Întârzierile în aderarea Kosovo la Zona Unică de Plăți în Euro, cunoscută sub numele de SEPA, au costat economia țării aproximativ 29 de milioane de euro numai în prima jumătate a acestui an, conform unei evaluări a Consiliului European al Investitorilor, în timp ce beneficiile anuale potențiale s-ar fi ridicat la 55 de milioane de euro, relatează cotidianul Koha. 

Obstacolul în calea includerii Kosovo în SEPA constă în anumite legi aflate în prezent în curs de revizuire de către Curtea Constituțională.

Aceste legi au fost adoptate în decembrie anul trecut, dar au fost ulterior trimise Curții Constituționale. La rândul său, Banca Centrală din Kosovo a emis regulamentele corespunzătoare și a depus deja o pre-cerere de aderare la SEPA. Este vorba despre Legea bancară, Legea serviciilor de plată și Legea de modificare și completare a legislației privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului.

Aderarea la SEPA ar facilita plățile internaționale, făcându-le mai rapide, mai ieftine și mai simple pentru cetățenii și întreprinderile din Kosovo.

Potrivit Consiliului European al Investitorilor, Kosovo are o oportunitate reală de a evita să rămână în urma vecinilor săi în acest domeniu și de a beneficia pe deplin de integrarea sa în Rețeaua Unică de Plăți Europeană.

SEPA este o inițiativă paneuropeană, creată în 2008 cu scopul de a simplifica, accelera și armoniza plățile electronice, reducând în același timp costurile. În prezent, 41 de țări fac parte din SEPA, inclusiv statele membre ale Uniunii Europene, mai multe țări nordice și Regatul Unit. Albania, Macedonia de Nord și Muntenegru au început deja oficial să efectueze plăți în euro prin zona SEPA.

Poliția de frontieră sârbă a interzis intrarea în țară unor studenți maghiari care voiau să participe la o ceremonie memorială în Novi Sad

Ofițerii poliției de frontieră sârbe au reținut un grup de studenți din Ungaria care doreau să participe la ceremonia memorială din Novi Sad care a marcat comemorarea prăbușirii copertinei gării feroviare. Acest eveniment a declanșat protestele împotriva regimului de la Belgrad care durează de mai bine de un an. După ce au așteptat câteva ore la graniță, studenților maghiari li s-a refuzat în cele din urmă intrarea, transmite agenția de știri Beta.

Citeste siUn an de proteste anti-Vučić și o Serbie profund divizată

„Am așteptat ore întregi, ne-au forțat să ne dezbrăcăm până la lenjerie intimă, apoi ne-au trimis înapoi - așa i-a tratat poliția sârbă pe studenții maghiari”, a mărturisit unul dintre studenți. El a adăugat că ofițerii de poliție sârbi nu au oferit nicio explicație pentru interdicția de intrare.

Muntenegru a eliminat scutirea de vize pentru cetățenii turci

Începând cu 30 octombrie, cetățenii turci au nevoie de vize pentru a vizita Muntenegru, după ce guvernul din Podgorica a decis să suspende temporar exonerarea de vize pentru cetățenii turci, transmite radio Slobodna Europa.

Prim-ministrul muntenegrean, Milojko Spajić, a anunțat eliminarea scutirii de vize după ce aproximativ 50 de cetățeni turci și azeri au fost reținuți la Podgorica pentru verificări privind legalitatea șederii lor. În cadrul aceleiași operațiuni, un cetățean turc și un cetățean azer au fost arestați sub suspiciunea că ar fi înjunghiat un rezident din Podgorica în vârstă de 25 de ani. 

Guvernul a clarificat, de asemenea, că ia în considerare interesele a aproximativ 14.000 de cetățeni turci care locuiesc în Muntenegru și va lua măsurile necesare pentru a le garanta șederea legală și neîngrădită. S-a subliniat că Muntenegru își menține angajamentul de a dezvolta relațiile bilaterale cu Turcia, pe care această măsură nu le va afecta.

Până acum, Turcia se număra printre țările care au beneficiat de scutire de viză în Muntenegru, ceea ce a determinat Comisia Europeană să îndemne Muntenegrul să își armonizeze politica de vize cu cea a Uniunii Europene. Cetățenii turci au nevoie de viză pentru a intra în țările UE.