După mai bine de trei decenii, pesta porcină africană reapare în Spania, principalul producător de carne de porc din Uniunea Europeană și al treilea din lume, după China și Statele Unite.

Până la sfârșitul săptămânii trecute, mai multe cazuri au fost detectate în rândul mistreților în Catalonia, regiunea care acoperă peste 20% din efectivele de porcine ale Spaniei, de aproximativ 35 de milioane de capete, potrivit Efe Agro.

Reapariția virusului în țară îngrijorează industria cărnii de porc, care generează, anual, aproape 9 miliarde de euro din exporturi. Producătorii spanioli aprovizionează peste o sută de piețe din Uniunea Europeană și din lume, cele mai importante fiind China, Franța și Italia. China a confirmat oficial că acceptă regionalizarea situației pestei porcine africane, interzicând doar intrarea în țară a produselor din carne de porc din zona afectată, iar autoritățile spaniole încearcă să convingă și alte state să accepte acest tratament.

Deși este încă mult prea devreme pentru o evaluare a pierderilor, o asociație reprezentativă din industria spaniolă a cărnii estimează că, deocamdată, impactul economic depășește un miliard de euro din cauza interdicției la export. Numai închiderea piețelor japoneză și mexicană înseamnă o pierdere de aproape 900 de milioane de euro.

Potrivit Reuters, autoritățile catalane investighează acum originea răspândirii virusului, inclusiv posibilitatea ca acesta să fi provenit din centre de cercetare.

Pesta porcină africană este prezentă în mai multe state membre, printre care și România, în zone pentru care sunt instituite diferite grade de restricții, de la I la III, în funcție de nivelul riscului de răspândire a virusului. Conform celor mai recente înregistrări, disponibile în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 25 noiembrie, toate județele României sunt listate în zona de restricții III, făcând obiectul unor măsuri speciale de control.

Directiva privind practicile comerciale neloiale începe să dea rezultate, însă sunt necesare îmbunătățiri

Comisia Europeană a publicat raportul primei evaluări a Directivei privind practicile comerciale neloiale din lanțul agroalimentar. Documentul arată că, deși se află în primii ani de aplicare, Directiva începe să îmbunătățească echilibrul dintre producătorii agricoli și marii cumpărători, însă fermierii continuă să raporteze puține abuzuri, din cauza temerii de represalii, iar autoritățile folosesc insuficient anchetele proactive. Raportul constată că semnalele anonime s-au dovedit o resursă valoroasă pentru declanșarea controalelor, ajutând autoritățile naționale de aplicare a legii în cadrul investigațiilor, și recomandă o implicare mai mare a organizațiilor de producători în sprijinirea furnizorilor individuali și în depunerea plângerilor în numele acestora.

Între 2021 și 2024 au fost deschise peste 4.500 de investigații; dintre acestea, o treime au identificat încălcări ale legislației care au generat 754 de sancțiuni în valoare de 42 de milioane de euro.

Concluziile evaluării vor sta la baza revizuirii legislației în domeniu, cu scopul de a întări protecția fermierilor, inclusiv împotriva vânzărilor sub costul de producție, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

UE deschide drumul plantelor obținute prin tehnici genomice

Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord privind normele pentru introducerea pe piața unică a plantelor obținute prin utilizarea noilor tehnici genomice (NTG). Măsurile convenite vor permite fermierilor accesul la soiuri de plante îmbunătățite, rezistente la schimbările climatice și la dăunători, care oferă randamente mai mari și necesită mai puține îngrășăminte și pesticide, informează comunicatul Consiliului.

Acordul introduce două categorii de plante: cele care îndeplinesc criteriile de echivalență cu plantele convenționale, și pentru care normele sunt simplificate, și cele care prezintă modificări genomice mai complexe, pentru care se mențin cerințele legislației privind organismele modificate genetic, inclusiv etichetarea obligatorie a produselor.

Urmează votul formal al Parlamentului European și al Consiliului în a doua lectură și publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Normele se vor aplica doi ani mai târziu.

Acord provizoriu în UE: simplificarea etichetării și sprijin pentru cramele europene

Săptămâna trecută, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la o înțelegere pentru a sprijini sectorul vitivinicol al Uniunii Europene. Măsurile agreate acoperă întregul lanț valoric, urmărind să echilibreze cererea și oferta, să consolideze adaptarea la schimbările climatice, să simplifice și să armonizeze practicile de etichetare, să încurajeze inovarea, să acorde o mai mare flexibilitate plantărilor și să stimuleze economiile rurale prin enoturism.

Statele membre pot lua măsuri de sprijin precum defrișarea viței-de-vie excedentare, pentru a preveni surplusul de producție și pentru a menține stabilitatea pieței. De asemenea, pot majora finanțarea europeană pentru investiții legate de schimbările climatice.

Producătorii de vin pot primi sprijin specific pentru a dezvolta inițiative de enoturism, stimulând creșterea economică în regiunile rurale.

Normele de etichetare vor deveni mai simple, reducând costurile administrative și facilitând comerțul transfrontalier. Consumatorii vor obține un acces mai clar la informații, inclusiv prin etichete și pictograme digitale.

Vinurile destinate exportului vor fi scutite de obligația de a enumera ingredientele și de a furniza o declarație nutrițională, reducându-se sarcina administrativă inutilă.

Sectorul vitivinicol al Uniunii Europene reprezintă 60% din producția vitivinicolă mondială și este al treilea sector agroalimentar din Uniune ca mărime, în ceea ce privește exporturile. 88% din plantațiile viticole europene sunt dedicate indicațiilor geografice. Însă schimbarea tiparelor de consum și presiunile climatice au creat incertitudine pe piață. Pentru a aborda provocările sectorului și pentru a propune soluții, a fost înființat Grupul la nivel înalt pentru politica în sectorul vitivinicol, care a reunit reprezentanți ai ministerelor agriculturii din statele membre și ai organizațiilor părților interesate. Pe baza recomandărilor formulate de acesta, Comisia Europeană a publicat, la 28 martie 2025, propunerea sa de modificare a legislației în domeniu.

Acum, acordul provizoriu asupra politicilor de sprijin al sectorului, la care au ajuns Consiliul și Parlamentul European, urmează să fie aprobat de cele două instituții legislative, înainte de a fi adoptat în mod formal și a intra în vigoare, informează un comunicat al Consiliului Uniunii Europene. 

Aşteptările mele pentru primul an vor fi mai degrabă temperate. Cea mai mare provocare va fi întocmirea bugetului. Este declaratia noului primar al Bucurestiului, Ciprian Ciucu. Sper să aduc câteva îmbunătăţiri vizibile, cel puţin în zona centrală, dar proiectele semnificative vor dura, adauga proaspatul edil general.  O analiza a scrutinului de ieri vine imediat de la politologul Cristian Pirvulescu. 

Acelaşi tip de masina a fost cumparat, în judeţe diferite, la valori între 99.000 şi 263.000 de euro. O investigatie a celor de la Reporter de Iasi a aratat ca fiecare microbuz de la Iasi de exemplu a fost cu 54.000 euro mai scump decât la Braşov.

Liderul de la Kiev se întâlnește cu premierul britanic Keir Starmer, preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Friedrich Merz, într-un moment în care liderul de la Casa Albă îl acuză că „nu a citit” propunerea sa de soluţionare a conflictului, care face obiectul unor negocieri separate cu Moscova şi Kiev.

Fostul dictator trăiește la Moscova sub stricta supraveghere rusă, cu interdicție de a apărea în public, mișcări limitate și fără activitate politică de când a fugit din Damasc.

Societatea civilă așteaptă rezultate palpabile de la noul primar al Capitalei, Ciprian Ciucu. Acesta nu va putea livra însă prea multe în doi ani și jumătate, până la alegerile din 2028, spune la emisiunea Planeta Verde directoarea executivă a Fundației Comunitare București, Alina Kasprovschi. Ea speră însă ca liberalul să facă măcar primii pași concreți, inclusiv în direcția colaborării cu ONG-urile.

Alina Kasprovschi precizează că așteptările de la Ciprian Ciucu sunt mari: ”Așteptările de la noul primar se regăsesc în ceea ce noi împreună cu comunitatea Platformei de Mediu pentru București am lucrat și am pus într-un document numit Pactul de Mediu pentru București. Dacă e să ne uităm la zona de natură urbană, ne interesează creșterea spațiului verde și aici ne uităm și la suprafețe, unde suntem sub media europeană, sub minimum recomandat de OMS, dar mai ales a calității lor”.

Directoarea executivă a Fundației Comunitare București se referă și la calitatea aerului în Capitală: ”Ne uităm la calitatea aerului, care vine din spațiul verde, dar vine și din tot ce înseamnă poluare, câte mașini avem, faptul că avem mai multe mașini în București decât avem oameni, faptul că multe din mașinile din București sunt mai vechi de zece ani, asta înseamnă un nivel de poluare destul de ridicat, faptul că nu avem zone de emisii reduse, așa cum au alte capitale, faptul că nu modificăm în nici un fel modul în care se circulă în București”.

Alina Kasprovschi nu se așteaptă ca primarul ales al Capitalei, Ciprian Ciucu, să poată livra prea multe lucruri până în 2028: ”Nu cred că va putea să livreze în doi ani și jumătate foarte mult, suntem realiști și cred că e important să fim realiști, pentru că de-a lungul timpului, am fost foarte entuziasmați noi, românii, în general, de anumite alegeri și am crezut că gata, viața noastră se va schimba în șase luni, ceea ce știm acum că nu este posibil, hai să fim maturi și să ne dăm seama că în doi ani și jumătate ce poate să facă un primar este să înceapă să organizeze lucrurile, să înceapă să câștige finanțări, să aibă o echipă cu care să poată lucra, ăsta e unul din lucrurile care și pe noi ne interesează, să avem cu cine să lucrăm în Primăria Capitalei, e o problemă atunci când vorbim de experți”.

Jurnal de știri

Republica Moldova a reușit să evite cu ajutorul României un blackout în acest weekend, după ce Rusia a bombardat sistemul energetic ucrainean în regiunea Odesa. Un nod regional a fost scos din funcțiune, ceea ce a afectat și sistemul energetic din Republica Moldova. Chișinăul a cerut României ajutor de avarie. Autoritățile cer populației să consume responsabil, în special în orele de vârf, pentru a nu suprasolicita rețelele, care sunt încărcate aproape de limita maximă. Riscul nu este încă depășit, reparațiile sistemului energetic în Ucraina vor dura câteva săptămâni. Detalii, de la jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari, în „Cronica lui Vitalie”.

- Invitatul Moldova Zoom este vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, cu care am discutat despre perspectivele de aderare a Republicii Moldova la UE, dar și despre nevoia de a se integra în structurile de apărare europene.

- Chișinăul a notificat Federația Rusă cu privire la închiderea centrului de cultură rus din Republica Moldova. O instituție despre care autoritățile, dar și experți din societatea civilă, spun că ar fi de fapt un promotor dezinformării, al ideilor expansioniste rusești și al așa-numitei „lumi ruse”.

- Forumul de Integrare Europeană, un eveniment anual care are loc la Chișinău, a subliniat unicitatea momentului în care se află Republicii Moldova, dar și responsabilitatea întregii societăți pentru succesul aderării la UE. Discuțiile au scos în prim-plan o vulnerabilitate-cheie: fără consens intern și fără coeziune socială, ritmul riscă să nu poată fi susținut. O corespondență de la Liliana Barbăroșie.

- Ucraina a înghețat o parte din activele cofondatorului concernului „Sheriff”, Victor Gușan, care controlează de facto regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

- Comitetul Parlamentar de Asociere R. Moldova – UE cere deschiderea negocierilor de aderare pe trei clustere, până la sfârșitul anului.

Republica Moldova a reușit să evite cu ajutorul României un blackout în acest weekend, după ce Rusia a bombardat sistemul energetic ucrainean în regiunea Odesa. Un grup energetic regional important a fost scos din funcțiune, iar în aceste condiții întreprinderea de stat Moldelectrica a solicitat ajutor de avarie din România și a cerut populației să folosească rațional energia electrică în special în orele de vârf.

În această dimineață Moldelectrica a anunțat că Sistemul Electroenergetic Național (SEN) funcționează în parametrii stabili. „Aprovizionarea Republicii Moldova cu energie electrică se realizează în conformitate cu prognozele furnizorilor și cu planificarea operativă a operatorului de sistem, volumul necesar pentru acoperirea consumului intern fiind asigurat integral”, anunță un comunicat al operatorului național. Acesta insistă totuși asupra îndemnului adresat populației de a menține un comportament responsabil și de a optimiza consumul, în special în orele de vârf.

Riscul nu este încă depășit, având în vedere că reparațiile la rețeaua electrică a Ucrainei după atacul rusesc vor dura câteva săptămâni, potrivit operatorului rețelei de stat, Ukrenergo. Agerpres îl citează pe Vitalii Zaicenko, șeful Ukrenergo, a declarat că situația este gravă, iar procesul de reparații va dura săptămâni în loc de zile. În Ucraina întreruperile de curent au fost prelungite la 12-16 ore pe zi, ceea ce afectează de multe ori și alimentarea gospodăriile cu apă.

***

Comitetul Parlamentar de Asociere R. Moldova – UE cere deschiderea negocierilor de aderare pe trei clustere, până la sfârșitul anului, într-o declarație comună adoptată la Chișinău.  

Președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, Siegfried Mureșan, a precizat că poziția comună a Comitetului vizează demararea discuțiilor pe trei dintre cele șase clustere: valori fundamentale, piața internă și relații externe, considerate cele mai avansate în pregătire. „Republica Moldova este pregătită și merită acest lucru”, a punctat europarlamentarul român. Decizia finală este așteptată la ședința Consiliului European din 18 și 19 decembrie.

Președintele Comisiei pentru integrare europeană din parlamentul moldovean, Marcel Spatari, a declarat că atât Comisia Europeană, cât și Parlamentul European confirmă pregătirea Chișinăului pentru avansarea pe primele trei clustere.

***

Ucraina a înghețat o parte din activele cofondatorului concernului „Sheriff”, care controlează de facto regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Victor Gușan, șeful Sheriff, este suspectat de legături cu industria militară rusă. Procurorii ucraineni au stabilit că firme afiliate lui Gușan ar fi furnizat bunuri și servicii, inclusiv piese pentru echipamente militare, pentru complexul militar-industrial al Federației Ruse, scrie portalul Zona de Securitate.

***

Companiile românești interesate să investească în sectorul industrial din Republica Moldova pot beneficia de una dintre cele mai avantajoase scheme de ajutor regional din regiune — cu finanțări ce pot ajunge până la 75% din valoarea proiectului. Programul, aliniat regulilor Uniunii Europene, are ca scop accelerarea industrializării țării și atragerea investițiilor strategice din statele vecine, transmite Moldpres.

Valoarea minimă a investiției eligibile trebuie să fie de 10 milioane lei moldovenești, aproximativ 500 mii euro, iar domeniile prioritare sunt electronica, producția chimică și farmaceutică, componente auto, textile și îmbrăcăminte, materiale de construcție, procesarea alimentelor și industria agroalimentară. Pentru segmentul materialelor de construcții, Moldova pune accent pe produse cu cerere în creștere în UE și în Ucraina: sisteme de izolație termică, adezivi, ciment, cărămizi și alte materiale conexe.

Schema se adresează companiilor cu activitate orientată spre export, cu potențial de integrare în lanțurile regionale de aprovizionare.

Cu o schemă de sprijin competitivă și o poziționare geografică strategică, Republica Moldova încearcă să devină un hub atractiv pentru investitorii din România și din întreaga regiune.

***

Președinta Maia Sandu și prim-ministrul Alexandru Munteanu cheamă cetățenii să se alăture campaniei naționale „Cumpăr BUN de-acasă”, lansată de Ministerul Agriculturii, o inițiativă menită să încurajeze consumul de produse autohtone și să sprijine economia națională.

„Atunci când alegem produsele locale, sprijinim familiile din satele și orașele Moldovei, locurile de muncă de acasă și creșterea economiei noastre. Să punem în coș cât mai multe produse autohtone – acum, în pragul sărbătorilor, dar și în fiecare zi. În spatele fiecărui borcan de miere, al fiecărei sticle de vin sau al dulciurilor stau munca, grija și pasiunea oamenilor noștri”, a scris Maia Sandu pe contul său de Facebook.

Invitata emisiunii este doamna Lavinia Betea, doctor în psihologie socială, jurnalist, cercetător în domeniul istoriei recente a României, autoarea volumului ”Povești din Cartierul Primăverii”, Editura Corint, lansat la sfârșitul săptămânii trecute.

Expoziția „Vrea cineva să fie eu?” reunește un număr important de lucrări dintre cele mai diverse (pictură, sculptură, basoreliefuri, instalații și o murală amplă pe fațada Muzeului MARe din București) ale artistului Dumitru Gorzo.

L-am invitat în studioul Art Cultura pe artist, împreună cu curatorul Dan Popescu.

Expoziția de la MARe este deschisă până la 18 ianuarie 2026.

USR trebuie să se trezească la realitate, a făcut foarte multe greșeli în ultimele luni, declară într-un interviu la RFI deputatul Claudiu Năsui. Candidatul USR, Cătălin Drulă, a pierdut alegerile pentru Primăria Capitalei și s-a clasat de-abia pe locul al patrulea, într-un oraș considerat bastion USR.

Claudiu Năsui, despre rezultatul alegerilor pentru Primăria Capitalei: ”Sunt niște lucruri care au fost făcute și un USR care s-a schimbat destul de mult sub domnul Fritz și care poate nu era bine s-o facă. Cred că prăbușirea aceasta a USR-ului se datorează abandonului unor valori care au făcut USR-ul să fie puternic, să aibă succes în trecut, să fie efectiv meritocrație, nu doar să fie un slogan, să fie CV-uri pe bune, să fie școala pe bune făcută o valoare, să fie promovarea pe criterii de competență o valoare, oameni adecvați în funcții publice, lucrul acesta cumva este pierdut în momentul de față”.

În opinia sa, ”vedem un abandon al părții acesteia de meritocrație, de CV-uri pe bune, până la urmă (...). Mă refer la faptul că au fost promovate persoane pe criteriul de loialitate, pe cumetrii și nu pe criteriul de meritocrație”.

”Trebuie să ne trezim puțin la realitate”, mai spune Claudiu Năsui.

Guvernul a propus recent ca tăierile ilegale de arbori din parcurile sau spaţiile verzi ale oraşelor să devină infracțiuni pedep­sibile cu închisoare de la șase luni până la 3 ani. 

Dacă observi o tăiere sau degradare a unor arbori într-o zonă urbană şi suspectezi că e ilegală, fotografiază, filmează, notează datele, orele și locurile ca să ai dovezile la un loc. Raportează totul la poliţia locală, la direcția de mediu al primăriei sau la Garda de mediu. Poți trimite și sesizări sau mailuri cu dovezile aferente.

Chiar dacă birocrația instituțională poate părea o frână și poate dura mult primirea oricărui răspuns, cu cât punem mai mulți presiune din diferite locuri, spre mai multe instituții, cu atât vor fi mai greu de ignorat problemele cetățenești.