Pe Agendă

Ce înseamnă pentru țări candidate ca R.Moldova noua strategie de extindere dezbătură de UE? Reguli mai stricte și drepturi amânate, spune expertul Europei Libere, Rikard Jozwiak. Pentru emisarul președinției moldovene, Nicu Popescu, nu înseamnă nimic ieșit din comun, ci doar o perioadă de tranziție.

Cum răspunde puterea unei noi suprapuneri de crize - de la tarifele mai mari la atacurile dronelor și mișcările opoziției? Încearcă să le separe și să se ocupe de fiecare în parte, spune în acest episod președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Lilian Carp, deputat PAS. Mai discutăm cu el despre scandalul cauzat de întâlnirea premierului Vasile Tofan cu controversatul miliardar rus cu pașaport moldovenesc, Igor Makarov, despre perspectiva PAS asupra apropiatelor alegeri din UTA Găgăuzia și candidatul PAS la viitoarele alegeri pentru primăria Chișinăului.

Istoricul Armand Goșu și jurnalista Irina Tăbăranu spun că recentele alegeri rusești pentru Duma de Stat au arătat că Rusia poate opera în continuare „lejer” în regiunea transnistreană – a deschis din nou acolo multe secții de votare în ciuda protestelor Chișinăului. Unde nu sunt neapărat de acord cei doi invitați ai podcastului este gradul de lejeritate: este vizibil mai mic decât înainte de invazia rusească eșuată în Ucraina, spune Irina Tăbăranu, dar Rusia își permite mai departe în Transnistria ce „nu reușește și n-ar îndrăzni să facă în alte spații”, spune Goșu.

Ministra Finanțelor Victoria Belous explică în acest episod ce taxe se vor majora odată cu noua politică fiscală așteptată în 2027 și cum vor fi folosite încasările suplimentare la buget, inclusiv pentru majorarea salariilor angajaților la stat.

Discutăm în acest episod cu profesorul de științe politice din România, Cristian Preda, despre importul de cadre din România în R. Moldova. Îl consideră un pas spre „o altfel de unire”, dar spune că ar vrea să vadă și un fenomen invers – cu moldoveni în funcții la București.

Regiunea transnistreană are o toamnă fierbinte: Chișinăul a început să-i introducă accize și TVA la importuri, măsura vine chiar înainte de un scrutin „prezidențial” la Tiraspol, care nu se știe cum o să iasă, iar Rusia vrea să deschidă și ea în stânga Nistrului un mare număr de secții de votare pentru propriile „alegeri” parlamentare, iritând Chișinăul. Analizăm toate acestea împreună cu fostul vicepremier pentru Reintegrare Gheorghe Bălan.

În acest episod „Pe Agendă”, dedicat celor 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, istoricul Octavian Țîcu susține că viitorul acesteia depinde de felul în care se va încheia războiul din Ucraina, dar orice scenariu ar trebui „să convingă Uniunea Europeană că este mai bine să integreze R. Moldova”. Despre felul în care își va sărbători R. Moldova independența – cu vizita președinților României și Ucrainei la Chișinău – Țîcu crede că acest lucru este unul firesc și din punct de vedere politic, și al vecinătății.

Cel de-al doilea președinte al R. Moldova, Petru Lucinschi, care l-a cunoscut pe Vladimir Putin, spune că nu se aștepta că acesta va invada Ucraina în februarie 2022. La peste patru ani și jumătate de atunci, Lucinschi spune că nu vede încă o soluție în război, dar crede că liderul rus va supraviețui politic. În această ediție, care este parte a unei mini-serii „Pe Agendă” dedicată celor 35 de ani de la proclamarea independenței, am mai vorbit cu Petru Lucinschi despre „politica fără rădăcini a R. Moldova”, aderarea la UE, „epoca comuniștilor” și nevoia „unui model de dezvoltare economică”.

În numai trei săptămâni de mandat, premierul Vasile Tofan și-a rescris „legenda” din tehnocrat în politician, PAS are un candidat la prezidențialele din 2028, dar nu pe Tofan, iar R. Moldova are nevoie și de un plan C, nu doar de A și B – așa putem rezuma noul episod din Pe Agendă, cu Ion Sturza.

Fosta deputată Vitalia Pavlicenco, o nouă invitată a mini-seriei „Pe Agendă” înainte de Ziua Independenței, spune că ea crede mai mult în „planul B” pentru garantarea securității și bunăstării Republicii Moldova – anume unirea cu România, decât în „planul A” – aderarea la UE. O veterană a politicii moldovene și unionistă convinsă, Pavlicenco crede că politicienii de pe ambele maluri ale Prutului ar trebui „să convingă” și UE că unirea estre calea de urmat.