Parchetul Regional Varșovia a prezentat noi concluzii în cazul de mare amploare al furtului de volume valoroase din Biblioteca Universității din Varșovia (BUW). Anchetatorii au indicat că suspectul în acest caz, un cetățean georgian pe nume Mikhail Z., a declarat că a acționat la ordinul unui cetățean rus, relatează TVN24.

Ancheta în acest caz a fost deschisă pe 2 noiembrie 2023. Parchetul a declarat la acea vreme că furtul cărților a avut loc pe 16 octombrie 2023, în sala de lectură a BUW din Varșovia. Într-un comunicat emis a doua zi după lansarea anchetei, rectorul Universității din Varșovia, profesorul Alojzy Z.

Nowak a indicat că furtul de cărți valoroase din colecțiile Bibliotecii Universității din Varșovia a avut loc probabil între decembrie 2022 și 16 octombrie 2023, deși ar fi putut începe chiar mai devreme. Prezența suspectului hoț a fost confirmată și în bibliotecile letone.

Furtul de cărți rare din Biblioteca Universitară din Varșovia, inclusiv ediții originale ale operelor unor autori de limbă rusă precum Aleksandr Pușkin, Ivan Krîlov, Nikolai Gogol și Mihail Lermontov, a fost comis de un grup criminal internațional care opera în întreaga Europă. Acest grup includea cetățeni ai unor țări din fostul Bloc Estic.

Valoarea volumelor furate din Biblioteca Universitară din Varșovia a fost estimată la peste 900.000 de euro.

Ca parte a cooperării internaționale, în special la cererea părții poloneze, a fost înființată o Echipă Comună de Investigații (JIT) numită „Pușkin” pentru a coordona acțiunile întreprinse în acest caz.

Cetățeanul georgian Mihail Z., principalul suspect, a negat inițial acuzațiile împotriva sa și a refuzat să ofere orice explicație. Acum, confruntat cu probele prezentate în timpul anchetei, acesta a recunoscut că a furat toate cărțile rare și a oferit o explicație amplă a metodelor sale.

Conform mărturiei sale, el a acționat la ordinul unui bărbat rus care i-a spus ce cărți îl interesau. El a specificat că acest bărbat rus a organizat vânzarea cărților furate în Federația Rusă. Conform constatărilor anchetei, cărțile au fost vândute în principal la licitații organizate de casa de licitații Litfond din Moscova și Sankt Petersburg.

Tensiuni între guvern și sindicate în Croația pe tema măririi bazei salariale

Guvernul și sindicatele din sectorul public din Croația nu ajung la un acord privind majorarea salariilor pentru anul viitor și continuă negocierile privind contractul colectiv de muncă.

Ultima ofertă făcută de Guvern la masa negocierilor prevede creșterea bazei salariale la 1015 euro, a confirmat Anita Zirdum, directorul interimar al Direcției Muncii din Ministerul Muncii.

Sindicatele resping oferta și afirmă că cer un salariu care să asigure o viață demnă. Anica Prašnjak, președinta Consiliului principal al Sindicatului Profesional al Asistentelor Medicale din Croația, a subliniat că sectorul public are așteptări clare: „poziția noastră a fost de a cere o majorare a bazei salariale de 4% de la 1 ianuarie și de 4% de la 1 septembrie, iar pentru masa caldă am solicitat 60 de euro pe lună începând cu 1 ianuarie”.

Ea a subliniat că trebuie să se ia în considerare păstrarea experților în sistem, pe care Croația i-a format, în loc să fie trimiși gratuit în străinătate ca forță de muncă disponibilă.

Guvernul spune că cerințele sindicatelor nu sunt sustenabile din punct de vedere financiar. Anita Zirdum a subliniat că decizia privind majorarea se ia pe baza unor cifre reale, nu a dorințelor. Ea a reamintit și recomandarea FMI-ului ca Guvernul să limiteze creșterea salariilor în sectorul public.

Jumătate dintre slovaci se tem că IA ar putea contribui la crearea și răspândirea știrilor false

Jumătate dintre slovaci se tem că Inteligența Artificială (IA) ar putea contribui la crearea și răspândirea știrilelor false: aceasta este concluzia unui studiu realizat de agenția Go4insight, citat de site-ul de știri Týždeň.sk.

Sondajul a fost realizat în 40 de țări din întreaga lume, inclusiv în Slovacia, iar rezultatele arată că 45% dintre respondenți sunt îngrijorați de faptul că IA ar putea răspândi sau chiar crea știri false. În Slovacia, 50% dintre respondenți împărtășesc această teamă, ceea ce este reprezintă un procent puțin mai mare decât media globală. În timp ce la nivel mondial, opiniile dintre femei și bărbați nu diferă pe această temă, în Slovacia, bărbații sunt mai îngrijorați de aceste impacturi negative ale IA.

Studiul a arătat că această îngrijorare crește odată cu nivelul de educație și vârstă. În rândul persoanelor cu studii superioare, aproximativ jumătate sunt îngrijorate, comparativ cu doar o treime în rândul celor cu niveluri de educație mai scăzute. 

Cu toate acestea, percepțiile asupra inteligenței artificiale variază pe tot globul. În Africa și Asia, optimismul tehnologic predomină, astfel încât temerile legate de IA sunt semnificativ mai mici decât cele observate în Europa sau America de Nord.

Cel mai puțin îngrijorați sunt chinezii (doar 21%), urmați de Vietnam și Coasta de Fildeș. În schimb, cele mai mari temeri se regăsesc în rândul finlandezilor (59%), urmați de Suedia, Canada și Irlanda. Potrivit agenției Go4insight, aceste diferențe sugerează că acolo unde oamenii sunt mai expuși la discuții despre etica sau impactul tehnologiilor, conștientizarea riscurilor este mai mare. În țările care consideră IA ca un instrument pentru dezvoltare, predomină încrederea și optimismul.