Europa Plus

Un complex cuprifer gigantic este în curs de construcție în Ciukotka, Rusia, reprezentând în prezent cel mai mare proiect privat din Arctica rusă. Potrivit echipei de investigație a serviciului Radio Europa Liberă / Radio Libertatea în limba kazahă, proiectul ar putea fi susținut de un grup apropiat de Nursultan Nazarbaev, primul președinte al Kazahstanului (1991–2019). 

Costul construcției combinatului minier și de prelucrare a minereului din Ciukotka, lansat de Vladimir Putin în 2018, depășește un trilion de ruble (14 miliarde de dolari). Combinatul este construit pe unul dintre cele mai mari zăcăminte de cupru din lume: zăcământul Baim. Proiectul include 46 de infrastructuri, printre care o centrală nucleară plutitoare, un port și un drum de 400 de kilometri. Odată operațional, ar trebui să crească producția rusească de cupru cu 25% și pe cea de aur cu 4%.

Inițial, proiectul aparținea miliardarului rus Roman Abramovici și partenerilor săi. Totuși, în 2018, acesta a fost cumpărat de KAZ Minerals, unul dintre cei mai mari producători de cupru din Kazahstan. În 2022, după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, proiectul Baim a fost plasat sub sancțiuni americane și transferat către un fond închis ai cărui beneficiari nu sunt dezvăluiți.

Echipa de investigație a stabilit că, probabil, combinatul rămâne legat de Vladimir Kim, principalul acționar al KAZ Minerals. În Kazahstan, Kim este larg considerat un aliat apropiat al lui Nazarbaev, fiind adesea numit „portofelul” acestuia.

Proiectul beneficiază de avantaje semnificative acordate de autoritățile ruse: este scutit de impozitele pe proprietate, profit și terenuri în primii cinci ani.

În ceea ce îl privește pe Nursultan Nazarbaev, o figură apropiată de Vladimir Kim, acesta s-a retras din viața politică după protestele din ianuarie 2022, dar continuă să mențină relații personale cu Vladimir Putin. Ultima lor întâlnire cunoscută a avut loc la sfârșitul lunii mai 2025 la Kremlin.

Câteva sute de cetățeni din Erevan, capitala Armeniei, au participat la un protest împotriva poluării aerului, purtând măști, relatează civilnet.am. Scopul a fost creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la această problemă. Potrivit participanților la marș, singurele filtre care protejează aerul de poluare sunt copacii pe care administrația orașului îi taie sistematic. 

Discuțiile despre poluarea aerului din Erevan continuă de câteva zile. Centrul Hidrometeorologic Kazah indică faptul că indicatorii de poluare observați depășesc normele, dar nu sunt periculoși. Tigran Avinyan, primarul capitalei, nu a negat calitatea proastă a aerului dar a pus-o pe seama localizării geografice a orașului și a anotimpului. 

Locuitorii Erevanului cred că norii de praf care acoperă cerul în ultima perioadă sunt cauzați de numeroasele șantiere, de traficul intens și de tăierea continuă a copacilor. Un locuitor din Erevan, citat de radio Azatutyun, a declarat că primăria repară aceleași străzi la fiecare două săptămâni, contribuind astfel la problema prafului. 

De pe terenurile mai înalte din jurul capitalei armene, stratul gros de praf este deosebit de vizibil și persistă perioade lungi de timp din cauza lipsei de vânt toamna și iarna. În ultimele zile, concentrațiile de praf au depășit de până la patru ori limita admisă. Experții trag un semnal de alarmă subliniind că praful și alte substanțe toxice cresc riscul de a dezvolta numeroase boli.

Din Yemen la Istanbul și București, de la palatul sultanului la cafenele publice, cafeaua turcească a dat ritmul conversației și al convivialității timp de secole. Acum, este pe cale să fie înregistrată drept specialitate tradițională de Uniunea Europeană, relatează postul de radio Deutsche Welle în limba turcă. 

Săptămâna aceasta, un anunț publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a trecut cafeaua turcească în etapa finală de înregistrare ca „Specialitate Tradițională Garantată” (STG).

Dacă nu se depune nicio contestație timp trei luni, decizia va deveni definitivă și numai ceștile preparate conform unei metode specifice vor putea fi servite sub denumirea de „cafea turcească”, amintește DW.

Această înregistrare nu protejează originea cafelei, ci metoda sa de preparare. Prin urmare, cafeaua turcească nu este denumirea unei zone geografice, ci a unui proces. 

Când cafeaua a ajuns la Istanbul, din Yemen, la mijlocul secolului al XVI-lea, bucătăriile palatelor otomane erau deja pline de condimente, siropuri și parfumuri. Dar primirea cafelei la palat avea mai puțin de-a face cu gustul acesteia și mai mult cu prezentarea și semnificația ei.

La Palatul Topkapî, pregătirea și servirea cafelei era o sarcină gestionată de un departament special condus de „kahvecibaşı”, maestrul cafelei. 

Munca kahvecibaşı-ului și a asistenților săi nu se limita la așezarea pe foc a ibricului, care în turcă se numește  cezve [djezve]; ei organizau și spațiul și timpul. Acesta este motivul pentru care, la palat, cafeaua preceda adesea cuvântul: sosirea ceștii putea semnala acceptarea, distanțarea sau uneori chiar un avertisment.

Acest limbaj ceremonial s-a răspândit rapid în reședințele nobiliare și centrele administrative. În reședințele marilor viziri, servirea cafelei și a siropului împreună indica semnificația și importanța vizitei. Unele documente relatează că ordinea în care oamenii erau serviți cu cafea constituia o adevărată ierarhie a respectului.

La Istanbul, primele cafenele s-au deschis în anii 1550 în cartierul Tahtakale: cafenelele erau locuri unde circulau știri, se spuneau povești, se citeau poezii și se juca șah sau table. Această liberă circulație le îngrijora uneori pe autorități. Sub domnia lui Murad al IV-lea, cafenelele au fost închise, iar cafeaua a fost interzisă.

Dar obiceiul s-a mutat în case, curți și ateliere; în timpul adunărilor femeilor, cafeaua a devenit un limbaj invizibil al solidarității. Prin urmare, interdicția nu a întrerupt tradiția. Memoria socială a cafelei a devenit și mai adânc înrădăcinată. „A bea o cafea” înseamnă a te întâlni, a te împăca, a discuta sau chiar a lua o decizie. 

Prețurile imobiliare din Sofia au atins aproape același nivel cu cele din București și Atena și chiar le-au depășit în centrele orașelor

Prețurile proprietăților din Sofia cresc într-un ritm accelerat, iar prețul mediu pe metru pătrat în centrul orașului este ușor mai ridicat decât cel din Atena și București, relatează săptămânalul bulgar Capital. 

În termeni nominali, prețurile sunt încă mai mici în comparație cu cele din Praga, Varșovia, Bratislava și Budapesta.

În noiembrie, conform datelor de pe platforma Numbeo, prețul mediu pe metru pătrat în centrul Sofiei a fost de 3.514 €. Acesta este mai mare în comparație cu Atena (3.351 €) și București (3.222 €). De fapt, în România, cele mai mari prețuri se găsesc în al doilea oraș ca mărime, Cluj-Napoca - 3.540 € în centru, ceea ce este puțin mai mult decât în Sofia. În ceea ce privește prețul, la periferia urbană apartamentele din Sofia se vând la o medie de 2.221 €/m², față de Atena cu 3.222 €/m² și București cu 1.882 €/m².

Deloitte estimează că prețul construcțiilor noi variază între 2.000 și 4.500 de euro/m².

În Belgrad, conform unei analize de piață Deloitte, locuințele vor fi în 2024 puțin mai scumpe decât în ​​Sofia. Prețurile medii sunt de 2.435 de euro/m², iar proprietățile de lux ajung la 11.800 de euro/m² (în anumite cazuri, în zona cea mai râvnită din centrul Sofiei, s-au înregistrat niveluri de 12.000 de euro/m²).

În Zagreb, prețul mediu în centrul orașului este de 4.800 de euro/m² și de 3.809 euro/m² în afara orașului.

Printre cele mai scumpe capitale din Balcani se numără capitala Sloveniei, Ljubljana: prețul mediu în centru este de 5.382 de euro/m², iar la periferie - 4.070 de euro/m².

Ambasadorul Germaniei la Tbilisi, Peter Fischer, a declarat că, după toate probabilitățile, la Consiliul European din decembrie liderii UE vor confirma că dosarul privind aderarea Georgiei la Uniune va fi închis iar procesul înghețat, relatează Radio Liberty.

Potrivit acestuia, raportul Comisiei Europene privind extinderea, publicat pe 4 noiembrie, dovedește că, pe parcursul actual al Georgiei, „nu există o cale viabilă către aderare”, așa cum a declarat și vicepreședintele Comisiei Europene, Kaia Kalas.

Comisarul pentru extindere, Marta Cosma, a declarat că raportul din noiembrie este cel mai prost raport privind extinderea pe care l-a avut vreodată o țară.

„Germania a depus eforturi mari pentru a asigura Georgiei statutul de candidat la UE. Timp de peste treizeci de ani, am avut un parteneriat privilegiat cu Georgia, bazat pe dezvoltarea democrației, dezvoltarea unei economii de piață și sprijinirea dorinței Georgiei de integrare euro-atlantică. Punctul culminant a fost obținerea statutului de candidat, iar după acceptarea acestuia situația s-a deteriorat”, a precizat diplomatul german.

Ambasadorul german a amintit unele dintre acțiunilor autorităților de la Tbilisi care au determinat oprirea procesului de aderare: ONG-urile în țara au fost distruse, drepturile demonstranților sunt încălcate permanent, libertatea de exprimare și libertatea de întrunire nu sunt respectate, partidele politice de opoziție sunt distruse, mulți oameni din societatea civilă sunt închiși, etc.

Ambasasorul german a precizat că Georgia, la fel ca Turcia, își păstrează statutul de țară candidată, iar Uniunea Europeană nu își pierde speranța că țara va face pașii necesari pentru aderare în viitor.

Pe 31 decembrie 2024 și 24 martie 2025, Germania, la fel ca alte țări occidentale, a impus restricții privind vizele pentru oficialii din cadrul partidului de guvernare „Visul Georgian”.

Ucraineanca Kateryna Sadurska a câștigat prestigioasa competiție Blue Element 2025 din Dominica și a stabilit un nou record mondial, relatează RBC-Ucraina.

În disciplina de scufundări în apnee cu greutate constantă, fără labe de înot, ea a coborât la 86 de metri, cea mai adâncă scufundare în apnee din lume la această categorie.

Acest nou rezultat îi permite Katerynei Sadurska să își îmbunătățească propria performanță din 2024 cu doi metri. Anul trecut, ucraineanca a doborât recordul de trei ori la rând - 80, 82 și 84 de metri.

Citeste siDouăzeci și nouă de minute fără respirație! Ce știm de fapt despre limitele corpului omenesc?

Acest record a devenit al optulea record din cariera Katerynei Sadurska la această disciplină și al treilea record consecutiv obținut la turneele din Dominica. Începând cu 2023, Sadurska a cucerit progresiv adâncimi din ce în ce mai mari, câștigând 12 metri, de la 74 m acum doi ani la 86 m astăzi.

Kateryna Sadurska este din Mykolaiv și are 33 de ani. A practicat înotul artistic, disciplină la care a participat la Jocurile Olimpice din 2016, a fost dublă campioană europeană și a câștigat numeroase medalii la Campionatele Mondiale și Continentale.

Banca Națională a Kazahstanului (NBK) ar trebui să mențină o politică monetară strictă până când inflația se apropie de ținta oficială, a indicat Fondul Monetar Internațional (FMI) în urma consultării sale cu Astana din 2025, relatează site-ul de știri trend.az.

FMI subliniază că menținerea unei politici monetare stricte și consolidarea managementului lichidității rămân esențiale în contextul inflației persistente.

Fondul a salutat creșterea recentă a ratei dobânzii și introducerea treptată a unor rezerve minime obligatorii mai mari, menite să absoarbă excesul de lichiditate din sistemul bancar. Instituția recomandă, de asemenea, luarea în considerare a utilizării unor instrumente suplimentare, inclusiv emiterea coordonată de titluri pe termen scurt de către NBK și bonuri de trezorerie de către Ministerul Finanțelor.

Datele de la Banca Națională arată că inflația anuală a încetinit ușor în octombrie, de la 12,9% în septembrie la 12,6%, rămânând în același timp mult peste ținta oficială. În timpul unei sesiuni a Senatului, vice prim-ministrul și ministrul Economiei Naționale, Serik Zhumangarin, a indicat că guvernul prognozează o inflație de 9 până la 11% în 2026, urmată de o scădere așteptată până la între 5,5% și 7,5% în 2027, iar apoi de 5 până la 7% până în 2028.

 În octombrie 2025, Banca Națională și-a majorat rata dobânzii cheie de la 16,5% la 18%, după ce inflația s-a accelerat în septembrie dincolo de așteptările NKB.

Pe 24 noiembrie, Armenia a fost aleasă pentru prima dată ca membru al Comitetului Patrimoniului Mondial în cadrul celei de-a 25-a sesiuni a Adunării Generale a Statelor Părți la Convenția privind protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural, desfășurată la sediul UNESCO din Paris, anunță PanArmenian.net.

La alegerile pentru locurile vacante, Armenia a obținut cel mai mare număr de voturi, 105 din 161 posibile.

Conform Ministerului Afacerilor Externe din Erevan, prin aderarea la Comitetul Patrimoniului Mondial, Armenia și-a reafirmat angajamentul de a contribui la eforturile internaționale de protejare, conservare și restaurare a patrimoniului cultural și natural, precum și de promovare a principiilor fundamentale ale Convenției Patrimoniului Mondial.

Ghidul Michelin, cel mai important sistem de rating gastronomic din lume, va efectua un audit culinar al Sofiei, capitala Bulgariei, potrivit site-ului de știri mediapool.bg.

Aceasta reprezintă prima fază din procesul de includere potențială a unor restaurante din Bulgaria în renumita selecție Michelin.

În următoarele săptămâni, primăria Sofiei și departamentul său de turism, Visit Sofia, vor organiza întâlniri cu reprezentanți ai industriei și instituțiilor, cu critici culinari și alte părți interesate pentru a pregăti orașul pentru audit.

Michelin afirmă că aceasta va fi o evaluare independentă și obiectivă a stării restaurantelor din Sofia. Echipa Ghidului va analiza punctele forte ale gastronomiei locale, va identifica domenii de dezvoltare și va oferi sugestii strategice pentru creșterea competitivității orașului. Experții în alimentație ai Michelin vor avea ultimul cuvânt în selecția finală. 

Potrivit primarului Vasil Terziev, posibilitatea efectuării unui audit este o recunoaștere a marelui potențial al Sofiei ca destinație culinară și un pas major către poziționarea orașului printre cele mai respectate destinații gastronomice din Europa.

Se așteaptă ca procesul de audit să înceapă curând, iar rezultatele analizei vor fi gata până în primăvara viitoare.

După Ankara, Biroul Guvernatorului din Istanbul a emis o circulară care interzice „hrănirea necontrolată” a câinilor în spațiile publice, anunță Deutsche Welle în limba turcă. 

Circulara îndeamnă ca „hrănirea necontrolată” a câinilor vagabonzi din Istanbul să nu fie permisă în instituțiile sanitare și de învățământ, aeroporturi, lăcașuri de cult, parcuri, grădini, margini de drum și locuri de joacă.

Argumentul cu care a fost motivată decizia este „prevenirea creșterii populațiilor de dăunători și rozătoare, poluarea mediului și perturbarea echilibrului ecologic, dar și reducerea riscurilor potențiale pentru sănătatea și siguranța publică...”

Guvernatorul Istanbulului, Vasip Șahin, a criticat și practica hrănirii pisicilor pe străzi, spunând: „În Istanbul, pisicile nu prind șoareci. Pisicile sunt hrănite cu mâncare, iar șoarecii mănâncă împreună cu pisicile. Acest lucru trebuie eliminat. Asta nu înseamnă că ar trebui să adunăm pisicile de pe străzi. Oamenii nu ar trebui să le dea mâncare la orice pas.”

Unii susținători ai drepturilor animalelor au reacționat la decizia Biroului Guvernatorului Istanbulului. Inițiativa Animal, Viață, Libertate a declarat că va continua să hrănească animalele fără stăpân și a cerut „nesupunere civilă”. Apărătorii drepturilor animalelor susțin că decizia constituie o „încălcare a dreptului la viață”.

Când și-a început campania de calificare la Cupa Mondială din 2026 în septembrie, Kosovo avea o singură victorie în scurta sa istorie de calificări la Cupa Mondială, iar înfrângerea grea împotriva Elveției în meciul de deschidere i-a făcut pe mulți să creadă că echipa națională se îndrepta spre un alt eșec, relatează postul de radio Europa Liberă în limba albaneză.

După înfrângerea din meciul de deschidere, antrenorul echipei, Franco Foda, a recunoscut că echipa sa a fost slabă în apărare într-o formație ofensivă 4-3-3. Astfel, a decis să își schimbe abordarea și tactica, trecând la un 4-4-2 mai defensiv. De atunci, Kosovo a înregistrat trei victorii și două remize într-o schimbare radicală și impresionantă, ajungând în play-off. 

Acum, Kosovo este la doar un pas de calificarea la Cupa Mondială, coincizând cu a zecea aniversare a admiterii sale în FIFA, forul mondial de conducere a fotbalului.

Kosovo nu a participat niciodată la un turneu major, iar Cupa Mondială de vara viitoare din Canada, Mexic și Statele Unite ar putea fi o premieră.

Pentru a realiza acest lucru, va trebui mai întâi să câștige încă două meciuri de playoff în martie: o semifinală împotriva Slovaciei și o posibilă finală împotriva câștigătoarei meciului Turcia-România.

„Proprietarii ruși nu au absolut nicio intenție de a vinde NIS, cea mai mare companie de petrol și gaze din Serbia - o intenție pe care nu au avut-o niciodată, de fapt”, consideră Vladan Pavlović, analist la firma de brokeraj IPOPEMA-Securities, citat de postul de televiziune sârb Nova.

Reamintind comentariile și speculațiile care circulă de câteva zile cu privire la o posibilă soluție pentru NIS - o companie care, ca parte a sectorului energetic rusesc, se află sub sancțiuni americane -, Pavlović subliniază că inițial a crezut că această problemă va fi în sfârșit rezolvată și că „probabil cumpărătorul ar fi Serbia sau, eventual, compania maghiară MOL”.

„Această percepție a persistat până când ADNOC și Emiratele Arabe Unite au fost menționate ca potențiali cumpărători”, spune Pavlović. Tocmai aici, potrivit lui, se află indiciul că proprietarii ruși nu au absolut nicio intenție de a renunța la cota lor. El subliniază că Emiratele Arabe Unite (EAU) sunt membre ale BRICS și că Abu Dhabi a devenit principalul centru mondial pentru capitalul rusesc, după impunerea sancțiunilor împotriva Rusiei: „Emiratele nu își ascund atitudinea față de Rusia în ochii Occidentului: joacă de ambele părți, deoarece au rezerve imense de lichiditate”, conclude el. 

Potrivit lui, aceasta înseamnă că terța parte căreia rușii ar fi dispuși să-i vândă cota este, aproape sigur, o filială a Gazprom sau Gazprom Neft, înființată în grabă sub un pseudonim arab - care acum pare a fi cumpărătorul.

În cadrul Forumului privind extinderea de la Bruxelles, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a remarcat că Muntenegru a făcut progrese semnificative în acest an, relatează Radio Slobodna Evropa. Potrivit lui Kos, Muntenegru este o țară foarte mică, „aproximativ o treime din dimensiunea Vienei, la fel ca Toulouse sau Stuttgart” și, prin urmare, UE o va integra fără prea mult efort. Cu toate acestea, Kos a subliniat că nu pot exista scurtături în procesul de aderare pentru nicio țară.

Deși arată că Muntenegru este candidatul cel mai bine pregătit în acest moment, Raportul anual al Comisiei Europene a evidențiat mai multe domenii în care progresul rămâne limitat, cum ar fi statul de drept, lupta împotriva corupției, libertatea presei și eficacitatea sistemului judiciar. Dintre cele 33 de capitole de negociere, Muntenegru a închis șapte. Prim-ministrul muntenegrean, Milojko Spajić, a declarat că toate capitolele vor fi închise până la sfârșitul anului viitor și că nu va fi pusă la îndoială calitatea reformelor. 

Printre participanții la Forumul de la Bruxelles s-au numărat, printre alții, comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, și prim-ministrul moldovean, Alexandru Munteanu. Comisia Europeană a adoptat pachetul de extindere din 2025 la începutul lunii noiembrie, confirmând că impulsul extinderii rămâne o prioritate majoră pentru UE.

Albania este considerată al doilea cel mai bine pregătit stat la aderare după Muntenegru.

Moldova și Ucraina, care își propun să încheie negocierile până la sfârșitul anului 2028, au fost lăudate și ele de Bruxelles pentru progresele lor în procesul de integrare.

Actorul și regizorul american Sean Penn a jucat în filmul ucrainian „Războiul prin ochii animalelor”, cerând un onorariu de doar un dolar, relatează BBC Ucraina. 

 „Războiul prin ochii animalelor” este o antologie de șapte scurtmetraje inspirate din evenimente reale, care spun povestea războiului din Ucraina din perspectiva animalelor. Într-un fragment, Sean Penn joacă rolul unui inginer de sunet american care încearcă să înregistreze cântecul unui vultur într-o rezervație naturală - până când sunetul asurzitor al unui elicopter rusesc spulberă liniștea și sperie pasărea.

„Acest film a fost creat cu scopul de a spune povestea noastră prin empatia față de animale și de a încuraja publicul să fie alături de noi. Am vrut să atingă spectatorii într-un mod care să-i facă nu doar să citească rapid știri despre Ucraina, ci să se oprească să ne privească și să înțeleagă ceva despre noi”, explică producătorul filmului, Oleh Kokhan, potrivit BBC Ukraine. El spune că misiunea filmului nu este să ne facă să plângem, ci să arate lumii, prin artă, cine sunt ucrainenii și pentru ce luptă. 

Filmul a fost lansat în cinematografele ucrainene pe 6 noiembrie. Premiera mondială a avut loc la Festivalul de Film Tribeca din New York. 

Sean Penn susține Ucraina de la începutul războiului și a vizitat țara de mai multe ori. Pe 24 februarie 2022, ziua în care a început invazia la scară largă a Rusiei, Sean Penn se afla la Kiev. Apoi a călătorit la Bucha și Irpin pentru a vedea direct consecințele crimelor forțelor ruse. 

În 2022, Sean Penn a organizat un eveniment caritabil la Los Angeles, strângând peste un milion de dolari pentru a ajuta Ucraina. El i-a oferit chiar  Oscarul său președintelui Volodimir Zelenski. 

Sean Penn a regizat și documentarul „Superpower” despre războiul din Ucraina, lansat în Statele Unite în 2023. În acest film, Sean Penn vizitează biroul președintelui Zelenski în primele zile ale războiului, unde înregistrează conversații cu Volodimir Zelenski și șeful său de cabinet, Andrii Yermak.

Președinta Georgiei Salome Zourabichvili își exprimă sprijinul pentru Volodimir Zelenski. Partidul de guvernământ Visul Georgian îl atacă.

Președinta pro-europeană a Georgiei, Salome Zourabichvili, și-a exprimat sprijinul pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski și poporul ucrainean. După anunțul celor 28 de puncte convenite între Moscova și Washington, numite „planul pentru acordul de pace”, Zourabichvili a apelat la păstrarea independenței Ucrainei, relatează Radio Tavisupleba.

Zourabichvili s-a adresat Ucrainei și președintelui acesteia pe rețeaua de socializare X, scriind:

„Domnule președinte Volodimir Zelenski, dragă prietene, dragi prieteni ucraineni, în acest moment important, eu și cetățenii mei georgieni suntem alături de dumneavoastră! Vă doresc putere și un viitor pașnic și demn, respectând independența țării dumneavoastră.” 

În același timp, președintele Parlamentului din Tbilisi, Chalva Papuashvili, membru al partidului guvernamental pro-rus „Visul Georgian”, a avut o reacție complet opusă. El și-a exprimat satisfacția că partidul său nu a condus Georgia într-o situație în care să fie forțată să „aleagă între două opțiuni proaste” precum „Ucraina, care nu poate nici  să continue războiul, nici să-i pună capăt.” Președintele Parlamentului georgian a atacat direct conducerea de la Kiev, spunând că „guvernul Zelenski se distinge prin ingratitudinea sa față de poporul georgian” și că își dorește ca ucrainenii „să fie reprezentați de un guvern demn”. 

Răspunsul de la Kiev nu a întârziat. Ministerul Afacerilor Externe Ucrainean a publicat un comunicat în stil ironic în care citim: „Mulțumim autorităților georgiene pentru tot, în special pentru că nu au impus sancțiuni împotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei și pentru că au ajutat agresorul comun să le ocolească, pentru întoarcerea țării lor de la calea integrării în UE și NATO la jugul rusesc, pentru comentariile constante denigratoare la adresa Ucrainei. În același timp, îi dorim sincer poporului georgian un viitor european, securitate și prosperitate - în ciuda politicii pro-ruse a actualului guvern.”

Decizia lui Robert Fico, prim-ministrul Slovaciei, de a aboli ziua de 17 noiembrie ca zi de sărbătoare națională a declanșat un val de proteste în toată țara, relatează site-ul de știri Tyzden. 17 noiembrie marchează aniversarea Revoluției de Catifea din 1989 care a contribuit la căderea regimului comunist în Cehoslovacia și este considerată simbolică de către protestatari. 

În semn de protest împotriva guvernului, mai multe comunități locale, școli și companii private au onorat totuși moștenirea zilei de 17 noiembrie, luându-și o zi liberă. Majoritatea universităților, precum și multe companii private din diverse sectoare, bănci, edituri, cafenele, agenții de publicitate, florării și clinici private au dat liber studenților sau angajaților. De asemenea, au fost anunțate mitinguri cetățenești și politice, precum și evenimente aniversare. 

La Bratislava, zeci de mii de oameni s-au adunat în Piața Libertății, în ciuda ploii, pentru a sărbători ziua Revoluției de Catifea, la un miting organizat de opoziția slovacă.

Așa cum a declarat în discursul său deputatul opoziției František Mikloško, abolirea acestei sărbători legale este o rușine. El l-a acuzat pe prim-ministrul Robert Fico că vrea să șteargă memoria națională. Studenții slovaci au scris pe trotuarele din toată țara sloganuri antiguvernamentale. 

Primarul Bratislavei, Matúš Vallo, a subliniat în discursul său că prezența mare la miting a dovedit că oamenii sunt încă capabili să se unească. Potrivit lui Vallo, actuala coaliție de guvernare nu mai este unită de ideea de a sluji poporul, ci doar de teama de a pierde puterea.

Ministrul Apărării Naționale din Polonia, Władysław Kosiniak-Kamysz, a anunțat că, drept răspuns la recentele incidente de pe rețeaua feroviară, a fost lansată o operațiune militară numită „Orizont”, relatează Rzeczpospolita.

Ministrul a declarat că în ultimele luni numeroase acte de sabotaj care vizau statul polonez au fost dejucate. El a menționat recentul sabotaj de pe linia de cale ferată Varșovia-Lublin, care viza provocarea unui dezastru feroviar: un dispozitiv exploziv a fost detonat pe șinele din apropierea orașului Mika, în timp ce trecea un tren de marfă. Într-un alt loc, o clemă metalică a fost plasată pe șine pentru a deraia un tren.

Citeste si”Rusia pregătește războiul” - îngrijorare după sabotajul feroviar din Polonia

Ca răspuns la toate aceste incidente, soldați din Forțele Teritoriale de Apărare au fost imediat desfășurați pentru a patrula pe liniile de cale ferată și în zonele cele mai vulnerabile la sabotaj și tactici diversioniste. La scurt timp după aceea, pe 21 noiembrie, 10.000 de soldați din toate ramurile Forțelor Armate au fost mobilizați în cadrul operațiunii cu numele de cod „Orizont” care trebuie să contracareze toate actele de sabotaj pe teritoriul național. 

Unul dintre obiectivele operațiunii este, de asemenea, de a încuraja cetățenii să observe împrejurimile lor imediate mai atent decât de obicei și să raporteze autorităților competente orice situație care ar putea indica un sabotaj, a subliniat ministrul de Interne și Administrație Publică, Marcin Kierwiński.

Între timp, prim-ministrul Donald Tusk a semnat un decret care stabilește al treilea nivel de alertă (CHARLIE) pentru anumite zone ale liniilor feroviare poloneze, în vigoare până la 28 februarie 2026.

În septembrie, salariul mediu lunar net în Croația a ajuns la 1.456 de euro, reprezentând o creștere nominală de 0,7% și o creștere reală de 0,3% față de august. Comparativ cu septembrie 2024, creșterea nominală a salariului a fost de 10,1% iar cea reală de 5,7%, a anunțat joi Oficiul Național de Statistică al Croației, conform site-ului de știri telegram.hr.

Cel mai mare salariu mediu lunar net a fost înregistrat în transportul aerian, 2.409 euro, iar cel mai mic în industria confecțiilor, 936 de euro.

Salariul median net pentru luna septembrie a fost de 1.260 de euro. Aceasta înseamnă că jumătate dintre angajații din corporații au avut un salariu egal sau mai mic cu această sumă, iar cealaltă jumătate a avut un salariu peste aceasta. Salariul mediu pentru luna septembrie este cu 1,2% mai mare decât cel din august și cu 11,6% mai mare decât cel din septembrie anul trecut.

Cele două grupuri de opoziție reprezentate în Parlamentul Armeniei vor mobiliza susținătorii și vor introduce o rezoluție parlamentară comună pentru a cere eliberarea zecilor de critici ai prim-ministrului Nikol Pashinian arestați în ultimele luni, relatează Radio Azatutyun. 

Reprezentanții acestora au insistat miercuri că prizonierii - printre care trei episcopi ai Bisericii Apostolice Armene, doi primari din opoziție, un om de afaceri miliardar și doi podcasteri – ar fi „prizonieri politici” urmăriți penal într-o acțiune de represiune guvernamentală fără precedent împotriva disidenților.

„Democrația din Armenia regresează, iar numărul fără precedent de prizonieri politici este o manifestare a acestui lucru”, se arată în rezoluția elaborată de alianțele de opoziție Hayastan și Pativ Unem. De asemenea, se cere încetarea „persecuției politice” a unui număr tot mai mare de critici ai guvernului.

Hasmik Hakobian, membră a Parlamentului din partea partidului de guvernământ Contractul Civil, a respins această interpretare și a precizat că majoritatea pro-guvernamentală din Adunarea Națională va bloca adoptarea rezoluției. Ea a insistat că nu există prizonieri politici în țară. 

Conform opoziției, amploarea represiunii subliniază profundul sentiment de nesiguranță al lui Pașinian înaintea alegerilor generale care vor avea loc în iunie 2026. Pe de altă parte, premierul și-a exprimat încrederea că partidul său va câștiga alegerile.

La forumul Global Gateway de la Bruxelles, Uniunea Europeană și-a consolidat parteneriatul energetic cu Asia Centrală prin semnarea de acorduri cu Kazahstan, Kârgâzstan și Uzbekistan pentru extinderea proiectelor de energie regenerabilă și hidroenergie, relatează site-ul kazah Astana Times.

Susținută de Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Mondială, inițiativa merge dincolo de simpla generare de electricitate: ea deschide calea pentru dezvoltarea hidrogenului verde și a viitoarelor coridoare energetice capabile să conecteze Asia Centrală la piețele europene.

Hidrogenul este văzut ca fiind combustibilul viitorului, capabil să decarbonizeze industriile dificil de electrificat și să alimenteze economii întregi. Dar, dincolo de aceste promisiuni, el devine și un instrument geopolitic, așa cum sunt petrolul și gazele. Pe măsură ce țările și întreprinderile investesc în creșterea producției sale, rămâne o întrebare crucială: cum va fi transportat hidrogenul și cine va controla aceste rute? Planul european REPowerEU, lansat la începutul războiului din Ucraina, își propune să diversifice importurile de energie și să accelereze tranziția energetică a continentului. Acesta stabilește obiective ambițioase: 10 milioane de tone de producție internă de hidrogen regenerabil și 10 milioane de tone de importuri până în 2030, pentru a decarboniza sectoare precum oțelul, fabricile de produse chimice și transportul greu.

Pentru a atinge aceste obiective, UE explorează mai multe rute de transport, „coridoarele de hidrogen”.

Aproximativ 900.000 de turiști români au vizitat Bulgaria în 2024, în timp ce numărul de germani, britanici și alți turiști, care anterior veneau cu zboruri charter, este în continuă scădere, relatează săptămânalul Capital.bg.

Spre deosebire de alte destinații concurente care se bucură de o creștere rapidă, principalele stațiuni de pe litoralul bulgaresc nu și-au revenit încă pe deplin la nivelurile de dinainte de COVID. Profilul turiștilor străini s-a schimbat considerabil în ultimii ani - est-europenii și central-europenii înlocuiesc turiștii occidentali.

Motivele acestei schimbări sunt complexe - dezvoltarea excesivă, betonarea litoralului, lipsa identității de brand, comunicarea inconsistentă, retragerea companiilor charter, tarifele aeriene mai mari și, nu în ultimul rând, războiul din Ucraina, care i-a făcut pe unii să se teamă să aleagă Marea Neagră pentru vacanță. 

Sezonul estival din 2025 a fost „acceptabil”, spun hotelierii bulgari, dar sunt nemulțumiți când fac comparația cu cifrele duble obținute de alte destinații de plajă precum Grecia, Croația, Maroc și Albania.

Turismul de masă estival rămâne segmentul dominant, reprezentând aproape 65% din traficul turistic al Bulgariei. Cu toate acestea, în ultimii ani, profilul turiștilor străini din principalele stațiuni de pe litoralul bulgăresc s-a schimbat considerabil.

Statisticile din ultimele sezoane arată că românii reprezintă cel mai mare grup de turiști care vizitează Bulgaria. Numărul turiștilor germani este la mai puțin de jumătate din ceea ce era odinioară, depășind cu puțin cifra de 250.000.

Acum, nu Germania, ci Polonia este cea mai mare piață în ceea ce privește zborurile charter. În plus, față de trecut, când peste 95% dintre turiștii străini de pe coasta Mării Negre soseau pe calea aerului, astăzi doar 60% vin cu avionul.

Drept urmare, litoralul bulgăresc are deja un aspect complet diferit: dintr-o destinație de familie, apreciată de turiștii vestici, Bulgaria este din ce în ce mai mult frecventată de vizitatori individuali care sosesc cu mașina din țările vecine. 

Hotelierii intervievați de Capital spun că pentru ei românii sunt turiștii „ideali” și își adaptează ofertele în consecință. Românii, spun ei, reprezintă o piață confortabilă – sunt vecinii noștri, sosesc cu mașini, plătesc și nu au așteptări exagerat de mari.

Situată în zona mediteraneană, Turcia devine una dintre regiunile care se confruntă atât cu o încălzire rapidă, cât și cu o deteriorare a modelelor de precipitații, relateză Radio Deutsche Welle în limba turcă. Proiecțiile publicate pentru Turcia în ultimii ani indică faptul că în această țară clima va diferi semnificativ de cea actuală în următoarele decenii. Verile vor fi mai calde și mai uscate, debitele râurilor în scădere, randamentul agricol va scădea, iar inundațiile costiere vor fi mai numeroase. Precipitațiile mai scurte și mai intense vor crește riscul atât de inundații, cât și de secetă.

Atlasul riscurilor climatice G20 (2021), elaborat de Centrul Euro-Mediteranean pentru Schimbări Climatice (CMCC), estimează că, într-un scenariu cu emisii de gaze ridicate, creșterea temperaturii în Turcia ar putea ajunge la 2,7 grade Celsius până în 2050 și la 6,3 grade Celsius până la sfârșitul secolului. Frecvența și durata valurilor de căldură cresc, de asemenea, semnificativ. 

Raportul Băncii Mondiale privind clima și dezvoltarea Turciei (CCDR, 2022) arată că temperaturile medii se află pe o tendință ascendentă rapidă spre 2040, cu o creștere semnificativă a zilelor cu „indice de căldură extremă” în orașe precum Istanbul, Adana și Antalya. 

Se schimbă și zonele climatice: conform previziunilor, stepa semi-aridă și clima mediteraneană se vor extinde atât spre nord, cât și la altitudini mai mari; linia superioară a pădurilor va crește cu aproximativ 120-220 de metri, iar ecosistemele montane și regimurile de zăpadă se vor schimba în consecință; în sud-estul Turciei, spre sfârșitul secolului, va predomina clima de tip deșertic; nu în ultimul rând, se estimează că suprafața acoperită de zăpadă va scădea cu până la 44% pe întreg teritoriul Turciei până la sfârșitul secolului.

Se așteaptă ca schimbările climatice să afecteze și turismul, scurtând sezonului de schi și mutând turismul maritim pe coastele Turciei spre primavară și toamnă în loc de vară. 

Toate rapoartele sunt de acord asupra unui punct: dacă politicile de adaptare nu sunt implementate prompt, impactul ar putea escalada într-o criză socială, precum și economică.

CCDR recomandă restructurarea managementului apei, planificarea modelelor de culturi agricole în funcție de proiecțiile climatice și implementarea unei planificări bazate pe riscuri pentru inundațiile costiere. Se subliniază importanța analizelor de vulnerabilitate urbană și protejarea spațiilor verzi.