Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Clotilde Armand speră că Elena Lasconi va intra în turul II al alegerilor prezidențiale. Ea spune pe de altă parte ce priorități va avea în calitate de viitor parlamentar. Fostul primar al Sectorului 1 vorbește de asemenea despre scandalul Nordis în care este implicat premierul Marcel Ciolacu și despre dosarul ei penal.

Clotilde Armand, despre scandalul Nordis: ”Domnul Ciolacu prezintă ca ceva normal faptul că, iată, copiii au dreptul să se ducă la Monaco cu un jet privat, ca și cum toți copiii din România ar avea acest drept, așa, face parte din Carta Drepturilor Copilului, care se învață la școală”.

Despre dosarul ei penal: ”Acest dosar caraghios, penibil, fără nici un fel de prejudiciu, există pentru că vorbim de el, de fapt, el există ca să vorbim de el, ca să spunem: uitați și la USR există persoane cu dosare penale. De fapt, sunt dosare fantomă, sunt dosare construite ca să vorbim despre ele. A fost creat acest dosar, au găsit până la urmă, după patru procurori, au găsit unul care să ducă dosarul mai departe”.

Candidata USR speră că Elena Lasconi va intra în turul II al alegerilor prezidențiale.

Jurnal de știri

Oamenii politici slovaci merg tot mai des în Rusia și caută să-și facă relații bune cu Kremlinul, dar acest lucru nu este în interesul Slovaciei, a declarat politologul Eduard Chmelár, fost consilier guvernamental citat de site-ul televiziunii TA3.

Tot mai mulți reprezentanți ai coaliției de guvernare merg în Rusia sau au programate vizite în Rusia. Cele mai recente cazuri sunt cel al europarlamentarului Ľuboš Blaha și cel al vicepreședintelui Consiliului Național, Andrej Danko, scrie sursa citată.

Blaha a fost recent la Sochi, unde a criticat țările aliate din NATO, după ce în octombrie a fost la Moscova unde a ținut o conferință la Institutul de stat pentru relații internaționale. Într-o postare pe rețelele sociale Blaha a mulțumit Rusiei pentru eliberarea Slovaciei de fascism. ”Fascismul și războiul vin din Vest, pacea vine de la Est”, a transmis el.

De asemenea, Andrej Danko, vicepreședinte al Consiliului Național a anunțat că va răspunde pozitiv unei invitații oficiale primite din partea Dumei de stat din Rusia de a susține un discurs în plen.

Aceste acțiuni nu sunt în interesul Slovaciei, a declarat potrivit sursei citate politologul Eduard Chmelár, care a amintit și de recentul interviu în direct acordat de premierul Robert Fico pentru postul de propagandă al Kremlinului, Rossia!.

Chiar dacă Bulgaria traversează o perioadă de instabilitate politică, rezultatele ultimului scrutin electoral nefiind suficent de concludente pentru formarea unui guvern stabil, există un consens privind procesul de aderare la OCDE și lucrăm intens pentru atingerea acestui obiectiv. 

Declarația aparține ministrului bulgar pentru inovare și dezvoltare, Rosen Karadimov, și a fost făcută după întâlnirea pe care acesta a avut-o recent la Paris cu secretarul general al OCDE, Matthias Cormann, scrie dnes.bg.

În cadrul întâlnirii au fost discutate aspecte legate de progresele făcute de Bulgaria în domeniul economiei numerice și al investițiilor.

Matthias Cormann a apreciat rezultatele obținute până acum de Bulgaria și a confirmat că aderarea țării la OCDE ar trebui finalizată până în toamna anului 2025.

"OCDE este pentru noi un sinonim al stabilității, fiabilității și angajamentului pentru politici economice progresiste. Pentru Bulgaria aderarea nu va însemna doar atragerea de investiții străine solide, dar și garanția dezvoltării și stabilității pe termen lung”, a mai precizat ministrul bulgar.

Ministerul pentru Afaceric civile din Bosnia Herțegovina a anunțat că îl  propune pe sportivul paralimpic Ismail (Nihad) Barlov pentru Premiul de stat pentru sport, ediția 2024, transmite Radio Sarajevo.

Născut la 5 septembrie 2010, înotătorul Ismail Barlov este medaliat cu aur la Campionatul european de la Madeira și cu argint la Jocurile Paralimpice de la Paris la proba de 50 metri bras.

El a trecut încă de la vârsta de 13 ani toate testele pentru a putea participa la Jocurile Paralimpice și la Campionatele Mondiale, devenind astfel cel mai tânăr sportiv din istoria sportului național care atinge aceste standarde, amintește sursa citată.

Premiul de stat pentru sport se acordă anual sportivilor cu cetățenie bosniacă care dețin medalii olimpice și paralimpice, campioni monidali și europeni, sau alte competiții internaționale.

Câștigătorul din acest an va fi desemnat în urma unei decizii a Consiliului de Miniștri.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Michaela Vdoviaková - Slovacia;

Desislava Dimitrova - Bulgaria

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Stejarii întâlnesc mâine pe stadionul Arcul de Triumf selecționata Uruguayului, în ultimul lor meci test al lunii noiembrie. Andrei Mahu, fost internațional al Republicii Moldova, care acum evoluează pentru România, este legitimat la Massy în Franța, acolo unde este supranumit “bestia din Est”. Mahu, om de bazā în victoria României împotriva Canadei, a fost intervievat imediat după acel meci de Tudor Furdui.

Presa internațională comentează evenimentele din marea Baltică, după ce două cabluri submarine au fost tăiate duminică și luni. Primul făcea legătura între Suedia și Lituania prin insula strategică Gotland, al doilea lega Germania și Finlanda. Suspiciunile se îndreaptă către o navă chineză, iar comentatorii încearcă să explice semnificațiile.

Chiar dacă Marea Baltică a devenit „un lac NATO” de când Suedia și Finlanda au aderat la Alianță, incidente suspecte au loc în continuare acolo, notează Le Figaro.

Site-ul web Minetraffic a arătat că nava chineză Yi Peng 3 s-a aflat luni în zona cablului care leagă Finlanda de Germania, atunci când acesta a fost deteriorat, deși nu există nimic care să indice că nava a fost implicată.

Un expert juridic a declarat pentru Newsweek că orice investigație asupra incidentelor „ar putea dura ani de zile” și ar putea crea precedente pentru viitoarele presupuse incidente de sabotaj subacvatic.

Citeste siCe știm despre nava chineză suspectată de sabotarea cablurilor submarine din Marea Baltică

Potrivit CNN, ”un oficial american și un oficial de informații occidental au numit Yi Peng 3 drept nava probabil implicată în incident. Cu toate acestea, au spus sursele CNN, SUA nu au găsit încă legături între această navă și statele sau entitățile care ar ordona o astfel de activitate.

Astfel de accidente s-au întâmplat în trecut, deși nu într-o succesiune atât de  rapidă precum cele două de duminică și luni”.

Pentru radioteleviziunea germană NDR, ”întrebarea cine a făcut-o este în discuție și pe conturile OSINT (Open Source Intelligence) de pe rețelele de socializare. Cargoul chinez Yi Peng 3 este considerat o posibilă cauză a pagubei.

Un expert în strategie și securitate maritimă la Institutul pentru Politică de Securitate de la Universitatea Kiel, a declarat că infrastructura de sub mare a devenit din ce în ce mai importantă în ultimii ani și este vulnerabilă.

Multă vreme nimeni nu s-a gândit suficient la protecția lor.

Citeste siAnchetă în Suedia, Germania și în Finlanda după ce două cabluri submarine au fost deteriorate în Marea Baltică

Potrivit analizei revistei Foerign Policy, ”este extrem de puțin probabil ca cele două cabluri să fi fost tăiate accidental.

Conform Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării, semnatarii sunt de acord să protejeze instalațiile submarine din apele lor. Dar tratatul – cunoscut sub numele de „constituția oceanelor” – nu specifică ce ar trebui să facă statele de coastă dacă țările rivale cu gândire agresivă folosesc nave nonmilitare pentru a sabota infrastructura din apele lor.

Aceasta este dilema pentru țările Mării Baltice (în ciuda dominației NATO acolo) și pentru alte națiuni occidentale: Rusia, China și alte țări pot folosi echipamente private, criminali și alți colaboratori diverși pentru a produce pagube și s-ar putea să nu fie niciodată posibil să se stabilească o legătură între făptuitori și guvernele în numele cărora s-au comis actele dăunătoare.

Chiar dacă marina daneză se urcă pe navă, probabil că nu vom ști niciodată ce conversații au avut proprietarul Yi Peng 3 sau comandantul navei cu guvernele Rusiei sau Chinei.

Știm pur și simplu că, deși cablurile se găsesc cu ușurință pe hărțile de navigație și astfel ar fi trebuit să fie ușor de evitat, acestea au fost tăiate. (Și nu, o navă comercială chineză nu ar sabota infrastructura submarină în numele niciunui guvern fără permisiunea Beijingului.)

De asemenea, știm că Yi Peng 3 are un căpitan rus. Și a avea mai degrabă un comandant de navă rus decât, să zicem, un indian sau un român, cu siguranță face ca sabotajul în Marea Baltică să fie puțin mai simplu”.

Mii de români au votat la alegerile prezidențiale până la această oră. De unde vine numărul mare de voturi (Ziare.com) - Premieră în bătălia pentru Cotroceni. Sociolog din Elveția: „Candidații celor două mari forțe politice nu au mai fost în această situație” (Adevărul) - Nicolae Ciucă, un pariu riscant pentru liberali (SpotMedia) - De la „frumosul Ciolacu” și „inteligentul Geoană” la „Băsescu cel hazliu”, ce cred oamenii care trăiesc în colțul de jos al hărții, în Dobrogea, despre prezidențiale (Libertatea)

Votul în străinătate la alegerile prezidenţiale a început vineri, prima secţie deschisă fiind cea din Auckland, Noua Zeelandă, unde până la această oră au votat zece persoane. 

Printre secțiile unde s-a deschis procedura de vot se mai află Sydney, unde votat 16 persoane și Tokyo, tot 16 persoane, Singapore 10 persoane, iar în restul secțiilor deschise numărul de votanți fiind sub 10.

Conform site-ului prezenta.roaep.ro, până în prezent, au votat în total 4.313 de români. Numărul mare de votanți până la această oră este datorat votului prin corespondență, prin care s-au exprimat deja 4.219, scrie ziare.com.

Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile, până duminică.

România se pregătește pentru alegerile prezidențiale și parlamentare. Bătălia se anunță mai dură ca oricând. Doar că, spre deosebire de tot ceea ce s-a întâmplat pe parcursul celor 35 de ani scurși de la Revoluție, de această dată liderii celor mai importante partide întâmpină probleme, iar unul dintre ei, Nicolae Ciucă, nu este singur nici măcar că va intra în turul 2.

Sociologul Daniel Sandu, cercetător la Universitatea Fribourg, în Elveția, consideră că formațiunile politice odinoară esențiale, PSD și PNL, sunt mai puțin relevante ca oricând când vine vorba de bătălia pentru Cotroceni. Candidații celor celor două mari forțe politice, PSD și PNL, au împreună abia în jur de 40%.

Marcel Ciolacu ar avea cea mai mare șansă să ajungă în turul 2, ceea ce nu îi garantează însă că va ajunge la Cotroceni. Însă nici măcar în ce privește turul 2, Ciolacu nu ar trebui să se culce pe o ureche, crede Sandu.

Prin intermediul ziarului Adevărul sociologul avertizează în privința lui George Simion și a partidului pe care acesta îl conduce. Simion poate profita de un concurs de împrejurări favorabil. Într-un moment în care economia României nu performează, iar ceilalți concurenți la postul de președinte se războiesc în mass-media, liderul AUR poate veni puternic din urmă ca un alergător de cursă lungă.

Fostul general încearcă să se distanțeze de Klaus Iohannis, mentorul său politic, și de PSD, partenerul de coaliție, pentru a-și spori șansele de a ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale. 

Printre principalele vulnerabilități ale lui Ciucă se numără acuzațiile de plagiat și dificultatea de a convinge electoratul de independența sa politică în raport cu actualul președinte. 

PNL se bazează pe primarii partidului pentru a-l duce pe lider în finala pentru Palatul Cotroceni, mizând totul pe forța filialelor teritoriale ale formațiunii.

Nicolae Ciucă își va începe ziua de duminică știind la fel de puține despre viitorul carierei sale politice ca majoritatea alegătorilor români chemați la urne. O astfel de situație nesigură, tensionată și imprevizibilă arată din nou cât de importante sunt alegerile libere și democrația într-o țară, deși mulți blazați ai zilelor noastre consideră că sunt doar vorbe goale, notează jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia.

Elena Lasconi, 52 de ani, se arată foarte sigură pe ea în dezbaterile televizate, e spontană, vorbește cu dezinvoltură inclusiv despre subiecte pe care nu le cunoaște: pare că nimic nu o descumpănește.

Nimic nu o intimidează și nimic nu o oprește din drum, deși nu știe exact cum funcționează NATO, cine face parte din Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), ce atribuții are această instituție, ce țări sunt în Consiliul de Securitate al ONU, ce relații are România cu Turcia și care e poziția Bucureștiului în Orientul Mijlociu. Are lacune majore în toate domeniile care țin de responsabilitățile prezidențiale, dar nu-i pasă, vorbește ca și cum ar ști, mizând pe faptul că, poate, nici cei care o urmăresc nu sunt foarte informați. 

Prezidențiabila USR a reușit să se transforme în patru ani din prezentatoare TV în primăriță de Câmpulung și nu e exclus să se poată converti din primăriță în președintă cu toate golurile pe care le are în cultura ei generală și politică. Spre deosebire de ceilalți, nu pozează în ceea ce nu este, râde de propriile greșeli, nu e încrâncenată și le zâmbește frumos alegătorilor. Trage tare, are energie și spune prostii fără să se consume. Nu are simțul ridicolului, dar, poate, îl are pe cel al datoriei. 

Articolul Sabinei Fati de pe pagina DW  face parte dintr-o serie de portrete ale principalilor candidați la alegerile prezidențiale de duminică.

Echipa Libertatea a întrebat oameni din mai multe localități din județul Constanța, aflate la câțiva kilometri de granița cu Bulgaria, ce favoriți au în cursa pentru Cotroceni, ediția 2024.  Din răspuns în răspuns, a devenit destul de clar că alegerile prezidențiale sunt încă, pentru mulți români, mai degrabă o rămășiță a gândirii magice decât un exercițiu democratic. 

Fumul alb a început să se întrevadă la Bruxelles și sunt șanse bune ca săptămâna viitoare, Parlamentul European să confirme Comisia Von der Leyen 2. Aceasta ar urma să-și intre în atribuții de la 1 decembrie. Și cel puțin o schimbare fundamentală se întrevede. Iar aceasta privește viitorul buget pe 7 ani, care va intra în vigoare din 2028.

După cum relatează Politico, președinta Comisiei urmărește o remaniere majoră a personalului pentru a-și consolida controlul celor aproximativ 1.200 de miliarde de euro, cât reprezintă bugetul pe șapte ani al UE.

Tehnic vorbind, aproape 200 de oficiali ai departamentului de reformă al Comisiei urmează să fuzioneze cu divizia responsabilă fondul post-pandemie al UE.

Politic vorbind, aceasta înseamnă extinderea modelului de „bani pentru reforme”, aplicat inițial în cadrul PNRR, la întregul buget al UE.

Conform noilor reguli propuse de președintele Comisiei, țările ar trebui să implementeze reforme economice cheie în schimbul accesului la cota lor din finanțarea UE. La fel ca în cazul PNRR. Nu atingi jaloanele asumate împreună cu Bruxelles-ul, nu primești finanțarea.

Pentru a-și realiza viziunea, von der Leyen a sugerat crearea unor planuri de țară personalizate care să lege plățile de reforme și investiții. Propunerea Comisiei se așteaptă să fie prezentată în a doua jumătate a anului 2025, ar trebui să fie aprobată în unanimitate de toate cele 27 de state membre ale UE.

Această ”PNRR-izare” a bugetului european stârnește deja îngrijorare în mai multe capitale, inclusiv în rândul europarlamentarilor români.

În definitiv, experiența care rezultă până acum din aplicarea fondului de redresare indică faptul că guvernele sunt puțin dispuse la reformele pentru care s-au angajat, dacă acestea ar veni cu costuri electorale. Sau ar lovi în interese politice și de partid, cum a fost cazul guvernanței companiilor din domeniul energiei.

După cum ne amintim, guvernul României a luat în calcul pierderea a 500 de milioane de euro din tranșa a treia a PNRR din cauză că a continuat numirile pe filieră de partid la conducerea companiilor din domeniul energetic.

De asemenea, vestea le dă fiori și suveraniștilor care cred că ar putea aplica o politică a dublului standard: profităm de avantajele banilor europeni, dar nu ne îndeplinim angajamentele de reformă și, în plus, guvernăm împotriva valorilor europene.

Cu siguranță că multe state europene, îndeosebi dintre cele beneficiare nete ale fondurilor europene, vor avea obiecții. Și, cum se întâmplă de fiecare dată, vor exista negocieri dure și cedări de ambele părți.

Dar trebuie să ne așteptăm ca principiul ”bani contra reforme” să rămână, chiar dacă i se vor adăuga anumite nuanțe. De ce? Pentru că, pur și simplu, marii contributori la bugetul UE s-au cam săturat de rebelii net beneficiari, care înjură Uniunea Europeană în timp ce profită de banii ei.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Sondajele în rândul managerilor au o semnificație specială în contextul în care anul viitor are în față multe necunoscute. Promisiunile politicienilor le știm, prognozele instituțiilor financiare le putem citi, dar opiniile managerilor companiilor românești au o relevanță aparte. Ele ne pot da o imagine asupra modului în care va evolua economia românească.

În apropierea unui an care se anunță complicat, 2025, referitor la care așteptările nu sunt dintre cele mai optimiste, sondajele de opinie în rândul managerilor pot oferi o imagine mai clară asupra evoluțiilor viitoare. Astfel, indicele CONFIDEX, ajuns la a 11-a ediție, a strâns opiniile unui număr semnificativ de manageri ai companiilor românești. Ca orice cercetare de piață, studiul CONFIDEX are avantajul că transformă particularul în general și evoluțiile punctuale în medie.

Indicele de încredere CONFIDEX pentru al doilea semestru al acestui an este de 52, pe o scală de la 1 la 100. Trebuie spus că indicele se află la cea mai înaltă cotă de la momentul la care este calculat. Pare destul de ciudat ca în apropierea unui an cu atât de multe necunoscute încrederea managerilor companiilor românești să fie la un nivel ridicat. Dar, răspunsul managementului firmelor în fața viitoarelor provocări este unul al încrederii.

Uneori, încrederea poate salva o economie, iar măsurarea acestui indicator este la fel de importantă ca și evoluția PIB sau a inflației. Dar, analiza este mai amplă. De exemplu, există și rezultate care arată indicele de încredere în raport de structura economiei. Notele cele mai mari sunt date de managerii din sectorul serviciilor și din domeniul tehnologiei informației. Sunt, de altfel, sectoarele de la care România așteaptă creșterea economică de anul viitor. Pe locul următor se află sectorul de transporturi, distribuție și depozitare, iar cei mai reduși indici de încredere vin de la companiile din agricultură și energie. Dacă în ceea ce privește agricultura rezultatul este previzibil văzând frământările de care se lovesc fermierii români, managerii din sectorul energetic par a fi îngrijorați de sistemul de taxare veșnic în schimbare și nu în sensul cel bun, ci către o înăsprire a fiscalității.

Dincolo de încredere, analiza CONFIDEX testează și alte teritorii. Majoritatea managerilor români (56%) prognozează o accentuare a inflației, în pofida asigurărilor care vin de la Banca Națională a României și care spun că inflația va scădea. Tot surprinzător (în comparație cu prognozele oficiale), unul din trei manageri se așteaptă ca PIB-ul României să scadă, iar mai mult de jumătate din manageri consideră că va urma o depreciere a leului în raport de moneda europeană.

De asemenea, unul din trei manageri afirmă că situația companiei s-a înrăutățit în semestrul al doilea al acestui an, iar 50% cred că evoluția firmei pe care o conduc se va deteriora în următoarele șase luni.

În general, managerii firmelor românești se așteaptă ca anul viitor să se confrunte cu o presiune asupra cheltuielilor companiei, dar și asupra prețurilor de vânzare, iar profitul companiilor va fi în scădere.

Care sunt prioritățile managerilor și implicit ale companiilor pentru anul viitor? Răspunsurile sunt clare: creșterea vânzărilor, păstrarea angajaților, digitalizarea, îmbunătățirea relației cu clienții și accesul la finanțare.

Pentru ca tabloul să fie complet, săptămâna aceasta a fost publicat încă un studiu, realizat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca referitor la antreprenoriatul românesc. Rezultatele ne arată unde se află România. Start-up-urile au o rată mai scăzută decât cea de la nivel european, iar investitorii români sunt prudenți și stabili. De asemenea, antreprenorii văd oportunități pe piața românească și consideră că au abilitățile și cunoștințele necesare deschiderii unei afaceri. Barierele care apar în calea dezvoltării antreprenoriale sunt teama de eșec și finanțarea unor afaceri aflate la început. În schimb, marea oportunitate este digitalizarea.

Așadar, de la încrederea managerilor la șansa dezvoltării unei companii nu este decât un pas. Unul de care depinde evoluția economiei românești în anul 2025.

Ce aspecte trebuie avute în vedere prealabil adoptării unei decizii invesțiționale / elaborării unui plan de investire? Ce informaţii trebuie luate în calcul la momentul investirii într-un fond mutual? Există un fond de investiţii potrivit pentru toată lumea?

Invitat la Business ON AIR: Robert Burlan, director de investiții, Raiffeisen Asset Management.

Curtea Penală Internaţională a emis mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, fostul său ministru al apărării Yoav Gallant şi oficiali Hamas, acuzându-i de crime de război şi crime împotriva umanităţii în legătură cu războiul din Gaza şi atacurile din octombrie anul trecut care au declanşat ofensiva Israelului în encșava palestiniana. Israelul, care nu este membru al CPI, a respins autoritatea instanței, considerand acțiunile acesteia motivate politic. Care ar putea fi consecintele discutam in aceasta seara.    

Este pentru prima oară când Moscova foloseşte o arma atât de puternică. Atacul vine după ce armata ucraineana a folosit rachete americane ATACAMS şi britanice STORM SHADOW pentru a lovi ţinte din interiorul Rusiei în această săptămână, un lucru pe care Moscova avertizează de mult timp că l-ar considera o escaladare majoră. Analizam aceste premiere de pe front imediat, alaturi de profesorul de relatii internationale Valentin Naumescu.  

Trei zile pana la primul tur al alegerilor prezidentiale. In 40 de minute veti asculta analiza profesorului Cristian Preda, de la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii Bucuresti care crede ca democratia din Romania ar fi in pericol daca George Simion ar castiga alegerile prezidentiale. E un scenariu de care se tem tot mai multi analisti. Pe de alta parte, spune Cristian Preda, liderul PNL, Nicolae Ciuca, nu are sanse sa intre in finala prezidentiala.  

Si mai tarziu, despre un semnal de alarmă tras de medicii de recuperare medicală. Un proiect de lege care urmează să fie dezbătut în plenul  Camerei Deputaților acordă mai multe competențe fizioterapeuților. Mai exact, din traseul pacientului va dispărea medicul de recuperare, care până acum stabilea diagnosticul și planul de tratament al bolnavului. In aceste conditii, ar putea apărea multe cazuri de malpraxis, spun medicii specialistii.