Ascultă ZdG

Cum s-a ajuns de la 32 de raioane la 3 regiuni, cum și-a impus premierul Vasile Tofan viziunea în privința noii hărți administrative a R. Moldova și cum localitatea de baștină a lui Alexei Buzu nu a acceptat amalgamarea voluntară și a fost amalgamată obligatoriu, explică secretarul general al Guvernului, invitat în cadrul Podcast ZdCe. Alexei Buzu a subliniat că cele trei regiuni vor avea competențe mai puține decât actualele raioane, iar noile primării, 273 la număr după procesul de amalgamare, vor avea mai multe competențe, esența reformei fiind cea de a avea primării mai puternice.Șeful Cancelariei de Stat răspunde la întrebarea dacă trecerea de la regiuni la raioane corespunde Constituției, unde sunt stipulate noțiunile de „raion” și „consiliu raional”, de ce nu s-a revenit la denumirea istorică de „județ”, de ce reforma nu a vizat regiunea transnistreană și nici autonomia găgăuză și de ce Taraclia primește statutul de municipiu de nivelul doi. Potrivit lui Alexei Buzu, dacă o eventuală altă guvernare ar dori să revină de la regiuni la raioane, așa cum au făcut comuniștii care au lichidat județele și au reinstituit raioanele, acest lucru ar fi mult mai greu de efectuat. Totodată, el lămurește ce soluții ar putea fi aplicate pentru a nu apărea confuzii în cazul localităților cu aceeași denumire, situate în prezent în raioane diferite, dar care, după reformă, vor face parte din aceeași regiune.

Gazele naturale și energia termică s-au scumpit din nou. Cât vom scoate din buzunare în sezonul rece, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. Mai vorbim despre dispariția raioanelor și vă oferim detalii despre cele două drone care au explodat la Orhei și Anenii Noi.

Eugeniu Buzatu, directorul general al Energocom, explică în cadrul Podcast ZdCe motivele care au stat la baza solicitării de majorare a tarifului la gazele naturale, care a crescut de două ori în decurs de o lună. Buzatu argumentează că Energocom cumpără gaze pe piața liberă europeană, la prețuri indexate la bursa din Olanda (TTF), care s-au majorat semnificativ în ultima perioadă. Buzatu a argumentat Energocom urmărește estimările privind prețurile la gazele naturale făcute de reviste de specialiate, care arătau că tendința era de diminuare, nu de creștere. Directorul Energocom răspunde la întrebarea de ce nu poate fi semnat un contract cu prețuri fixate, care este structura actuală a tarifului, de la ce companii au fost achiziționate gazele și dacă există riscul unei noi majorări până la finalul anului. Referitor la declarația prim-ministrului Vasile Tofan despre intenția de a fi identificate contracte de furnizare a gazelor pe termen lung cu furnizori din țări precum Qatar, Azerbaidjan și Turkmenistan, directorul Energocom a spus că au existat discuții anterioare cu una din aceste țări pentru un eventual parteneriat, dar a subliniat că asemenea contracte, „în 99 la sută din cazuri, vor fi indexate la acea bursă din Olanda. Acum, pe piețe, contract de livrări de gaze la prețuri fixe nu beneficiază practic nicio țară”. Totodată achizițiile de gaze nu vor putea fi făcute din creditul de la BERD din care cumpără acum gaze Energocom, a mai spus Eugeniu Buzatu.Întrebat dacă salariile și stimulentele financiare mari de la Energocom sunt justificate, Eugeniu Buzatu a răspuns: „Da, eu consider că sunt justificate”. El mai explică de ce Energocom a achiziționat Valori Mobiliare de Stat (VMS), din ce resurse și dacă banii ar fi putut fi utilizați pentru a preveni majorarea tarifului pentru consumatorii finali, și de ce compania a decis să renunțe la sediul aflat în proprietatea unei companii controlate de Arcadie Topalo, afaceristul care figurează într-un dosar penal pentru spălare de bani și evaziune fiscală, care a fost condamnat anterior pentru infracțiuni similare, abia după publicarea unei investigații a Ziarului de Gardă.

Ce înseamnă, în practică, educație la standarde internaționale făcută în R. Moldova și ce poate prelua sistemul educațional moldovenesc dintr-un asemenea model?În acest interviu discutăm cu Inga Chiosa, directoare adjunctă a Școlii Internaționale Heritage din Chișinău, despre acreditarea COBIS, standardele internaționale de educație și modelul care combină curriculumul național cu programe internaționale.Vorbim despre Cambridge International A Level, recunoașterea calificărilor și accesul la universități din Moldova și din străinătate, dar și despre posibilitatea elevilor de a-și construi un traseu academic în funcție de interesele și planurile lor profesionale.Vorbim și despre bursele care pot acoperi până la 100% din taxa de școlarizare, consilierea pentru admiterea la universitate, rolul profesorilor într-o comunitate educațională internațională și despre lucrurile importante din viața unei școli care nu pot fi măsurate doar prin note și examene.Mai aflăm ce ar putea prelua școlile din R. Moldova din modelul Heritage și ce poate învăța, la rândul său, o școală internațională precum e Heritage de la sistemul și realitățile locale.

De astăzi, R. Moldova se află în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic. Cum argumentează autoritățile această măsură și de ce urmează să crească tarifele la gazele naturale și energia termică, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi vorbim despre noile incidente cu drone și exploziile din nordul țării, precum și despre rezultatele unor discuții în formatul „1+1” de la Tiraspol.

Sergiu Tofilat, expert în domeniul energetic în cadrul Comunității Watchdog, este invitatul Podcast ZdCe. Sergiu Tofilat a explicat situația actuală a prețurilor la gaze și energia electrică, precum și impactul conflictului din Golful Persic asupra prețurilor la gaze. De asemenea, s-a referit la strategia de achiziție a gazelor a autorităților din R. Moldova și necesitatea unei abordări mai complexe, inclusiv utilizarea derivativelor financiare. Sergiu Tofilat a subliniat necesitatea elaborării unei strategii de achiziție a gazelor pe termen lung. Referitor la declarațiile unor politicieni care cer să fie achiziționate gaze naturale din Federația Rusă, invitatul Podcast ZdCe consideră că acestea sunt populiste și nerealizabile. În ceea ce privește energia electrică, Sergiu Tofilat a subliniat importanța interconexiunilor și a producerii locale de energie. El a criticat promisiunile generoase ale guvernanților referitoare la liniile electrice ce urmează a fi date în exploatare sau construite, care nu s-au îndeplinit până în prezent. Acesta a subliniat, de asemenea, necesitatea investițiilor în stocarea energiei și a eficienței energetice, făcând referire la sistemul de încălzire centralizat din Chișinău, care utilizează o tehnologie depășită și ineficientă.NOTĂ: Podcastul a fost înregistrat pe data de 15 septembrie 2026, înainte să fie votată introducerea Stării de urgență în sectorul energetic și hidrologic și înainte de solicitarea Energocom de majorare a tarifului la gazele naturale, depusă la ANRE.

La „Detectorul de falsuri” discutăm cu Ghenadie Cojocaru, secretar de stat în domeniul politicii de apărare, despre dronele care ajung tot mai frecvent în spațiul aerian al R. Moldova și despre capacitatea țării de a le detecta și neutraliza.De ce nu sunt doborâte dronele care traversează teritoriul R. Moldova? Avem cu ce să le neutralizăm și cine decide când trebuie intervenit? Cum a putut o dronă să ajungă până la Colonița, la câțiva kilometri de Chișinău, fără să fie detectată? Și cât de real este riscul ca un asemenea incident să provoace victime?Discutăm și despre suspiciunea Ministerului Apărării că unele dintre dronele care traversează țara ar putea testa capacitatea noastră de apărare – dacă sunt detectate și interceptate, ce echipamente sunt folosite și unde sunt amplasate echipele responsabile. Vorbim despre sistemele de apărare de care dispune în prezent R. Moldova, limitele acestora, dar și despre cooperarea cu Ucraina, România și UE.

La „Detectorul de Falsuri” discutăm cu Liliana Vițu, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării, despre narațiunile și falsurile apărute în jurul ghidului pentru profesori privind integrarea valorilor naționale în școală, dar și despre schimbarea tacticilor de ingerință informațională atribuite Federației Ruse. Pornim de la mesajele potrivit cărora ghidul ar urmări „îndoctrinarea” elevilor, ar transforma discursurile președintei Maia Sandu într-un „adevăr oficial” și ar confirma transformarea Centrului într-un așa-numit „Minister al Adevărului”. În cadrul discuției, explicăm ce conține, de fapt, ghidul, cine l-a elaborat, cui îi este destinat și dacă este sau nu obligatoriu. Totodată, discutăm despre noile tactici de influență pe care Rusia le-ar putea utiliza în R. Moldova – de la boți, manipularea algoritmilor și conținutul generat cu ajutorul inteligenței artificiale până la rețele de influenceri și micro-influenceri. Liliana Vițu explică de ce, în opinia sa, în viitor ar putea fi promovate persoane cu un profil aparent proeuropean, studii occidentale și un discurs adaptat limbajului UE, dar și cum o persoană puțin cunoscută poate fi propulsată rapid prin TikTok și amplificare artificială.Vorbim și despre incidentele tot mai frecvente cu drone rusești și despre dilema autorităților: cum pregătești populația pentru eventuale situații de criză fără să creezi panică.

Președinta Comisiei Europene a transmis un semnal puternic de susținere pentru R. Moldova și Ucraina. Detalii, în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi, vorbim despre reacția autorităților de la Chișinău la protestele organizate la Tighina și vă spunem ce pedeapsă riscă fostul premier Iurie Leancă în dosarul concesionării Aeroportului Internațional „Eugen Doga” din Chișinău.

„Ne așteaptă o iarnă complicată”, iar războiul din Ucraina „ia acum o întorsătură mai accelerată”, a declarat Mihai Popșoi, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Externe, invitat în cadrul Podcast ZdCe, în contextul în care tot mai multe drone rusești survolează sau chiar explodează pe teritoriul R. Moldova. „Escaladarea este în văzut tuturor și, așa cum spun toți experții, o spun și partenerii noștri de la Kiev, ne așteaptă o iarnă complicată și intensitatea acestor lupte, intensitatea atacurilor, inclusiv în regiunea frontierei noastre, duce la creșterea numărului de incidente, inclusiv pe teritoriul nostru”, a subliniat ministrul. Întrebat de ce nu este expulzat ambasadorul trimis de Rusia în R. Moldova, după ce au fost convocat de nenumărate ori la Ministerul Afacerilor Externe ca urmare a incidentelor cu risc de securitate ce au implicat drone rusești, Popșoi a răspuns: „Ce s-ar fi îmbunătățit în mod calitativ? Ce beneficii ar fi avut cetățeanul de rând din Republica Moldova?”.Potrivit lui, în acest caz ar apărea „riscul de a ne ciocni cu măsuri mult mai dure, pe care nu le putem prevedea. Atunci când avem de-a face cu un actor imprevizibil, un actor care a demonstrat că nu are limite morale în relație cu alți actori internaționali și vedem carnagiu care se întâmplă în Ucraina, trebuie să avem o abordare precaută”. Mihai Popșoi răspunde și la întrebări despre acordarea de pașapoarte rusești în regiunea transnistreană și deschidea celor 17 secții de vot acolo pentru alegerile Rusiei pentru Duma de Stat. Întrebat despre aderarea la NATO ca măsură de apărare pe care o poate lua R. Moldova, ministrul de Externe a subliniat că aceasta „ar fi o soluție, dar e o soluție ipotetică atât timp cât nu avem sprijin suficient pentru asemenea decizii în rândul populației”. Despre Siegfried Mureșan, desemnat de Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, Mihai Popșoi consideră că ar fi un șef de Guvern bun pentru România și un partener de încredere pentru R. Moldova. „Cu siguranță, da. Cum vă imaginați că aș putea da alt răspuns, domnia sa fiind ani la rând șeful delegației Parlamentului European în Comitetul de Asociere cu Parlamentul R. Moldova și un om care a făcut și continuă să facă enorm de mult pentru R. Moldova, și un om care ține foarte mult la R. Moldova”. Mihai Popșoi s-a referit la relațiile R. Moldova cu Ucraina, cu Statele Unite, cu Israel și China.