Europa Plus

Premierul Viktor Orbán l-a întrebat pe astronautul maghiar Tibor Kapu, în timp ce acesta efectua o misiune la bordul Stației Spațiale Internaționale, dacă războiul din Ucraina se vede din... spațiu. Astronautul a luat parte la misiunea Axiom 4, alături de astronauți din 30 de țări, care au petrecut 20 de zile la bordul Stației Internaționale.

„Misiune îndeplinită! Tibor Kapu se întoarce pe Pământ! O mare mândrie pentru Ungaria!”, a scris prim-ministrul Viktor Orbán pe Facebook cu ocazia întoarcerii Misiunii Axiom 4, săptămâna trecută, relatează telex.hu.

Axiom Space a fost prima companie care a trimis o misiune privată la Stația Spațială Internațională pentru a efectua experimente. Astronauți din 31 de țări au efectuat 60 experimente legate de imprimarea 3D, motoare ionice sau ADN-ul uman.

„Ungaria a fost readusă pe harta spațială în ultimele săptămâni și, credeți-mă, este foarte vizibilă de aici”, a declarat maghiarul Tibor Kapu în spațiu. Astronautul a avut, de asemenea, o conversație cu Viktor Orbán pe când se afla la bordul ISS. Premierul i-a spus astronautului că nu pot vorbi despre politică, religie, publicitate, gen, încălzire globală și pseudoștiință, însă l-a întrebat dacă războiul din Ucraina este vizibil din spațiu, mai scrie publicația citată.

De ce vrea Orban ca opoziția de la Momentum să participe la parlamentarele din 2026

Fostul președinte al partidului maghiar de stânga Momentum, András-Fekete Győr, a susținut într-o emisiune la radio că partidul premierului Orban, Fidesz a încercat în repetate rânduri să încurajeze Momentum să participe la alegerile parlamentare din 2026 după ce formațiunea a anunțat că nu se va prezenta. Momentum susține că șansele sale sunt mici și că nu vrea să fragmenteze votul opoziției care are oportunitatea de a înlătura regimul Orban.

„Fidesz are un interes personal în a se asigura că participă la alegeri cât mai multe partide. Prin urmare, nu a apreciat decizia Momentum de a nu se prezenta”, a explicat politicianul citat de 24.hu.

Acesta spune că Fidesz ar fi propus partidului Momentum o sumă foarte mare de bani, aproximativ un miliard de forinți ( 2,5 milioane de euro.) Partidul lui Orban s-ar fi oferit și să strângă semnăturile pentru candidații Momentum.

Fekete-Győr a ținut să sublinieze că partidul a respins această ofertă.

Cum a încercat opoziția din Slovacia să forțeze mâna guvernului privind sancțiunile anti Rusia

Partidul slovac de opoziție, Libertate și Solidaritate (SaS) susține că l-a prins în capcană pe premierul Robert Fico și că acesta trebuie să voteze în favoarea sancțiunilor împotriva Rusiei, relatează spravy.pravda.sk. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă de liderul SaS, Branislav Gröhling.

„Acum câțiva ani, Fico a spus că, dacă o cincime dintre parlamentari propun o poziție privind afacerile europene, iar Parlamentul nu decide altfel în termen de 14 zile, acea poziție devine valabilă. Așadar, s-a exprimat deja o poziție conform căreia guvernului trebuie să susțină sancțiunile propuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei. Poziția este sprijinită de peste 30 de parlamentari ai opoziției. Întrucât Parlamentul nu s-a întrunit în termen de 14 zile pentru modificarea acesteia, SaS consideră că decizia este în vigoare și obligatorie pentru guvern,” a adăugat politicianul din opoziție.

Robert Fico condiționa sprijinul pentru cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei de obținerea de garanții de securitate energetică și stabilitatea prețurilor în Slovacia. El este deosebit de îngrijorat de planul Comisiei Europene de a pune capăt importurilor de gaze rusești începând cu 1 ianuarie 2028. Opoziția susține că prim-ministrul apără interesele rusești, mai degrabă decât pe cele ale cetățenilor slovaci.

„Acesta este interesul public: să nu ne aflăm într-o zi sub ocupație rusească, așa cum s-a întâmplat cu georgienii, ucrainenii sau moldovenii. Domnule prim-ministru, scopul este să-l slăbim pe Putin, astfel încât într-o bună zi să nu ne trezim în spatele sârmei ghimpate precum oamenii din Abhazia sau Osetia de Sud”, a declarat o politiciană din opoziție.

 

Au participat la Revista Presei, Europa Plus:

Kevin KOVÁCS, Ungaria

Anna Réka, RÁFI, Ungaria

Dominika ZVARIKOVÁ, Slovacia

În Afganistan trăiesc aproximativ 40 de milioane de oameni și se nasc în fiecare an 1,3 milioane de copii, ceea ce înseamnă că populația afgană s-a putea dubla în 30 de ani. Guvernul taliban nu ține pasul cu demografia și lipsurile vor duce la valuri de migrații care vor afecta inclusiv Kazakhstanul.

Deși comunitatea internațională pare să se obișnuiască cu regimul taliban, iar Afganistanul a dispărut oarecum din lumina reflectoarelor globale, dinamica internă a țării ar putea avea repercusiuni majore pentru vecinii săi, scrie kaz.inform.kz.

Astăzi, se estimează că în Afganistan locuiesc între 36 și 40 de milioane de oameni. Aproximativ 1,3 milioane de copii se nasc în fiecare an. Dacă această tendință continuă, populația s-ar putea dubla în 30 de ani, dar această creștere a populației nu este însoțită de dezvoltare economică sau de îmbunătățirea infrastructurii. Țara duce lipsă de locuri de muncă, sistemele de sănătate și educație sunt slabe, iar resursele sunt limitate.

 „Într-un astfel de context, este inevitabil ca fluxurile migratorii să crească,” comentează un orientalist cazac care adaugă: „Până acum, mulți afgani și-au găsit refugiu în Iran și Pakistan. Dar aceste țări încep să-i expulzeze în masă. Vorbim de aproximativ 1,2 milioane în Iran și 1,8 milioane în Pakistan. O parte semnificativă a acestor migranți sunt returnați în cele mai sărace regiuni ale Afganistanului. Acest lucru ar putea încuraja un nou val de migrație ilegală către Asia Centrală, în special către Kazahstan.”

Specialistul mai spune că, în teorie, Afganistanul ar putea juca un rol major în proiectele regionale de transport și energie. Proiecte precum conducta de gaze TAPI și construcția de linii de cale ferată au fost blocate ani de zile, în mare parte din cauza lipsei de recunoaștere internațională a guvernului taliban, a sancțiunilor economice și a lipsei de investiții străine.

În ciuda provocărilor politice, relațiile comerciale dintre Kazahstan și Afganistan au crescut. În 2022, comerțul dintre cele două țări a ajuns la 1 miliard de dolari, iar în prima jumătate a anului 2024, la 527 de milioane de dolari. Principalele exporturi ale Kazahstanului către Afganistan sunt grâul, făina, uleiul vegetal și bunurile de larg consum.

 

Nouă ani de la încercarea de lovitură de stat din Turcia

hurriyet.com.tr rememorează noaptea de 15 iulie 2016, pe care o numește „cea mai lungă noapte a Turciei, a marcată de ciocniri și rezistență în întreaga țară.” Este vorba de încercarea de lovitură de stat de acum 9 ani.

„Avioanele F-16 care decolau de pe bazele din Ankara și Diyarbakır au format componenta aeriană a tentativei de lovitură de stat,” scrie publicația.

Comandanții care au refuzat să participe la lovitură de stat au fost luați ostatici în diverse locuri. Numeroase locații, inclusiv Complexul Prezidențial, Marea Adunare Națională a Turciei, sediul MIT (Serviciul Național de Informații) și sediul Forțelor Speciale, au fost țintele unor atacuri și tentative de preluare a controlului de către puciști.

Tentativele de preluare au vizat, de asemenea, instituții media precum Hürriyet și CNN Türk.

 

Patrimoniu armean pe lista provizorie UNESCO

Patrimoniul civilizației Uratru din Erevan, Complexul Arheologic Garni și Simfonia sa de pietre au fost incluse pe Lista Provizorie a Patrimoniului Mondial UNESCO. Decizia a fost luată la cea de-a 47-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, care are loc zilele acestea la Paris, citim în hetq.am. Acesta este un pas obligatoriu pentru înscrierea pe Lista Patrimoniului Mondial.

Urartu a fost un regat din epoca fierului cu centrul în jurul zonelor muntoase armene, regat care se întindea dincolo de granițele moderne ale Turciei, Iranului și Irakului și Armeniei.

Urartu a apărut la mijlocul secolului al IX-lea î.Hr. și a dominat Podișul Armenesc în secolele al VIII-lea și al VII-lea î.Hr. Regatul a purtat războaie frecvente cu Asiria și a devenit, pentru o vreme, cel mai puternic stat din Orientul Apropiat.  Regii săi au lăsat în urmă inscripții cuneiforme în limba urarteană.

Cheile Garni sunt situate la 23,3 kilometri est de Erevan, chiar sub satul cu același nume. Deasupra cheilor există Templul Garni din secolul I d.Hr dedicat Zeului Soare. De-a lungul cheilor se află pereți stâncoși pe care au fost sculptate coloane de bazalt. Această porțiune a Cheilor Garni este denumită „Simfonia Pietrelor”.

„Dacă vreun popor și vreo țară ar trebui consultați cu privire la problema genocidului, acestea sunt în mod absolut Israelul.” Iată declarația președintei parlamentului sârbesc Ana Brnabić care a vizitat săptămâna trecută Israelul. Oficialul sârb a răspuns unei întrebări privind respingerea de către Israel a rezoluției ONU privind genocidul de la Srebrenica.

beta.rs comentează vizita făcută în Israel de Președinta Adunării Naționale, Ana Brnabić, săptămnâna trecută.

 Ana Brnabić s-a întâlnit cu președintele israelian Isaac Herzog și cu ministrul israelian de externe, Gideon Sa'ar. Aceștia au discutat despre relațiile dintre cele două țări și despre consolidarea cooperării în mai multe domenii. „Toți (oficialii israelieni) și-au exprimat profunda recunoștință față de Serbia pentru tot sprijinul acordat după 7 octombrie”, a spus Brnabić.

Potrivit oficialului sârb, cele două țări se concentrează acum pe încheierea unui acord de liber schimb.

Întrebată dacă a mulțumit autorităților israeliene pentru respingerea rezoluției ONU privind Genocidul de la Srebrenica, Brnabić a răspuns că, dacă vreun popor și vreo țară ar trebui consultați cu privire la problema genocidului, acestea sunt în mod absolut Israelul.

„Oficialii israelieni au susținut că a fost o crimă în masă teribilă, dar că nu poate fi definită drept genocid”, a spus Ana Brnabić.

 

Organizatorii festivalului Exist: următoarea ediție nu va avea loc în acestă Serbie

Cea de-a 25-a ediție a Festivalului Exit a avut loc week-endul trecut la Cetatea Petrovaradin din Novi Sad. Organizatorii spun că este ultima dată când acest festival simbol pentru Serbia se desfășoară în „acestă Serbie,” relatează slobodnaevropa.org, Europa Liberă în limba sârbă.

Festivalul s-a desfășurat în contextul protestelor antiguvernamentale, iar organizatorii au declarat că s-au aflat sub presiunea autorităților din cauza sprijinului acordat studenților.

Șefa departamentului de comunicare spune că a fost semnat un acord pentru organizarea următoarei ediții în 2026, în Egipt.

„A fost semnată o colaborare oficială cu compania egipteană Venture Lifestyle. A 26-a ediție a festivalului va avea loc lângă piramidele din Egipt. Dacă nu există nicio schimbare în țară, nu va mai exista niciun festival în Novi Sad,” a declarat responsabila de comunicare a evenimentului.

 De-a lungul anilor, Exit a devenit un simbol al Serbiei. Cu aproximativ 200.000 de vizitatori anual, este recunoscut ca fiind unul dintre cele mai importante festivaluri de muzică din lume.

Ediția de anul acesta a fost deschisă de Bob Geldof, fondatorul Live Aid,. În deschidere a cântat și artista italiană Gala. Hitul ei din anii 90, „Freed from Desire”, a devenit imn neoficial al protestelor și blocadelor din Serbia.

  „Albania nu poate schimba prea multe pe câmpul de luptă, dar suntem alături de Kiev!

shqiptarja.com scrie despre participarea premierului Edi Rama la Conferința privind Reconstrucția Ucrainei de la Roma.

„Nu suntem o comunitate beligerantă, iar Ucraina nu este nici agresorul, nici autorul acestui război sângeros care are loc la granița Europei zi și noapte. Nimeni nu are o formulă magică, desigur, și cu siguranță nici eu nu am una. A vorbi despre pace nu pune capăt războiului și nu îl face pe Vladimir Putin un om pașnic. Totuși, aș dori împărtășesc convingerea că, chiar dacă vom face tot ce este necesar pentru a nu lăsa Ucraina să cadă, nu vom fi suficient de puternici pentru a pune capăt acestui război, pentru a salva Ucraina, dacă nu avem propriul nostru plan de pace puternic, curajos și atractiv. Pacea este singurul viitor despre care poate vorbi Europa,” a  spus Edi Rama.  

 

Au participat la Revista Presei Europa Plus:

Andjela RADULOVIC, Serbia

Sofija JOVANOVIĆ, Serbia

Lavdije XHELILI, Albania

Presa maghiară scrie că poliția interzisese manifestarea, dar primarul capitalei a declarat-o eveniment municipal oficial ceea ce în opinia sa, o făcea legală. Comunicarea contradictorie dintre poliție și primărie ar fi putut crea confuzie în rândul manifestanților. 

Poliția maghiară nu va urmări penal participanții la  Pride, relatează telex.hu care citează site-ul poliției. Parada a avut loc pe 28 iunie. Publicația scrie că pe 16 iunie, o persoană privată a anunțat organizarea manifestației la Poliție, iar cererea respectivă a fost respinsă considerându-se că evenimentul încălca noua lege privind libertatea de întrunire. Organizatorii au fost informați despre interdicție și, întrucât nu au contestat decizia, aceasta a devenit definitivă.

În ciuda interdicției, organizatorii și-au menținut comunicarea afirmând că demonstrația nu era ilegală și au îndemnat publicul să participe. Primarul Budapestei, Karácsony Gergely, a desemnat Pride drept eveniment municipal oficial, ceea ce, a susținut el, l-a legalizat. Cu toate acestea, poliția a continuat considere că evenimentul avea nevoie de autorizație. Această contradicție dintre poliție și primărie ar fi putut cauza confuzie în rândul participanților, unii dintre aceștia considerând că acționează în limitele legii.

Acest caz face parte dintr-un climat politic polarizat prezent de ceva vreme în Ungaria, comentează publicația. În februarie 2025, în timpul discursului său anual despre Starea Națiunii, prim-ministrul Viktor Orbán și-a exprimat clar dorința de a interzice Pride, avertizând organizatorii că nu merită să se piardă timpul organizând evenimentul din acest an. Parlamentul maghiar a modificat Constituția în primăvară, prioritizând „dreptul copiilor la o dezvoltare sănătoasă” față de libertatea de întrunire și, ulterior, interzicând orice adunare considerată contrară „protecției copiilor” - o referire la controversata legislație din 2021 care a interzis „promovarea homosexualității” în rândul minorilor.

381 de milioane de forinți pentru renovarea băilor de la Lacul Hévíz

Guvernul alocă 381 de milioane de forinți, aproximativ 1 milion de euro pentru restaurarea băilor de la Lacul Hévíz, citim în telex.hu.

Ministerul de Interne și Ministerul Construcțiilor și Transporturilor vor fi responsabili de pregătirea și implementarea lucrărilor de restaurare. Clădirea centrală a Băilor este închisă de la începutul lunii iunie din problemelor de structură. Restricția se aplică doar clădirii centrale a băilor în timp ce spa-ul și alte facilități asociate rămân deschise publicului.

Hévíz este cel mai mare lac termal din lume în care se poate înota. Cu o suprafață de 47.500 de metri pătrați este al doilea cel mai mare lac termal din lume, după Lacul Frying Pan din Noua Zeelandă, care este prea fierbinte pentru înot. Adâncimea minimă a lacului din Ungaria este de 2 metri, atingând o adâncime maximă de 38 de metri, exact în punctul în care apa termală fierbinte iese la suprafață.

CE face 7 noi recomandări pentru Slovacia în ceea ce privește statul de drept

Slovacia criticată de UE pentru corupție și deteriorarea situației din mass-media, citim în spravy.pravda.sk.

În Raportul său anual privind statul de drept, publicat recent, Comisia Europeană (CE) a constatat că Slovacia a făcut progrese insuficiente în implementarea recomandărilor formulate în raportul de anul trecut. Slovacia a primit șapte noi recomandări.

Printre acestea, țara este îndemnată să garanteze independența procedurilor de demitere a membrilor nealeși ai Consiliului Judiciar, să asigure investigarea și urmărirea penală eficientă și independentă a cazurilor de corupție la nivel înalt și să limiteze competențele Procurorului General de a anula deciziile anchetatorilor și procurorilor. Comisia solicită, de asemenea, consolidarea independenței editoriale a mass-media publice. Potrivit CE, Slovacia nu a făcut progrese în îmbunătățirea siguranței fizice și a condițiilor de muncă ale jurnaliștilor, nici în implicarea publicului și a părților interesate în procesul de legiferare. Comisia critică în special utilizarea excesivă a procedurii legislative accelerate.

Ministerul Justiției din Slovacia respinge anumite părți ale raportului, considerând că evaluarea CE nu reflectă în mod obiectiv realitatea țării și critică. În ceea ce privește recomandările privind urmărirea penală a cazurilor de corupție, ministerul consideră că datele au fost interpretate greșit sau nu sunt fundamentate.

 

Decizia anunțată de premierul Donald Tusk vine după ce s-au întețit criticile germane privind migrația ilegală. Germania a anunțat că va returna în Polonia mii de migranți despre care spune că au trecut ilegal frontiera din țara vecină.

Polonia a introdus controale temporare la frontieră cu Germania și Lituania începând cu 7 iulie, anunță EuroNews în limba poloneză. Această decizie a fost anunțată de prim-ministrul Donald Tusk ca răspuns la măsuri similare luate de Germania pentru a micșora numărul migranților care trec granița dintre Polonia și Germania.

Sursa citată comentează că decizia a venit după ce Germania a hotărât să returneze în Polonia mii de migranți despre susține că au trecut ilegal granița.

În 2023, Germania a introdus controale la frontieră cu Polonia și Republica Cehă ca răspuns la imigrația ilegală. Anul trecut, a extins aceste controale la toate frontierele sale.

Cancelarul german a reacționat la deciziile lui Tusk în timpul unei conferințe de presă: „Desigur, dorim să păstrăm spațiul Schengen, dar libertatea de circulație în cadrul acestui spațiu va funcționa pe termen lung doar dacă nu este exploatată de cei care încurajează imigrația ilegală, în special de traficanți” a spus oficialul german.

La rândul său, Lituania a răspuns solicitând o cooperare mai strânsă între cele două țări, dar a subliniat și că nu va implementa propriile controale de-a lungul frontierei sale cu Polonia.

Letonia: tăieri de prime în sistemul bugetar pentru a face rost de bani la apărare

Cancelaria de Stat lituaniană propune economii la primele și bonusurile din sectorul de stat în bugetul de anul viitor pentru a economisi bani în vederea finanțării sectorului de apărare.

Declarația a fost făcută de premierul Evika Silina, relatează lsm.lv. Potrivit oficialului leton, propunerile Ministerului Finanțelor de a economisi 150 de milioane de euro din bugetul de stat reprezintă doar un prim pas către economiile necesare.

 „De asemenea, planificăm concedieri, centralizarea instituțiilor și, prin urmare, fuziuni de funcții. Așadar, vor exista provocări”, a adăugat șeful guvernului. Prim-ministrul spune că aceste decizii trebuie luate pentru a avansa prioritățile guvernului.

Ministrul Finanțelor leton a declarat recent că guvernul are nevoie de 450 de milioane de euro pentru a finanța sectorul apărării în următorii ani.

Parlamentul european consideră că nu există limbă macedoneană

Schimb de replici nepoliticos între premierul nord-macedonean Hristiyan Mickoski și ministrul bulgar de externe, Georg Georgiev. Mickoski l-a numit pe șeful diplomației bulgare „șoarece” și s-a comparat pe sine cu un „leu”, citim în vesti.bg.

Cuvintele sale au venit după ce ministrul Georgiev a declarat că Bulgaria a împiedicat Parlamentul European să fie folosit pentru propaganda politică internă a lui Mickoski. Acesta a adăugat că Bulgaria este un factor stabil atât în ​​Uniunea Europeană, cât și în regiune, lucru de care Macedonia de Nord trebuie să țină cont: „Suntem un stat membru al UE, iar Macedonia de Nord este doar un candidat deocamdată,” a spus Georgiev.

Disputa dintre cei doi are la bază limba vorbită în Macedonia de Nord. În timp ce Skopjie susține că este vorba de o limbă separată, Bulgaria spune că macedoneana este un dialect bulgăresc.

„Din păcate, ștergerea identității și limbii macedonene din raport a reușit. Problema este mult mai profundă, și anume negarea identității, a limbii unuia dintre cele mai mici popoare din Europa de către vecinul său estic, sau Bulgaria vecină. Acesta este un act fără precedent pentru mine, orice altceva decât o valoare europeană și chiar nu-l pot accepta. Vor dormi liniștiți, europarlamentarii care au votat pentru ștergerea identității și limbii macedonene din raport?”  a întrebat premierul nord-macedonean.

 

 

Au participat la Revista Presei, Europa Plus:

Kevin KOVÁCS, Ungaria

Anna Réka, RÁFI, Ungaria

Dominika ZVARIKOVÁ, Slovacia

Șeful Partidului Popular Republican din care face parte İmamoğlu susține că rechizitoriul este gol și a făcut apel la difuzarea publică a procesului. Președintele Erdogan a declarat că nu are nimic împotrivă.

Erdoğan susține difuzarea procesului lui İmamoğlu pe TRT (Televiziunea Publică din Turcia, n.r.,) este un titlu din DW în limba turcă. Președintele Turciei răspunde astfel unui apel făcut de Özgür Özel, șeful Partidului Popular Republican, de opoziție, formațiunea din care face parte primarul Istanbulului, Ekrem İmamoğlu arestat de mai multe luni.

Într-o declarație făcută după ce l-a vizitat pe İmamoğlu, deținut în închisoarea Marmara din Silivri, în urmă cu aproximativ o lună, Özel a spus: „Un dosar gol, o minciună completă, un rechizitoriu care nu poate fi scris. Spunem asta clar. Haideți! Haideți! Fie ca atât acuzațiile, cât și răspunsurile să fie auzite pe TRT!”

Răspunzând la întrebările jurnaliștilor, ministrul Justiției Yılmaz Tunç a declarat că nu este posibil din punct de vedere legal să se transmită în direct audierile, dar că Marea Adunare Națională a Turciei poate lua inițiativa în această chestiune.

Prima audiere în dosarul împotriva lui Ekrem İmamoğlu, arestat în cadrul unei anchete de corupție și demis din funcție va avea loc pe 11 septembrie. Oficialul riscă o pedeapsă de până la 8 ani și 9 luni de închisoare.

Întâlnire Armenia-Azerbaidjan în Emiratele Arabe Unite

Prim-ministrul armean și președintele azer se întâlnesc astăzi,  10 iulie, la Abu Dhabi, relatează azatutyun.am, Europa Liberă în limba armeană.

Întâlnirea are loc în cadrul negocierilor procesului de pace dintre Armenia și Azerbaidjan, mediat de Emiratele Arabe Unite.

Tink Tankul american Carnegie a publicat și o propunere americană de deblocare a cordidorului care leagă Azerbaidjanul de Nahichevan, enclavă azeră la care se ajunge trecând prin teritoriul armean. Acest drum ar urma să fie administrat de o companie americană.

La o reuniune a Cabinetului Prezidențial de la Casa Albă, secretarul de stat Marco Rubio, enumerând succesele diplomației americane din ultimele șase luni, și-a exprimat speranța că un acord de pace între Azerbaidjan și Armenia ar putea fi adăugat în curând la rezultatele înregistrate.

Ce s-a întâmplat cu un cazac care spune că va fi război civil în Kazahstan și el va lupta cu rușii

„Kostanai este teritoriu rusesc”: Opinie personală sau infracțiune? Titrează publicația azattyq.org care analizează cazul unui cetățean cazac din regiunea Kostanai, în nordul Kazakstanului. Unui interviu dat anul trecut unui canal ucrainean acesta spunea că Rusia va recupera respectivul teritoriu în zece ani și că „un război civil va izbucni în Kazahstan”.  Bărbatul susține că nu se consideră un patriot kazah, invocând creșterea naționalismului în țară și presiunea tot mai mare asupra vorbitorilor de limbă rusă. Potrivit acestuia, cazacii din nord sunt „rusificați” și nu se vor opune aderării la Rusia, în timp ce cei din sud „nu sunt cazaci adevărați”. Când a fost întrebat de ce parte ar lupta în caz de război, el a răspuns: „pentru Rusia”.

În urma acestor remarci, Comitetul Național de Securitate a deschis o anchetă în temeiul articolului 174 din Codul Penal kazah, privind la incitarea la ură interetnică. Cu toate acestea, pe 18 martie 2025, cazul a fost clasat.

Decizia a stârnit o dezbatere aprinsă. Unul dintre oficialii care și-au declarat nemulțumirea este ministrul adjunct de Interne.

În Kazahstan, incitarea la ură  și apelurile la separatism se pedepsesc cu pedepse de până la 10 ani de închisoare.

Patru luni și șase conversații telefonice i-au trebuit lui Trump să-și dea seama că Putin nu are în cap oprirea războiului din Ucraina fără dispariția statului și a naționalității ucrainene. Președintele american credea că soluția constă într-un armistițiu pe linia frontului urmat de negocieri.

Prima dezamăgire reală a lui Trump și șase conversații inutile cu Putin, este titlul unui articol din news.obozrevatel.com.

După a șasea conversație cu Vladimir Putin de la revenirea în Biroul Oval - și la doar patru luni de la reluarea atribuțiilor prezidențiale - Donald Trump a recunoscut pentru prima dată că nu este încrezător că poate pune capăt războiului ruso-ucrainean. El și-a exprimat dezamăgirea față de rezultatele negocierilor cu liderul rus.

Președintele SUA credea că soluția pentru încheierea războiului constă într-un armistițiu pe linia frontului, urmat de un proces lung de negocieri însoțit de preferințe politice și economice. Această logică i se părea simplă. Dar nu și pentru Putin — care își imagina încheierea războiului nu prin compromis, ci prin distrugerea Ucrainei ca stat.

Încă de la începutul dialogului cu Trump, Putin a încercat să folosească procesul de negociere nu pentru a realiza pacea, ci pentru a menține contactul cu președintele SUA, continuând în același timp ostilitățile.

Înainte de a șasea conversație cu Putin, Statele Unite au suspendat livrările de arme către Ucraina și, anterior — au ridicat parțial sancțiunile împotriva unor instituții financiare rusești (oficial — ca parte a relaxării restricțiilor legate de Siria). Dar aceste măsuri nu au dat niciun rezultat. Putin a respins încă o dată toate propunerile lui Trump — și chiar le-a permis consilierilor săi să-și bată joc de președintele american. După negocieri, purtătorii de cuvânt ai Kremlinului au declarat că principalul rezultat a fost un acord privind schimburile de filme — filme care se presupune că promovează „valorile comune” ale Rusiei și ale noii administrații americane.

Întrebări și teme care nu trebuie abordate niciodată cu un soldat

Iată subiectul unui articol publicat de pravda.com.ua care l-a intervievat pe locotenent-colonelul Bohdan Przhegalinsky, comandant adjunct al Brigăzii 39 de Apărare a Coastei din Corpul Pușcașilor Marini. În post din 2016, alături de Batalionul 503 Marină, ofițerul a încercat să spargă încercuirea orașului Mariupo* în primăvara anului 2022, apoi a fost pe front în Donbas și Pokrovs'k.

Iată, așadar, câteva dintre întrebările sau frazele care nu trebuie spuse unui soldat activ.

• „Când se va termina războiul?”

• „Ai omorât pe cineva?”

• „Știm cât câștigi în armată!”

• „E timpul să recucerim (Donbasul / Pokrovsk / Khupiansk).”

• „Ai mers la armată? Am crezut că ești deștept.”

• „Trebuie să fugim din această țară.”

• „Sunt mai util în viața civilă.”

75 de ani de Uniune a Tineretului Ucrainean la Calgary

Ucrainenii din Calgary au sărbătorit centenarul Uniunii Tineretului Ucrainean și 75 de ani de existență a filialei locale, citim în ukrinform.ua.

Uniunea Tineretului Ucrainean este o organizație globală fondată în 1925 care educă tinerii în spiritul valorilor, culturii și implicării civice ucrainene. Organizația este activă în peste 10 țări, inclusiv Canada, Statele Unite, Regatul Unit, Franța, Germania, Polonia și Australia. Evenimente similare au avut loc recent la New York, Chicago, Londra, München, Paris, Roma, Varșovia și Melbourne. Într-un context de război și luptă pentru libertate, aceste acțiuni culturale sunt mult mai mult decât simbolice. Ele arată lumii că Ucraina trăiește, rezistă și își unește diaspora într-un efort comun de a-și păstra identitatea.

Cum ucid rușii limba unei țări pe care o invadează

radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană scrie despre interzicerea limbii ucrainene în teritoriile ocupate începând cu 1 septembrie. Publicația face o comparație cu rusificarea teritoriilor georgiene ocupate de Rusia în 2008. Este vorba despre Osetia de Sud și  Abkhazia.

Decizia nu a fost o surpriză pentru orașele ucrainene ocupate din 2014, deoarece administrațiile ruse au eradicat de mult limba ucraineană din educație și din viața publică. Cu toate acestea, în regiunile Zaporojie și Herson, copiii puteau încă să studieze ucraineana ca limbă maternă. În Crimeea, de exemplu, exista o școală în care se preda ucraineana. Ocupanții au distrus deja aproape complet manualele ucrainene.

Teritoriile ocupate din Georgia au experimentat consecințele amare ale lingvicidului rusesc mult mai devreme după invazia rusească, scrie publicația care adaugă că  aproximativ 1,6 milioane de copii ucraineni trăiesc în teritoriile ocupate temporar de Rusia. Doar 44.000 participă la cursuri online în școlile ucrainene, ceea ce reprezintă aproximativ 7% din populația școlară.

Desecretizarea dosarelor victimelor sovieticilor în R. Moldova

zdg.md scrie un articol despre victimele stalinismului. Ziua Comemorării Victimelor Stalinismului a fost pe 6 iulie. De ce s-a tergiversat desecretizarea dosarelor victimelor represiunilor politice? Se întreabă publicația. În ajunul comemorării deportărilor în masă din 1941. Ministerul Afacerilor Interne a transmis aproape 20 de mii de dosare ale persoanelor supuse represiunilor politice în perioada regimului totalitar.

Alexandru Postică, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici spune: „să obținem totalmente dreptate deja nu este posibil, având în vedere că prea mulți nu mai sunt vii. Deci, a fost o șansă, într-adevăr, să facem dreptate în anii︐90. Acum sunt probleme mult mai serioase. Trecem la o altă etapă de realizare a dreptății, și anume, prin memorii.”

 

Au participat la Revista Presei Europa Plus:

Salome MIKADZE,  Géorgia

Valeriia SEREDENKO, Ucraina

Inna SEREDIUK, Ucraina

Kateryna MAZUR, Ucraina

Madalina RUJANSCHI, Moldavie

Peste 1.000 de profesioniști în sănătate mintală au cerut regimului de la Belgrad să înceteze imediat toate formele de violență și ostilitate față de cetățeni. Apelul vine după mai multe acțiuni în forță ale poliției contra studenților protestatari. Mai mulți tineri au fost răniți săptămâna trecută în timp ce manifestau cerând alegeri anticipate.

„Rubiconul a fost trecut, autonomia universitară a fost încălcată”, au declarat studenții în urma unei recente acțiuni a poliției sârbești, potrivit nin.rs.

Poliția a intervenit în fața Facultății de Drept din Belgrad, împotriva studenților care manifestau cerând alegeri anticipate.

În cursul serii, câteva zeci de persoane au fost arestate și mai mulți studenți au fost răniți. „Ce faceți?!” se aude de mai multe ori în înregistrarea acțiunii poliției din fața Facultății de Drept, difuzată de studenții care blocau strada. În clip apar membri ai Jandarmeriei în echipament antirevoltă, cu scuturi și căști, apropiindu-se de intrarea în Facultate, unde era adunat un grup de studenți. Aceștia sunt apoi arestați și scoși cu forța. Patru studenți au fost răniți, dintre care unul a suferit o fractură de claviculă, a declarat un profesor la Facultatea de Medicină.

„Poliția nu a intrat în niciun moment în Facultatea (de Drept), respectând autonomia Universității”, a răspuns Ministerul de Interne.

Ce înseamnă exact această noțiune? Scrie publicația.

„În primul rând, se referă la funcția fundamentală a universității: profesorii sunt liberi să predea disciplina lor, să stabilească programele de învățământ și planurile de predare și sunt complet autonomi față de fondator sau proprietar”, explică Branko Kovačević, fostul rector al Universității din Belgrad. „În plus, poliția nu are voie să intre în universitate fără a fi invitată de decan sau rector”, adaugă Kovačević.

Serbia: violența față de manifestanți afectează întreaga societate

Peste 1.000 de profesioniști în sănătate mintală au cerut instituțiilor relevante și oficialilor guvernamentali să înceteze imediat toate formele de violență, să abandoneze retorica vinovăției colective și a ostilității față de cetățeni, precum și acțiunile care întăresc diviziunile din societate, relatează n1info.rs.

În timpul demonstrațiilor studențești au avut loc scene tulburătoare de utilizare excesivă a forței: bătăi, arestări, tentative de lovire a protestatarilor cu mașini și alte forme de brutalitate, susține apelul semnat de specialiștii în sănătate mintală.

Conform acestora, actele pot lăsa efecte traumatice, nu doar pentru cei care le experimentează direct, ci și pentru toți cetățenii care le sunt martori, pe teren sau prin intermediul mass-media.

Într-o societate deja marcată de răni adânci cauzate de război, strămutare, pierderi și insecuritate pe termen lung, fiecare nou act de violență - fie pe străzi, fie din partea instituțiilor - nu face decât să exacerbeze durerea existentă. Este deosebit de îngrijorător faptul că această violență vine din partea celor care ar trebui să protejeze, subliniază apelul.

A întrat în vigoare acordul italiano-albanez privind pensiile

„Acordul de pensii dintre Italia și Albania este un rezultat excepțional,” a spus ambasadorul italian la Tirana care promite o colaborare strânsă cu noul guvern, relatează gazetadita.al.

Diplomatul se referă la acordul semnat de cele două țări la începutul anului trecut și care a intrat în vigoare pe 1 iulie. Documentul îi ajută pe cetățenii albanezi și italieni care au lucrat în ambele țări. Aceștia pot combina perioadele de asigurare în ambele țări, astfel încât să nu piardă nicio contribuție, indiferent de momentul și locul în care au ieșit la pensie.

De acest acord vor beneficia „aproximativ 500.000 de persoane, majoritatea albanezi care au lucrat în Italia. „Suntem mândri pentru că acest acord ne-a permis să recunoaștem sprijinul pe care acești oameni l-au oferit tuturor”, a adăugat ambasadorul într-un interviu televizat.

Ecologia face parte din constituție în Muntenegru

Dezvoltarea durabilă pentru Muntenegru nu este doar un obiectiv politic, ci și modul în care construiește societatea, economia și relațiile internaționale, a declarat președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, la a patra Conferință Internațională a Națiunilor Unite (ONU) privind Finanțarea pentru Dezvoltare, care a avut loc la Sevilla.

În urmă cu mai bine de trei decenii, Muntenegru a făcut o alegere politică importantă, devenind prima țară din lume care a inclus principiul ecologiei în în Constituție făcând din sustenabilitate fundamentul politicii muntenegrene, al identității democratice și al viitorului european, a adăugat președintele Jakov Milatović citat de rtcg.me.

Conform celui mai recent Raport Global al ONU, Muntenegru se situează pe locul 57 din 193 de țări în ceea ce privește atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă - o creștere de 29 de locuri în doar doi ani.

 

 

Au participat la Revista Presei Europa Plus:

Milo POPOVIC, Muntenegru

Andjela RADULOVIC, Serbia

Sofija JOVANOVIĆ, Serbia

Lavdije XHELILI, Albania

 

Este o declarație a primarului Budapestei, Gergely Karácsony  referitoare la Parada Gay care adunat recent 250.000 de oameni la Budapesta, deși astfel de manifestări au fost interzise de guvern. Ministrul justiției spune că edilul ar putea fi condamnat la închisoare.

Budapest Pride din acest an dovedește că „Fidesz și-a pierdut în mod clar puterea asupra minților oamenilor. Le-au spus maghiarilor că vor fi pedepsiți pentru că evenimentul Pride este ilegal și totuși 250.000 de oameni au participat,” a declarat primarul capitalei maghiare citat de telex.hu.

Potrivit ministrului Justiției, Karácsony ar putea fi condamnat la închisoare pentru organizarea evenimentului. Primarul consideră că, dacă acest lucru s-ar întâmpla, nu ar face decât să-i crească și mai mult popularitatea. „Interdicția Pride a fost o publicitate excelentă pentru mine, dar guvernul nu este atât de amabil încât să vrea să mă aresteze, pentru că atunci popularitatea mea ar crește.”  Totuși, chiar și după succesul campaniei Pride, Gergely Karácsony  consideră că este exclus să candideze la funcția de prim-ministru în 2026.

Viktor Orban despre cei care au participat la Pride

Și index.hu  comentează Budapest Pride. Prim-ministrul Viktor Orbán a susținut că Pride-ul a demonstrat că Bruxelles-ul va putea pe viitor să-și impună deciziile în probleme precum migrația, costuri și chiar războiul.

Cu toate acestea, Nézőpont Intézet, un institut de sondaje și analiză a opiniei apropiat guvernului, a declarat că prim-ministrul s-a apropiat și mai mult de victorie la alegerile din 2026, deoarece Pride-ul a făcut parte din planul său general de a prinde opoziția în capcană și, potrivit acestuia, a reușit. Prim-ministrul Viktor Orbán a postat într-un grup privat și poziția sa față de măsurile legale care trebuie luate contra celor care au participat la Pride.

„Toată lumea a fost informată, toată lumea cunoaște legea. Restul depinde acum de autorități; Politica nu are nicio legătură cu asta,” a scris Orban. În acest fel, el a confirmat practic că dorește ca autoritățile să ia măsuri împotriva participanților în conformitate cu noile legi.

Slovacia nu este Ungaria

Declarația a fost făcută de premierul italian a declarat, președintele Peter Pellegrini la Zagreb, potrivit spravy.pravda.sk. Ziarul scrie despre discuțiile dintre președintele slovac și Croația privind accesul țării sale la terminalul de gaze naturale lichefiate de pe insula Krk. Slovacia nu a avut o aprovizionare stabilă cu gaze și petrol de când tranzitul prin Ucraina a fost oprit.

Peter Pellegrini a respins comparațiile negative dintre Slovacia și Ungaria, afirmând că Slovacia nu a blocat nicio decizie majoră a Consiliului European și a susținut toate cele 17 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei. Slovacia dorește o încetare rapidă a războiului din Ucraina prin negocieri de pace. Deși are unele poziții de politică externă comune cu Ungaria, aceasta diferă în multe alte chestiuni, susține președintele slovac.

 

Au participat la Revista Presei, Europa Plus:

Kevin KOVÁCS, Ungaria

Anna Réka, RÁFI, Ungaria

Dominika ZVARIKOVÁ, Slovacia

Motivația Consiliului Național de Securitate și Apărare al țării este agresiunea neîncetată a Rusiei. Ministerul de externe de la Kiev precizează că, din pricina comportamentului Rusiei, țările Baltice, dar și Polonia sau Finlanda au anunțat că se retrag din acord.

Ucraina se retrage din Convenția de la Ottawa din 1997, care interzice utilizarea, stocarea și producerea de mine antipersonal. Decretul a fost semnat de președintele Volodimir Zelenski, punând în aplicare o decizie a Consiliului Național de Securitate și Apărare, relatează uatv.ua.

Documentul publicat pe site-ul oficial al președintelui precizează că această decizie este motivată de necesitatea de a proteja integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei în fața agresiunii continue din partea Federației Ruse.

Potrivit ministerului, această decizie este forțată și dictată de situația militară actuală. Rusia, care nu este semnatară a Convenției, folosește activ mine împotriva personalului militar și civililor ucraineni, ignorând orice obligații internaționale.

„Agresiunea armată a Federației Ruse împotriva Ucrainei a forțat deja mai multe state - Letonia, Lituania, Estonia, Polonia și Finlanda - să își reconsidere poziția și să ia o decizie politică comună de retragere din Convenția de la Ottawa. Comunitatea internațională trebuie să realizeze că, de când Ucraina și aceste țări au aderat la Convenția de la Ottawa, situația de securitate regională s-a deteriorat semnificativ”, precizează Ministerul de Externe ucrainean.

Ucraina - ultima republică ex URSS care a votat o constituție peoprie

Life.pravda.com.ua dedică un articol constituției țării, care a împlinit de curând, 29 de ani de când a fost votată.  Sursa citată publică mai multe fapte diverse despre principala lege a țării. Iată câteva: Ucraina a fost singura țară post-sovietică care nu a adoptat imediat o nouă constituție după ce și-a declarat independența.  A făcut-o la cinci ani după.

În tot acest timp, Ucraina a funcționat în continuare conform Constituției fostei RSS Ucrainene, iar în ultimul an dinaintea adoptării acesteia, un acord  între președinte și Parlamentul ucrainean a servit drept cadru juridic temporar.

Un alt fapt interesant este că sesiunea parlamentară pentru adoptarea Constituției a durat 24 de ore. Și, nu în ultimul rând, un exemplar al Constituției a fost dus pe Muntele Hoverla, cel mai înalt vârf din Ucraina, parte a Carpaților Ucraineni.

„A existat chiar și o încercare de a o duce la Polul Nord!” precizează publicația.

Papucul soldatului rus și suveranitatea R. Moldova

Iată titlul unui editorial din Ziarul de Gardă care punctează cele mai importante momente istorice ale lunii care s-a încheiat, emblematică pentru țară:

„Pe 12–13 iunie am marcat ziua primului mare val al deportărilor sovietice din 1941, apoi la 20 iunie – Ziua Mondială a Refugiaților, care ne-a amintit de sutele de mii de ucraineni ce au fugit spre noi din calea cotropitorilor ruși în 2022, dar și de refugiații din regiunea transnistreană, care s-au dislocat pe malul drept în 1992, fără să fi fost repuși în drepturi până azi. A urmat ziua de 23 iunie, înscrisă în calendarul național ca Ziua Suveranității, adoptată în 1990, iar la 28 iunie, marcăm ziua ocupării Basarabiei și a Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică în 1940, o creatură a Moscovei.”

„E un amalgam de zile încărcate de poveri istorice, care, vrei nu vrei, au menținut societatea într-o dezbatere aprinsă despre lecțiile trecutului, despre manipulările continue și despre adevărul care încă nu e aranjat la locul său,” mai scrie editorialista.

Aceasta descrie felul în care îl percepe pe soldatul rus de astăzi.

„De ce e periculos soldatul rus? Din toate considerentele. Soldatul rus modern, o victimă a regimului său, știe să facă doar victime oriunde ajunge. Soldatul rus este deseori un pușcăriaș rus trimis în Ucraina să omoare, după care revine, își omoară soția sau rudele ori prietenii și ajunge iar la pușcărie, de unde ajunge iar la război. Soldatul rus pleacă la război ca să omoare, să fure, să se îmbogățească. Soldatul rus nu are remușcări dacă bombardează școli, grădinițe, spitale sau maternități. Soldatul rus nu pune niciun preț pe viața umană, nici pe a ucrainenilor, nici pe a moldovenilor, românilor, nici pe a rușilor, nici măcar pe propria sa viață sau a apropiaților săi. Dacă comandantul suprem al acestor soldați le spune că acolo unde a călcat papucul lor – pământul cela le aparține, e o afirmație geopolitică foarte periculoasă. ”

Tatăl unui actor georgian arestat a murit. Participase la un protest pentru eliberarea fiului

radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană scrie despre decesul a trei dintre părinții unor persoane arestate în urma protestelor anti guvernamentale.  Publicația pornește de la povestea actorului Onise Tskhadadze (Țadadze) al căruit tată a murit pe 26 iunie. „El a devenit al treilea părinte de deținut pentru participarea  la proteste pro-europene care moare în ultimele șase luni.”

Înainte să moară, tatăl lui Onise Tskhadadze, (Țadadze ) împreună cu alte rude ale prizonierilor, a organizat o demonstrație pro-europeană la Tbilisi, ținând un banner cu fotografia fiului său, cerând eliberarea prizonierilor.

Oficial, fiul său este acuzat de violențe comise în timpul protestelor. Dacă va fi găsit vinovat, riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 4 la 6 ani. Avocații actorului au depus o cerere ca acesta să poată merge la înmormântarea tatălui său. Legal, acest lucru este posibil. De participarea la înmormântarea mamei a beneficiat un alt deținut, un medic arestat sub acuzația de achiziționarea și depozitarea unei cantități mari de droguri. El riscă o pedeapsă cu închisoare de la 8 la 20 de ani sau chiar închisoare pe viață.” În timpul audierii, el a acuzat „plantarea” de droguri și a descris arestarea sa drept un „spectacol”.

Al treilea deținut care și-a pierdut părintele, acuzat și el de violențe în timpul protestelor, nu a putut merge la înmormântare deoarece evenimentul cădea într-o zi de sărbătoare legală. Toți cei trei deținuți se declară nevinovați.