Ascultă ZdG

Poate R. Moldova să încheie negocierile de aderare la UE până la începutul anului 2028? Răspunsul se regăsește într-un raport al Comisiei Europene. Detalii - în această ediție. Vorbim și despre înscrierile pentru compensațiile la energie și vă prezentăm explicațiile autorităților despre proiectul privind regimul stării de asediu și al stării de război, înaintat de Ministerul Apărării. Opoziția a criticat proiectul, Igor Dodon afirmând că „guvernarea PAS pregătește Republica Moldova pentru un scenariu similar celui din Ucraina”. Bun găsit la Săptămâna de Gardă, o sinteză a celor mai importante evenimente ale ultimelor zile!

Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale, explică în cadrul Podcast ZdCe mecanismul de acordare a compensațiilor în acest sezon rece, de ce s-au format cozi la depunerea cererilor, care sunt criteriile după care vor fi selectate gospodăriile care vor primi ajutor la contor și cum vor fi verificate veniturile acestora. Ministra a subliniat că cererile pot fi depuse până la data de 27 noiembrie, astfel că solicitanții au suficient timp și nu ar trebui să se înghesuie în cozi. Totodată, a dat asigurări că există suficient personal care să îi ajute pe cei care nu se pot înregistra singuri pe platforma compensatii.gov.md. Guvernul a estimat că va putea acorda compensații pentru 670 de gospodării, iar suma necesară se ridică la 2,7 miliarde de lei. Deocamdată, au fost alocați 500 de milioane de lei. Întrebată de unde vor fi identificați restul banilor, ministra Muncii și Protecției Sociale a spus că se negociază cu parteneri externi pentru granturi ce vor acoperi cheltuielile pentru compensații. Dacă nu vor fi găsiți la partenerii externi, banii vor fi alocați din bugetul de stat, a mai spus Natalia Plugaru. Ea a mai explicat cum vor fi verificate persoanele care nu au venituri oficiale și cum le va fi calculată compensația. De asemenea, s-a referit la criteriul de selecție bazat pe valoarea imobilului, care nu trebuie să fie mai mare de un milion de lei. Ministra a subliniat că se vor lua în considerare datele de până la re-evaluare. Natalia Plugaru mai răspunde la întrebarea cât de sustenabil este programul de oferire a compensațiilor, dacă va mai continua și în anii următori și dacă cele 11 miliarde cheltuite până acum, din 2022 până în prezent, ar fi putut fi investite în proiecte energetice de durată.

Jurnaliștii de investigație din România, Victor Ilie și Luiza Vasiliu, sunt invitații unei ediții speciale Podcast ZdCe. Ei povestesc despre investigațiile lor de impact și despre cum a ajuns societatea din România divizată, sub influența sărăciei, incompetenței clasei politice și a propagandei ruse, venită mai ales din mediul online.

Datele a peste 750 de mii de cetățeni au fost vizate de cel mai mare atac cibernetic din istoria țării. Ce informații au fost furate și dacă ne sunt în pericol banii de pe carduri, aflați în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi, vorbim despre averile pretendenților la funcția de bașcan al Autonomiei Găgăuze și încercăm să aflăm de ce încă nu avem taxare electronică în transportul public din Chișinău după ani de promisiuni și milioane de lei investite.

Cum a fost posibil atacul cibernetic prin care au fost extrase datele personale ale 750 de mii de cetățeni ai R. Moldova, care au fost breșele, cum au reacționat autoritățile și care sunt riscurile pentru cei ale căror date au fost furate, explică în cadrul Podcast ZdCe, Alexandru Scutaru, specialist în domeniul tehnologiilor informaționale și om de afaceri în acest domeniu. Alexandru Scutaru subliniază că, deși situația este gravă, oamenii nu ar trebui să intre în panică: „Panica, de multe ori, poate să fie și scopul atacului”.El estimează că autoritățile ar fi putut interveni mai repede și preventiv, și că sunt necesare mecanisme de protecție cibernetică actualizate și avansate. Totodată, subliniază că este important ca toate victimele atacului să fie informate clar despre ce date le-au fost furate. „Vreau să știu exact ce date mi-au fost accesate”, a subliniat Alexandru Scutaru.Datele despre care au anunțat până acum autoritățile că au fost furate, precum INDP-ul sau codul IBAN, nu ar fi suficiente să fie furați și banii sau bunurile deținute de victime, dar cei care le dețin le-ar putea folosi pentru escrocherii sau inginerie socială, consideră invitatul Podcast ZdCe.Specialistul în tehnologii informaționale atrage atenția că inteligența artificială face posibil ca asemenea atacuri cibernetice să se producă mai ușor, mai des și cu resurse mai puține.

La „Detectorul de Falsuri” discutăm cu Angela Grămadă, expertă în relații internaționale și în spațiul ex-sovietic, despre protestele de amploare din Franța, Italia, Belgia și alte state europene, despre violențele care au însoțit unele manifestații și despre modul în care acestea sunt exploatate de propaganda prorusă. Pornim de la mesajele distribuite pe canalele de Telegram, potrivit cărora președintele francez Emmanuel Macron ar fi mai preocupat de susținerea Maiei Sandu și a Ucrainei decât de problemele propriilor cetățeni, iar protestele din Italia ar fi izbucnit după vizita președintelui Parlamentului R. Moldova, Igor Grosu.În cadrul discuției, analizăm ce a declanșat, de fapt, protestele europene, de ce nemulțumirile sociale și economice au degenerat, în unele cazuri, în confruntări violente și cine are de câștigat de pe urma acestor tensiuni. Explicăm cum sunt folosite imagini reale, scoase din context, pentru a crea impresia unei Europe aflate în haos și pentru a submina încrederea cetățenilor R. Moldova în Uniunea Europeană și în partenerii săi occidentali.Totodată, discutăm despre operațiunile de influență atribuite Rusiei pe teritoriul statelor europene și explicăm cum pot fi deosebite protestele autentice de provocările organizate și de ce nemulțumirile reale ale cetățenilor pot deveni instrumente de propagandă împotriva parcursului european al R. Moldova.

Electricitatea, apa și agentul termic NU vor fi oprite pentru 72 de ore, așa cum există mai multe manipulări în spațiul public. Ce înseamnă, de fapt, programul „Moldova pregătită”, vă spunem astăzi. Vorbim și despre organizația „Eurasia”, controlată de fugarul Ilan Șor, despre apelul premierului Vasile Tofan către locuitorii din Autonomia Găgăuză și vă aducem detalii noi din dosarul „INTERPOL”. Rămâneți alături de noi până la final!

Electricitatea, apa și agentul termic nu vor fi oprite pentru 72 de ore, iar programul „Moldova pregătită” nu presupune antrenarea populației în exerciții tactice și simulări de cataclisme, ci pregătirea pentru situații de crize prin informarea cetățenilor despre primele acțiuni în asemenea cazuri. Explicațiile au fost oferite în cadrul Podcast ZdCe de către Sergiu Diaconu, directorul Centrului Național de Management al Crizelor, în contextul în care au apărut mai multe narațiuni false legate de această campanie, care va fi lansată în luna noiembrie.Potrivit lui Sergiu Diaconu, programul „Moldova Pregătită” presupune elaborarea unui ghid pentru populație și pentru mediul de afaceri, cu recomandări privind acțiunile necesare în primele 72 de ore ale unei crize, fie că este provocată de cataclisme naturale sau de riscuri de securitate, precum dronele ce ajung tot mai des în spațiul R. Moldova, în contextul agresiunii ruse din Ucraina. „Nu înseamnă că ne pregătim de război, nu înseamnă că ne pregătim de stingere de servicii mâine, nu înseamnă nici într-un caz că de mâine vom stinge ceva sau se va întâmpla în mod natural ceva, dar „Moldova Pregătită” este despre faptul că dacă totuși se întâmplă ceva, să fim mult mai pregătiți să facem față toți, începând de la om acasă și terminând cu instituțiile statului. Cum noi toți împreună, business-ul, gospodăria, administrația publică locală, administrațiile centrale știu să facă față și își coordonează eforturile, ca să trecem cât mai ușor și cât mai bine peste orice tip de criză. Nu putem să spunem că mâine vom fi nevoiți să facem față unei crize mai grave decât a fost ieri sau decât poate să fie în teorie peste 10 ani. Dar pregătirea trebuie să înceapă de acum. (…) E lansarea unei pregătiri și această pregătire va dura ani înainte. Deci nu o vom face exact pentru că ne pregătim de un război iminent. (…) Noi nu suntem într-o bulă absolut protejată și nu suntem într-o situație în care putem să spunem că nu ține de noi, nu e treaba noastră, noi suntem în continuare neutri. Suntem o țară neutră, dar suntem o țară totuși care se află la hotar cu un război foarte activ, care este în activizare, deci ce facem? Nu ne pregătim de o potențială escaladare? Sau chiar dacă nu va fi această escaladare, nu suntem mai siguri atunci când suntem pregătiți?”, a explicat Sergiu Diaconu.El s-a referit la acțiuni ce trebuie întreprinse în cazul dronelor ce ajung pe teritoriul R. Moldova și a îndemnat cetățenii să nu se apropie de locul impactului, la starea adăposturilor care sunt deficitare și nepregătite, și la sistemul MD-Alert, care nu este încă funcțional.

R. Moldova a deschis negocierile de aderare la UE pe 17 noi capitole. Ce înseamnă acest lucru, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi, vorbim despre cazul Yandex din R. Moldova, vizita socialiștilor la Moscova și scuzele pe care primarul Ion Ceban este obligat să le prezinte unor figuri publice.

Președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, explică, în cadrul Podcast ZdCe cum sunt organizate, pentru prima dată în regiunea găgăuză, alegeri în conformitate cu legislația națională a R. Moldova, după decizia Curții Constituționale din iulie 2026. Anterior, scrutinele erau organizate conform normelor regionale, care nu erau aliniate la cele aplicate la nivel național. Alegerile vor avea loc la 15 noiembrie, concomitent pentru funcția de guvernator al autonomiei găgăuze, la care au fost înregistrați opt candidați, și pentru Adunarea Populară, organul legislativ al regiunii, la care candidează 135 de persoane în 35 de circumscripții uninominale. Angelica Caraman lămurește care sunt atribuțiile autorității electorale la nivel central și care sunt cele ale autorităților electorale regionale, precum și în ce situații ar putea interveni CEC în procesul electoral din Găgăuzia. Întrebată dacă alegerile ar putea fi influențate de rețeaua Șor, președinta CEC a declarat că instituția urmărește „foarte atent” ca fenomenul corupției electorale și cumpărării de voturi să nu aibă loc în cadrul acestui scrutin. De asemenea, ea explică modul cum au fost testate cunoștințele de limbă română ale candidaților la funcția de bașcan și de ce candidații nu sunt sancționați dacă nu-și declară corect averile la organele electorale.