Ilie Ilaşcu, fost senator român, deținut politic în regiunea transnistreană și una dintre figurile centrale ale mișcării de eliberare națională din Republica Moldova de la începutul anilor 1990, a murit luni, la vârsta de 73 de ani, potrivit familiei. Trupul său va fi depus la capela Bisericii „Sfânta Sofia” din București între 18 și 20 noiembrie, după care va fi înmormântat în capitala României, orașul în care a locuit mulți ani. Moartea lui Ilie Ilaşcu marchează dispariţia unuia dintre cele mai simbolice nume ale rezistenţei românești în Transnistria — omul care a stat nouă ani în detenția de la Tiraspol, care a fost condamnat la moarte. Un portret semnat de Liliana Barbaroșie.

- România și Republica Moldova se despart de Ilie Ilașcu, fost parlamentar la Chișinău, dar și la București. Jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari ne povestește despre lupta lui Ilie Ilașcu în ”Cronica lui Vitalie”.

- Prim-ministrul R.Moldova, Alexandru Munteanu, se află la Bruxelles, într-o vizită de lucru, iar marți are o agendă plină - întrevederi cu oficiali de rang înalt, dar și discursuri la evenimente organizate în capitala Belgiei. „Mesajul nostru peste tot va fi unul ferm. Moldova a demonstrat prin acțiuni concrete că este capabilă și pregătită să îndeplinească toate angajamentele necesare pentru a deveni stat european și contribuitor la economia și securitatea europeană”, a declarat Alexandru Munteanu, înainte de a pleca la Bruxelles. Valeria Vițu are detalii.

- Invitatul emisiunii este Rareș Petru Achiriloaie, președintele Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în domeniul drogurilor și al adițiilor, cu care discutăm despre cum poate ajuta România la combaterea consumului de droguri în Republica Moldova.

- Lotul de elevi al Republicii Moldova ia de cinci ani medalia de aur la olimpiada internațională de robotică. În acest an, competiția a avut loc în Panama, iar la concurs au participat peste 100 de țări. Robotica a ajuns în Republica Moldova acum mai bine de 10 ani și a devenit un domeniu de joc, pasiune și performanță pentru mii de elevi. În acest an, provocarea concursului a ținut de mediu, iar tinerii ingineri din Republica Moldova au prezentat juriului un păianjen robotizat care poate planta, în mod autonom, copaci în zone greu accesibile. Un reportaj realizat de Ecaterina Tanasiiciuc.

- Deschiderea negocierilor pe capitole pentru aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană figurează pe agenda Consiliului European din 18 decembrie.

- Republica Moldova finalizează în două săptămâni ceea ce Chișinăul numește Linia Independenței – linia electrică Vulcănești-Chișinău care va permite importuri directe din România, eliminând șantajul energetic al Rusiei și Transnistriei.

- Poliția moldoveană de frontieră anunță destructurarea unor laboratoare de amfetamină în Republica Moldova și în patru state ale Uniunii Europene.

Deschiderea negocierilor pe capitole pentru aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană figurează pe agenda Consiliului European din 18 decembrie. Reuniunea va reprezenta ultima ocazie din acest an ca liderii UE să cadă de acord în privința deschiderii primelor clustere de negocieri cu Chișinăul și Kievul, transmite postul public de televiziune Moldova 1.

***

Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, este astăzi la Bruxelles în a doua sa vizită oficială după cea de la București de săptămâna trecută. Acesta are cu președinta Comisiei, Ursula von Der Leyen, și șeful Consiliului European, Antonio Costa. Totodată, prim-ministrul și membri ai Guvernului vor participa la primul forum organizat de comisara pentru Extindere Marta Kos pe tema extinderii Uniunii. Premierul Alexandru Munteanu va participa și la Summitul European de Afaceri. Este așteptată la Bruxelles și viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov. În cadrul unei platforme de discuții organizate de Centrul de Politici Europene, în colaborare cu Clubul „Moldova-Uniunea Europeană”, ea va discuta împreună cu Gert Jan Koopman, directorul general al Direcției pentru Extindere, precum și europarlamentarul Siegfried Mureșan, despre progresele și provocările cu care se confruntă Republica Moldova pe calea integrării europene.

***

Republica Moldova finalizează în două săptămâni ceea ce Chișinăul numește Linia Independenței – linia electrică de tensiune înaltă Vulcănești-Chișinău, care va permite livrarea curentului importat din România direct la Chișinău, ocolind traseul actual prin stația Cuciurgan din regiunea transnistreană. Traseul actual permitea în orice moment regiunii pro-ruse să oprească curentul pentru sudul Republicii Moldova. Guvernul a făcut o prioritate din construcția acestei linii pentru a se proteja de șantajul energetici al Rusiei și a Transnistriei. Ministerul Energiei de la Chișinău a anunțat că a fost asamblat și montat ultimul pilon și instalate conductoarele. În următoarele două săptămâni, urmează să fie încheiate și lucrările de modernizare a Stației Electrice Chișinău și a Stației Electrice Vulcănești. Ultima etapă sunt testările, care ar putea dura încă patru săptămâni. Pentru a-și asigura securitatea energetică, Republica Moldova mai construiește două interconexiuni cu România în centrul și nordul țării, care vor fi gata până în 2028.

***

Poliția moldoveană de frontieră anunță destructurarea unor laboratoare de amfetamină în Republica Moldova și în patru state ale Uniunii Europene. În urma unor acțiuni coordonate au fost ridicate droguri în valoare de peste 2 milioane de euro și reținute 16 persoane. Rețeaua transnațională avea patru laboratoare clandestine active – două în Republica Moldova și câte unul în Polonia și Ungaria. Rețeaua a fost destructurată prin cooperarea autorităților din Republica Moldova, România, Cehia și Ungaria, cu suportul Bulgariei.

„Caracterul complex al acțiunilor a arătat că este nevoie de o cooperare națională și internațională”, a declarat Ruslan Gălușcă, șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, citat de IPN.

”Toată lumea este de acord că nu umblăm la cuantum, deci 70% din valoarea salariului”, declară într-un interviu la RFI președintele UDMR, Kelemen Hunor, care se referă la pensiile magistraților. El vorbește pe de altă parte despre reforma administrației publice locale și centrale și despre alegerile din București.

Kelemen Hunor, despre pensiile magistraților: ”În coaliție, am discutat variantele, după întâlnirea de săptămâna trecută cu magistrații la Cotroceni, care sunt variantele și toată lumea este de acord să vedem dacă mai e nevoie de o consultare, azi, mâine, toată lumea este de acord că în această săptămână noi trebuie să trimitem proiectul la CSM pentru avizare și pe fond, toată lumea este de acord că nu umblăm la cuantum, deci 70% din valoarea venitului, salariului, cum ar veni, vorbim de cuantumul pensiei”.

Despre pensiile militare: ”În societate, așteptarea este pentru o guvernare mai dreaptă. Și trebuie să urmeze și alții. Aici, magistrații au avut dreptate, pentru că ne-au reproșat că am început cu ei. Urmează zona militară. Și acolo există vârsta de pensionare mult mai redusă și pensiile de serviciu mult mai mari (...). Și acest Guvern are obligația de a merge mai departe cu aceste reforme”.

Despre alegerile pentru Primăria Capitalei: ”Problema este ce se va întâmpla cu coaliția după alegeri, că dacă ne luăm așa, foarte pe scurt, din trei poate câștiga unul, ceilalți vor fi perdanți. S-ar putea să câștige altcineva, e o altă problemă (...). Doar unul poate câștiga și vor fi niște urmări, niște tensiuni, sper că nu vor strica munca în coaliție”.

Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României în legătură cu legea care modifică regimul ariilor naturale protejate, argumentând că actul normativ încalcă dreptul la un mediu sănătos şi Directivele UE — în special pentru că elimină evaluarea de mediu şi permite reducerea nivelului de protecție în favoarea proiectelor energetice.

Câteva dintre ariile naturale din România în care puteți testa beneficiile conservării sunt Parcul Național Piatra Craiului, cu trasee spectaculoase prin crestele calcaroase sau jos, prin chei și Parcul Național Retezat, faimos pentru lacurile glaciare și biodiversitate. 

Nu uităm nici de Cheile Nerei, cu peisaje carstice impresionante, de Parcul Natural Apuseni, ideal pentru drumeții prin peșteri și păduri, sau Delta Dunării – un paradis al păsărilor și al plimbărilor cu barca pe canale

Jurnal de știri

Partidul de guvernământ din Georgia, „Visul Georgian”, își continuă politicile represive împotriva presei independente și creează obstacole suplimentare pentru jurnaliștii care doresc să informeze despre ședințele de judecată, relatează Europa Liberă în limba georgiană.

Coaliția pentru Apărarea Libertății Presei (o coaliție de 16 organizații non-guvernamentale care lucrează pentru libertatea presei în Georgia) se proclamă împotriva instalării în instanțele de judecată a unor dulapuri pentru depozitarea dispozitivelor mobile, care ar putea fi folosite pentru a impune noi restricții jurnaliștilor. 

„Sistemul judiciar, care ar trebui să fie garantul justiției, a devenit, sub influența „Visului Georgian”, un simbol al nedreptății – un loc în care legea nu mai protejează, ci persecută. Jurnaliștii și activiștii devin adesea ținta presiunilor, urmăririlor penale și violențelor comise de instanțe”, se arată în declarație.

În conformitate cu legea adoptată prin proceduri accelerate de partidul de guvernământ și cu rezoluția ulterioară adoptată de Consiliul Superior al Magistraturii, funcționarii instanțelor sunt acum autorizați să confiște orice dispozitiv capabil să facă fotografii, videoclipuri sau să înregistreze sunetul în timpul ședințelor de judecată.

Acest lucru duce la restricții privind acoperirea procedurilor judiciare: o încălcare flagrantă a drepturilor jurnaliștilor, precum și a dreptului publicului de a fi informat despre modul în care se administrează justiția.

Departamentul Instanțelor de Jurisdicție Generală a achiziționat și instalat deja dulapuri speciale cu sute de compartimente individuale pentru depozitarea obiectelor de dimensiunea unui telefon mobil. 

În ultimele luni, Parlamentul a adoptat mai multe legi care au restricționat semnificativ libertatea de exprimare în Georgia.

Ministrul ucrainean al Apărării, Denys Shmyhal, a declarat pe Telegram că țara sa a lansat producția în masă a dronelor interceptoare Octopus, despre care se așteaptă să ajute în lupta împotriva „Shahed-urilor”, relatează Deutsche Welle Ucraina.

El a declarat că tehnologia a fost transferată primilor trei producători, iar alți 11 pregătesc linii de producție. Shmyhal a subliniat că Octopus este o tehnologie ucraineană pentru interceptare „Shahed”, dezvoltată de Forțele Armate și dovedită în condiții de luptă. Drona funcționează noaptea, în condiții de bruiaj și la altitudini joase. „Lansăm producția în masă de interceptoare, astfel încât acestea să poată proteja spațiul aerian ucrainean cât mai repede posibil”, a declarat ministrul.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, indicase anterior că aceste drone vor fi fabricate de Marea Britanie și apoi testate în Ucraina. 

Regatul Unit și Ucraina vor deține în comun drepturile de proprietate intelectuală asupra acestei tehnologii în baza unui acord fără precedent, care va permite desfășurarea dronelor Octopus și în țările NATO.

Potrivit autorităților britanice, dronele Octopus sunt destinate să devină parte a „zidului european de drone” conceput pentru a contracara dronele rusești. De asemenea, acestea ar putea fi integrate în cele din urmă într-un sistem de apărare antirachetă care vizează protejarea instalațiilor militare și a infrastructurii critice din Regatul Unit. 

România dispută astăzi la Ploiești ultimul meci din grupa de calificare la Mondiale în fața selecționatei din San Marino. Partida nu are nicio miză. Ca și alți suporteri, Tudor Furdui se întreabă dacă Naționala va fi condusă de Mircea Lucescu la barajul din luna martie...

„România e vulnerabilă!”, avertizează un analist după atacul rusesc în urma căruia două localități din Tulcea au fost evacuate (Adevărul) - SURSE Coaliția de guvernare a căzut de acord pe pachetul trei de măsuri și pensiile speciale  (G4Media) - Analiză: Ce trebuie să facă România să se salveze (DW) - Dan și Bolojan către români: ai noștri sunt buni, chiar dacă sunt urmăriți penal și dacă îi punem în Consilii de Administrație (HotNews)

Autoritățile încearcă să salveze viețile a zeci de locuitori din Delta Dunării, amenințați de posibila explozie a unui vas plin cu gaz lichefiat, atins de dronele Rusiei, dar se lovesc de suspiciunea cetățenilor cărora de trei ani - de la președinte și până la prefecți - li s-a spus că nimic rău nu li se poate întâmpla pentru că suntem în NATO și în Uniunea Europeană.

Rămâne un mister încă de ce liderii politici au proiectat o imagine paralelă cu realitate, pierzând timp prețios în ce privește pregătirea militară, schimbarea legislației și întărirea forțelor de apărare, în condițiile în care Kremlinul nu a fost nici atunci și nu e nici acum deranjat de granițele României, scrie jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă.

Criza din Delta Dunării e și un test pentru populație și autorități în ce privește reacția la un pericol iminent, dar și o oportunitate de a crea o legătură între oameni și lideri, o refacere a încrederii, care a fost prima victimă din România a războiului care se desfășoară la graniță.

Situația critică din județul Tulcea, unde două localități au fost evacuate după ce o navă turcească cu 4.000 de tone de GPL a luat foc în urma unui atac rusesc cu dronă, scoate la iveală vulnerabilități serioase în capacitatea României de a preveni astfel de incidente și de a-și proteja cetățenii, avertizează în ziarul Adevărul analistul Cătălin Done. În acest moment, România are nevoie să își consolideze întreaga infrastructură politică, diplomatică și militată a cooperării regionale, mai spune Done.

„Autoritățile române trebuie să identifice elementele fundamentale ale infrastructurii critice ale statului: frontierele și infrastructurile sensibile, cum sunt navigația fluvială și terminalele cu materiale periculoase; capabilități defensive care, în cazul atacurilor cu drone de mici dimensiuni, rămân insuficiente; coordonarea civil-militară, care funcționează mai mult reactiv decât preventiv; și cooperarea regională, esențială într-o zonă transfrontalieră cu multiple vulnerabilități”, detaliază el.

Incidentul arată și necesitatea unei cooperări regionale intense: frontiera Dunării și zonele industriale și logistice riverane nu pot fi protejate eficient de un singur stat. Parteneriatele cu Ucraina, Moldova și Bulgaria, alături de integrarea în rețele NATO, permit schimb de informații, exerciții comune și un răspuns coordonat, reducând vulnerabilitatea la atacuri hibride și accidente cu impact transfrontalier, mai spune specialistul. 

Președintele Nicușor Dan va avea o discuție cu magistrații marți, despre reducerea pensiilor și prelungirea vârstei de pensionare, conform surselor G4Media. De asemenea, coaliția de guvernare întrunită luni a căzut de acord pe pensiile speciale și pe pachetul trei de măsuri pentru redresarea economică, iar reprezentanții partidelor au convenit că vor comunica deciziile marți, conform surselor G4Media. 

Astăzi ar fi ultima negociere între Nicușor Dan, procurori și judecători, într-un dialog la care nu vor participa și liderii coaliției de guvernare. În lipsa unui acord ar urma ca reforma în Justiție să rămână la prima sa formă, cu 10 ani de tranziție și un cuantum de 70% din salariul net. Negocierile cu magistrații au loc în plin scandal în Justiție cauzat de discuțiile privind scăderea pensiilor, creșterea vârstei de pensionare a magistraților, dar și a reacțiilor controversate ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) condusă de Lia Savonea care a răspuns tensiunilor din societate cerând și mai mulți bani pentru magistrați. Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a alimentat tensiunile în societate după ce i-a făcut plângere penală vicepremierului Oana Gheorghiu, într-o acțiune fără precedent, pentru declarații făcute într-o emisiune de la Digi24 despre pensiile magistraților și copiii care trăiesc în sărăcie. Alți judecători au comparat situația magistraților cu Holocaustului evreilor sau au vorbit de ”execuții publice”. Un protest împotriva șefei Curții Supreme a avut loc vineri seară, în fața ÎCCJ. Vezi detalii aici.În ultima perioadă, societatea a asistat la un val de eliberări ale marilor infractori,în timp ce Înalta Curte a cerut, joi, și mai mulți bani pentru magistrați, printr-un acord asumat de Lia Savonea și nu de Adunarea Generală a ÎCCJ.

Un raport dat publicității de Fondul Monetar Internațional (FMI) scoate în evidență fragilitatea economică a țării, creșterea lentă care urmează în următorii doi ani, dar și importanța „consolidării fiscale pe care a planificat-o guvernul” pentru perioada 2025-2026.

Documentul nu ezită să amintească și cauzele care au dus la „deteriorarea considerabilă a finanțelor publice din anul 2024”: cheltuielile cu majorarea pensiilor până la 40% și a salariilor din mediul public cu 24%. Aceste excese au fost definite de FMI drept „o reformă costisitoare”.

Una din sugestiile făcute de FMI pentru revenirea țării din criză ține de creșterea forței de muncă. Dacă România ar ajunge la media europeană, PIB ar putea crește cu 6,5%.

După cum rezultă din raportul FMI, dacă România continuă să taie costurile, dar în paralel gândește și strategii sociale, inclusiv de creștere a locurilor de muncă, atunci are șanse de refacere.

Dacă, în schimb, lucrurile stagnează, crește șansa radicalilor populiști la următoarele alegeri, notează Sabina Fati, corespondentă DW. 

Numirea lui Vlad Voiculescu la Cotroceni și cea a Ioanei Dogioiu la Radio România sunt semne ale „dublei măsuri”, pe care oamenii le văd, consideră jurnalistul Cătălin Tolontan. 

Discuția nu e dacă Vlad Voiculescu va fi sau nu trimis în judecată. Sigur că nu e normal ca o cercetare penală să dureze atât, în cazul lui Voiculescu din decembrie 2023. Dar locul unde se urgentează și se clarifică cercetările penale nu este Palatul Cotroceni.

O altă mișcare suprinzătoare a fost propunerea purtătoarei de cuvânt a Guvernului pentru poziția de membru în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune (SRR). 

Și aici argumentul a fost perplexant: Ioana Dogioiu a explicat că e posibil ca ea să ocupe ambele funcții pentru că nu este vorba despre un Consiliu de Administrație al unei societăți comerciale, Radio România fiind un serviciu public. 

Că Nicușor Dan și Ilie Bolojan au, ca oricare dintre noi, momente în care le alunecă piciorul de pe frână, e omenește.

Dar nici la Palatul Cotroceni și nici la Palatul Victoria nu se găsește, totuși, nimeni care să aibă curajul să le spună că nu e în regulă?

Vlad Voiculescu și Ioana Dogioiu nu servesc persoanele Nicușor Dan sau Ilie Bolojan. Ei servesc instituția ocupată temporar de o persoană sau alta. 

Numirile celor doi în aceste aventuri și iluzionismul explicațiilor afectează instituțiile unde lucrează. Și societăți comerciale dacă erau, ca să cităm din argumentele casei, tot meritau mai multă atenție Președinția și Guvernul. De fapt, la două societăți comerciale aveau puține șanse asemenea mișcări. 

Integral, pe pagina HotNews.

Premierul polonez Donald Tusk a confirmat luni faptul că distrugerea unei linii ferate de mare importanță din estul țării este consecința unui act de sabotaj. Momentul readuce în actualitate pericolul războiului hibrid pe care Rusia îl poartă la adresa democrațiilor. Iar lista acțiunilor îndreptate împotriva Poloniei, membru NATO și aliat puternic al Ucrainei, este deja una destul de lungă.

„Cele mai grave suspiciuni au fost confirmate”. Așa și-a început luni discursul premierul polonez Donald Ttusk, după ce duminică a fost raportată deteriorarea unei linii pe o importantă magistrală feroviară.

Aflat la locul incidentului, pe linia ferată ce leagă orașele Varșovia și Lublin, mergând apoi spre Ucraina, premierul polonez a confirmat că infrastructura a fost deteriorată de o bombă.

Tusk a calificat gestul drept „act de sabotaj fără precedent” care vizează subminarea securității Poloniei. De asemenea, șeful guvernului de la Varșovia a menționat că linia lovită este „extrem de importantă pentru furnizarea de ajutor Ucrainei”.

Tusk nu a spus imediat pe cine suspectează pentru sabotaj, dar, după cum amintește Newsweek, el a acuzat Rusia de incidente anterioare. Varșovia consideră că Moscova poartă un război hibrid împotriva națiunilor occidentale ca represalii pentru sprijinul acordat rezistenței Ucrainei împotriva invaziei la scară largă.

După cum amintește CNN, o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) a sugerat că Rusia desfășoară o „campanie de sabotaj, vandalism, spionaj și acțiuni sub acoperire” pentru a destabiliza guvernele europene.

Iar Polonia a văzut în ultimul timp mai multe episoade ținând de acest scenariu.

Anul trecut, un incendiu de proporții a distrus un centru comercial din Varșovia. Autoritățile poloneze au anunțat în luna mai a acestui an că acesta a fost rezultatul unui incendiu comandat de serviciile de informații rusești.

Oficialii polonezi au susținut, de asemenea, că Rusia, cu sprijinul aliatului său Belarus, a orchestrat o criză a migrației de-a lungul frontierei de est a UE pentru a semăna haos și diviziune în cadrul blocului comunitar.

La începutul lunii septembrie, Polonia a intrat în alertă atunci când un roi de drone a intrat în spațiul său aerian din Belarusul vecin.

Polonia a stabilit că vehiculele aeriene fără pilot erau de origine rusă, episodul fiind concomitent cu un atac masiv împotriva unor ținte din vestul Ucrainei, aproape de granița cu Polonia, iar avioanele NATO au doborât mai multe dintre drone.

Deși oficialii ruși au negat responsabilitatea, Tusk a declarat la momentul respectiv că Polonia s-a aflat cel mai aproape de a fi implicată într-un un conflict, de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

Rusia a respins acuzațiile de orchestrare a operațiunilor de incendiere și sabotaj în întreaga Europă.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internațională analizează turneul diplomatic al președintelui Zelenski în Europa. Comentatorii remarcă acordul încheiat la Paris, dar atrag atenția că liderul de la Kiev trebuie să dea dovezi clare în privința luptei anticorupție.

Potrivit FirstPost, ”acordul a fost prezentat drept un impuls major pentru Ucraina în contextul războiului continuu cu Rusia”.

Este vorba despre achiziționarea a 100 de avioane Rafale „cu armele aferente”, precum și a sistemului de apărare aeriană SAMP-T de generație următoare, aflat în prezent în curs de dezvoltare. De asemenea, este vorba derspre achiziționarea sistemelor radar și a dronelor.

De partea sa Le Monde vede ”promisiunea de a vinde avioane de vânătoare Rafale către Kiev” drept un anunț major, dar ”cu o finanțare foarte incertă”.

”Ca toate scrisorile de intenție, cea semnată luni de Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski nu este un contract formal, ci pur și simplu oficializarea negocierilor în curs”, precizează ziarul.

The Independent notează că ”achiziția  vine în urma livrărilor continue de avioane de vânătoare F-16 și avioane suedeze Saab Gripen, în contextul în care Ucraina încearcă să-și consolideze forța aeriană afectată de aproape patru ani de război cu Rusia”.

Ziarul spaniol El Mundo observă că ”vizita a avut loc la câteva zile după izbucnirea unui scandal de corupție care a pătat imaginea lui Zelenski pe fondul escaladării ofensivei rusești. Președintele ucrainean va trebui să răspundă la întrebările presei internaționale cu privire la implicarea sa în scandal”.

Nu trebuie să existe concesii false în lupta împotriva corupției, cere la rândul său Süddeutsche Zeitung, citat de Eurotopics.

„De ani de zile, UE, în special, a fost mult prea indulgentă în această privință. Cei care susțin că astfel de reforme majore nu sunt posibile în timp de război se înșală.

Reformele radicale vin tocmai în perioade de criză extremă. Desigur, Occidentul ar trebui să continue să sprijine Ucraina, care luptă pentru supraviețuirea sa, cu arme și echipamente - în ciuda recentului scandal de corupție care va fi, fără îndoială, urmat de altele.

Cu toate acestea, ar trebui să blocheze miliarde în alte domenii, atâta timp cât Kievul nu reușește să implementeze reformele urgent necesare.”

Politico reia declarația premierului ungar Viktor Orbán, într-un interviu acordat președintelui grupului german Axel Springer: „Ucraina nu are „nicio șansă” să câștige împotriva invaziei continue a Rusiei, iar sprijinul financiar continuu al UE pentru țară este „pur și simplu o nebunie”.

Comentariile lui Orbán vin în contextul în care speranțele pentru un armistițiu în curând se estompează, iar Europa se luptă să consolideze finanțele Kievului.

Ungaria a blocat anterior prelungirea sancțiunilor UE împotriva Rusiei și a sprijinului financiar pentru Ucraina și a făcut lobby pentru o scutire de la sancțiunile petroliere americane la adresa Moscovei.

Economiștii au remarcat o schimbare importantă intervenită în domeniul comerțului internațional. Anthony Morlet-Lavidalie, economist la un institut de cercetare privat, observă pe rețeaua X că pentru prima dată excedentul comercial al Chinei în relația cu Uniunea Europeană îl depășește pe cel rezultat din comerțul cu SUA. O astfel de situație a mai fost pentru câteva luni în anul 2008, atunci când s-a declanșat criza subprime. A fost, însă, doar o conjunctură care nu a durat mult.

De data aceasta, deficitul comercial al Uniunii Europene în relația cu China arată o evoluție mai profundă care ar trebui să îi facă atenți pe politicienii europeni.

Concret, în luna octombrie a.c., în termeni anuali, excedentul comercial al Chinei față de Uniunea Europeană a fost de 310 miliarde de dolari, în timp ce în raport cu SUA a fost de numai 302 miliarde de dolari.

Desigur, economiștii atrag atenția că este posibil ca excedentul Chinei față de SUA să fie în realitate mai mare, pentru că o parte din mărfurile chinezești intră în America prin Mexic sau Vietnam, de exemplu.

Cert este că după anul 2019, excedentul Chinei în relațiile comerciale cu Uniunea Europeană aproape că s-a dublat. Dar, este clar că un nivel atât de ridicat al deficitului comercial al Uniunii Europene arată un fenomen de care experții se temeau și anume că o dată cu introducerea taxelor vamale americane o parte din mărfurile chinezești se vor orienta spre Europa. Este o realitate și s-ar putea să fie doar începutul, în sensul că deficitul comercial va crește în următorii ani.

De fapt, SUA și-a creat o barieră, mai mică sau mai mare, în relația comercială cu China, în timp ce Uniunea Europeană, cu mici excepții, este descoperită în fața mărfurilor chinezești.

Este greu de spus dacă modelul american al taxelor vamale este de urmat și de către Uniunea Europeană. De fapt, în sectorul automobilelor electrice, se aplică deja taxe vamale pentru mașinile fabricate în China. Dar, economiștii observă că avantajele competitive ale industriilor europene, precum auto, sectorul aerospațial, produse chimice sau mașini-unelte au fost anulate parțial sau total de către mărfurile importate din China. Chiar dacă pentru o serie de produse importate din China există suspiciunea că beneficiază de subvenții de stat, Comisia Europeană nu a luat măsuri de taxare decât în cazul mașinilor electrice.

Mai complicat este că mărfurile chinezești concurează produsele europene pe terțe piețe, ceea ce înseamnă că vorbim despre o dublă lovitură, o dată prin importurile care intră în Europa și a doua oară prin concurența făcută exporturilor europene.

Un caz reprezentativ este Germania, o țară-fanion pentru industria europeană. Doar că evoluțiile din ultimii ani nu avantajează Germania în relația comercială cu China. Astfel, între anii 2019-2024, exporturile germane către China au scăzut cu 9%, în timp ce exporturile de la Beijing către Berlin au crescut cu 40%. În urmă cu șase ani, Germania avea excedent comercial cu China în valoare de 30 miliarde de dolari, iar în ultimele 12 luni are un deficit de 25 miliarde de dolari. O schimbare, fără îndoială, spectaculoasă.

Economiștii văd soluții diferite pentru aceeași problemă, respectiv creșterea deficitului comercial european față de importurile din China. Unii experți propun ca accesul pe piața europeană pentru firmele asiatice să fie însoțit de condiția investițiilor pe teritoriul Uniunii Europene. Alții cred că în cazul subvențiilor de stat acordate în China ar trebui impuse tarife compensatorii de către Europa. În fine, există și o a treia opinie care cere Comisiei Europene să introducă taxe vamale după modelul american. Nicio soluție nu este perfectă, dar ceva ar trebui făcut.