Europa Plus

Comitetul Economic și Social European (CESE) a devenit prima instituție a Uniunii Europene care a decis să accepte membri din Kosovo, a relatat cotidianul Koha Ditore.

În 2024 toate țările candidate fuseseră admise în CESE, cu excepția Kosovo. Președintele Comitetului, Oliver Röpke, a declarat atunci că țara nu poate fi inclusă din motive formale: deoarece Kosovo nu are oficial statut de candidat. În realitate, Kosovo rămâne singura țară europeană care a solicitat aderarea la UE și a cărei cerere nu a fost încă examinată.

Acum, un an mai târziu, Comitetul Economic și Social European a găsit o modalitate de a depăși acest obstacol formal și de a include și Kosovo.

„Kosovo nu a fost inclus în faza pilot a acestui proiect din cauza statutului său. Cu toate acestea, în urma consultărilor cu Comisia Europeană și alte părți interesate, s-a decis deschiderea celei de-a doua faze a acestei inițiative și pentru Kosovo, ca potențial candidat la aderare”, au declarat reprezentanții CESE. 

Comitetul Economic și Social European este o instituție consultativă în cadrul structurilor Uniunii Europene și reunește reprezentanți ai societății civile, ai organizațiilor economice, ai sindicatelor și ai altor parteneri sociali și economici.

Procedura de candidaturi pentru reprezentanții Kosovo este acum lansată. Odată selectați, aceștia vor participa la lucrările Comitetului în condiții de egalitate cu toți ceilalți participanți. Trebuie notat însă că doar reprezentanții din statele membre ale Uniunii Europene au dreptul la vot.

Uniunea Europeană va elimina roamingul pentru Muntenegru în 2026

În discursul său de deschidere a primei conferințe de investiții Muntenegru-UE, care a avut loc în stațiunea turistică Luštica de la Marea Adriatică, Ursula von der Leyen a declarat că Uniunea Europeană va elimina roamingul pentru Muntenegru în cursul anului viitor. Președinta Comisiei Europene a mai afirmat că „obiectivul Muntenegrului de a adera la Uniunea Europeană este cu adevărat accesibil” și a îndemnat companiile europene să investească în țara balcanică.

Cu toate acestea, Ursula von der Leyen a subliniat necesitatea accelerării reformelor în domeniul statului de drept și a consolidării transparenței în achizițiile publice.

La conferința de presă care a urmat deschiderii evenimentului, Ursula von der Leyen a subliniat că Uniunea Europeană apreciază foarte mult alinierea Muntenegrului la politica externă și de securitate a Bruxelles-ului, în special în relațiile sale cu Rusia.

Prim-ministrul Muntenegrului, Milojko Spajić, a declarat că Podgorica se așteaptă la investiții europene de peste 3 miliarde de euro în următorii ani. Spajić a adăugat că Muntenegru își propune să închidă toate capitolele de negociere până la sfârșitul anului 2026, cu scopul de a deveni membru al Uniunii până la sfârșitul anului 2028.

Pe 4 noiembrie se așteaptă un nou raport al UE privind progresele înregistrate de Muntenegru. Acest raport va evalua respectarea criteriilor de aderare, concentrându-se pe statul de drept, lupta împotriva corupției, democrația și armonizarea cu acquis-ul comunitar.

Muntenegru a început negocierile de aderare la Uniunea Europeană în urmă cu treisprezece ani și, până în prezent, a finalizat șapte din cele treizeci și trei de capitole.

Belgrad: monument în memoria unui copil de etnie romă ucis în plină stradă

La Belgrad a fost dezvelită o placă comemorativă, dedicată lui Dušan Jovanović, un băiat de etnie romă, victima unei crime cu motivație rasială acum 28 de ani.

Placa prezintă un portret al lui Dušan și un mesaj: „Numele lui Dušan rămâne o amintire a faptului că fiecare copil merită o lume sigură.” La sfârșitul lunii iunie 2025, Consiliul local din Belgrad a adoptat decizia de a numi parcul unde este amplasat și monumentul, după numele victimei. 

La ceremonia memorială, ministrul Drepturilor Omului, Drepturilor Minorităților și Dialogului Social, Demo Berisha, a subliniat că infracțiunile motivate de ură și intoleranță etnică nu ar trebui acceptate și că victimele nu ar trebui uitate niciodată.

Dušan Jovanović a fost ucis pe strada Belgrad, chiar lângă blocul de apartamente în care locuia. În drum spre magazinul din apropiere, în jurul orei 21:00, el a fost oprit de doi minori, membri ai mișcării neonaziste „skinhead”. Fără niciun motiv aparent, băieții au început să-l lovească cu pumnii, cu cizmele și apoi cu o bucată de jgheab ruptă.

La acea vreme Dušan avea abia 14 ani.

Cei doi atacatori, care erau în vârstă de 17 ani, au fost condamnați la câte zece ani de detenție, decizia stabilind că originea romă a lui Dušan a fost motivul omorului. Ei au fost trimiși într-un centru corecțional pentru minori, iar în 2004 au fost eliberați după șase ani pentru bună purtare.

Redenumirea Pieței Kazka din districtul Sherstyanka din Cernihiv în onoarea președintelui american Donald Trump stârnește o dezbatere aprinsă în Ucraina. Decizia de a redenumi piața a fost aprobată pe 16 octombrie, la cea de-a 46-a sesiunie extraordinară a Consiliului Local Cernihiv.

Serhii Butko, reprezentantul Institutului Ucrainean al Memoriei Naționale, a comentat pentru Suspilne că această decizie constituie „o încălcare extrem de gravă a legii și a politicii statului privind memoria națională a poporului ucrainean”.

Conform legii este permisă numirea unui loc în onoarea unei persoane numai după moartea acesteia, a mai amintit Butko, adaugând că, din câte știe, ”parlamentarii care au inițiat această schimbare de nume au fost informați de un avocat că acest lucru este interzis prin lege. În opinia mea, acest lucru este foarte regretabil. Deoarece comunitatea noastră a exprimat numeroase plângeri. Astăzi, există mulți Eroi ai Ucrainei (postum), născuți în Ucraina independentă, care și-au dat viața. Au primit cele mai înalte premii, dar niciun nume de piață nu este dedicat memoriei lor.”

Președinta grupului care a inițiat redenumirea, Maryna Semenenko, a răspuns că este conștientă de legea care interzice numirea locurilor după persoane în viață, dar a precizat :

„De aceea nu am redenumit piața după Donald Trump. Este pur și simplu Piața Trump, doar numele de familie. A fost o inițiativă a grupului nostru. Consiliul Local Cernihiv poate atribui orice nume dorește în oraș. Aceasta nu este o chestiune care ține de Institutul Memoriei Naționale.”

Maryna Semenenko a numit această decizie „atât un gest diplomatic, cât și politic, un pas bun în beneficiul orașului nostru.”

Conform notei explicative atașate acestei decizii, piața a fost redenumită „pentru a aduce un omagiu liderilor politici remarcabili ai timpului nostru și pentru a atrage atenția internațională asupra reconstrucției orașului Cernihiv, un oraș eroic”.

Pe pagina sa de Facebook, Maryna Semenenko a indicat că următorul pas ar fi adresarea unei invitații oficiale președintelui american și familiei sale, invitându-i ”să viziteze orașul eroic Cernihiv”.

O tânără din Georgia, arestată pentru purtarea unei eșarfe în timpul unui protest

Radio Europa Liberă Georgia anunță că poliția a arestat-o ​​pe tânăra Lara Natshkebia la domiciliul ei sâmbătă, 19 octombrie, și a dus-o la secție. În conformitate cu legea recent înăsprită de partidul de guvernământ Visul Georgian, ea riscă până la 15 zile de detenție administrativă doar pentru purtarea unei eșarfe pe trotuar, în timpul unui protest.

Este doar unul din zeci de cazuri similare.

Noua lege permite poliției să rețină direct activiștii pe cale administrativă. Visul Georgian a adoptat în două zile un proiect de lege care restricționează și mai mult libertatea de exprimare. De acum înainte, încălcarea regulilor în timpul demonstrațiilor poate fi urmărită penal și poate duce la unu sau doi ani de închisoare.

Conform proiectului de lege, pentru o serie de abateri nu vor mai putea fi aplicate amenzi, ci protestatarii vor fi reținuți direct : pentru o perioadă de până la 60 de zile pentru cazuri precum refuzul de a respecta un ordin al poliției de a se dispersa și pentru o perioadă de 15 zile de detenție pentru: purtarea unei măști în timpul unei demonstrații, deținerea de gaze lacrimogene, blocarea unui drum.

„Încălcările repetate ale acestor acte interzise vor duce la urmărire penală și la închisoare de până la un an; trei sau mai multe abateri vor fi pedepsite cu doi ani de închisoare », a declarat liderul majorității parlamentare, Irakli Kirchalia, pe 13 octombrie, odată cu introducerea proiectului de lege.

 

Polonia va rămâne unul dintre liderii creșterii economice europene în acest an dar și în anul următor, conform noilor previziuni ale Fondului Monetar Internațional, scrie Rzeczpospolita. Principala provocare rămâne însă situația bugetară.

„Ultimele previziuni ale FMI nu lasă nicio îndoială. În 2026, Polonia va rămâne economia cu cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană. FMI prevede, de asemenea, o inflație mai scăzută (până la 2,8%) și o rată scăzută a șomajului pentru Polonia”, a scris ministrul Finanțelor și Economiei, Andrzej Domański, pe rețeaua de socializare X. 

Conform previziunilor FMI publicate marți, se așteaptă ca PIB-ul Poloniei să crească cu 3,2% în 2025 și cu 3,1% în 2026. Fondul și-a menținut astfel previziunile anterioare, făcute în rapoartele sale publicate în aprilie și iulie. Aceste proiecții rămân însă ușor mai mici decât cele ale mai multor economiști de piață. Conform previziunilor medii colectate de Bloomberg, se așteaptă ca economia poloneză să crească în acest an și în anul următor cu o rată mai apropiată de 3,3 până la 3,4% față de anul precedent. 

PIB-ul Poloniei ar trebui să crească de două ori mai rapid decât media continentală, de trei ori mai rapid decât economiile dezvoltate ale UE și semnificativ mai rapid decât alte țări europene emergente (în jur de 2% în medie).

Se estimează – conform metodologiei Organizației Internaționale a Muncii (OIM)  – că rata șomajului  va rămâne în jurul valorii de 3%.

Peste această imagine în general pozitivă planează însă o umbră: situația fiscală a Poloniei. Conform ultimelor previziuni ale FMI se estimează că deficitul bugetar va ajunge la 7% din PIB în 2025, scăzând la aproximativ 5% din PIB până în 2030.

Se așteaptă ca datoria publică, calculată folosind metodologia Uniunii Europene, să ajungă la 76% din PIB până în 2030, față de 58,2% la sfârșitul lunii iunie 2025.

„Mesajul transmis de strategia și previziunile FMI este clar: este nevoie acum de un plan de redresare fiscală, elaborat prin consens politic și social”, a declarat Sławomir Dudek, președintele Institutului de Finanțe Publice.

„Concluzia generală al previziunilor FMI pentru Polonia este pozitivă: se așteaptă ca țara să rămână unul dintre liderii europeni în ceea ce privește creșterea PIB-ului, în timp ce inflația este așteptată să continue să scadă. Cu toate acestea, perspectivele privind stabilitatea fiscală par mai puțin favorabile.” „Proiecțiile nu indică o consolidare fiscală suficientă pentru a realiza un buget echilibrat”, conchid economiștii de la PKO Bank Polski. 

Filmul slovac Otec (Tatăl) câștigă marele premiu la Festivalul de Film de la Zürich

Filmul regizoarei slovace Tereza Nvotová, Otec (Tatăl), a câștigat premiul Golden Eye pentru cel mai bun film la cea de-a 21-a ediție a Festivalului de Film de la Zürich, a relatat cotidianul SME.

Inspirat din realitate, filmul urmărește povestea unui tată iubitor a cărui viață se destramă în urma unei greșeli tragice: într-o zi fierbinte de vară, își lasă fiica de doi ani în mașina parcată în soarele arzător. Din păcate, fetița moare.

Filmul a avut premiera mondială la Festivalul Internațional de Film de la Veneția, în august 2025. A concurat în secțiunea Orizzonti și a generat un interes considerabil din partea presei și a criticilor. Este nominalizat la categoria Cel mai bun film străin la cea de-a 98-a ediție a Premiilor Oscar din acest an. 

Juriul Festivalului de la Zürich a fost prezidat de regizorul și producătorul american Reinaldo Marcus Green.

„Filmul arată cum această greșeală poate distruge ceea ce iubim cel mai mult, dar, în esență, este vorba despre compasiune, speranță și rezistența spiritului uman. Am fost profund mișcați de măiestria și umanitatea acestui film”, a explicat juriul în justificarea sa.

 

Mai multe țări europene avertizează asupra unei creșteri a numărului de cetățeni chinezi care sosesc pe ruta de contrabandă din Balcanii de Vest, relatează Radio Europa Liberă Serbia.

Recent, un grup de cetățeni chinezi a încercat să treacă ilegal granița dintre Serbia și Croația, iar unul dintre ei și-a pierdut viața.

În ultimele două luni, în Serbia au fost înregistrate două cazuri de trecere ilegală a frontierei.

Miroslava Jelačić Kojić din ONG-ul Grupul 484 afirmă că există tendințe care indică faptul că cetățenii chinezi sunt din ce în ce mai traficați în regiunea Balcanilor de Vest. Ea adaugă că autoritățile italiene au raportat, de asemenea, încă din 2024, o creștere a numărului de cetățeni chinezi traficați, inclusiv pe ruta Balcanilor de Vest.

Din Serbia, cetățenii chinezi călătoresc prin Bosnia și Herțegovina, Croația și Slovenia, ajungând la granița cu Italia.

Din 2017, Serbia și China au implementat un regim fără vize, permițând cetățenilor ambelor țări să stea sau să tranziteze teritoriul chinez sau sârb timp de până la 30 de zile de la data intrării. În ciuda faptului că este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, Serbia menține legături strânse cu China, consolidându-și din ce în ce mai mult cooperarea politică, economică și militară. În același timp, din 2022, în conformitate cu politica de vize a Uniunii Europene, Serbia a ridicat exonerarea de vize pentru Tunisia, Burundi, Guineea-Bissau, India, Oman, Mongolia, Qatar și Kuweit.

Coridorul Balcanilor de Vest a fost menționat și într-o declarație Europol, publicată în ianuarie, cu ocazia destructurării unei rețele criminale chineze sofisticate.

Propaganda preelectorală rusă și influența asupra sârbilor din Kosovo

În contextul alegerilor locale din Kosovo de duminică, 12 octombrie, Autoritățile din Kosovo au afirmat că mass-media rusești, precum RT Balkan și Sputnik Serbia, continuă să răspândească conținut manipulativ, în mod deosebit în ceea ce privește comunitatea sârbă. Articolele rusești prezintă adesea comunitatea sârbă ca o victimă a Occidentului și a instituțiilor din Priștina. 

Conform unei analize realizate de Radio Europa Liberă, în timpul campaniei pentru alegerile locale din Kosovo, RT Balkan și Sputnik Serbia au răspândit aproape aceeași narațiune ca în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare, desfășurate pe 9 februarie: Lista Sârbă, cel mai mare partid al sârbilor kosovari care se bucură de sprijinul Belgradului, este prezentat ca „protejând interesele” comunității sârbe. Autoritățile kosovare, pe de altă parte, sunt prezentate ca fiind cele care exercită presiune sau „teroare” asupra comunității sârbe doar pentru a o forța să plece. Alte partide politice sârbe aproape că nu primesc spațiu sau sunt descrise ca „trădători” care cooperează cu autoritățile kosovare.

Jeta Loshaj, cercetător la Centrul pentru Studii de Securitate din Kosovo, spune că mass-media de stat ruseşti nu acordă prioritate furnizării de informații, ci „repetării narațiunii Kremlinului”.

Într-o analiză Reporters sans frontières se afirma că RT Balkans este citat de instituțiile media din Serbia, inclusiv de postul public de radiodifuziune Radio Televiziunea Serbiei ca o sursă fiabilă.

Kosovo a impus sancțiuni RT și Sputnik, în conformitate cu politica Uniunii Europene și sancțiunile impuse Rusiei în urma invaziei Ucrainei. Drept urmare, canalele TV ale acestor instituții media nu sunt disponibile pe operatorii de cablu. Cu toate acestea, platformele lor online sunt disponibile ocazional și sunt urmărite prepodenrent de comunitatea sârbă. 

Analistul Loshaj afirmă că narațiunile de dezinformare pot afecta relațiile interetnice sau comportamentul alegătorilor în Kosovo, întărind sentimentele existente de resentiment și neîncredere între comunități.

Muntenegru devine membru operațional al Zonei unice de plăți în euro (SEPA)

Începând de marți, cetățenii și companiile din Muntenegru vor putea trimite și primi bani la costuri mai mici în aproximativ 40 de țări europene, inclusiv toate statele membre ale Uniunii Europene, deoarece Muntenegru a devenit membru operațional al sistemului de plăți SEPA, relatează Radio Slobodna Evropa. 

SEPA este o zonă unică pentru plățile în euro, permițând cetățenilor din 40 de țări europene să efectueze tranzacții electronice în euro așa cum fac în propriile țări. În termeni practici, aceasta înseamnă că primul transfer zilnic de până la 200 EUR către orice țară din zona SEPA este gratuit. Taxa pentru transferurile electronice de până la 20.000 EUR este de 1,99 EUR și de 25 EUR pentru transferurile de peste 20.000 EUR.

Muntenegru a adoptat euro ca monedă unică oficială în martie 2002, deși la acea vreme nu era nici stat independent, nici membru al zonei euro. 

Guvernatoarea Băncii Centrale, Irena Radović, a declarat că aceasta este o zi istorică pentru integrarea europeană a Muntenegrului, deoarece cetățenii și companiile se vor bucura de aceleași drepturi și beneficii în materie de plăți ca și cetățenii UE. Ea a declarat că economiile anuale sunt estimate la aproape 14 milioane de euro. „Aceștia sunt bani care se întorc în economie și în buzunarele cetățenilor”, a spus Radović. 

 

Ucraina are în vedere crearea unor Forțe Cibernetice separate în cadrul armatei sale, anunță Deutsche Welle. Rada Supremă (parlamentul Ucrainei) a adoptat în primă lectură proiectul de lege în acest sens. 

Forțele Cibernetice vor opera sub conducerea militară directă a Comandantului-Șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, în timp ce la nivel politic vor fi plasate sub conducerea generală a Președintelui Ucrainei. Se preconizează că pentru implementarea lor vor fi alocate 14 milioane de grivne (1,48 milioane RON), iar o parte din activitățile acestora pot fi finanțate prin donații.

Criticii proiectului subliniază că și acum există trupe de semnalizare și securitate cibernetică în cadrul structurii Forțelor Armate ale Ucrainei. Președintele subcomisiei răspunde acestor critici spunând că Forțele Cibernetice sunt create pentru a desfășura operațiuni în spațiul cibernetic al sistemelor informatice și al infrastructurii critice ale inamicului, în timp ce forțele de comunicații și securitate cibernetică existente sunt responsabile de protejarea propriei infrastructuri.

Forțele Cibernetice, a adăugat Fediienko, vor trebui să implanteze programe malware în sistemele informatice ale inamicului, astfel încât acestea să poată fi activate la ordinul Comandantului Suprem al Forțelor Armate ale Ucrainei. 

„Niciun apărător cibernetic excelent nu va fi vreodată un atacator cibernetic excelent. Există întotdeauna atacatori și apărători în spațiul cibernetic. Așa este peste tot în lume”, conchide deputatul. Fediienko subliniază că Forțele Cibernetice nu se vor ocupa de sectorul civil, deoarece există deja mai multe structuri statale în acest scop.

Pentru a fi adoptat, acest proiect trebuie votat și la a doua lectură.

OSCE solicită ca autoritățile georgiene să respecte dreptul la libertatea de întrunire pașnică și de exprimare

Reprezentantul Special al Adunării Parlamentare OSCE pentru Caucazul de Sud, Luis Graça (Portugalia), este îngrijorat de evenimentele care au avut loc în Georgia în timpul și după alegerile locale din 4 octombrie și de tulburările care au urmat presupusei tentative de răsturnare a guvernului, relatează Radio Europa Liberă Georgia. 

În declarația sa, Graça solicită autorităților georgiene să respecte pe deplin dreptul la libertatea de întrunire pașnică și de exprimare și să se asigure că societatea civilă poate funcționa liber și fără teamă. 

„Adunarea Parlamentară OSCE subliniază că guvernarea democratică trebuie să se bazeze pe statul de drept, responsabilitate și dialog politic pașnic”, a declarat Graça. „În acest moment sensibil, fac apel la toate părțile interesate să se abțină de la orice formă de violență și fac apel la toate forțele politice să se angajeze să acționeze în cadrul proceselor politice legitime.”

Reprezentantul Special a reamintit Declarația de la Porto a Adunării Parlamentare a OSCE, adoptată în iulie 2025, în care Adunarea și-a exprimat îngrijorarea cu privire la regresul democratic, restricțiile impuse societății civile și mass-media și necesitatea de a proteja aspirațiile europene ale Georgiei prin reforme democratice.

„Adunarea Parlamentară a OSCE își menține angajamentul față de eforturile tuturor actorilor politici și ale societății civile de a dezamorsa tensiunile, de a consolida instituțiile democratice și de a restabili încrederea publică prin dialog și implementarea angajamentelor OSCE”, a declarat Gracha.

 

Conform celui mai recent raport al Băncii Mondiale, citat de Kursiv Media, economia Kazahstanului se confruntă cu mai multe provocări majore: un deficit bugetar persistent, creșterea datoriei publice și încetinirea fluxurilor de investiții.

Conform previziunilor instituției, se așteaptă ca creșterea economică a țării să rămână dinamică în 2025, determinată de creșterea producției de petrol. Consorțiul Tengizchevroil a anunțat prima extracție de petrol în cadrul Proiectului de Creștere Viitoare (FGP), un program care se așteaptă să crească producția anuală a Tengizului cu 12 milioane de tone.

Cu toate acestea, începând cu 2026, Banca Mondială prevede o creștere mai lentă a PIB-ului de aproximativ 3-3,5%, din cauza productivității scăzute și a scăderii investițiilor străine. Pentru a-și menține traiectoria de dezvoltare, Kazahstanul va trebui să găsească noi pârghii economice. Se așteaptă ca inflația, care a atins 8,6% în 2024, să încetinească la 7,5–8% în 2025 și apoi la 6% în 2026. 

Se așteaptă de asemenea ca deficitul bugetar să se stabilizeze la aproximativ 3,1% în 2025 și 2,7% în 2026, un nivel considerat încă semnificativ. În ciuda acestui fapt, Banca Mondială estimează că datoria publică rămâne scăzută și gestionabilă, reprezentând 24% din PIB. 

Printre riscurile pentru stabilitatea economiei, Banca Mondială identifică: 

⦁    o scădere a prețului petrolului, reducerea veniturilor bugetare și creșterea volatilității monedei tenge;

⦁    o politică fiscală excesiv de expansionistă, care ar putea menține o inflație ridicată și ar putea duce la creșterea costului creditului;

⦁    o dependență sporită de împrumuturile interne, care ar putea slăbi sectorul privat și crește costurile de rambursare a datoriei publice.

Banca Mondială subliniază că economia kazahă are „nevoie urgentă de reforme pentru a consolida mobilizarea resurselor interne”.

Între 2015 și 2022, povara fiscală a reprezentat doar 17% din PIB, comparativ cu 34% în țările OCDE. Această slăbiciune „riscă subfinanțarea serviciilor publice esențiale și împiedicarea creșterii economice pe termen lung”.

Se așteaptă ca cheltuielile publice să continue să crească, în special pentru finanțarea programelor sociale și a modernizării infrastructurii. Dependența tot mai mare de Fondul Național pentru acoperirea deficitelor bugetare reprezintă o amenințare de durată la adresa sustenabilității financiare a țării.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a prezentat concluzii similare în ianuarie anul trecut.

Mai mulți parlamentari francezi cer eliberarea prizonierilor armeni din Azerbaidjan

Treizeci și unu de senatori și parlamentari francezi din tot spectrul politic au publicat  o declarație care subliniază necesitatea de a permite întoarcerea armenilor care au fost obligați să părăsească Nagorno-Karabah în timpul și după războiului Armeniei cu Azerbaidjanul din 2023 dar și de a-i trage la răspundere pe cei responsabili de ”epurare etnică” în această regiune. Aceștia observă că doi ani mai târziu, majoritatea celor strămutați cu forța continuă să trăiască în incertitudine și sărăcie.

„Moștenirea culturală armeană din Nagorno-Karabah este distrusă sau denaturată. Prizonierii armeni, inclusiv foști înalți oficiali din Nagorno-Karabah, continuă să fie deținuți în închisorile din Baku fără garanțiile unui proces echitabil”, subliniază deputații francezi, citați de publicația PanARMENIAN.Net.

Printre altele, parlamentarii francezi mai cer eliberarea imediată a tuturor prizonierilor, crearea unei platforme internaționale pentru a evalua condițiile de întoarcere, impunerea de sancțiuni europene specifice împotriva celor responsabili de crime de război și încălcări ale drepturilor omului, sprijinirea anchetelor internaționale care vizează documentarea crimelor comise în Nagorno-Karabah și inițierea procedurilor judiciare.

„Uniunea Europeană nu își poate apăra valorile conform unor criterii schimbătoare: justiția și drepturile omului trebuie să fie universale, inclusiv în Caucazul de Sud”, conchide declarația.

 

Duminică, 12 octombrie, Croația a introdus un nou sistem de control la frontierele cu Serbia, Bosnia și Herțegovina și Muntenegru pentru cetățenii țărilor din afara spațiului Schengen. Există îngrijorări că acest fapt ar putea cauza mărirea timpului de așteptare la punctele de trecere, relatează ziarul www.novilist.hr . 

Gata cu ștampilarea manuală a pașapoartelor. Cei care intră vor trebui să dea patru amprente digitale și o fotografie facială. Astfel se introduce Sistemul de intrare/ieșire (EES) al Uniunii Europene, care înregistrează digital datele privind intrarea și ieșirea așa-numiților cetățeni ai țărilor terțe, scrie sursa citată.

EES înregistrează electronic ora și locul de intrare și ieșire a cetățenilor țărilor terțe cu permis de ședere pe termen scurt, calculează durata rămasă de ședere permisă și colectează date biometrice - o fotografie facială și amprentele a patru degete ale mâinii drepte.

Copiii sub 12 ani sunt scutiți de amprentare. La sosirile ulterioare, identitatea se confirmă prin compararea fotografiei existente din sistem cu fotografia din documentul de călătorie, ceea ce accelerează controlul, subliniază Ministerul de Interne (MUP) din Zagreb.

Implementarea sistemului se va face treptat. Inițial, înregistrarea în EES va fi disponibilă pentru minimum patru ore pe zi, extinzându-se treptat la aplicarea de 24 de ore.

Vor fi desemnate benzi speciale EES pentru pasagerii din țări terțe, dar în perioadele de aglomerație mai mare sistemul va funcționa pe toate benzile.

Pe lângă EES, Croația introduce și un Program Național de Facilitare (NPO) pentru pasagerii din țări terțe care trec frecvent frontiera și nu prezintă un risc de securitate.

Participanții NPO vor putea trece mai rapid deoarece la reintrare nu se va efectua o nouă scanare biometrică – sistemul va compara fotografia din documentul de călătorie cu cea deja stocată în EES.

Sistemul EES va fi disponibil și pe aeroporturile din Zagreb, Split, Dubrovnik, Pula, Zadar și Rijeka, și va fi aplicat pasagerilor care intră în spațiul Schengen pentru prima dată și care nu au încă un dosar EES.

Ministerul de Interne croat speră ca timpii de așteptare să scadă odată ce sistemul devine rutină și un număr mai mare de pasageri primesc dosare EES personale. 

Ilustratori din mai multe țări boicotează Bienala de Ilustrație de la Bratislava (BIB) din cauza participării autorilor din Rusia

A 30-a ediție a Bienalei de Ilustrație de la Bratislava (BIB) care se desfășoară în acest moment la Galeria Națională Slovacă din Bratislava este boicotată de peste o sută de ilustratori slovaci. Li s-au alăturat autori cehi, letoni și irlandezi. Conform ziarului Denník N, în ultimul moment, personalități respectate au refuzat, de asemenea, să participe la juriul internațional. 

Motivul protestului: prezența la eveniment a Rusiei, țara care atacă vecinul său ucrainean de trei ani. Rusia este prezenta prin 10 participanți, cota maxima admisa la eveniment. 

Mai mulți jurnaliști, precum și reprezentanți ai comunității științifice, au fost refuzați la conferința de presă internațională care trebuia să clarifice toate detaliile. „Nu v-am invitat”, a declarat Juraj Králik, directorul general al Galeriei Naționale Slovace, reporterilor de la cotidianul Denník 

Anul acesta, nouă autori reprezintă Slovacia la bienală, ceea ce înseamnă că nu a fost atinsă cota de zece. Curatorul general al BIB, Zuzana Jarosova, a recunoscut că juriul nu a avut de ales. Doar 13 ilustratori slovaci s-au înscris. Prin comparație, la ultima bienală din 2023, 43 de ilustratori au prezentat 61 de cărți.

Alături de Rusia, unii dintre protestari acuză și participarea Israelului din cauza faptului ca guvernele ambelor țări sunt acuzate de crime de război. „Respingem argumentul fals conform căruia crearea pentru copii este în afara politicii, deoarece tocmai copiii sunt cei mai afectați de conflictele armate”, spune ilustratoarea Daniela Olejníková.

Premiul literar Nike acordat Elizei Kącka pentru cartea sa Ieri erai furioasă în verde

Cartea Elizei Kącka, „Ieri erai supărată în verde”, a câștigat Premiul literar Nike din acest an, anuntă Agenția poloneză de presă (PAP). Juriul și cititorii au fost unanimi: aceeași lucrare a câștigat și votul publicului în cotidianul Gazeta Wyborcza. 

Ieri erai furioasă în verde este o relatare literară a experienței autoarei în timpul sarcinii și creșterii fiicei sale autiste, acum adultă.

Cu toate acestea, cuvântul „autism” nu apare niciodată. Încă de la primele pagini, naratoarea precizează că se va abține de la utilizarea termenilor medicali:

„Nu voi cita diagnostice, pentru că această carte se opune puterii. Și puterii diagnosticelor. Diagnosticul este gardul protector și capcana, perna și botnița.”

„Perioadele istorice, politice și sociale proaste sunt vremuri bune pentru cultură, deoarece aceasta se hrănește adesea cu ceea ce este rău”, a declarat redactorul-șef al Gazetei Wyborcza, Adam Michnik. 

Fetița — Ruda, cea din carte — prezintă semne de individualism puternic de la început, ceea ce o bucură pe mama ei, dar o și îngrijorează după un timp. Copilul are propria ei lume, dar este greu să o pătrundă, să o înțeleagă.

Începe să vorbească târziu, iar primul ei cuvânt nu este „mama”, ci adverbul „acolo”.

În timp, mama vede acest lucru ca pe un simbol al unei distanțe dintre copil și lume, o distanță care crește pe măsură ce fata crește.

Cuvintele Rudei sunt ca niște „gesturi făcute cu fața întoarsă, ochii plecați”.

Ruda își creează propriul limbaj, neconformându-se neapărat regulilor gramaticii sau logicii. Este autosuficientă spiritual; nevoia ei de contact și comunicare cu ceilalți pare foarte limitată - ceea ce este uneori supărător pentru mama ei.

În același timp, fetița are abilități extraordinare - de exemplu, sinestezia: sunetul cuvintelor, dar și stările emoționale ale celorlalți, declanșează în ea senzații de culoare, lucru la care se face aluzie în titlul cărții.

Nike Book Prize, acordat din 1997, recunoaște cea mai bună carte a anului. Scopul său este de a promova literatura poloneză contemporană, cu un accent deosebit pe roman.

Ultima cale ferată cu ecartament îngust funcțională din Bulgaria a fost recunoscută drept una dintre cele mai pitorești rute de toamnă din lume, potrivit unui nou studiu internațional realizat de platforma turistică britanică JR Pass.

Faimoasa linie de cale ferată, care leagă Septemvri de Dobrinishte, se clasează pe locul șase în clasamentul general al celor mai frumoase rute de toamnă din lume, obținând un scor general de 7,81 din 10.

Cel mai frumos itinerariu de toamnă din lume, conform clasamentului, este calea ferată panoramică Cumbres & Toltec din Statele Unite, cu un scor de 9,08/10, urmată de Tren de Sóller din Spania și linia GoldenPass din Elveția, ambele cu scoruri de 8,11/10, relatează Agenția Telegrafică Bulgară.

Linia care leagă munții Rodopi, munții Rila și munții Pirin se mândrește cu cea mai înaltă gară din peninsula balcanică : gara Avramovo, care se află la jumătatea liniei, este situată la 1.267,4 m deasupra nivelului mării. Linia are o lungime de peste 100 de kilometri și trece prin stațiunea de ski Bansko. Întreaga călătorie durează 5 ore. Linia a fost construită între 1921 și 1945. Echipamentul de cale ferată provine în principal din Anglia și Belgia și a fost recuperat de pe linii vechi construite în secolul al XIX-lea. În 1965, au fost achiziționate 10 locomotive diesel fabricate în România. Unele dintre ele funcționează și acum.

Problema supraviețuirii acestei ultime mocănițe a fost mult timp dezbătută în Bulgaria. În martie 2004, compania feroviară germană Deutsche Bahn și-a exprimat interesul de a prelua linia, dar acest proiect nu s-a concretizat. Conducerea Companiei Bulgare de Administrare a Infrastructurii Feroviare (NKŽI) a vorbit de posibilitatea închiderii liniei în decembrie 2008.

În 2014 un tânăr bulgar, Kristian Vaklinov, salvează mocănița: el inițiază o petiție semnată de mai mult de 10 000 persoane, face lobby pe lângă instituțiile statului, popularizează trenulețul ca destinație turistică și chiar creează un site special, care poate fi consultat aici. 

O profesoară din Turcia între primele 10 femei de știință din lume în domeniile transplantului uterin și științei reproductive

Prof. Dr. Özlenen Özkan, Rector al Universității Akdeniz, a fost numită printre cele mai importante 10 femei de știință din lume în domeniile transplantului uterin și științei reproductive de către Dr. Catherine Racowsky, profesor emerit de obstetrică și ginecologie la Facultatea de Medicină a Universității Harvard, în timpul celui de-al 5-lea Congres Internațional de Transplant Uterin care a avut loc în Turcia. 

Citată de ziarul Hurriyet, Dr. Racowsky a vorbit mai larg despre istoria acestui domeniu și rolul femeilor în dezvoltarea lui: „De fapt, bazele acestei povești au fost puse odată cu studiile reproductive la mamifere efectuate la Boston în 1934, de către o femeie. Ea a făcut 800 de experimente diferite în laborator pe parcursul a șase ani și  a efectuat proceduri pe 138 de ovule și, în cele din urmă, a obținut prima sarcină reușită. A fost un exemplu extraordinar de perseverență și răbdare. Femeile de știință au jucat un rol crucial în acest proces. În ciuda eșecurilor cu care s-au confruntat în acea perioadă, nu au renunțat. Și-au adus munca la cunoștința publicului. Au crezut că într-o zi această metodă ar putea fi aplicată pacienților și au declarat acest lucru cu voce tare. Succesele pe care le avem astăzi sunt rezultatul acestor studii de pionierat efectuate la acea vreme.” 

Prof. Dr. Özlenen Özkan, care a ocupat funcția de șef al Departamentului de Chirurgie Plastică, Reconstructivă și Estetică la Facultatea de Medicină a Universității din Ankara din 2010, a fost un membru cheie al echipei care a realizat primul transplant dublu de braț din Turcia, primul transplant de uter de la un cadavru din lume în 2011 și primul transplant facial din Turcia în 2012. Prof. Dr. Özkan a primit numeroase premii pentru munca sa. 

Miniștri din Serbia, Ungaria și Rusia s-au întâlnit pentru a discuta construcția unei conducte de petrol între Serbia și Ungaria. Un astfel de proiect ar permite diversificarea surselor de gaz într-un context geopolitic complicat, a spus ministrul sârb al energiei.

Ministrul sârb al Minelor și Energiei, ministrul adjunct al Energiei din Rusia și cu ministrul maghiar al Afacerilor Externe și Comerțului, s-au întâlnit pentru a discuta despre implementarea proiectului de construire a unei conducte de petrol între Serbia și Ungaria, relatează slobodnaevropa.org, Europa Plus în limba sârbă.

Ministrul sârb a declarat că există sprijin din partea guvernelor Serbiei, Ungariei și Rusiei pentru implementarea acestui proiect, care ar oferi țării o altă rută de aprovizionare cu țiței în următoarele decenii.

„Construcția acestei conducte petroliere va permite Serbiei să își asigure aprovizionarea cu țiței prin Ungaria, consolidându-și astfel securitatea energetică. Diversificarea aprovizionării este importantă pentru a nu depinde de o singură rută de aprovizionare, mai ales într-un context geopolitic din ce în ce mai instabil,” a spus oficialul sârb.

Serbia și exportul de violență media

Ziarul Cafe del Montenegro publică un editorial despre pornografia morții, termen sociologic care descrie obsesia media pentru prezentarea violenței și a crimelor.

„Cum ați caracteriza o persoană care vinde tabloidelor din Belgrad un clip cu o crimă sau o tragedie fatală, sau chiar un bilet de adio? Ceea ce putem spune cu certitudine este că o astfel de persoană nu consideră hidoșenia actului său mai mare decât compensația financiară pe care o primește,” scrie editorialistul muntenegrean.

De ce este posibil să se vândă astfel de abominații? Pentru că există o piață pentru ele: există, de fapt, o cerere mare.

De la Milošević încoace, curentul dominant al culturii sârbe a devenit extrem de violent– iar această tendință a metastazat până la Vučić. De la cele mai urmărite canale de televiziune la cele mai citite ziare și portaluri, spectacolul morții este viața noastră de zi cu zi.

Cetățenii din Muntenegru, Croația și Bosnia și Herțegovina se bucură de spectacolul venit de la Belgrad la fel de mult ca și cetățenii Serbiei. Acest fenomen nu este nicidecum un lucru exclusiv sârbesc. Părintele său este capitalismul. De aceea, spectacolul violent sârbesc este cultura dominantă a întregii regiuni: adevărata sa plăcere. Pare paradoxal: în loc de o cultură de elită sârbă cu adevărat impresionantă, Belgradul a colonizat cultural regiunea cu ce are mai rău de oferit.

Generațiile care au crescut cu clipuri despre lichidări vor cere constant tot mai mult spectacol al morții. Nu există nevinovați în răspândirea acestui tip de informație: și cu siguranță nu este vorba de statul Muntenegru, care publică în mod regulat videoclipuri cu arestări, adică umilințe publice; și cu siguranță nu este vorba de reputata mass-media muntenegreană, dintre care unele, să ne amintim, au publicat videoclipuri cu imagini de la crime din răzbunare, mai scrie editorialistul.

Premierul albanez: toate clădirile abandonate din Albania începând cu anii 1990 vor fi confiscate

 

La o întâlnire cu adjuncți și directori ai Primăriei Tirana, prim-ministrul Edi Rama că toate clădirile abandonate din Albania începând cu anii 1990 vor fi confiscate, citi în gazetatema.net.

Șeful guvernului a mai vorbit despre construirea de etaje neautorizate ale clădirilor, spunând că în aceste cazuri, întreaga clădire va fi confiscată, nu doar etajele.

„Vom lua o altă măsură pentru a confisca toate clădirile și structurile abandonate din anii '90 care stau ca niște cochilii, au probleme de mediu și pun în pericol siguranța cetățenilor. De asemenea, vom clarifica aspectul cu care s-au jucat mulți oameni din sistemul judiciar, care au luat partea celor care încalcă legea în construcții,” a spus Edi Rama.

În Letonia, justiția a decis că autoritatea de reglementare în domeniul mass media a anulat ilegal licența unui post TV rusesc care difuzează din exil. Motivul a fost amenințarea la adresa națională. 

Justiția letonă a decis că decizia Consiliului Național pentru Mass-Media Electronică de a revoca licența postului de televiziune rusesc independent „Doždj” sau „Rain TV”, care operează în exil este ilegală, relatează lsm.lv.

Acest lucru ar putea însemna că televiziunea ar putea transmite din nou în țările baltice, a scris pe Telegram redactorul-șef al Rain TV, Tikhon Dyadko.

Autoritatea de reglementare a anunțat deja că va face apel împotriva deciziei.

La sfârșitul anului 2022, NEPLP a decis să revoce licența de emisie a postului „Doždj” din cauza amenințărilor la adresa securității naționale și a ordinii publice. Această decizie a fost luată după examinarea unei serii de încălcări precum: nedifuzarea programelor în limba oficială, reprezentarea Crimeei pe hartă ca parte a teritoriului rus.

Expoziție despre recrutarea forțată a polonezilor în Wermacht

Siteul postului de radio tokfm.pl scrie despre expoziția „Băieții noștri. Locuitori din Pomerania, Gdansk în Armata celui de-al Treilea Reich” care a fost inaugurată pe 12 iulie la  Muzeul din Gdansk. Potrivit organizatorilor, expoziția abordează nu doar cauzele, cursul și consecințele recrutării în masă de către cel de-al Treilea Reich în regiune, ci și ștergerea fenomenului din memorie după 1945.

Expoziția a stârnit indignare în rândul politicienilor din partidul președintelui Andrej Duda, Lege și Justiție, de extremă dreapta. Președintele vorbește despre „o provocare morală,” iar  ministrul apărării naționale a declarat că expoziția nu a servit politicii poloneze de comemorare. „Băieții noștri, soldații și civilii, polonezi, au apărat patria împotriva Germaniei naziste până la ultima picătură de sânge. Ei sunt eroii și ei sunt cei care merită să fie incluși în expoziții,” a declarat oficialul.

Muzeul s-a opus „evaluărilor nedrepte și superficiale” ale unor persoane care „nu sunt familiarizate cu expoziția în sine sau cu contextul său istoric și educațional”.

„Recrutarea forțată a polonezilor în Wehrmacht este o crimă germană care nu poate fi ignorată,” este poziția muzeului. „Arătăm suferința oamenilor care au fost privați de posibilitatea de a alege. Nu suntem de acord să-i portretizăm ca trădători sau colaboratori”, a declarat purtătorul de cuvânt al muzeului.

Firmă americană angajată pentru a sparge o grevă în Polonia

krytykapolityczna.pl relatează despre greva izbucnită acum o lună la fabrica de coșuri de fum din Gniezno, oraș din centrul țării considerat prima capitală a Poloniei.

Aceasta este prima demonstrație de acest fel din oraș după tranziția postcomunistă, dar problema depășește contextul local și arată o criză profundă a statului și a legislației poloneze, comentează sursa citată. Muncitorii au următoarele revendicări: o creștere salarială de 800 de zloți, aproximativ 190 de Euro, mărirea pauzei de la 15 la 30 de minute și reguli echitabile privind bonusurile. Astăzi, contrar a ceea ce susține partea poloneză a conducerii companiei cu capital german, angajații sunt pregătiți să negocieze, dar conducerea a angajat firma americană de avocatură Littler, specializată în combaterea sindicatelor, și îi plătește generos pentru a rezolva greva.

Pantera neagră văzută din nou pe podișul Șumen

Din vesti.bg aflăm că pantera neagră s-a întors pe podișul Șumen, iar autoritățile au recomandat populației să evite zona. Informația vine de la  directorul adjunct al Direcției Regionale a Ministerului Afacerilor Interne. Animalul a fost observat pe timp de nîntr-o zonă bine luminată a treptelor de la poalele monumentului „Creatorii Statului Bulgar.” Prezența animalului a fost semnalată de două persoane.

Reprezentanții autorităților fac apel la toți cetățenii să fie extrem de atenți și să evite vizitarea teritoriului Parcului Natural Platoul Șumen în timpul nopții. Ministerele relevante vor fi din nou informate despre situație, a adăugat Administrația Regională Șumen.

 

Au participat la Revista Presei Europa Plus:

Marcin  BROZEK, Polonia

Filip WALICKI,  Polonia

Rostislava RUSEVA, Bulgaria

Aļina KAMINSKA, Letonia