pentru sprijinul politic acordat țării sale.

Interzicerea de către autoritățile sârbe a ediției din acest an a Festivalului "Miredita, Dobar Dan" de la Belgrad, dedicat relațiilor culturale dintre Serbia și Kosovo, reprezintă o încălcare gravă a Constituției Serbiei, a libertății de expresie și de reuniune, a transmis organizația neguvernamentală sârbă ”Inițiativa Tinerilor pentru drepturile Omului”, potrivit platformei de știri n1info.rs.

”Faptul că Ministerul de Interne îi pune sub acuzare pe organizatorii acestui festival pașnic, în loc să-i aresteze pe huliganii care încearcă mereu să tulbure această manifestare, în loc să asigure securitatea pentru buna desfășurare a evenimentelor, este contrar ordinii juridice și constituționale a Serbiei, și a tuturor normelor și practicilor Curții Europene a drepturilor Omului”, a precizat organizația neguvernamentală.

”Reprezentanții instituțiilor statului, în mod special ministrul culturii, ministrul familiei și demografiei, viceprim-ministrul, primarul Belgradului și ministrul de interne, tocmai ei sunt cei care provoacă și încurajează ura, intoleranța și ostilitatea, ceea ce a dus la această decizie inadmisibilă de interzicere a festivalului”, se mai arată în comunicatul organizației.

Unul din cinci liceeni din Muntenegru a fost victima violenței între egali și peste 50% dintre ei cunosc cel puțin un coleg care a fost agresat, reiese dintr-o serie de sondaje realizate de Centrul pentru Educarea cetățenilor din această țară, transmite publicația Cafe del Montenegro.

Dintre elevii și liceeni agresați, 64,2% au denunțat în vreun fel sau altul actul de violență comis, în timp ce 35% nu au anunțat pe nimeni. Cele mai răspândite forme de violență în instituțiile de învățământ sunt violența psihologică și violența fizică, după care urmează, în ordine, violența socială, violența online și violența sexuală.

Respondenții adulți care au participat la sondaje consideră că părinții poartă o parte din responsabilitate pentru actele de violență comise de copiii lor, dar marea majoritate au răspuns că principala cauză a creșterii violenței în școli o reprezintă mass-media și rețelele sociale . Principalele cauze ale violențelor sunt problemele familiale și abuzul de droguri și alcool.

Reprezentantul autorizat al Guiness Book, Victor Fenes, a acordat recent directorului Monetăriei Naționale a Croației, Robert Blaic certificatul ”Guiness World Record” care confirmă faptul că moneda de aur ”Hum” este cea mai mică monedă din lume, transmite publicația Vijesti.

Piesa miniaturală emisă de Banca Națională a Croației în decembrie 2022, are un diametru de doar 1,99 mm și o greutate de 0,05 grame și a fost emisă pentru a marca trecerea de la moneda națională kuna la euro. Piesa are valoarea nominală de 1 kuna și este gravată cu o imagine a orașului Hum.

Hum, situat în Peninsula Istria, la Marea Adriatică, este considerat unul din cele mai mici orașe din lume: are o suprafață totală de 13 kmp și o populație de doar 52 de locuitori. 

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus: 

Ilvana Halilović  - Bosnia-Herțegovina;                                            

Mia Kruẑić - Muntenegru;                                             

Daria Marković - Serbia;                                      

Jelena Bistrović - Croația  

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei          

Premierul albanez Edi Rama se pronunță împotriva unei legi ”a transparenței”, care să limiteze dreptul jurnaliștilor de a folosi informații confidențiale provenite din dosarele judiciare, transmite site-ul postului de televiziune Klan. Declarația premierului vine în contextul în care un jurnalist albanez a fost pus recent sub acuzare pentru ”divulgarea de informații secrete” în timpul unei anchete judiciare.

”Dreptul la informație este un drept legal. Susțin poziția Avocatului Poporului care a luat apărarea jurnalistului acuzat. Din punctul meu de vedere nu jurnaliștii sunt cei care divulgă aceste informații confidențiale, pentru că ele nu se află în posesia lor, ele provin de la procurori. Din momentul în care respectiva informație ajunge la jurnalist, acesta nu este obligat să o păstreze secretă. Ar trebui acuzați cei care i-au furnizat jurnalistului informația, nu jurnalistul în sine”, a explicat primul ministru, potrivit sursei citate.

Potrivit unui raport al organizației Reporters sans frontières, ”în Albania libertatea și independența mass media sunt în continuare amenințate de conflictele de interese de pe scena politică și din mediul de afaceri, dar și de cadrul legal defectuos, care include reglementări neclare. Jurnaliștii sunt adesea victime ale actelor de intimidare din partea politicienilor și a unităților de crimă organizată.

Deși Constituția Albaniei și angajamentele internaționale ale autorităților garantează libertatea presei, protecția confidențialității surselor este insuficientă. Cel mai recent caz este cel al jurnalistului de investigație Elton Qyno, care, în 2023, a fost împiedicat printr-o decizie a unui procuror, să reflecte repercusiunile unui atac cibernetic din 2022 asupra instituțiilor statului”, subliniază Reporters sans frontières.

Municipalitatea orașului Dupnitsa a început dezbaterile pe marginea unui nou regulament privind ajutorul financiar pentru fertilizarea in vitro, transmite site-ul televiziunii publice din Bulgaria.

O procedură in vitro costă în jur de 5000 de leva (cca 2500 de euro), un preț pe care majoritatea cuplurilor care au nevoie de această metodă pentru a avea un copil nu și-l permit.

”Municipalitatea a acordat și până acum sprijin financiar pentru cuplurile care doresc această procedură, în valoare de până la 2000 de leva. Noul proiect vizează majorarea acestui sprijin cu încă 1000 de leva”, a declarat reprezentanta municipalității, Valentina Karaganova, care a adăugat că cererile pentru această procedură au crescut constant în ultimii ani.

Cererile vor putea fi depuse pe parcursul întregului an, nu în anumite perioade, ca până în prezent, iar comisia de analizare a cererilor se va reuni mai des, pentru a scurta perioada în care dosarele sunt soluționate, a mai precizat reprezentanta municipalității.

Dacă noul regulament va fi aprobat, acesta va intra în vigoare în această toamnă.

Institutul Francez din Skopje a organizat la sfârșitul săptămânii trecute o serie de festivități artistice și culturale cu prilejul aniversării a 50 de ani de de la înființare, transmite agenția de știri nord-macedoneană MIA.

Institutul oferă oricărui cetățean doritor cursuri de limbă franceză, adaptate tuturor vârstelor și nivelurilor de pregătire, precum și cursuri de formare a profesorilor de limbă franceză. De asemenea, la sediul Institutului din centrul capitalei, au loc aproape zilnic proiecții cinematografice, conferințe, dezbateri, lansări de carte și chiar evenimente sportive, atât în limba franceză cât și în limba macedoneană.

Mediateca institutului pune la dispoziția publicului un spațiu multimedia dedicat cunoașterii actualității franceze, cu peste 12 000 de lucrări, titluri de periodice, CD-uri și DVD-uri care pot fi închiriate și alte materiale informative. Institutul are și două filiale teritoriale, în orașele Tetovo și Bitola

Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:

Erzen Shushku - Albania;

Ivanovska Borislava - Bulgaria;   

Ivana Panovska - Macedonia de Nord 

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei