Share Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România
Share to email
Share to Facebook
Share to X
By RFI România
4.8
44 ratings
The podcast currently has 6,252 episodes available.
Un studiu publicat recent de Comisia Europeană relevă aportul politicii agricole comune (PAC) pentru dezvoltarea zonelor rurale din blocul comun, în special a acelora defavorizate din punct de vedere economic, periferice sau îndepărtate.
Între anii 2014-2022, PAC a alocat 8,6 miliarde de euro pentru sprijinirea activităților non-agricole din mediul rural, iar în actuala perioadă de programare, 2023 – 2027, statele membre au creat diverse stimulente în planurile lor strategice, inclusiv inițiative legate de agricultură, cum ar fi susținerea investițiilor, cooperarea și schimbul de cunoștințe.
Studiul subliniază că fondurile politicii agricole comune pot fi utilizate, de exemplu, pentru construirea de noi drumuri publice și pot susține producerea de energie regenerabilă sau transformarea caselor abandonate în centre comunitare. De asemenea, autoritățile locale primesc finanțare pentru a-și digitaliza operațiunile, pentru crearea de spații sportive și de recreere sau pentru a sprijini start-up-urile rurale în dezvoltarea tehnologiilor inovatoare.
Zonele rurale ale Uniunii Europene acoperă 83% din teritoriul blocului, iar dezvoltarea acestora este susținută în principal de „al doilea pilon” al politicii agricole comune.
Un proiect de cercetare finanțat de programul Orizont al UE analizează rolul pe care îl joacă femeile europene în dezvoltarea rurală și în agricultură și subliniază aportul esențial al acestora pentru schimbarea societății rurale. Din 2023, pentru prima dată în istoria UE, strategia de politică agricolă comună se referă în mod explicit la egalitatea de gen și la necesitatea creșterii participării femeilor în agricultură și viața rurală, pentru revitalizarea satelor europene și construirea unei societăți durabile. Până acum, doar două țări – Irlanda și Spania – au propus măsuri directe de sprijinire a femeilor în agricultură, iar alte câteva state au inclus politici care încurajează o participare mai mare a acestora în economia rurală. Cercetarea arată că există o mare diversitate în Europa în privința implicării femeilor în viața rurală. De exemplu, în Lituania și Letonia, aproape jumătate din toate fermele sunt administrate de femei, în timp ce în Malta, Danemarca și Țările de Jos, sub 10% dintre femei sunt manageri de fermă, însă în majoritatea țărilor UE, bărbații tind să fie principalii proprietari de terenuri.
Solicitări pentru majorarea bugetului alocat activităților de cercetare, dezvoltare și inovare
Peste o sută de asociații europene din diverse sectoare economice, multe din industria agroalimentară, îndeamnă instituțiile UE să mărească bugetul actual dedicat activităților de cercetare și inovare, pentru a permite creșterea competitivității globale și repoziționarea Europei în cursa tehnologică mondială.
„În timp ce cursa tehnologică globală accelerează, UE rămâne semnificativ în urmă în privința investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare, în comparație cu concurenții săi globali. Acest lucru este valabil în special pentru investițiile private”, se arată într-o declarație comună semnată de 110 organizații europene care reprezintă părțile interesate cheie în domeniul cercetării și inovației, publicată pe platforma Copa-Cogeca.
Semnatarii declarației consideră că bugetul alocat programului-cadru pentru cercetare și inovare ar trebui susținut din mai multe surse de finanțare și că sunt necesare acțiuni pentru construirea de parteneriate public-private și intensificarea colaborării paneuropene, astfel încât să fie stimulate investițiile în Europa, mai degrabă decât în țările terțe.
Porumb modificat genetic acceptat în Uniunea Europeană
Comisia Europeană a aprobat importurile a două culturi de porumb modificat genetic, pentru producția de alimente și hrana animalelor, și a reînnoit autorizația pentru o alta. Autorizațiile sunt valabile 10 ani.
Decizia Comisiei permite ca acest porumb modificat genetic să fie doar importat, nu și cultivat în spațiul european, și a fost adoptată după ce statele membre nu au atins o majoritate calificată nici în favoarea, nici împotriva autorizării în cadrul Comitetului permanent și, ulterior, în Comisia de apel.
Executivul blocului a luat această hotărâre pe baza evaluării Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care a concluzionat că porumbul modificat genetic este la fel de sigur pentru sănătatea umană și animală ca cel convențional.
Se activează „frâna de urgență” pentru importurile ucrainene de zahăr și ouă
Importurile de zahăr și ouă din Ucraina nu mai sunt scutite de taxe vamale și sunt reintroduse contingentele tarifare din Acordul de Liber Schimb încheiat în anul 2016, deoarece au depășit plafonul stabilit în regulamentul privind beneficiile comerciale acordate Kievului, respectiv media înregistrată între 1 iulie 2021 și 31 decembrie 2023.
Ucraina a exportat către toate țările terțe un total de 32.000 de tone de produse din ouă în 2022 și 57.000 de tone în 2023. În ceea ce privește zahărul, Ucraina a exportat în total aproximativ 181.000 de tone în 2022 și 508.000 de tone în 2023, transmite Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, DG Agri. Din luna noiembrie 2023, Ucraina a început să exporte către state europene care nu sunt membre UE, precum și către țări din Africa și Orientul Mijlociu.
Din anul 2022, UE a liberalizat importurile din Ucraina pentru a o ajuta în efortul său de război, iar pe fondul nemulțumirilor exprimate, în special, de fermierii din țările de la granița Uniunii – România, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria – au fost introduse ulterior așa-numitele „frâne de urgență” pentru șapte produse agricole.
Ovăzul a fost primul produs care a declanșat „frâna de urgență”, în data de 18 iunie a.c., potrivit unei știri euractiv.com
Patru noi produse agricole completează Registrul denumirilor de origine protejată
Patru noi indicații geografice au fost aprobate săptămâna trecută de Comisia Europeană, pentru produse din Croația, Slovenia, Spania, Portugalia și Indonezia. Este vorba despre o miere produsă în Croația și Slovenia, care a obținut recunoașterea europeană pentru caracteristicile organoleptice specifice, reflectate în gust și miros, datorită combinației de polen, și o miere de albine produsă din nectarul anumitor plante din Ibiza, Spania. Cartofii dulci produși în insulele portugheze Madeira și Porto Santo au fost protejați prin scheme europene de calitate datorită calității determinate de condițiile pedoclimatice specifice zonei și, mai ales, practicilor tradiționale ale fermierilor locali. De asemenea, un soi de boabe de piper din insulele Bangka-Belitung, Indonezia, a fost inclus în registrul denumirilor de origine protejată (DOP), care, în prezent, cuprinde 3610 produse agricole.
Dotarea laboratoarelor, dezvoltarea fermelor proprii şi achiziţia de utilaje agricole sunt principalele domenii în care se investesc bani europeni, fonduri naţionale şi finanţări neguvernamentale. Investiţiile au deja rezultate în unele licee din România. Acum, o prioritate este creşterea pregătirii profesionale a profesorilor.
Discutăm la Rural cu: Crenguţa Bărbosu, director de programe dezvoltare rurală, World Vision România, Pârvu Valentina - director Liceul tehnologic Dorna Candrenilor, jud. Suceava, Cișmașiu Octav Mihai - director Liceul tehnologic agricol "Alexandru Borza" Geoagiu, jud. Hunedoara, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.
Emmanuel Macron i-a cerut premierului Gabriel Attal să rămână în funcție cel putin pentru”pentru moment” după ce acesta și-a înaintat demisia. Nicio majoritate clară nu se desprinde după scrutinul provocat de dizolvarea decisă acum o lună de preşedintele Emmanuel Macron. Cu 182 de mandate în viitorul parlament de la Paris, Noul Front Popular devine prima forţă politică, departe insa de majoritatea absolută de 289 de parlamentari. Pe locul doi se clasează mişcarea prezidenţială Ensemble iar pe trei, extrema dreaptă din Reuniunea naţională. Cine ar putea guverna Franta, incercam sa ne lamurim in aceasta seara.
Protest ”Fără haos în legislaţia fiscală”. Contabili, economişti şi antreprenori reclamă lipsa de transparenţă, comunicarea deficitară şi măsuri adoptate ”pe furiş”Economişti, contabili şi antreprenori au protestat astazi in Piata Victoriei si in fata Ministerului de Finante, pentru a atrage atenţia asupra a ceea ce ei numesc ”teroare fiscală” şi măsuri adoptate fără consultare publică, cu impact major asupra întregii societăţi. Un protest spontan s-a produs si la TAROM. Compania a anulat zeci de zboruri invocand indisponibilitatea personalului navigant. Pe de alta parte, premierul anunta că împreună cu ministrul Transporturilor analizează ca parte din lucrările de pe Valea Oltului să se facă pe timpul nopţii. Vom aborda toate aceste subiecte in 40 de minute.
Lipsa forței de muncă rămâne cea mai mare provocare pentru antreprenorii din construcțiiSi, lipsa fortei de munca ramane cea mai mare provocare pentru antreprenorii din constructii care cred ca reînființarea scolilor profesionale ar fi solutia pentru criza fortei de muncă din acest sector. La Iasi, multe firme platesc costurile școlarizării în învățământul dual dar tinerii absolvenți pleacă să muncească în străinătate din momentul în care își primesc diploma. Asa ca pentru a finaliza la timp lucrările, patronii romani ajung sa apeleze la muncitori non europeni. Dezvoltam subiectul in editia de astazi.
Învăţaţi franceza cu Aida, o tânără jurnalistă spaniolă care este la Paris de 5 luni şi care vrea să devină jurnalist specializat pe modă ! Suntem la Galeriile Lafayette alături de Charlotte Rosier, consilieră de modă, care explică felul în care functioează industria modei.
Crearea şi comercializarea unei colecţii de modă
Les collections sont conçues six à huit mois à l'avance.
On fait un carnet de tendance : on cherche des indices, on flaire la mode de demain.
On regroupe les idées par thèmes : chaque thème comprend des matières, des formes de vêtements et des détails particuliers.
Le styliste crée sa collection avec les thèmes choisis, une ou deux saisons à l’avance.
Il sélectionne les tissus définitifs, prévoit les imprimés ou broderies, et les petits accessoires (attaches, boutons, clips, etc.).
Il présente ses créations sous forme de dessins techniques accompagnés d'un échantillon du tissu choisi.
Le modéliste réalise un patronage du vêtement à partir de ces dessins techniques. Il monte des prototypes pour voir si le vêtement correspond au modèle imaginé.
L’industrialisation
le patronnier réalise le patron définitif du vêtement et les plans des pièces complémentaires (doublures, thermocollants, etc.).
Le gradeur décline le patron dans toutes les tailles, en se référant à des tableaux de mensurations moyennes nationales.
La confection : les vêtements sont produits en plus ou moins grande quantité. Ils sont ensuite emballés et expédiés dans les différents points de vente.
Prêt-à-porter vs haute couture
Haute couture
Née en France à la fin du XIXe siècle, la haute couture est une appellation protégée par la loi :
Le travail de couture est réalisé dans les propres ateliers de la maison de couture.
Les habits sont faits sur mesure, adaptés à la taille de la personne qui va les acheter.
Toutes les finitions sont réalisées à la main avec des tissus souvent exclusifs.
Conçue pour une clientèle exclusive, elle sert de vitrine et de terrain de jeu aux couturiers.
Certains modèles peuvent avoir été créés spécialement pour un défilé de mode. Dans une collection, environ 20 % des modèles ne seront jamais commercialisés.
Prêt-à-porter
Les pièces sont produites en série, de façon industrielle.
Leur prix est beaucoup moins élevé.
Comme son nom l'indique, le prêt-à-porter est immédiatement commercialisable sans grande modification.
La majorité des pièces des défilés de prêt-à-porter se retrouvent 6 mois plus tard en boutique.
Evenimente de modă la Paris
Les défilés
La fashion week a vu le jour en 1943 aux Etats-Unis, à New York, pour mettre en avant les stylistes américains face au monopole de la France dans le domaine de la mode.
Aujourd'hui, les principales fashion week ont lieu respectivement à New York, Londres, Milan et Paris, deux fois par an.
Paris est la seule ville qui présente des défilés « haute couture ».
La Fashion week de Paris peut voir défiler jusqu'à une centaine de marques.
Le coût d'un défilé peut aller de quelques dizaines à plusieurs centaines de milliers d'euros.
À Paris, les plus grandes maisons de couture présentent jusqu'à six collections par an. Les plus importantes sont :
la collection « haute couture », printemps-été (en janvier) et automne-hiver (en juin)
la collection « prêt-à-porter », printemps-été (en septembre) et automne-hiver (en mars)
Les musées de la mode
Le Musée Galliera
Dans le XVIème arrondissement, près de la place d’Iéna, à deux pas des plus prestigieuses vitrines de la couture, un palais d’inspiration Renaissance abrite le musée de la mode.
Le musée présente des pièces de collection qui reflètent les codes de l’habillement en France, du XVIIIe siècle à nos jours.
Avec plus de 100 000 vêtements et accessoires, les collections de Galliera sont parmi les plus riches au monde.
La Cité de la Mode
Ouvert en 2012, Les Docks - Cité de la Mode et du Design se trouve Quai d’Austerlitz, au bord de la Seine, dans un ancien entrepôt des Ports de Paris.
Ce site organise des événements permettant les rencontres entre marques, designers, industries créatives, artisans et publics.
On y trouve l’Institut Français de la Mode, un établissement d’enseignement supérieur et un centre de formation continue pour les industries du textile, de la mode, du luxe et du design.
La Cité est ouverte jour et nuit (de 10h à minuit), sept jours sur sept, pour « s’aérer, shopper, manger et clubber » sur 1500 mètres carrés, à l’intérieur ou à l’extérieur, sur le toit ou dans les allées.
Întrebarea formulată de Aïda
Aïda : Alors, je voudrais savoir vraiment comment ça se passe ? Donc, il y a un défilé et, après ça, dans n’importe quelle boutique, comment on fait pour copier tout ça ?
Charlotte Rosier : Alors le chemin, en fait, entre un vêtement qu’on trouve sur les podiums et le fait qu’il se retrouve en magasin… À partir du moment où il y a eu un défilé, il y a eu une tendance. Là, on va pouvoir retrouver dans ces magasins de créateurs, qui ont défilé, exactement les mêmes tenues à des prix qui sont beaucoup plus chers que ce qu’on a vu il y a quelques instants, chez Maje, Sandro, Comptoir des cotonniers , etc… À partir du moment où il y a les défilés qui ont lieu plusieurs mois à l’avance, les créateurs des autres petites marques – qui sont beaucoup plus accessibles pour tout le monde – vont se dire « Tiens, il va y avoir une tendance pour le bleu Klein, pour le far west, eh bien, toutes mes collections, je vais les orienter comme ça ». Et, c’est pour ça que c’est intéressant qu’il y ait des articles, des rédactrices qui écrivent des choses, parce que les petites marques s’en inspirent.
Linkuri utile:
Galeries Lafayette : http://www.galerieslafayette.com/
Mademoiselle Charlotte, coach de mode : http://www.mademoiselle-charlotte-relooking.com/
Cité de la mode et du design : http://www.citemodedesign.fr/
Musée de la mode : http://www.palaisgalliera.paris.fr/fr
Jurnal de știri
”Al 12-lea ceas”, așa se numește o campanie lansată de organizația Viitor Plus, care-și propune să atragă atenția asupra încălcării legislației în domeniul deșeurilor și asupra riscurilor pentru mediu și sănătate care decurg de aici.
Președinta asociației Viitor Plus, Teia Ciulacu, a fost invitată la emisiunea Planeta Verde.
Este gestionarea deșeurilor în România un eșec? Cine e de vină? Cât se implică cetățenii și care sunt obligațiile instituțiilor statului?
Viitor Plus și-a propus să prezinte cazuri concrete de încălcări ale legislației de mediu privind gestionarea deșeurilor. Ce anume va face și cum va încuraja oamenii să se implice și să sesizeze autoritățile atunci când observă încălcarea legislației?
Detalii despre campanie, aici.
Despre parenting / psihologia parentală discutăm astăzi cu doamna Ioana Scoruș, psiholog, autoare a volumului ”Nu copilul e de vină” (Humanitas, 2023)
Claudia Florentina Dobre, istoric, coeditor al volumului ”Deportați în Bărăgan. Amintiri din Siberia românească” , publicat la Editura Cetatea de Scaun, este invitata emisiunii din această seară.
PNL și PSD vor intra în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, spune la RFI vicepreședintele liberal Virgil Guran. Scrutinul pentru funcția supremă în stat va avea loc pe 24 noiembrie și 8 decembrie, în timp ce parlamentarele se vor ține pe 1 decembrie.
Virgil Guran este convins că Nicolae Ciucă va intra în turul secund al alegerilor prezidențiale.
Vicepreședintele liberal crede că finala prezidențială se va juca între PNL și PSD.
Pe de altă parte, Virgil Guran comentează introducerea e-TVA, care a scos oamenii în stradă: ”Cred eu că aici trebuie gândit mai bine în privința măsurilor de combatere a evaziunii fiscale, pentru că uneori, aceste măsuri îngreunează activitatea economică”.
Liberalul îl critică pe ministrul de Finanțe: ”Cred că Marcel Boloș se consultă doar cu Marcel Ciolacu și premierul dă direcția cu ce are de făcut și într-adevăr, Marcel Ciolacu nu se consultă cu partidul și de multe ori, acest lucru dăunează imaginii Partidului Național Liberal”.
Jurnal de știri
The podcast currently has 6,252 episodes available.
7,743 Listeners
4,290 Listeners
12,355 Listeners
13,518 Listeners
368 Listeners
186 Listeners
104 Listeners
0 Listeners
653 Listeners
984 Listeners
2,492 Listeners
11,433 Listeners
7 Listeners
1,555 Listeners
2 Listeners