Alegeri, referendum, corupere electorală, imixtiune rusă, război la graniță, reforme anevoioase în justiție, dar și reconfirmarea prin vot a vectorului pro-european al R. Moldova - marile evenimente politice ale anului 2024 au fost discutate în podcastul „Pe agendă”. În primul episod din 2025 facem bilanțul celor mai importante declarații din 2024 ale invitaților din studioul Europei Libere. Notăm, de asemenea, și temele politice care vor conta în 2025 și pe care le vom discuta la „Pe agendă”.

De Crăciun, „Pe agendă” a schimbat tonul podcastului pentru o ediție de sărbătoare, una de colind și spirit tradițional. Artista poporului și conducătoarea colectivului artistic emerit „Crenguță de Iederă”, Maria Iliuț, împreună cu folclorista Mariana Cocieru povestesc despre rezistența tradițiilor de iarnă românești, în ciuda opresiunilor comuniste. În podcast, cele două invitate vorbesc despre diversitatea obiceiurilor de iarnă de la o regiune la alta, dar și despre simbolistica Crăciunului, citită în textele colindelor, urăturilor dar și a costumațiilor folclorice.

Republica Moldova a intrat în stare de urgență din 16 decembrie, iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, explică motivele acestei decizii în noul episod al podcastului „Pe Agendă” cu Cristina Popușoi. El vorbește despre pregătirea autorităților pentru o posibilă criză energetică în regiunea transnistreană, despre „ultimul cartuș energetic” al Federației Ruse, dar și despre acuzațiile privind blocarea proiectelor opoziției în Parlament.

Ce s-a întâmplat, de fapt, la alegerile prezidențiale din România și cum procesele politice de peste Prut pot influența cursul european al R. Moldova? Discutăm, la Bruxelles, cu politologul Cristian Pîrvulescu.

De asemenea, în acest episod „Pe agendă”, comentatorul politic Anatol Țăranu ne explică, la Chișinău, ce interese urmărește, de fapt, Rusia prin presupusa interferență în alegerile din România, dar și ce poate învăța R. Moldova din precedentul alegerilor românești.

Încetarea livrărilor de gaze naturale rusești de către Gazprom către regiunea transnistreană de la 1 ianuarie 2025 ar produce „un colaps economic” și ar băga „în faliment” întreprinderile din regiune, spune în podcastul „Pe Agendă” ex-vicepremierul pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan. Deși situația privind livrările de gaze către localitățile de pe malul stâng este incertă încă și e legată de expirarea unui acord de tranzit a gazelor dintre Rusia și Ucraina, Bălan crede că „Rusia nu este gata să sacrifice Transnistria” și că cel mai probabil va alege să reducă livrările gaze în regiune, astfel încât acestea să fie suficiente doar pentru „supraviețuirea” acesteia.

S-a lămurit România pe cine a votat drept învingător în primul tur al alegerilor prezidențiale? Cum pot fi explicate victoria neașteptată a independentului Călin Georgescu și scorul infim pe care l-a obținut printre cetățenii români din R. Moldova? Cum ar putea arăta viitorul Parlament al României? Și ce fel de relație post-electorală va exista între R. Moldova și România, în contextul avansului extremei drepte în alegerile românești? Discutăm cu analistul politic și istoricul Armand Goșu în noul episod al podcastului Europei Libere „Pe agendă”.

Cum poate fi transformată criza demografică într-o oportunitate? Ce politici sociale ar trebui să existe într-o țară ca R. Moldova? Și cum poate fi potențialul uman existent valorificat astfel încât „să dezvolte țara”? Despre principalele provocări social-demografice ale momentului din Republica Moldova, discutăm „Pe Agendă” cu reprezentanta Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în R. Moldova, Karina Nersesyan.

Trei reprezentanți ai diasporei R. Moldova din UE, Canada și SUA vorbesc în acest episod „Pe Agendă” despre dreptul diasporei de a participa la alegerile naționale. Ei susțin că dreptul de a vota este fundamental, iar conexiunile lor cu R. Moldova sunt puternice, combătând astfel declarațiile unor politicieni moldoveni pro-ruși care vor o discuție despre „restricționarea” votului extern. Invitații podcastului sunt Ala Mândâcanu (Canada), președinta asociației „Comunitatea Moldovenilor din Quebec”, Dorina Baltag (Țările de Jos), cercetătoare la Institutul pentru Diplomație și Afaceri Internaționale și Dumitru Sliusarenco (SUA), avocat și specialist în politici la Meta’s Oversight Board.

La alegerile prezidențiale de duminică Maia Sandu a câștigat cel de-al doilea mandat, după o campanie cu suspans și cu acuzații că Rusia ar corupe alegerile. Deși a câștigat votul în țară, Alexandr Stoianoglo a fost devansat, cu aproape 11 la sută din sufragii, de președinta în exercițiu, datorită votului din diaspora. Despre cum va influența noul mandat prezidențial al Maiei Sandu justiția și remanierile guvernamentale așteptate, strategiile politice ale guvernării și ale taberei din opoziție, dar și despre relațiile R. Moldova cu Rusia și partenerii occidentali, în noul context, discutăm în acest episod „Pe agendă” cu analistul politic Ion Tăbârță.

R. Moldova se îndreaptă spre cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, marcat de acuzații de corupere a alegătorilor cu bani veniți din Federația Rusă. Și în Georgia opoziția pro-europeană vede urzeala Moscovei în victoria pretinsă la alegerile parlamentare de către partidul guvernării „Visul Georgian”.

Despre motivele ce pot știrbi din legitimitatea acestor scrutine, încărcătura lor geopolitică, dar și lecțiile care pot fi învățate din ultimele evoluții discutăm cu constituționalistul Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale, fost ministru al Justiției, și Luka Pertaia, jurnalist politic de la serviciul georgian al Europei Libere, în noul episod

„Pe agendă”.