Europa Plus

Activiștii sârbi și bosniaci protestează din ce în ce mai mult împotriva exploatării litiului, relatează Deutsche Welle în limba sârbă.

În ambele țări - Serbia și Bosnia și Herțegovina - giganții minieri globali și-au îndreptat atenția către rezervele de litiu, un element chimic prețios esențial pentru energia regenerabilă. Valea Jadar din Serbia și Muntele Majevica, peste graniță, în Bosnia, dețin unele dintre cele mai mari zăcăminte de litiu din Europa. Litiul este printre cele mai căutate minerale din lume și este adesea numit „aurul alb” datorită rolului său crucial în sistemele de energie regenerabilă bazate pe baterii litiu-ion.

Dar, oricât de important este litiul pentru tranziția energetică, activiștii avertizează că extracția sa poate distruge ecosistemele și poate pune în pericol sănătatea umană. Un motiv este că procesul necesită utilizarea de substanțe chimice, precum acidul sulfuric, care pot contamina solul, apa și aerul. Încă din 2021, oamenii de știință sârbi au descoperit că forajele exploratorii din Serbia poluaseră deja solul. Aceștia au avertizat că toxinele transportate de apele subterane și de suprafață ar putea traversa granițele naționale.

Mai multe grupuri sunt implicate în proteste. Ele organizează manifestații, blocade ale instituțiilor, și au o vizibilitate constantă în sfera publică. În sprijinul lor, academia Sârbă de Științe a publicat un raport cuprinzător care avertizează că extracția de litiu ar putea fi potențial dăunătoare mediului. Personalități publice proeminente, politicieni ai opoziției și activiști din Belgrad și din alte părți ale țării au susținut campania, transformând-o într-o problemă națională.

În Serbia, protestele au dus la o oprire temporară a proiectelor. Compania anglo-australiană Rio Tinto nu achiziționează în prezent terenuri noi, iar proiectele de infrastructură sunt suspendate. Dincolo de râul Drina, în Bosnia și Herțegovina, activiștii nu au reușit însă să încetinească proiectele.

Conform ultimei prognoze a Fondului Monetar Internațional, PIB-ul din Kosovo în 2025 va avea o creștere de 3,9%, relatează koha.net. Aceasta este cea mai mare rată de creștere din regiune, dar reprezintă o scădere de 0,7 puncte procentuale față de anul precedent.

Anul acesta, Albania și Bosnia și Herțegovina vor înregistra o scădere similară de 0,6 puncte procentuale, Muntenegru va rămâne la același nivel ca anul trecut, Serbia va înregistra o scădere de 0,5 puncte procentuale, în timp ce doar Macedonia de Nord va înregistra o creștere, de la 2,8% în 2024 la 3,4% în acest an.

Rata inflației proiectată pentru Kosovo în acest an este de 3,5%. Anul trecut, inflația a fost de 1,6%, în timp ce anul viitor este estimată la 2,7%. Printre țările din fosta Iugoslavie, Serbia se așteaptă să se confrunte cu cea mai mare rată a inflației, de 9%.

Conform analizei FMI, în 2026 Kosovo va înregistra o creștere a PIB-ului de 4,0%.

Defibrilatoarele externe automate, dispozitive concepute pentru a ajuta persoanele care suferă de stop cardiac brusc, sunt acum instalate în șase locuri din capitala Muntenegrului, Podgorica, a anunțat Institutul de Medicină de Urgență, citat de site-ului de știri Vjesti.

Conform comunicatului, defibrilatoarele sunt amplasate în clădirile Parlamentului și Consiliului local, precum și în patru centre comerciale.

Ministrul Sănătății, Vojislav Šimun, a subliniat că instalarea acestor dispozitive reprezintă un pas important în îmbunătățirea sănătății publice și a siguranței tuturor cetățenilor. Šimun a anunțat, de asemenea, că ministerul va continua extinderea rețelei publice de defibrilare în alte orașe din țară.

Directorul Institutului de Medicină de Urgență, Vuk Niković, a declarat că defibrilarea publică este acum norma în Muntenegru, urmând exemplul țărilor Uniunii Europene.

Partidul de guvernământ din Georgia, „Visul Georgian”, își continuă politicile represive împotriva presei independente și creează obstacole suplimentare pentru jurnaliștii care doresc să informeze despre ședințele de judecată, relatează Europa Liberă în limba georgiană.

Coaliția pentru Apărarea Libertății Presei (o coaliție de 16 organizații non-guvernamentale care lucrează pentru libertatea presei în Georgia) se proclamă împotriva instalării în instanțele de judecată a unor dulapuri pentru depozitarea dispozitivelor mobile, care ar putea fi folosite pentru a impune noi restricții jurnaliștilor. 

„Sistemul judiciar, care ar trebui să fie garantul justiției, a devenit, sub influența „Visului Georgian”, un simbol al nedreptății – un loc în care legea nu mai protejează, ci persecută. Jurnaliștii și activiștii devin adesea ținta presiunilor, urmăririlor penale și violențelor comise de instanțe”, se arată în declarație.

În conformitate cu legea adoptată prin proceduri accelerate de partidul de guvernământ și cu rezoluția ulterioară adoptată de Consiliul Superior al Magistraturii, funcționarii instanțelor sunt acum autorizați să confiște orice dispozitiv capabil să facă fotografii, videoclipuri sau să înregistreze sunetul în timpul ședințelor de judecată.

Acest lucru duce la restricții privind acoperirea procedurilor judiciare: o încălcare flagrantă a drepturilor jurnaliștilor, precum și a dreptului publicului de a fi informat despre modul în care se administrează justiția.

Departamentul Instanțelor de Jurisdicție Generală a achiziționat și instalat deja dulapuri speciale cu sute de compartimente individuale pentru depozitarea obiectelor de dimensiunea unui telefon mobil. 

În ultimele luni, Parlamentul a adoptat mai multe legi care au restricționat semnificativ libertatea de exprimare în Georgia.

Ministrul ucrainean al Apărării, Denys Shmyhal, a declarat pe Telegram că țara sa a lansat producția în masă a dronelor interceptoare Octopus, despre care se așteaptă să ajute în lupta împotriva „Shahed-urilor”, relatează Deutsche Welle Ucraina.

El a declarat că tehnologia a fost transferată primilor trei producători, iar alți 11 pregătesc linii de producție. Shmyhal a subliniat că Octopus este o tehnologie ucraineană pentru interceptare „Shahed”, dezvoltată de Forțele Armate și dovedită în condiții de luptă. Drona funcționează noaptea, în condiții de bruiaj și la altitudini joase. „Lansăm producția în masă de interceptoare, astfel încât acestea să poată proteja spațiul aerian ucrainean cât mai repede posibil”, a declarat ministrul.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, indicase anterior că aceste drone vor fi fabricate de Marea Britanie și apoi testate în Ucraina. 

Regatul Unit și Ucraina vor deține în comun drepturile de proprietate intelectuală asupra acestei tehnologii în baza unui acord fără precedent, care va permite desfășurarea dronelor Octopus și în țările NATO.

Potrivit autorităților britanice, dronele Octopus sunt destinate să devină parte a „zidului european de drone” conceput pentru a contracara dronele rusești. De asemenea, acestea ar putea fi integrate în cele din urmă într-un sistem de apărare antirachetă care vizează protejarea instalațiilor militare și a infrastructurii critice din Regatul Unit. 

Un salariu pe patru ani plus fonduri pentru cercetare în valoare totală de 3 milioane de zloți (aproximativ 690.000 de euro) - așa speră Polonia să atragă cercetători de la cele mai bune universități din lume, relatează Gazeta Wyborcza.

„Trebuie să ne deschidem larg fereastra științifică către lume”, subliniază ministrul științei, Marcin Kulasek. Acesta anunță lansarea programului „TOP200”, care își propune să atragă cercetători străini excepționali în Polonia.

Obiectivul este ambițios. Polonia vizează persoane care lucrează sau au lucrat la universități clasate în top 200 în principalele trei clasamente globale: Shanghai, QS și Times Higher Education. 

Astăzi, doar aproximativ 3% dintre cercetătorii din Polonia sunt cetățeni străini. Unul din cinci dintre ei provine din Ucraina.

Guvernul polonez consideră că acum este unul dintre cele mai oportune momente din istorie pentru a încerca să atragă talente străine, în special pe cele care desfășoară cercetări în Statele Unite, având în vedere reducerile la finanțarea științei din timpul administrației președintelui Donald Trump.

Programul oferă două direcții: una pentru cercetătorii consacrați cu cel puțin trei ani de experiență în conducerea echipelor de cercetare în străinătate, iar cealaltă pentru cercetătorii mai tineri, cu condiția să dețină doctoratul de cel puțin șapte ani. Contactul trebuie inițiat de o universitate sau un institut polonez. Cererea trebuie să includă nu numai CV-ul, ci și propunerea de cercetare.

Apelul la candidaturi este acum deschis și se va încheia în februarie 2026. Pentru această ediție pilot a programului, bugetul este de 17 milioane de zloți, ceea ce ar fi suficient pentru 5 sau 6 cercetători.

Senzaționalismul în reportajele din mass-media consolidează o cultură a tăcerii și descurajează femeile să raporteze violența; aceasta este concluzia unei mese rotunde a Comisiei parlamentare pentru egalitatea de gen din Zagreb, citată de site-ul de știri Index.

Participanții la discuțiile în cadrul Comisiei, printre care mulți activiști pentru drepturile femeilor, au solicitat modificări legale și editoriale privind publicarea articolelor despre violența împotriva femeilor pe portalurile online și pe rețelele de socializare.

Statisticile arată că în ultimii zece ani 165 de femei au fost ucise în Croația, iar 43,6% dintre aceste crime au fost comise de partenerii lor. Linia telefonică specială pentru violența domestică primește în medie zece apeluri de la femei în fiecare zi, totalizând peste 2.000 de apeluri pe an.

„Trebuie să evităm senzaționalismul, trivializarea și romantizarea violenței”, a declarat Nataša Vajagić de la Centrul pentru Inițiative Civice din Poreč. Ca exemplu, ea a citat cazuri în care infracțiunea este descrisă drept „dragoste nefericită”.

Recomandarea este de a modifica legea în sensul interzicerii comentariilor sub articole pe această temă pentru a preveni victimizarea secundară și discursul instigator la ură. Amendamentul ar trebui să impună, de asemenea, publicarea informațiilor de contact ale organizațiilor de sprijin sub fiecare articol pe această temă.

De asemenea, se propune consolidarea modelelor de finanțare publică prin reînnoirea modelului de „media non-profit”, care a fost abolit în 2016, pentru a încuraja și mai mult independența editorială față de presiunile pieței. 

Pe lângă modificările legislative, a fost subliniată și importanța politicilor editoriale: aplicarea consecventă a codurilor etice, selecția riguroasă a interlocutorilor și surselor și evitarea titlurilor și detaliilor care nu sunt de interes public.

Transportul feroviar, utilizat zilnic de sute de mii de oameni în Slovacia, a fost zdruncinat din temelii, relatează săptămânalul Tyzden. Slovacia nu a mai experimentat niciodată două incidente atât de grave în mai puțin de o lună: primul pe 13 octombrie, cu 69 de răniți, și al doilea pe 9 noiembrie, cu 79 de răniți.

Partidul de opoziție, Democrații, afirmă că guvernul nu a făcut suficient pentru a investiga primul incident și, prin urmare, nu a reușit să-l prevină pe al doilea, care a fost similar în multe privințe. Democrații solicită ministrului Transporturilor, Jozef Ráža, să prezinte imediat măsuri pentru consolidarea siguranței feroviare. Experții spun ca furtul de cale ferată și sistemele de securitate învechite se află în spatele creșterii recente a accidentelor feroviare.

Democrații propun comunicarea radio la nivel național, adică stații walkie-talkie în fiecare tren pentru a permite comunicarea între centrul de control și mecanic. De asemenea, este necesară dotarea tuturor trenurilor cu ETCS (Sistemul European de Control al Trenurilor), care împiedică mecanicul să depășească limita de viteză, să treacă de un semafor roșu și să intre pe o linie ocupată. Partidul consideră, de asemenea, că este necesar să se abordeze problema calificărilor și a remunerației mecanicilor de locomotivă.

Camera inferioară a Parlamentului Kazahstanului a adoptat miercuri o lege care interzice „propaganda LGBT” online sau în mass-media, impunând amenzi pentru contravenienți și până la 10 zile de închisoare pentru recidiviști, relatează din Astana agenția Reuters. 

Legea seamănă cu legile adoptate în țări precum Rusia, Georgia și Ungaria și urmează să fie trimisă Senatului kazah, unde este probabil să fie adoptată.

Președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev, a cărui semnătură este necesară pentru ca proiectul să devină lege, a subliniat în repetate rânduri în ultimele luni necesitatea de a susține ceea ce el numește „valori tradiționale”.

Parlamentul, care este controlat de partidele loiale lui Tokayev, a votat în unanimitate în favoarea interdicției.

Votul din camera inferioară coincide cu vizita președintelui Kassym-Jomart Tokayev la Moscova unde s-a întâlnit cu președintele Putin și a semnat o declarație privind ridicarea relațiilor interstatale dintre Kazahstan și Rusia la nivelul unui parteneriat și alianță strategică cuprinzătoare.

Grupurile pentru drepturile omului au criticat adoptarea proiectului de lege împotriva „propagandei LGBT”. Parteneriatul Internațional pentru Drepturile Omului, cu sediul în Belgia, a declarat că acesta ar „încălca în mod flagrant angajamentele internaționale ale Kazahstanului privind drepturile omului”.

O țară majoritar musulmană, dar în mare parte seculară, Kazahstanul a legalizat homosexualitatea în anii 1990, deși atitudinile rămân profund conservatoare.

Ministrul Educației din Kazahstan, Gani Beisembayev, vorbind în sprijinul proiectului de lege, le-a declarat parlamentarilor: „Copiii și adolescenții sunt expuși zilnic la informații online care le pot afecta negativ ideile despre familie, moralitate și viitor”.

În toamna anului 2024, Armenia a devenit a 39-a țară care și-a organizat propria selecție în cadrul celui mai prestigios premiu literar din Franța, Goncourt. Principiul este același peste tot: un juriu format din studenți francofoni citește opt cărți alese de Academia Goncourt, dintre care este selectat câștigătorul.

În luna martie 2025 a fost anunțat primul câștigător al Premiului Goncourt din Armenia: romanul Jacaranda de Gaël Faye, care va fi prezentat cititorilor în traducere la festivalul internațional de carte Francofest 2025. Festivalul va avea loc pe 15 noiembrie la Erevan, relatează Armenpress. 

Artak Aleksanyan, director fondator al editurii Newmag, a subliniat importanța selecției armene la Premiul Goncourt din mai multe puncte de vedere : în primul rând, pentru cititori, care au ocazia să descopere opere noi, premiate și de înaltă calitate; în al doilea rând, pentru scriitorii armeni, care pot observa tendințele din lumea francofonă; și, în final, pentru industria cărții.

Aleksanyan a anunțat, de asemenea, că anul acesta, scriitorul și filosoful francez Pascal Bruckner va veni în Armenia pentru a participa la prezentarea traducerii în limba armeană a cărții sale Mon petit mari (tradus în română cu titlul Iubito, eu mă micșorez).

Miniștrii transporturilor din Bulgaria și Macedonia de Nord au semnat un acord important pentru construcția unui tunel feroviar între cele două țări. Este vorba despre tunelul Deve Bair - parte a Coridorului European VIII. 

Lungimea tunelului va fi de 2,4 km, jumătate aflându-se în Bulgaria, jumătate în Macedonia de Nord. Pentru a lega sistemele feroviare ale celor două țări însă, în afară de tunel, mai este nevoie de construcția unei linii de 24 de kilometri pe teritoriul Macedoniei de Nord și o linie de 2,5 kilometri pe teritoriul Bulgariei. 

Pe întreaga lungime de 250 de kilometri între Sofia și Skopje sunt și foarte multe secțiuni care trebuie modernizate. Costul total al construcțiilor noi și a modernizării porțiunilor existente se estimează la peste 2 miliarde de euro și rămâne neclar când se va putea călători cu trenul între cele două țări.  

Proiectul de a lega Sofia și Skopje pe cale ferată există de mai mult de 120 de ani, însă a fost oprit de nenumărate ori din motive politice. Acum speranța este că perspectiva aderării Macedoniei de Nord la UE va obliga Skopje să prioritizeze proiectul. 

Legătura feroviară este parte din Coridorul VIII care trebuie să lege Marea Neagră de Marea Adriatică. „Partea feroviară a Coridorului VIII are aproximativ 1.350 km lungime, dintre care 747 km se află pe teritoriul bulgar”, a explicat viceprim-ministrul bulgar Grozdan Karadzhov.

„Coridorul feroviar nr. VIII este unul dintre cele mai importante coridoare de transport transeuropene, el are o importanță strategică, economică și geopolitică pentru întreaga regiune a Balcanilor”, a declarat ministrul transporturilor din Macedonia de Nord, Alexander Nikoloski.

Fluctuațiile recente ale prețului aurului sunt monitorizate îndeaproape de cetățenii turci. Turcia este una dintre țările cu cea mai mare cerere de aur la nivel global, după India și China, relatează Deutsche Welle în limba turcă. 

Potrivit lui Fatih Karahan, guvernatorul Băncii Centrale a Republicii Turcia, se estimează că cetățenii turci au economii în aur de aproximativ 500 de miliarde de dolari.

Potrivit experților, atât din cauza insecurității economice, cât și a valorii culturale atribuite aurului, cererea de aur va continua să crească în Turcia.

Profesorul Sinan Alçın din Universității Kültür din Istanbul susține că aurul este un instrument de economisire care oferă securitate pe termen lung societății turce, mai mult decât o investiție pe termen scurt. Din cauza inflației foarte mari din Turcia în ultimii ani, oamenii consideră deținerea de aur cea mai bună garanție pentru protejarea economiilor. Mai mult, potrivit profesorului în Turcia, ca parte a Orientului, pe lângă valoarea sa materială, aurul are și o valoare culturală. 

Experții observă și o altă motivație pentru interesul puternic al cetățenilor turci pentru aur: deținerea de aur fizic nu este supusă nici unui control fiscal. De aceea, chiar și când prețul lui crește, oamenii continuă să-l caute. 

Marele interes al turcilor pentru aur are un efect negativ asupra economiei țării: el alimentează dependența economiei de valuta străină, pentru că Turcia este un importator net de aur și pe măsură ce cererea internă de aur crește, importurile de aur cresc și ele. 

Experții turcii observă că cererea de aur este în creștere nu numai din partea investitorilor individuali, ci și din partea băncilor centrale globale în lumea întreagă. Tarifele impuse de președintele american Trump, incertitudinile geopolitice și economice tot mai mari din China și India, cei mai mari cumpărători ai metalului prețios, și riscurile inflaționiste ascendente continuă să mențină cererea de aur. 

Conform unei investigații jurnalistice sârbe realizate de BIRN, Glas Šumadije, Ozon Press, portalul 021 și Južne vesti, supravegherea biometrică devine un fenomen de masă în țară, în universități,  spitale, mijloace de transport în comun și chiar închisori.

Spitalul General Leskovac, Compania de Transport Public Novi Sad (JGSP), Secretariatul pentru Asistență Socială din Belgrad, Centrul Studențesc Kragujevac, Centrul Cultural Niš, Compania Electrică EPS și aproape toate închisorile mari din Serbia sunt doar câteva dintre instituțiile care, în ultimii trei ani, au achiziționat sisteme de supraveghere video intruzive cu capacități de recunoaștere facială. 

Data viitoare când vă urcați într-unul dintre cele 200 de autobuze ale Companiei de Transport Public Novi Sad, amintiți-vă: camerele de deasupra capului dumneavoastră nu sunt doar camere de supraveghere obișnuite. Imaginile pe care le înregistrează sunt trimise automat către un software central capabil să recunoască fețele și să stocheze până la un milion de profiluri.

Acest tip de supraveghere biometrică nu este permis de legislația sârbă actuală. Totuși, astfel de sisteme sunt achiziționate pentru zeci de școli, grădinițe, cămine studențești, piețe și întreprinderi publice din întreaga Serbie, inclusiv instituții precum Biblioteca Națională a Serbiei, Centrul Gerontologic din Belgrad dar și numeroase companii municipale, spitale, închisori și instituții culturale. 

Experții avertizează că se construiește o infrastructură care ar putea evolua într-o rețea de supraveghere în masă. Jurnaliștii sârbi ridică semne de întrebare serioase cu privire la scopul și securitatea datelor colectate.

Muntenegru este o țară de origine, destinație și tranzit pentru victimele traficului de persoane, conform unui raport al Grupului de experți privind lupta împotriva traficului de ființe umane (GRETA) al Consiliului Europei, citat de postul de radio Slobodna Evropa.

Între 2021 și 2024, au fost identificate un total de 67 de victime, dintre care 79% erau copii. Numărul a crescut de-a lungul anilor: de la cinci în 2021 până la 28 în 2024, se arată în raport. Principala formă de exploatare a fost cerșetoria forțată, urmată de căsătoria forțată și exploatarea sexuală.

În ultimul an acoperit de raport, copiii au reprezentat majoritatea victimelor identificate ale cerșetoriei forțate. 

Raportul subliniază faptul că membrii comunității rome, în special femeile și copiii, persoanele apatride, lucrătorii migranți și solicitanții de azil, sunt deosebit de vulnerabili la traficul de persoane în Muntenegru.

GRETA atrage atenția asupra riscului exploatării sexuale a femeilor și fetelor în ceea ce este cunoscut sub numele de „prostituție de elită”, în special în hotelurile de lux și pe iahturi. Fetele sunt adesea ademenite cu promisiuni de angajare în sectorul turismului.

GRETA a cerut autorităților muntenegrene să elaboreze măsuri pentru a preveni traficul de persoane, inclusiv alocarea mai multor resurse pentru investigații. Organizația face și alte recomandări, printre care utilizarea sporită a instrumentelor digitale pentru desfășurarea investigațiilor și online și asigurarea accesului efectiv la despăgubiri pentru victimele traficului.

Ivana Stradner, reprezentanta Fundației pentru Apărarea Democrațiilor din Washington, a declarat pentru Radio Europa Liberă în limbă albaneză că Moscova folosește canalele Telegram ca „armă informațională”. Multe canale Telegram, care se prezintă drept „vocea Rusiei în Serbia” sau folosesc simboluri rusești precum steagul, se concentrează în principal pe Kosovo. Acestea difuzează mesaje care vizează delegitimarea instituțiilor din Kosovo, negarea independenței sale și incită adesea la retorică radicală, inclusiv apeluri la intervenție militară.

Majoritatea acestor canale au fost create după invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 și au acum între 10.000 și peste 80.000 de abonați, care primesc și distribuie conținut zilnic. Postările sunt în mod clar pro-ruse, susțin invazia Ucrainei, se opun aderării Serbiei la Uniunea Europeană și critică cooperarea cu țările occidentale.

În ultimii ani, în special în mediul rusesc, Telegram a devenit nu doar o aplicație de mesagerie, ci și o rețea de diseminare a conținutului politic și a propagandei, datorită criptării și anonimatului utilizatorilor.

Ivana Stradner explică faptul că scopul acestor canale Telegram este de a „stârni” emoții în oameni – prin furie, frică sau apatie – astfel încât aceștia să rămână „paralizați” și incapabili să tragă propriile concluzii.

Stradner afirmă că consecințele narațiunii radicale pro-ruse de pe canalele Telegram sunt deja vizibile în Balcanii de Vest, unde propaganda anti-occidentală este răspândită de ani de zile, polarizând societățile. Ca exemplu, ea citează faptul că un număr din ce în ce mai mare de cetățeni sârbi se opun UE, chiar dacă aceasta oferă un ajutor considerabil țării lor.

Potrivit ei, UE ar trebui să trimită echipe pentru a combate războiul hibrid în țările balcanice, astfel încât societățile să poată învăța să se protejeze împotriva operațiunilor informaționale.

În timp ce bărbații din regiunea Rivne luptă împotriva agresiunii rusești în rândurile Forțelor Armate ale Ucrainei, o echipă formată exclusiv din femei voluntare actionează de peste un an pentru a stinge incendiile locale, relatează Deutsche Welle Ucraina.

Ideea creării unei echipe de pompieri voluntari datează din 2017, când a fost sugerată, ca parte a unui proiect polonez pentru înființarea unui Centru de Siguranță a Cetățenilor, menit să-i asiste pe pompierii profesioniști. Când a început războiul însă, bărbații care lucrau la Centrul de Siguranță s-au alăturat Forțelor Armate Ucrainene. Atunci, mai multe femei s-au oferit voluntare în locul lor. 

Inițial, locuitorii le-au privit pe femeile pompier cu scepticism, considerând că inițiativa are scopuri publicitare. Astăzi, echipa, formată exclusiv din femei, a devenit o sursă de mândrie pentru comunitate și un exemplu pentru alte localități. 

Inițial, în Centrul din Rivne s-au înscris doar opt femei, dar acum sunt 21 de voluntare și încă 4 care vor să se alăture. Printre acestea se numără profesoare, contabile și vânzătoare, dar marea majoritate sunt angajate ale consiliului local. Aproape fiecare dintre ele a intervenit deja la cel puțin un incendiu. Aceste femei participă la eforturile locale de stingere a incendiilor, evacuând locuitorii și oferind prim ajutor, inclusiv sprijin psihologic. 

Orice zi obișnuită de lucru se poate încheia pentru voluntare cu un apel la un incendiu. Pentru a asigura un răspuns rapid, echipa a implementat un sistem special de gardă - două voluntare pe zi. Femeile nu lucrează noaptea, deoarece municipalitatea are și o echipă de pompieri bărbați care oferă servicii 24 de ore din 24. 

Uniformele și echipamentele voluntarelor sunt finanțate prin sprijinul întreprinderilor locale și al partenerilor internaționali. În plus, echipa are deja trei vehicule: unul donat de Polonia, un al doilea de direcția regională a Serviciului de Urgență al Ucrainei și un al treilea achiziționat din fonduri comunitare. Acest lucru le permite voluntarelor să fie printre primele care ajung la locul unui incendiu, adesea chiar înainte de sosirea principalelor unități ale serviciilor de urgență. 

Voluntarele participă în mod regulat la cursuri de formare. 

Femeile din comunitate servesc, de asemenea, cot la cot cu bărbații, în Unitățile de Apărare Teritorială voluntare formate la începutul războiului.

Recent, ministra georgiană de externe, Maka Botchorichvili, aflată într-o vizită în China, a făcut referire la „acțiunile obstrucționante” întreprinse de autoritățile ucrainene pe calea integrării europene a Georgiei, relatează Radio Libertate.

Răspunsul Kievului nu a întârziat. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a reacționat la declarație spunând că „partea georgiană nu ar trebui să se simtă ofensată văzându-și propria reflexie în oglindă” și adăugând că „toate motivele rezultatelor slabe ale aderării Georgiei la Uniunea Europeană se află la Tbilisi, nu la Kiev”. 

Pe platforma X, ministrul ucrainean i-a urat „poporului georgian prieten ca, mai devreme sau mai târziu, să își poată realiza aspirațiile europene - în ciuda politicilor actualului guvern”. „Georgia face parte din Europa, nu din «lumea rusă»”, a concluzionat ministrul.

Declarația ministrei georgiene a venit la scurt timp după publicarea raportului anual privind extinderea Uniunii Europene, în care a fost exprimată „îngrijorarea serioasă cu privire la deteriorarea evidentă a situației din Georgia”.

Potrivit Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, Georgia este singura țară candidată la UE care se confruntă cu un regres – și unul semnificativ – în calea aderării.

Parchetul Regional Varșovia a prezentat noi concluzii în cazul de mare amploare al furtului de volume valoroase din Biblioteca Universității din Varșovia (BUW). Anchetatorii au indicat că suspectul în acest caz, un cetățean georgian pe nume Mikhail Z., a declarat că a acționat la ordinul unui cetățean rus, relatează TVN24.

Ancheta în acest caz a fost deschisă pe 2 noiembrie 2023. Parchetul a declarat la acea vreme că furtul cărților a avut loc pe 16 octombrie 2023, în sala de lectură a BUW din Varșovia. Într-un comunicat emis a doua zi după lansarea anchetei, rectorul Universității din Varșovia, profesorul Alojzy Z.

Nowak a indicat că furtul de cărți valoroase din colecțiile Bibliotecii Universității din Varșovia a avut loc probabil între decembrie 2022 și 16 octombrie 2023, deși ar fi putut începe chiar mai devreme. Prezența suspectului hoț a fost confirmată și în bibliotecile letone.

Furtul de cărți rare din Biblioteca Universitară din Varșovia, inclusiv ediții originale ale operelor unor autori de limbă rusă precum Aleksandr Pușkin, Ivan Krîlov, Nikolai Gogol și Mihail Lermontov, a fost comis de un grup criminal internațional care opera în întreaga Europă. Acest grup includea cetățeni ai unor țări din fostul Bloc Estic.

Valoarea volumelor furate din Biblioteca Universitară din Varșovia a fost estimată la peste 900.000 de euro.

Ca parte a cooperării internaționale, în special la cererea părții poloneze, a fost înființată o Echipă Comună de Investigații (JIT) numită „Pușkin” pentru a coordona acțiunile întreprinse în acest caz.

Cetățeanul georgian Mihail Z., principalul suspect, a negat inițial acuzațiile împotriva sa și a refuzat să ofere orice explicație. Acum, confruntat cu probele prezentate în timpul anchetei, acesta a recunoscut că a furat toate cărțile rare și a oferit o explicație amplă a metodelor sale.

Conform mărturiei sale, el a acționat la ordinul unui bărbat rus care i-a spus ce cărți îl interesau. El a specificat că acest bărbat rus a organizat vânzarea cărților furate în Federația Rusă. Conform constatărilor anchetei, cărțile au fost vândute în principal la licitații organizate de casa de licitații Litfond din Moscova și Sankt Petersburg.

Guvernul și sindicatele din sectorul public din Croația nu ajung la un acord privind majorarea salariilor pentru anul viitor și continuă negocierile privind contractul colectiv de muncă.

Ultima ofertă făcută de Guvern la masa negocierilor prevede creșterea bazei salariale la 1015 euro, a confirmat Anita Zirdum, directorul interimar al Direcției Muncii din Ministerul Muncii.

Sindicatele resping oferta și afirmă că cer un salariu care să asigure o viață demnă. Anica Prašnjak, președinta Consiliului principal al Sindicatului Profesional al Asistentelor Medicale din Croația, a subliniat că sectorul public are așteptări clare: „poziția noastră a fost de a cere o majorare a bazei salariale de 4% de la 1 ianuarie și de 4% de la 1 septembrie, iar pentru masa caldă am solicitat 60 de euro pe lună începând cu 1 ianuarie”.

Ea a subliniat că trebuie să se ia în considerare păstrarea experților în sistem, pe care Croația i-a format, în loc să fie trimiși gratuit în străinătate ca forță de muncă disponibilă.

Guvernul spune că cerințele sindicatelor nu sunt sustenabile din punct de vedere financiar. Anita Zirdum a subliniat că decizia privind majorarea se ia pe baza unor cifre reale, nu a dorințelor. Ea a reamintit și recomandarea FMI-ului ca Guvernul să limiteze creșterea salariilor în sectorul public.

Jumătate dintre slovaci se tem că Inteligența Artificială (IA) ar putea contribui la crearea și răspândirea știrilelor false: aceasta este concluzia unui studiu realizat de agenția Go4insight, citat de site-ul de știri Týždeň.sk.

Sondajul a fost realizat în 40 de țări din întreaga lume, inclusiv în Slovacia, iar rezultatele arată că 45% dintre respondenți sunt îngrijorați de faptul că IA ar putea răspândi sau chiar crea știri false. În Slovacia, 50% dintre respondenți împărtășesc această teamă, ceea ce este reprezintă un procent puțin mai mare decât media globală. În timp ce la nivel mondial, opiniile dintre femei și bărbați nu diferă pe această temă, în Slovacia, bărbații sunt mai îngrijorați de aceste impacturi negative ale IA.

Studiul a arătat că această îngrijorare crește odată cu nivelul de educație și vârstă. În rândul persoanelor cu studii superioare, aproximativ jumătate sunt îngrijorate, comparativ cu doar o treime în rândul celor cu niveluri de educație mai scăzute. 

Cu toate acestea, percepțiile asupra inteligenței artificiale variază pe tot globul. În Africa și Asia, optimismul tehnologic predomină, astfel încât temerile legate de IA sunt semnificativ mai mici decât cele observate în Europa sau America de Nord.

Cel mai puțin îngrijorați sunt chinezii (doar 21%), urmați de Vietnam și Coasta de Fildeș. În schimb, cele mai mari temeri se regăsesc în rândul finlandezilor (59%), urmați de Suedia, Canada și Irlanda. Potrivit agenției Go4insight, aceste diferențe sugerează că acolo unde oamenii sunt mai expuși la discuții despre etica sau impactul tehnologiilor, conștientizarea riscurilor este mai mare. În țările care consideră IA ca un instrument pentru dezvoltare, predomină încrederea și optimismul.

Uniunea Europeană a prezentat Armeniei un plan de acțiune pentru liberalizarea vizelor care conține o foaie de parcurs a reformelor pe care țara trebuie să le implementeze pentru a garanta călătorii fără vize pentru cetățenii săi în statele membre ale UE, relatează site-ul de știri Hetq.

Pe 5 noiembrie, ministrul armean de interne, Arpine Sargsyan, s-a întâlnit cu Johannes Luchner, director general adjunct pentru migrație și afaceri interne la Comisia Europeană. În timpul întâlnirii, au fost discutate principalele puncte ale planului de acțiune.

Arpine Sargsyan a subliniat că Armenia se angajează să implementeze reformele necesare pentru a garanta cetățenilor săi posibilitatea de a călători mai ușor în Uniunea Europeană. 

Potrivit lui liberalizarea vizelor în Armenia este un pas important în parteneriatul cu UE, menit să consolideze încrederea reciprocă și cooperarea.

În prezent, Republica Armenia este singura țară cu care Uniunea Europeană desfășoară un proces de liberalizare a vizelor.

Kazahstanul și-a intensificat lupta împotriva criminalității financiare prin închiderea a 130 de platforme de criptomonede legate de spălarea banilor și a confiscat active digitale în valoare de 16,7 milioane de dolari (14,4 milioane de euro), a raportat Agenția de Supraveghere Financiară Kazahă (AFM).

Potrivit AFM, aceste platforme bancare din umbră au fost utilizate de grupuri criminale din Kazahstan, Rusia, Ucraina și Moldova pentru a spăla venituri din traficul de droguri și frauda online.

Agenția a descris o schemă în mai mulți pași: traficanții și infractorii cibernetici își transferau profiturile în monedă fiduciară sau criptomonedă, în portofele de schimb valutar, unde fondurile erau convertite și mutate printr-o serie de tranzacții pentru a le ascunde originea.

Agenția a declarat că aceste schimburi ilicite acționau ca spălări de bani făcute de profesioniști, care colectau și transferau venituri din infracțiuni în străinătate. Se bazau pe conturi bancare și portofele aparținând unor oameni de paie. Conform legislației kazahe, sunt autorizate să funcționeze doar platformele licențiate de Autoritatea pentru Servicii Financiare din Astana (AFSA) și integrate în sistemul bancar național.

Până în prezent, 27 de Furnizori de Servicii de Active Digitale (DASP), inclusiv 12 burse de criptomonede, sunt autorizați să opereze în Kazahstan. Toți sunt supuși unor obligații continue de supraveghere financiară și conformitate privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

AFM a descoperit, de asemenea, 81 de grupuri clandestine specializate în convertirea fondurilor ilicite în numerar, pentru un total de tranzacții care depășesc 38,5 milioane EUR. Pentru a remedia acest lucru, AFM și Banca Națională a Kazahstanului introduc noi măsuri de securitate: depozitele în numerar care depășesc 500.000 de tenge (aproximativ 800 EUR) vor necesita acum un număr de identificare personal. Se are în vedere verificarea biometrică prin recunoaștere facială sau amprentare.

Kazahstanul își propune să reducă ponderea economiei subterane la 15% din PIB până la sfârșitul anului, deoarece autoritățile își consolidează controlul asupra unui sistem financiar aflat în rapidă digitalizare.

În Turcia, Ministerul Familiei și Serviciilor Sociale lucrează la un model local care ar restricționa utilizarea rețelelor sociale de către copiii sub vârsta de 16 ani. Se așteaptă ca regulamentul să fie discutat în Marea Adunare Națională a Turciei în lunile următoare, transmite radio Deutsche Welle în limba turcă.

Ministrul familie din Turcia, Göktaş, a declarat că proiectul prevede un sistem care restricționează conturile de socializare pentru persoanele sub 16 ani, dar că mecanisme intermediare, cum ar fi verificarea vârstei și consimțământul părinților, sunt evaluate  înainte de a interzice complet accesul. Ministrul a adaugat că inițial a fost sugerată o limită de vârstă de 13 ani, dar guvernul a recomandat ca limita să fie sub 16 ani, urmând concluziile cercetărilor din domeniu. 

Conform datelor din octombrie 2024 ale Institutului Turc de Statistică (TÜİK), 66,1% dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani utilizează rețelele de socializare. Această rată ajunge la 79% în grupa de vârstă 11-15 ani.

Multe țări din întreaga lume iau în considerare impunerea unor limite de vârstă pentru utilizarea rețelelor sociale de către copii, ca măsură de precauție împotriva potențialelor impacturi negative. Și Uniunea Europeană (UE) a făcut primul pas semnificativ în această direcție. La summitul UE care a avut loc la Bruxelles, șefii de stat și de guvern și-au exprimat sprijinul pentru impunerea unor limite de vârstă pe platformele de socializare precum TikTok și Instagram.

O mare parte a bulgarilor sunt victimele unei campanii de propagandă împotriva adoptării monedei euro

O mare parte a bulgarilor au devenit victime ale puternicului război hibrid purtat de ani de zile împotriva adoptării monedei euro în țară, relatează cotidianul Segà, citând un sondaj național realizat de agenția JTN. 

Daunele cauzate de propagandă sunt atât de grave, spun jurnaliștii de la sud de Dunăre, încât unul din patru cetățeni bulgari este convins că salariile și pensiile vor fi înjumătățite începând cu 1 ianuarie 2026. 

Propaganda îndelungată a partidului pro-moscovit Vazrajdane, care a cerut insistent chiar și un referendum împotriva adoptării monedei comune, a făcut ca aproape două treimi dintre bulgari să creadă că leva este o parte importantă a identității naționale. De fapt, leva nu a fost o monedă independentă de ani de zile deoarece Bulgaria se află încă din 1997 într-un Consiliu monetar în cadrul căruia leva este deja legată de euro la un curs fix.

Societatea din Bulgaria rămâne profund divizată – aproximativ 40% dintre cetățeni susțin introducerea monedei euro și tot atâția sunt împotriva acesteia. În același timp, majoritatea oamenilor apreciază beneficiile practice – călătorii mai ușoare, prețuri mai transparente, economii mai sigure etc. 

Cea mai mare îngrijorare este creșterea prețurilor care s-ar datora monedei euro. Analizele economice nu arată o astfel de legătură cauzală, ci dimpotrivă: conform statisticilor Eurostat, cea mai mare inflație se înregistrează în țări precum Ungaria, Polonia și România, care nu intenționează să adopte moneda euro în viitorul apropiat. 

Studiul din Bulgaria arată că:

- 82% dintre respondenți spun că comercianții majorează prețurile în mod nejustificat;

- 78% sunt îngrijorați de inflație;

- 74% își exprimă îngrijorarea că prețurile vor fi rotunjite în sus. 

Sondajul privind atitudinea bulgarilor cu privire la adoptarea monedei euro arată că cei cu nivel de educație mai scăzut sunt cei care se opun cel mai mult monedei comune.