Parlamentul croat a votat pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Cu 84 de voturi pentru, 30 de abțineri și 11 împotrivă, Legea Apărării a fost modificată, confirmând astfel reintroducerea instruirii militare obligatorii de bază. Aceasta va dura două luni. Convocarea în armată va începe înainte de sfârșitul acestui an.

Toți bărbații cu vârsta de 18 ani vor fi înregistrați într-un registru militar și vor fi chemați la instrucție militară în cursul anului calendaristic în care împlinesc 19 ani. Recruții vor fi supuși unui examen medical înainte de instrucție pentru a se determina aptitudinea lor pentru serviciu.

Programul își propune să ofere tinerilor abilități militare fundamentale, astfel încât aceștia să dobândească cunoștințele și capacitățile necesare în situații de criză, contribuind astfel la securitatea națională. Recruții instruiți devin o parte din rezerva Forțelor Armate ale Republicii Croația.

Instruirea militară de bază în 2026 se va aplica bărbaților - recruți născuți în 2007. Recruții cu vârsta peste 19 ani și sub 30 de ani pot fi chemați în mod excepțional sau se pot oferi voluntari. Femeile nu sunt supuse acestei obligații, dar pot urma instruirea militară de bază în mod voluntar.

Pentru cei care invocă obiecția de conștiință este prevăzută posibilitatea de a efectua serviciul civil.

Prima generație de recruți va începe instruirea militară de bază la începutul anului 2026. Recruții au dreptul la o indemnizație lunară de aproximativ 1.100 EUR net și li se vor recunoaște două luni de vechime profesională. Aceștia nu pot fi concediați de angajatori pe durata instruirii militare de bază.

Slovacii și cehii au strâns peste 355.000 de euro într-o lună pentru a cumpăra ambulanțe pentru Ucraina

Slovacii și cehii și-au demonstrat încă o dată solidaritatea cu Ucraina, strângând peste 355.000 de euro într-o singură lună pentru a cumpăra ambulanțe pentru răniții de pe front, în cadrul unei campanii organizate de Fundația pentru o Societate Deschisă în colaborare cu Fondul Ceh de Dotare pentru Ucraina. Scopul final este achiziționarea a 50 de ambulanțe, relatează tyzden.sk. În doar 30 de zile, au fost strânse suficiente fonduri pentru a cumpăra primele 16 vehicule, care vor fi livrate armatei ucrainene. 

Michal Kaščák, unul dintre susținătorii campaniei, a subliniat importanța ajutorului și a criticat guvernul slovac.

„Când am discutat cu fiii mei despre cea mai mare rușine istorică a poporului slovac, le-am spus că a fost strângerea de mână a lui Tiso cu Hitler... Nu știam că vor simți aceeași rușine - pentru că, prin ce este diferită strângerea de mână dintre Fico și Putin? Încă o dată, prin intermediul unui lider fără inimă, ne trădăm propriii vecini și servim un regim care amenință întreaga Europă democratică”, a spus el. 

Campania de strângere de fonduri, numită Operațiunea Oksana 50, va continua până în februarie 2026.

În Polonia, o campanie de corectare a stereotipurilor despre romi

Fundația W Stronę Dialogu (Spre Dialog) a selectat cele mai răspândite cinci stereotipuri despre romi în Polonia și a cerut reprezentanților acestei comunități să le infirme, să le „demoleze”. Așa s-a născut campania „Demolăm stereotipurile despre romi”, lansată marți, 28 octombrie, relatează Gazeta Wyborcza.

Conform studiului, cele cinci stereotipuri sunt:

1. Romii sunt nomazi eterni

2. Femeile rome poartă fuste lungi

3. Romii pot prezice viitorul, pot face vrăji

4. Romii sunt leneși, nu muncesc

5. Romii nu merg la școală

Zeci de contraexemple și mărturii au fost adunate pentru a demonta aceste stereotipuri. Conform studiului, ideile preconcepute provin din lipsa de cunoștințe și de contact direct cu persoanele în cauză. Acestea sunt întărite de dezinformarea răspândită de mass-media și de faptul că este ușor pentru majoritatea oamenilor să împartă lumea în „noi” și „ei”. Stereotipurile au o influență semnificativă asupra vieții sociale. Acestea pot duce la discriminare și excluziune, spun cercetătorii.

Aproximativ 80.000 de romi trăiesc în Polonia, dintre care 50.000 sunt refugiați din Ucraina sau România. Un procent uimitor de 72% dintre polonezi nu cunosc niciun membru al acestei comunități.