Europa Plus

Întârzierile în aderarea Kosovo la Zona Unică de Plăți în Euro, cunoscută sub numele de SEPA, au costat economia țării aproximativ 29 de milioane de euro numai în prima jumătate a acestui an, conform unei evaluări a Consiliului European al Investitorilor, în timp ce beneficiile anuale potențiale s-ar fi ridicat la 55 de milioane de euro, relatează cotidianul Koha. 

Obstacolul în calea includerii Kosovo în SEPA constă în anumite legi aflate în prezent în curs de revizuire de către Curtea Constituțională.

Aceste legi au fost adoptate în decembrie anul trecut, dar au fost ulterior trimise Curții Constituționale. La rândul său, Banca Centrală din Kosovo a emis regulamentele corespunzătoare și a depus deja o pre-cerere de aderare la SEPA. Este vorba despre Legea bancară, Legea serviciilor de plată și Legea de modificare și completare a legislației privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului.

Aderarea la SEPA ar facilita plățile internaționale, făcându-le mai rapide, mai ieftine și mai simple pentru cetățenii și întreprinderile din Kosovo.

Potrivit Consiliului European al Investitorilor, Kosovo are o oportunitate reală de a evita să rămână în urma vecinilor săi în acest domeniu și de a beneficia pe deplin de integrarea sa în Rețeaua Unică de Plăți Europeană.

SEPA este o inițiativă paneuropeană, creată în 2008 cu scopul de a simplifica, accelera și armoniza plățile electronice, reducând în același timp costurile. În prezent, 41 de țări fac parte din SEPA, inclusiv statele membre ale Uniunii Europene, mai multe țări nordice și Regatul Unit. Albania, Macedonia de Nord și Muntenegru au început deja oficial să efectueze plăți în euro prin zona SEPA.

Poliția de frontieră sârbă a interzis intrarea în țară unor studenți maghiari care voiau să participe la o ceremonie memorială în Novi Sad

Ofițerii poliției de frontieră sârbe au reținut un grup de studenți din Ungaria care doreau să participe la ceremonia memorială din Novi Sad care a marcat comemorarea prăbușirii copertinei gării feroviare. Acest eveniment a declanșat protestele împotriva regimului de la Belgrad care durează de mai bine de un an. După ce au așteptat câteva ore la graniță, studenților maghiari li s-a refuzat în cele din urmă intrarea, transmite agenția de știri Beta.

Citeste siUn an de proteste anti-Vučić și o Serbie profund divizată

„Am așteptat ore întregi, ne-au forțat să ne dezbrăcăm până la lenjerie intimă, apoi ne-au trimis înapoi - așa i-a tratat poliția sârbă pe studenții maghiari”, a mărturisit unul dintre studenți. El a adăugat că ofițerii de poliție sârbi nu au oferit nicio explicație pentru interdicția de intrare.

Muntenegru a eliminat scutirea de vize pentru cetățenii turci

Începând cu 30 octombrie, cetățenii turci au nevoie de vize pentru a vizita Muntenegru, după ce guvernul din Podgorica a decis să suspende temporar exonerarea de vize pentru cetățenii turci, transmite radio Slobodna Europa.

Prim-ministrul muntenegrean, Milojko Spajić, a anunțat eliminarea scutirii de vize după ce aproximativ 50 de cetățeni turci și azeri au fost reținuți la Podgorica pentru verificări privind legalitatea șederii lor. În cadrul aceleiași operațiuni, un cetățean turc și un cetățean azer au fost arestați sub suspiciunea că ar fi înjunghiat un rezident din Podgorica în vârstă de 25 de ani. 

Guvernul a clarificat, de asemenea, că ia în considerare interesele a aproximativ 14.000 de cetățeni turci care locuiesc în Muntenegru și va lua măsurile necesare pentru a le garanta șederea legală și neîngrădită. S-a subliniat că Muntenegru își menține angajamentul de a dezvolta relațiile bilaterale cu Turcia, pe care această măsură nu le va afecta.

Până acum, Turcia se număra printre țările care au beneficiat de scutire de viză în Muntenegru, ceea ce a determinat Comisia Europeană să îndemne Muntenegrul să își armonizeze politica de vize cu cea a Uniunii Europene. Cetățenii turci au nevoie de viză pentru a intra în țările UE.

Ministrul olandez de externe, David van Weel, a anunțat că țara sa va găzdui prima etapă a creării unui tribunal special pentru crima de agresiune a Federației Ruse împotriva Ucrainei. El a făcut această declarație la Kiev, în timpul unei conferințe de presă comune cu ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, relatează suspilne.media.

Ministrul olandez a subliniat că este necesar ca regimul de la Moscova

„să răspundă pentru cele mai grave crime comise împotriva poporului și statului ucrainean: pentru miile de morți sau răniți, milioanele de persoane strămutate și copiii nevinovați deportați în Rusia, a căror soartă rămâne necunoscută.”

Conform lui David van Weel, este important ca Ucraina să fie sprijinită în continuare și să fie pusă și mai multă presiune asupra Rusiei printr-un nou pachet de sancțiuni. 

David van Weel a declarat, de asemenea, că împreună cu Ucraina și partenerii internaționali, Țările de Jos încep să lucreze la arhitectura fundamentală a tribunalului, deschizând calea pentru următoarea etapă, în care tribunalul operațional își va desfășura activitatea de urmărire penală.

Conform declarației lui David van Weel, Țările de Jos consideră că Federația Rusă trebuie să despăgubească Ucraina pentru daunele cauzate și susțin utilizarea activelor rusești blocate ca împrumut. 

Partidul de guvernământ din Tbilisi, Visul Georgian, anunță că va continua să boicoteze sesiunile EuroNest

Controversatul președinte al Parlamentului georgian, Shalva Papuashvili, a declarat că, drept răspuns la rezoluția critică a EuroNest privind statul de drept în țara sa, delegația parlamentară georgiană nu va participa la viitoarele sesiuni EuroNest. Georgia a boicotat deja sesiunea care a avut loc la Erevan săptămâna trecută. 

Adunarea Parlamentară EuroNest este forumul interparlamentar, creat în 2011, la care participă membri ai Parlamentului European și ai parlamentelor naționale din Ucraina, Moldova, Armenia, Azerbaidjan și Georgia cu scopul de a crea legături politice și economice mai strânse cu Uniunea Europeană. 

Potrivit lui Papuashvili, această decizie se bazează pe faptul că Parlamentul European a transformat EuroNest într-un „instrument de șantajare a țărilor vecine și de impunere forțată a propriei agende politice și ideologice înguste”. 

Adunarea Parlamentară EuroNest, care s-a întrunit săptămâna trecută la Erevan, a adoptat o rezoluție care „condamnă atacurile sistematice ale regimului Visului Georgian împotriva instituțiilor democratice din Georgia, a opoziției politice, a mass-media independente, a societății civile, a mediului academic și a independenței sistemului judiciar”. Declarația condamnă, de asemenea, „alegerile parlamentare frauduloase din 26 octombrie 2024, care au încălcat normele și standardele democratice și, prin urmare, nu recunoaște puterea autoproclamată a partidului Visul Georgian”. În cele din urmă, EuroNest denunță categoric „represiunea violentă a protestelor pașnice, arestările arbitrare ale cetățenilor obișnuiți, jurnaliștilor, activiștilor și liderilor politici, precum și încălcările sistematice ale libertăților fundamentale” și „face apel la autoritățile georgiene să elibereze imediat toți prizonierii politici și alte persoane deținute ilegal”.

Parlamentul croat a votat pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Cu 84 de voturi pentru, 30 de abțineri și 11 împotrivă, Legea Apărării a fost modificată, confirmând astfel reintroducerea instruirii militare obligatorii de bază. Aceasta va dura două luni. Convocarea în armată va începe înainte de sfârșitul acestui an.

Toți bărbații cu vârsta de 18 ani vor fi înregistrați într-un registru militar și vor fi chemați la instrucție militară în cursul anului calendaristic în care împlinesc 19 ani. Recruții vor fi supuși unui examen medical înainte de instrucție pentru a se determina aptitudinea lor pentru serviciu.

Programul își propune să ofere tinerilor abilități militare fundamentale, astfel încât aceștia să dobândească cunoștințele și capacitățile necesare în situații de criză, contribuind astfel la securitatea națională. Recruții instruiți devin o parte din rezerva Forțelor Armate ale Republicii Croația.

Instruirea militară de bază în 2026 se va aplica bărbaților - recruți născuți în 2007. Recruții cu vârsta peste 19 ani și sub 30 de ani pot fi chemați în mod excepțional sau se pot oferi voluntari. Femeile nu sunt supuse acestei obligații, dar pot urma instruirea militară de bază în mod voluntar.

Pentru cei care invocă obiecția de conștiință este prevăzută posibilitatea de a efectua serviciul civil.

Prima generație de recruți va începe instruirea militară de bază la începutul anului 2026. Recruții au dreptul la o indemnizație lunară de aproximativ 1.100 EUR net și li se vor recunoaște două luni de vechime profesională. Aceștia nu pot fi concediați de angajatori pe durata instruirii militare de bază.

Slovacii și cehii au strâns peste 355.000 de euro într-o lună pentru a cumpăra ambulanțe pentru Ucraina

Slovacii și cehii și-au demonstrat încă o dată solidaritatea cu Ucraina, strângând peste 355.000 de euro într-o singură lună pentru a cumpăra ambulanțe pentru răniții de pe front, în cadrul unei campanii organizate de Fundația pentru o Societate Deschisă în colaborare cu Fondul Ceh de Dotare pentru Ucraina. Scopul final este achiziționarea a 50 de ambulanțe, relatează tyzden.sk. În doar 30 de zile, au fost strânse suficiente fonduri pentru a cumpăra primele 16 vehicule, care vor fi livrate armatei ucrainene. 

Michal Kaščák, unul dintre susținătorii campaniei, a subliniat importanța ajutorului și a criticat guvernul slovac.

„Când am discutat cu fiii mei despre cea mai mare rușine istorică a poporului slovac, le-am spus că a fost strângerea de mână a lui Tiso cu Hitler... Nu știam că vor simți aceeași rușine - pentru că, prin ce este diferită strângerea de mână dintre Fico și Putin? Încă o dată, prin intermediul unui lider fără inimă, ne trădăm propriii vecini și servim un regim care amenință întreaga Europă democratică”, a spus el. 

Campania de strângere de fonduri, numită Operațiunea Oksana 50, va continua până în februarie 2026.

În Polonia, o campanie de corectare a stereotipurilor despre romi

Fundația W Stronę Dialogu (Spre Dialog) a selectat cele mai răspândite cinci stereotipuri despre romi în Polonia și a cerut reprezentanților acestei comunități să le infirme, să le „demoleze”. Așa s-a născut campania „Demolăm stereotipurile despre romi”, lansată marți, 28 octombrie, relatează Gazeta Wyborcza.

Conform studiului, cele cinci stereotipuri sunt:

1. Romii sunt nomazi eterni

2. Femeile rome poartă fuste lungi

3. Romii pot prezice viitorul, pot face vrăji

4. Romii sunt leneși, nu muncesc

5. Romii nu merg la școală

Zeci de contraexemple și mărturii au fost adunate pentru a demonta aceste stereotipuri. Conform studiului, ideile preconcepute provin din lipsa de cunoștințe și de contact direct cu persoanele în cauză. Acestea sunt întărite de dezinformarea răspândită de mass-media și de faptul că este ușor pentru majoritatea oamenilor să împartă lumea în „noi” și „ei”. Stereotipurile au o influență semnificativă asupra vieții sociale. Acestea pot duce la discriminare și excluziune, spun cercetătorii.

Aproximativ 80.000 de romi trăiesc în Polonia, dintre care 50.000 sunt refugiați din Ucraina sau România. Un procent uimitor de 72% dintre polonezi nu cunosc niciun membru al acestei comunități.

Kazahstanul poartă discuții cu Finlanda cu privire la posibilitatea de a furniza uraniu centralelor nucleare finlandeze, a declarat marți pentru Reuters Almasadam Satkaliev, șeful agenției kazahe pentru energie nucleară.

În discuțiile cu reporterii, care au avut loc în timpul vizitei președintelui finlandez Alexander Stubb la Astana, capitala Kazahstanului, Satkaliev nu a specificat volumele de uraniu implicate. De asemenea, nu a menționat o posibilă dată de începere a livrărilor. 

Kazahstanul, cel mai mare producător de uraniu din lume, a extras 23.270 de tone în 2024. Țara și-a anunțat intenția de a produce între 25.000 și 26.500 de tone de uraniu în 2025. 

Finlanda elimină treptat aprovizionarea cu combustibil nuclear rusesc. Țara nordică are cinci reactoare nucleare în funcțiune, distribuite în două centrale. Anul trecut, energia nucleară a reprezentat 39% din producția de energie electrică a țării, ceea ce o face principala sursă de energie, înaintea energiei eoliene (25%). 

Contactată de Reuters, compania finlandeză Fortum a indicat că vede Kazahstanul ca un potențial furnizor, fiind un producător major de uraniu. 

Anul trecut, Fortum a anunțat că a început să se aprovizioneze cu combustibil nuclear de la compania americană Westinghouse Electric, cu scopul de a reduce dependența de livrările rusești. Kazahstanul nu are centrale nucleare, dar se estimează că deține aproximativ 15% din rezervele mondiale de uraniu, situându-se pe locul doi după Australia. 

„Cântece de leagăn simfonice” – muzica compozitorilor armeni reinterpretată pentru copiii din întreaga lume

Un proiect muzical unic este în desfășurare în Armenia: Orchestra Simfonică de Stat a înregistrat un album în care a reinterpretat și transformat cele mai faimoase melodii ale marilor compozitori armeni în cântece de leagăn. Scopul este de a le prezenta copiilor capodopere ale muzicii clasice armene, relatează agenția de știri Armenpress.

Albumul include și aranjamente ale unor cântece de leagăn tradiționale.

Albumul se intitulează „Cântece de leagăn simfonice”. Sergey Smbatyan, director artistic și dirijor principal al Orchestrei Simfonice de Stat din Armenia, a declarat: „cântecele de leagăn sunt un mijloc de comunicare cu copiii”, adăugând că albumul nu este doar pentru copiii din Armenia, ci „este destinat copiilor din întreaga lume”. Albumul pentru tinerii ascultători este deja disponibil pe peste 40 de platforme muzicale. 

Papa Leon va vizita Turcia între 27 și 30 noiembrie, după care se va afla în Liban între 30 noiembrie și 2 decembrie. Aceasta este prima sa călătorie în afara Italiei. Prin această vizită, Papa dorește să lanseze un apel de pace în întreaga regiune.

Una dintre opririle sale va fi la bazilica de lângă lacul Iznik, în regiunea Bursa, unde a avut loc Primul Conciliu de la Niceea, relatează bianet.org. 

Primul Conciliu de la Niceea, ținut în anul 325, este primul conciliu ecumenic al Bisericii Creștine, care a pus bazele dogmatice și canonice ale creștinismului, definind dogmele religioase ca răspuns la provocarea reprezentată de erezia arianistă. 

Această bazilică a fost descoperită acum 11 ani. Este situată la aproximativ 20 de metri de malul lacului, și este acum sub apă, la o adâncime de 1,5 până la 2 metri. În ultimii ani, acolo au fost efectuate săpături arheologice, sprijinite și de Ministerul Turismului din Ankara. 

Acum, înainte de vizita Papei, au loc și lucrări de amenajare a zonei. Potrivit șefului lucrărilor, Mustafa Șahin, „biserica poate deveni un loc de pelerinaj și un centru de interes pentru turismul religios, rămânând pe harta turistică a Turciei și după vizita Înaltului Pontif.” 

Un partid de opoziție din Bulgaria alertează Statele Unite că oligarhul Delyan Peevski nu respectă sancțiunile Magnitsky impuse împotriva sa

Partidul de opoziție reformist „Da, Bulgaria” a alertat guvernul Statelor Unite cu privire la faptul că oligarhul Delyan Peevski nu respectă sancțiunile impuse împotriva sa de Washington în temeiul Legii Magnitsky. Potrivit partidului, Peevski folosește un cont în dolari la Banca Municipală din Sofia, relatează secțiunea bulgară a postului Radio Europa Liberă.

Peevski a fost sancționat de Statele Unite pentru corupție în 2021. Conform sancțiunilor, băncile nu ar trebui să-i permită să opereze cu dolari, deoarece acest lucru ar putea duce la sancțiuni și împotriva lor.

Sesizarea a fost depusă la Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), care face parte din Departamentul Trezoreriei SUA. „Declarația lui Peevski indică faptul că deține un cont în dolari, ceea ce înseamnă că banca unde este deschis contul trebuie să aibă legături cu o bancă americană”, a declarat un reprezentant al partidului „Da, Bulgaria”. Potrivit acestuia, banca americană nu ar fi fost informată în mod corespunzător că oligarhul sancționat este deservit de Banca Municipală.

Mai mult, Peevski declară și venituri din dividende, iar plata acestora reprezintă o altă încălcare a sancțiunilor.

Peevski a fost sancționat de Statele Unite pentru corupție în 2021, motivul invocat de Washington fiind acela că oligarhul „a participat în mod regulat la acte de corupție, folosind traficul de influență și mita pentru a se proteja de controlul public și pentru a exercita controlul asupra instituțiilor și sectoarelor cheie ale societății bulgare”. În 2022, el a fost sancționat și de Regatul Unit, pe baza acelorași argumente.

Peevski este considerat cel mai puternic om pe scena politică din Bulgaria, controlând nu doar sistemul judiciar bulgar și serviciile secrete, ci și executivul de la Sofia. După cea de-a doua alegere a lui Donald Trump ca președinte, Peevski s-a prezentat ca un admirator al noului lider american și, în dorința de a intra în grațiile mișcării MAGA, pentru a fi absolvit de sancțiuni, a elaborat liste cu presupuși „sorosiști” și a propus formarea unei comisiei parlamentare care să-i investigheze.

„Societatea Istorică Rusă este un punct de raliere pentru toți cei care consideră Serbia o țară care va lupta fără rezerve pentru crearea pașnică a lumii sârbe și pentru ca aceasta să fie un adevărat aliat al Rusiei și Chinei”, a declarat Aleksandar Vulin, președintele Consiliului filialei din Belgrad a acestei societăți, la ședința de înființare care a avut loc la Belgrad pe 26 octombrie, relatează Radio Slobodna Evropa.

Fundația reunește personalități din serviciile de informații, fostele elite comuniste, Biserica Ortodoxă și cercurile naționaliste.

De când sintagma „lumea sârbă” a fost menționată pentru prima dată în septembrie 2020, mulți analiști din Balcanii de Vest au avertizat că ea amintește de aspirațiile politicii oficiale sârbe, care au jucat un rol cheie în prăbușirea sângeroasă a fostei Iugoslavii la începutul anilor 1990.

Vulin, lider pro-rus al Mișcării Socialiste și fost șef al serviciilor de informații sârbe, a declarat că renunțarea la Rusia înseamnă renunțarea la Serbia însăși, adăugând că fiecare generație de sârbi „a trăit un moment în care supraviețuirea lor fizică a depins de Rusia”.

Vulin este cunoscut pentru poziția sa pro-rusă, iar în ianuarie 2024 a primit o decorație din partea președintelui rus Vladimir Putin și a Serviciului Federal de Securitate rus.

Departamentul de Stat al SUA l-a plasat pe lista de sancțiuni la mijlocul anului 2023 din cauza legăturilor sale cu Rusia și a suspiciunilor de corupție pe vremea când era încă șeful Agenției de Securitate și Informații.

Societatea Istorică Rusă din Serbia este o replică a societății ruse cu același nume, condusă de Serghei Narîșkin, directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei. Vulin și Narîșkin s-au întâlnit de mai multe ori de la invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022.

Serbia - în ciuda faptului că este candidată la aderarea la UE - nu a aderat la sancțiunile UE împotriva Rusiei după începerea agresiunii. Belgradul și-a menținut relațiile cu Moscova, relații pentru care Vulin însuși a fost adesea responsabil.

Narîșkin s-a adresat participanților la ședința de inaugurare printr-un mesaj video și a subliniat importanța legăturilor istorice dintre Rusia și Serbia, precum și „asemănările fundamentale ale valorilor noastre tradiționale”, a relatat Sputnik.

Împreună cu Vulin, la ședința de inaugurare au participat ministrul sârb de interne Ivica Dačić, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe Porfirije, și Goran Selak, președintele Partidului Socialist Sârb, înființat de Slobodan Miloșevici. 

Ambasadorul Rusiei în Serbia, Aleksandr Bocan-Harčenko, a declarat în discursul său că înființarea Societății Istorice Ruse din Serbia transmite „un mesaj politic și științific important”.

La începutul adunării de la Belgrad, au fost intonate imnurile Rusiei, Republicii Srpska din Bosnia și Herțegovina și Serbiei, iar participanții au păstrat un minut de reculegere pentru fostul general al armatei iugoslave, Nebojša Pavković, recent decedat, condamnat de Tribunalul de la Haga.

Societatea Istorică Rusă este o asociație ai cărei fondatori includ, printre altele, Academia Rusă de Științe și instituții media de stat ruse, precum RIA Novosti și Interfax.

70% dintre kosovari sunt îngrijorați de creșterea costului vieții, iar 40% spun că trăiesc mai rău decât înainte.

Creșterea prețurilor pune o presiune tot mai mare asupra bugetelor familiilor din Kosovo, relatează Koha.net.

Un studiu realizat de compania Valicon a arătat că șapte din zece kosovari sunt îngrijorați de creșterea costului vieții, în timp ce mulți spun că viața este mai dificilă astăzi decât înainte.

Această cercetare evidențiază, de asemenea, faptul că inflația și insecuritatea politică sunt principalele surse de îngrijorare pentru cetățeni.

Creșterea costului vieții este o îngrijorare pentru aproximativ 70% dintre cetățenii kosovari, potrivit studiului Valicon. Studiul a fost realizat între 18 și 21 august anul acesta în regiunea Adriaticii, inclusiv în Kosovo.

Inflația rămâne principala sursă de îngrijorare în întreaga regiune. Cele mai ridicate niveluri de îngrijorare au fost înregistrate în Kosovo (70%), Macedonia de Nord (70%), Bosnia și Herțegovina (69%) și Croația (68%).

Studiul a evidențiat, de asemenea, o scădere semnificativă a economiilor în Kosovo, unde doar 20% dintre cetățeni reușesc să mențină același nivel de economii ca înainte.

Studiul mai arată că obiceiurile de consum ale kosovarilor au devenit mai prudente și strategice.

Sprijinul public pentru aderarea Muntenegrului la NATO scade, arată un studiu

Rezultatele unui sondaj realizat în septembrie de Centrul pentru Democrație și Drepturile Omului (CEDEM) arată că sprijinul public pentru aderarea Muntenegrului la NATO a scăzut cu aproape 9% din martie anul trecut, în timp ce numărul oponenților a crescut cu peste 11%. 

Potrivit jurnaliștilor din postul de radio Slobodna Evropa, acest lucru confirmă persistența elementelor pro-ruse și anti-NATO în cadrul instituțiilor și structurilor politice. Comentând datele, un oficial NATO a declarat că Muntenegru se confruntă cu „amenințări hibride constante din partea actorilor ruși și străini”.

Ministerul Apărării din Podgorica nu a comentat studiul. Fostul șef de stat major al Forțelor Armate din Muntenegru, Dragan Samardžić, consideră că scăderea sprijinului pentru aderare este rezultatul unei combinații complexe de influențe globale, polarizare internă și comunicare slabă în cadrul instituțiilor statului.

Muntenegru a aderat la Alianță în iunie 2017, când Partidul Democrat al Socialiștilor era la guvernare. Între timp el a pierdut puterea, la mijlocul anului 2020. Unele dintre partidele care guvernează țara de atunci, în principal Frontul Democrat pro-rus, se opun NATO.

Sondajul CEDEM, realizat în septembrie, a arătat că aderarea Muntenegrului la NATO este susținută de 40,7% dintre respondenți, o scădere de la 49,5% în martie 2024.

Procentul celor care se opun este acum de 42,1%, comparativ cu 30,7% în martie anul trecut.

Cercetările anterioare au arătat că respondenții au susținut în mod constant aderarea Muntenegrului la NATO de la mijlocul anului 2020 până în martie 2024.

Un oficial NATO, intervievat de Slobodna Evropa, a declarat că Muntenegru contribuie la securitatea colectivă prin participarea sa la misiuni în Kosovo, Irak, Letonia și Bulgaria, precum și prin sprijinul acordat Ucrainei până în prezent, inclusiv livrarea de echipamente militare și asistență prin Pachetul de asistență cuprinzător al NATO.

De asemenea, el a subliniat beneficiile de care se bucură Muntenegru prin apartenența sa la NATO. Potrivit acestuia, de la aderarea la Alianță, investițiile străine din statele membre NATO au crescut, aliații asigură protecția spațiului aerian muntenegrean prin misiunea de Poliție Aeriană, iar Alianța contribuie la combaterea amenințărilor hibride.

Potrivit fostului șef al statului major al Forțelor Armate, amiralul în retragere Dragan Samardžić, campaniile intensive de dezinformare conduse de actori pro-ruși și războiul prelungit din Ucraina creează un climat de insecuritate și oboseală publică în ceea ce privește problemele geopolitice. Un astfel de mediu alimenteză narațiuni care minimalizează importanța apartenenței la Alianță, a adăugat oficialul militar muntenegrean.

Sondajul CEDEM a relevat, de asemenea, o scădere a sprijinului public pentru aderarea la UE, de la 78% în martie anul trecut la 71% în septembrie anul curent.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a prezentat cea mai recentă generație a dronelor maritime Sea Baby, care și-au dovedit deja eficacitatea în lupta împotriva marinei ruse, anuntă agenția de presă RBC Ucraina.

Aceste drone sunt capabile să transporte mitraliere și rachete, operează la distanță lungă și au un sistem de autodistrugere. Dronele Sea Baby au lovit deja 11 nave ale Flotei Ruse din Marea Neagră, au participat la atacurile de pe Podul Crimeea și au început să schimbe echilibrul de putere în Marea Neagră. 

Dronele maritime Sea Baby sunt o platformă ucraineană care combină înaltă tehnologie, autonomie și armament puternic. Acestea pot transporta suporturi pentru mitralieră, lansatoare de rachete multiple și focoase antinavă. 

Istoria Sea Baby începe în 2022, când au fost folosite pentru prima dată într-un atac asupra navelor Flotei Ruse din Marea Neagră în Golful Sevastopol. De atunci, dronele maritime ale SBU evoluează și sunt permanent îmbunătățite. Raza de acțiune a ultimei generații este mărită la 1.500 de kilometri.  Sarcina utilă a crescut la 2.000 de kilograme de la 450 de kilograme, cât avea la început.

„Creăm un tip complet nou de război pe mare. Sea Babies sunt drone capabile de luptă la distanță lungă fără a intra în zona periculoasă a inamicului. Acesta este răspunsul nostru la flota rusă”, a afirmat un general de contrainformații militare al SBU, cunoscut sub pseudonimul „Hunter”.

Ucrainenii au prezent câteva modele din noua generație Sea Baby: primul, echipat cu o mitralieră de 14,5 mm, cu o turelă girostabilizată, capabil să lovească ținte aflate la peste un kilometru distanță; al doilea  echipat cu un lansator de rachete multiple, capabil să tragă simultan o salvă de cinci sau zece rachete Grad; al treilea este echipat cu drone FPV, capabile să neutralizeze elicoptere și ambarcațiuni de patrulare. 

Generalul ucrainean a subliniat că SBU lucrează deja la adaptarea armelor cu rachete pentru atacuri la distanță lungă.

Dronele Sea Baby sunt echipate cu un sistem de autodistrugere încorporat, astfel încât, dacă nava este pierdută, inamicul să nu o poată studia. Dronele sunt controlate de posturi de comandă mobile, care pot fi amplasate oriunde, chiar și în mișcare.

„Conducem bătălia aproape ca într-un joc video. Sistemul inteligent de control ne permite să coordonăm zeci de drone simultan, integrate într-o singură rețea care respectă standardele NATO”, a explicat generalul.

Proiectul Sea Baby a fost creat datorită sprijinului cetățenilor ucraineni - o parte din fonduri au fost strânse prin intermediul platformei UNITED24.

Potrivit reprezentantului SBU, obiectivul principal al programului Sea Baby este distrugerea completă a Flotei Ruse din Marea Neagră și eliberarea permanentă a apelor ucrainene de ocupanți.

În ciuda represiunii guvernamentale din ce în ce mai violente, protestele zilnice în Georgia continuă de mai mult de un an, anunță Radio Libertate. 

După alegerile din 26 octombrie 2024, sute de mii de oamenii au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva rezultatelor pe care le consideră fraudate. Pe parcursul ultimelor 12 luni, sute de protestatari - scriitori, regizori, actori, jurnaliști, politicieni, medici, profesori și studenți - au fost arestați, plasați în detenție administrativă sau închiși sub acuzații penale. Pentru Visul Georgian, partidul aflat la putere, aceștia sunt considerați „trădători”, „dușmani ai țării”, „apatrizi”, „controlați din exterior”, „agenți ai Occidentului” etc.

Majoritatea partidelor de opoziție din Georgia rămân în afara parlamentului. Partenerii internaționali ai Georgiei continuă și ei să pună la îndoială credibilitatea rezultatelor alegerilor. Uniunea Europeană a întrerupt orice comunicare la nivel înalt cu guvernul partidului Visul Georgian.

Nici unul dintre ofițerii de poliție care au agresat fizic zeci de protestatari în ultimul an nu a fost pedepsit. La un an de la începerea protestelor post-electorale, prevenirea blocării zilnice a Bulevardului Rustaveli a devenit principalul scop pentru Visul Georgian.

În ultimele săptămâni guvernul a înăsprit legislația: a fost impusă închisoare administrativă pentru blocarea drumurilor și acoperirea feței, iar pentru repetarea aceleiași infracțiuni este prevăzută  o sancțiune penală.

În ziua de 23 octombrie, primul ministru Irakli Kobakhidze s-a felicitat pentru că „pentru prima dată în aproximativ un an, radicalii nu au reușit să blocheze Bulevardului Rustaveli. Aceasta înseamnă că noua lege care a intrat în vigoare funcționează... Nu trebuie să ne relaxăm eforturile... În cele din urmă, desigur, radicalismul trebuie eradicat complet din țara noastră”. În mod ironic, Bulevardul Rustaveli a fost blocat timp de câteva minute atât în seara respectivă cât și în zilele următoare. 

În conformitate cu noile reguli, în ultimele zile poliția a reținut alte câteva zeci de protestatari. Ministra finlandeză de externe, Elina Walton, președinta în exercițiu a OSCE, și-a exprimat îngrijorarea că Georgia are acum mai mulți prizonieri politici pe cap de locuitor decât Rusia. 

Slovacia riscă o dispută cu Comisia Europeană în legătură cu un amendament constituțional privind egalitatea de gen care ar putea duce teoretic și la retragerea fondurilor UE, relatează Dennik N. 

Recent Slovacia și-a modificat Constituția, consacrând recunoașterea a doar două sexe - masculin și feminin. Criticii, inclusiv Amnesty International, au avertizat că schimbarea va îngreuna viața persoanelor LGBT, spunând că apropie sistemul juridic al țării de guvernul iliberal al Ungariei sau de Rusia lui Vladimir Putin.

Guvernul olandez și un grup de organizații non-guvernamentale (ONG-uri) europene solicită Comisiei Europene să abordeze amendamentul la Constituția slovacă. Ei spun că acesta încalcă legislația UE, care are prioritate față de legislația națională. 

Dacă nu reușește să facă acest lucru, Olanda ar putea sesiza Curtea Europeană de Justiție în temeiul articolului 259 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Potrivit televiziunii publice olandeze NOS, experții juridici se tem că acesta este doar începutul abordării arbitrare a Slovaciei față de legislația europeană, fapt confirmat de părtinirea Bratislavei față de Budapesta, de care, pe lângă conflictul său cu UE, este legată printr-o poziție pro-rusă.

Conform experților olandezi, „amendamentele constituționale vizează privarea copiilor, femeilor și persoanelor LGBT de drepturile lor fundamentale la viață privată și de familie, educație și asistență medicală”.

Radovan Geist, analist politic Euroactiv, explică că „fiecare stat membru al UE poate da în judecată un alt stat membru dacă consideră că acesta din urmă încalcă regulile de funcționare ale UE”. Conform lui Geist, înainte de orice acțiune în justiție, Comisia va încerca să desfășoare o procedură de conciliere între țări. Dacă aceasta eșuează, cazul va ajunge în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Cu toate acestea riscul unui litigiu cu țările UE nu va obliga nici guvernul slovac, nici europarlamentarii care au votat în favoarea amendamentului constituțional să își schimbe decizia.

Dacă Curtea constată că Slovacia a încălcat regulile statelor membre, Comisia va trebuie să acționeze, cel mai mai probabil aplicând o sancțiune financiară.

Consilierii orașului Gdynia au pregătit o rezoluție prin care solicită guvernului polonez să consolideze forțele de poliție din orașul lor. Aceștia susțin că Gdynia este martora unor noi provocări îndreptate împotriva comunității ucrainene, anunța publicația Onet. 

„Portul nostru este un centru strategic pentru forțele NATO”, scriu consilierii locali, atrăgând atenția asupra „războiului hibrid purtat de Rusia”. 

Ei atrag atenția asupra faptului că în luna octombrie, poliția din Gdynia a arestat un bărbat în vârstă de 42 de ani, suspectat că a incendiat aproximativ cincisprezece mașini cu numere de înmatriculare ucrainene. În apartamentul său, ofițerii au găsit substanțe folosite pentru fabricarea explozibililor. Este probabil ca acest bărbat să fi plănuit alte atacuri care vizau comunitatea ucraineană din Gdynia.

Łukasz Piesiewicz, membru al Coaliției Civice a Mișcărilor Municipale și de Stânga, care este la putere în Gdynia, afirmă că provocările anti-ucrainene sunt din ce în ce mai frecvente în orașul său. Într-un interviu acordat publicației Onet, el sugerează că vandalismul stradal a devenit un fel de normă în Gdynia. El amintește că recent a avut loc și un atac asupra unui restaurant ucrainean și subliniază că tendința atacurilor anti-ucrainene este vizibilă și pe rețelele sociale, unde se observă „o avalanșă de comentarii ostile comunității ucrainene din partea unor surse cu o autenticitate îndoielnică”. 

Piesiewicz este coautorul rezoluției care va fi prezentată Consiliului Local Gdynia. Documentul este adresat Ministrului de Interne și Administrație.

În rezoluție, consilierii locali solicită o creștere a numărului de polițiști din Gdynia. Aceștia afirmă că Secția de Poliție a orașului Gdynia are nevoie de „cel puțin 45 de vehicule noi pentru a umple golurile existente și a înlocui vehiculele uzate”.

În rezoluție se mai spune că orașul este deosebit de vulnerabil  nu doar pentru că este un centru al diasporei ucrainene, dar și din cauza importanței sale militare: în oraș se produc drone, echipamente de război electronic și sunt șantiere de construcții navale. 

Autorii scrisorii adresate Ministerului de Interne și Administrație solicită, de asemenea, finanțare pentru extinderea sistemului urban de supraveghere video.

Guvernul croat ar trebui să ia o decizie privind salariul minim brut de 1.050 de euro până la sfârșitul lunii, a anunțat joi la Bruxelles premierul Andrej Plenković

Premierul croat Andrej Plenković a comentat negocierile privind salariile minime dintre sindicate și angajatori, menționând că, prin lege, guvernul trebuie să ia o decizie privind salariul minim brut pentru anul viitor până la sfârșitul lunii octombrie.

„După o analiză foarte atentă a mai multor propuneri din partea unei comisii speciale, care include profesori, reprezentanți ai sindicatelor, precum și reprezentanți ai angajatorilor și experți, guvernul și diverse ministere fac o estimare a sumei. Am considerat oportun ca salariul minim brut să fie de 1.050 de euro pentru anul viitor”, a declarat Plenković.

El a reamintit că în ultimii nouă ani la capitolul PIB pe cap de locuitor, Croația a trecut de la 61% la 78% față de media europeană. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 11.000 la 22.000 de euro, iar în termeni absoluți de la 47 de miliarde la aproape 93,4 miliarde de euro, cât se estimează că va fi la sfârșitul anului. 

Plenković a reiterat că ambiția guvernului este ca salariul minim brut să fie de aproximativ 1.250 de euro la sfârșitul mandatului guvernului său în 2028. În prezent salariul minim este de 970 de euro.

În Croația puțin peste 70.000 de persoane primesc salariu minim.

Kazahstanul și Uzbekistanul se străduiesc să își reducă dependența digitală față de Rusia și să își îndrepte atenția economică puțin mai mult către Occident. Cele două țări avansează cu un plan de a instala un cablu de fibră optică sub Marea Caspică pentru a stabili o conexiune cu Azerbaidjanul, relatează eurasianet.org. 

În prezent, practic tot traficul de internet al Kazahstanului și Uzbekistanului trece prin sisteme controlate de Rusia. Conexiunile de internet ale Uzbekistanului către lumea exterioară trebuie chiar să treacă prin Kazahstan înainte de a ajunge în Rusia, unde Kremlinul și-a înăsprit semnificativ controlul asupra traficului de internet de la lansarea atacului neprovocat asupra Ucrainei în 2022.

Kazahstanul are deja două conexiuni de fibră optică cu rețele chinezești, dar autoritățile kazahe ezită, se pare, să se extindă în această direcție, având în vedere reputația binecunoscută a Chinei pentru monitorizarea și controlul fluxului de informații digitale.

Uzbekistanul a angajat o firmă saudită, DataVolt, pentru a ajuta la construirea unei conexiuni de fibră optică. Proiectul de cablu este considerat vital pentru programul de modernizare economică a țării. DataVolt spune că vrea să stabilească parteneriate cu giganți tehnologici americani, precum Oracle și Amazon, pentru a extinde economia digitală a Uzbekistanului.

Autoritățile din Uzbekistan au declarat că țara se va conecta la linia submarină de fibră optică în curs de construcție, care va lega Kazahstanul de Azerbaidjan. Cele trei țări colaborează, de asemenea, la un plan ambițios de a amplasa o linie de transport al energiei electrice sub Marea Caspică.

În octombrie 2025, arheologii armeni au făcut o descoperire importantă. Pe Dealul Sfântul David, de sub ruinele fortăreței antice Argishtikhinili, a fost dezgropată o statuetă de piatră care înfățișează o față umană. Statueta este în stare de conservare excepțională chiar dacă se estimează că este veche de 2.500 de ani. Se consideră că provine din perioada Regatului Urartu, scrie lurer.com. Urartu este un regat din epoca fierului, iar urartrenii sunt considerați unii din strămoșii armenilor. 

Experții cred că statueta ar putea scoate la lumină unele obiceiuri și credințe religioase ale locuitorilor din Urartu, despre care se știu puține lucruri.

Idolul este realizat din tuf vulcanic și are o înălțime de aproximativ 50 de centimetri. Fața sa este stilizată, cu sprâncene arcuite, ochi apropiați, un nas lung și buze subțiri. În ciuda aspectului său convențional, trăsăturile faciale sunt foarte expresive, sugerând că obiectul avea o semnificație ritualică sau cultică.

Arheologii au descoperit, de asemenea, o cutie de piatră lângă idol, probabil folosită pentru a depozita obiecte rituale sau materiale organice pentru ceremonii.

Cercetătorii intenționează să efectueze o analiză chimică a cutiei și a oricărui reziduu pe care îl conține. Scopul este de a identifica urme de substanțe organice, cum ar fi vin, ulei sau extracte de plante, care ar fi putut fi folosite în timpul ceremoniilor. Aceste date vor ajuta să înțelegem mai bine cărei zeități sau cărui cult i-ar fi putut aparține figurina și cum era folosită în practicile religioase.

Locuitorii din Urartu se închinau mai multor zei, inclusiv zeului suprem Khaldi, zeului furtunii Teisheba și zeului soarelui Shivini. Unele dintre aceste culte se asemănau cu mitologiile regiunilor învecinate, cum ar fi Mesopotamia și Anatolia. Identificarea idolului descoperit ar putea oferi informații valoroase despre modul în care urartienii înțelegeau lumea spirituală, ritualurile pe care le îndeplineau și interacțiunile dintre tradițiile religioase ale diferitelor culturi din regiune.

Arheologii subliniază că această descoperire este unică nu numai prin starea sa excelentă de conservare, ci și prin potențialul de a scoate la lumină unele aspecte încă necunoscute ale vieții spirituale a strămoșilor armenilor.

O fermă de scoici fără scoici și chiar fără fermă: iată ce descoperire miraculoasă a făcut echipa șefei Parchetului European Laura Codruța Kövesi în Bulgaria. 

Pe hârtie, ferma, finanțată din fonduri europene, funcționează de 4 ani. În realitate, inspecțiile subacvatice comandate de biroul local al Parchetului European nu au descoperit decât nisip și trei geamanduri singuratice care pluteau în zona destinată afacerii. 

Conform descrierii proiectului, la sud-est de Capul Emine, municipiul Nessebar, regiunea Burgas, în Marea Neagră, trebuia să se afle o fermă inovatoare de midii negre, finanțată în cadrul Programului pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020. Proiectul fermei de midii a fost aprobat în iulie 2020. După acte, ferma a început să funcționeze în iulie 2021. Un expert de la Institutul de Oceanologie din Varna a fost trecut ca autor al proiectului tehnologic, dar ancheta a relevat că acesta nu l-a redactat și nici nu l-a semnat.

Pe 1 octombrie anul curent, la cererea Parchetului European, a fost efectuată o inspecție a fundului mării pe o suprafață de 240.000 de metri pătrați, cu ajutorul scafandrilor Poliției de Frontieră din Burgas. Au fost utilizate drone subacvatice și drone aeriene. La coordonatele indicate, au fost descoperite trei balize de suprafață care nu erau conectate între ele. Înregistrările video subacvatice nu au arătat urme de infrastructură caracteristică unei ferme de midii, cum ar fi frânghii, lanțuri sau țevi; pe fundul mării nu era decât nisip. Pentru implementarea proiectului, beneficiarul a primit 280.230 de euro, din care 210.160 de euro au provenit din Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, restul din bugetul național al Bulgariei. 

BBC Turcia relatează că Federația Internațională a Dönerului (UDOFED) a declarat retragerea cererii sale de marcă înregistrață depusă în 2022 la Uniunea Europeană.

În ultimii ani, cererea federației din Ankara a provocat reacții virulente din partea producătorilor turci de döner din toată Europa și în special în Germania. Federația din Turcia ceruse ca toți producătorii de döner să respecte modul tradițional turcesc și pretindea că deține standardul în acest domeniu: 

• Utilizarea corectă a cărnii de la un animal de o anumită vârstă și un anume tip

• Grosimea unei felii de carne și instrumentul de tăiere

• Metoda de tăiere

Ei au evidențiat și faptul că tradiția dönerului datează din secolul al XVI-lea și își are originile în Imperiul Otoman. Conform punctului lor de vedere acest mod de preparare a cărnii a fost a numit  „gyros” de către greci sau „șaorma” în tradiția arabă mult mai târziu. 

Producătorii europeni de döner au declarat că, dacă UE ar accepta cererea de marcă înregistrată, sectorul ar suferi o criză majoră. Ei au subliniat că, dacă s-ar realiza un astfel de scenariu, restaurantele din Europa care nu respectă regulile definiției date nu ar putea folosi denumirea și ar pierde miliarde de euro. Ei au calculat că în Europa se produc aproape 400 de tone de carne de döner săptămânal, iar sectorul asigură un loc de muncă pentru 60.000 de angajați. Cifra de afaceri anuală se ridică la 3,5 miliarde de euro. 

Dönerul ocupă un loc imens pe piața fast-food-ului din țări europene precum Germania, Franța și Austria. În urma cererii federației de la Ankara, producătorii de döner din Germania au depus o plângere pe lângă autoritățile competente.

La acea vreme Ministrul german al Agriculturii, Cem Özdemir, a declarat:

„Döner-ul face parte din Germania. Toată lumea ar trebui să poată decide liber cum este preparat și consumat aici. Nu este nevoie să se respecte instrucțiunile de la Ankara.”

La Bruxelles au fost depuse șaispreceze alte plângeri similare din diferite țări europene.

Comisia Europeană a reunit reprezentanți ai UDOFED și reprezentanți ai industriei din țările UE care au obiectat. Cu toate acestea, discuțiile nu au dus la un compromis. Conform informațiilor BBC, analizând argumentele, Comisia nu a privit cererea federației favorabil și era înclinată să o respingă. În acest context Federația Dönerului a declarat că își retrage cererea.