Foștii jucători ai echipei de fotbal Steaua au sărbătorit alături de fani împlinirea a 38 de ani de la câștigarea Super Cupei Europei. Steliștii din generația anilor ‘80, cei care au obținut cel mai important succes din fotbalul românesc, câștigarea Cupei Campionilor Europeni în 1986 la Sevilla, sunt într-un conflict mocnit cu cei de la FCSB și spun despre aceștia ca au avut numai adversari accesibili în drumul lor spre optimile Europa League. 

La trei ani de la declanșarea invaziei rusești pe scară largă, Ucraina se vede presată din două direcții. Pe de o parte, este agresiunea militară rusă, dublată de un război al dezinformării pe scară planetară. Pe de altă parte, sunt presiunile din partea aliatului de până mai ieri, Statele Unite, sub administrația Donald Trump. Deocamdată, președintele Zelenski rezistă.

Formidabilă puterea de rezistență și corectitudinea morală a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski! Când rușii i-au invadat țara, partenerii occidentali, aproape convinși că va cădea în trei zile, s-au oferit să-l extragă. A răspuns că are nevoie de arme, nu de un taxi.

A rămas. Și de trei ani, poporul său rezistă.

Astăzi, Zelenski este supus unei presiuni din două sensuri. Despre presiunea rusească știm. Iată că asupra Ucrainei vine și presiunea celui care până mai ieri îi era unul dintre primii aliați: Statele Unite.

Sub conducerea lui Donald Trump, Statele Unite par determinate să spolieze Ucraina, sub pretextul recuperării banilor investiți în apărarea ei. Și asta, lăsându-i pe ucraineni fără garanții reale de securitate, pradă agresivității Moscovei, aliatul de ultimă oră al Americii.

Dar ce face președintele Ucrainei în fața unei asemenea trădări istorice?

Într-o conferință de presă fluviu, desfășurată duminică, președintele Zelenski s-a declarat gata să demisioneze dacă aceasta contribuie la aducerea păcii în țara sa și va duce la aderarea la NATO.

El a respins pretențiile șefului de la Casa Albă privind o datorie de 500 de miliarde de dolari a Ucrainei. Potrivit institutului Kiel, considerat drept cea mai bună referință cu privire la ajutorarea Ucrainei, contribuția americană se ridică la 114 miliarde de euro, dar este depășită de contribuțiile cumulate ale UE și statelor membre UE, care se ridică la 132 de miliarde de euro.

În conferința de presă, Zelenski s-a declarat gata să încheie un acord cu Statele Unite privind exploatarea bogățiilor ucrainene, în măsura în care un asemenea aranjament va asigura securitatea țării. Totuși, el a atenționat că nu va semna ”ceva care să fie plătit de zece generații de ucraineni”.

Catalogat de Donald Trump drept dictator, Zelenski i-a amintit șefului de la Casa Albă că a câștigat alegerile cu 73% și l-a îndemnat să se întrebe ce cred americanii despre președintele lor.

„După ce se încheie legea marțială vom avea alegeri. Nu voi rămâne la putere mereu. Dar cu siguranță nu îi voi permite lui Vladimir Putin să controleze Ucraina, asta vă asigur”, a continuat Zelenski.

Citeste siO nouă Yalta pentru România? Unde ne aflăm și pe ce ne putem baza

Totodată, Zelenski a dat asigurări că Ucraina e pregătită să lucreze pragmatic cu Administrația Trump, în afara oricăror emoții.

Zelenski a anunțat, de asemenea, un important summit internațional despre războiul Rusia-Ucraina, programat pentru luni, 24 februarie. Liderii din 13 țări partenere vor participa în persoană, în timp ce alți 24 se vor alătura online. Zelensky a sugerat că deciziile majore ar putea veni de la această întâlnire, potrivit Kyiv Post.

Zelensky a mai spus că speră că întâlnirea sa de luni cu liderii țărilor aliate, în special în Europa, va fi un „punct de cotitură”, în timp ce Kievul și partenerii săi încearcă să se mobilizeze în fața retoricii ostile a președintelui SUA.

De partea sa, Moscova a anunțat duminică o întâlnire cu diplomații americani „la sfârșitul săptămânii”, după discuțiile inițiale ruso-americane din Arabia Saudită. Potrivit agenției ruse TASS, această întâlnire va avea loc „la nivelul șefilor de departamente” ai ministerelor de externe ale celor două țări.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Trump și securitatea Europei. O ciudată poveste de spionaj țesută în jurul președintelui american. Plus: poate mica Moldovă să dea un exemplu despre cum poate fi contracarat războiul hibrid rusesc? Iată câteva accente din presa internațională.

Ce s-ar putea întâmpla dacă SUA abandonează Europa? Iată o întrebare pusă de revista The New Yorker.

Disprețul lui Donald Trump față de NATO va remodela politica internă – și postura militară – a unora dintre cei mai apropiați aliați ai Americii, consideră politologul Ivan Krastev.

”Mulți oameni au comparat situația de azi cu conferința de la München cu 1938, spunând că Putin a fost liniștit, așa cum München a fost și locul liniștirii lui Hitler. Văd guvernul american ca un guvern revoluționar. Ei nu încearcă pur și simplu să refacă Statele Unite, ci vor reface lumea. Ei vin cu un instinct total diferit despre ceea ce trebuie apreciat și ce este de temut. Din acest punct de vedere, suntem într-o lume diferită.

Trump a semnalat de mult timp cum vede Europa și cum vede guvernele europene. Problema este că Europa neagă acest lucru, fără a recunoaște diferența dintre Trump I și Trump II.

După München, răspunsul european a fost previzibil și nu deosebit de convingător. Întâlnirea de la Paris nu a mers deosebit de bine. Este destul de îndoielnic că Europa singură poate oferi garanțiile de securitate de care are nevoie Ucraina”, spune politologul bulgar pentru The New Yorker.

Dar ar putea Republica Moldova, mica țară cu 2,4 milioane de locuitori, să arate lumii cum să-l înfrunte pe Putin? The Guardian crede că da:

”Operațiunile de cumpărare de voturi au un impact deosebit într-o țară mică, dar pot fi utilizate într-un mod specific și într-o țară mai mare – unele similare sunt deja raportate în Bulgaria.

Un posibil răspuns ar fi anularea alegerilor – așa cum a făcut România la sfârșitul anului 2024, când autoritățile au descoperit o presupusă schemă rusească de finanțare a unui candidat pro-Moscova la președinție. Dar asemenea pași radicali îi fac pe oameni să fie profund suspicioși față de procesele democratice, iar anularea votului românesc a fost criticată de noul guvern american.

Aceasta este dilema de a te confrunta cu o astfel de interferență: ignoră-o pe riscul tău, dar dacă reacționezi într-un mod neclintit, nu faci decât să mărești diviziunea pe care Rusia vrea să o alimenteze.

Factorii politici din Republica Moldova, la rândul lor, au decis să expună operațiunea public, sperând că dovezile vor alerta oamenii asupra pericolului și îi vor inspira să voteze și să contrabalanseze frauda. Pare că a funcționat”.

Un alt subiect care preocupă presa internațională este presupusa recrutare a lui Donald Trump de către KGB, dezvăluită de un fost agent din Kazahstan.

”Afirmația-bombă a fost făcută de Alnur Mussayev, un fost șef al serviciilor secrete din Kazahstan, într-o postare pe Facebook”, relatează cotidianul britanic Daily Mirror.

În vârstă de 71 de ani, cel care a condus Comitetul de Securitate Națională al Kazahstanului, a spus că a lucrat în Direcția a șasea a KGB.

Unul dintre obiectivele principale ale direcției, a susținut el, a fost „recrutarea oamenilor de afaceri din țările capitaliste”. Potrivit lui Mussayev, Trump, pe atunci un dezvoltator imobiliar din New York în vârstă de 40 de ani, era unul dintre cei recrutați. „În 1987, directoratul nostru l-a recrutat pe Donald Trump sub pseudonimul Krasnov”, a scris fostul agent.

Iar ziarul spaniol Marca scrie că ”tot ce îl înconjoară pe Donald Trump pare să fie direct dintr-un film de la Hollywood. Alnur Mussayev, un fost șef al informațiilor kazah, susține că știe aceste lucruri pentru că a condus Comitetul de Securitate Națională al Kazahstanului, lucrând în Direcția a șasea a KGB-ului din Moscova, responsabilă cu sprijinul contrainformațiilor în sfera economică”.

Guvernul a acordat o serie de derogări de la măsurile de blocare a angajărilor și de înghețare a salariilor la stat. Companiile cu capital de stat au primit dreptul să mărească veniturile salariale și să își crească numărul de angajați. Riscul este ca și alte categorii profesionale să ceară aceleași schimbări.

Guvernul a făcut un pas înapoi. Săptămâna trecută, la ședința Executivului a fost adoptată o ordonanță de urgență care modifică ordonanța trenuleț. Concret, noul act legislativ relaxează condițiile impuse de ordonanța, adoptată la sfârșitul anului trecut, unor companii și categorii profesionale.

Astfel, companiile cu capital majoritar de stat vor putea să crească salariile angajaților. Formulările ordonanței sunt alambicate, dar din ele se poate înțelege că fondul de salarii poate crește cu procentajul de creștere al salariului minim. Să reamintim că salariul minim a crescut la începutul acestui an, de la 3.700 la 4.050 lei, cu 9,5%, și de multe ori credem că nivelul salariului minim influențează doar câteva sectoare economice. Iată că, de fapt, salariul minim poate avea un efect semnificativ în economie.

Derogările de la ordonanța trenuleț sunt generoase. Ele se referă la companiile care au înregistrat profit în unul din ultimii trei ani, care au activități pentru industria de apărare, care derulează investiții strategice și care implementează proiecte finanțate cu fonduri europene plus cele listate la Bursa de valori București. Toate aceste întreprinderi nu doar că pot crește salariile, dar pot mări și numărul de angajați prin ocuparea posturilor vacante.

Dar, parcă, pentru a nu rata nicio companie de stat guvernul oferă și celor care care au pierderi posibilitatea de a mări salariile cu condiția să reducă nivelul pierderilor cu 5% față de anul trecut. O condiție care nu pare foarte greu de realizat.

Ordonanța de urgență adoptată de guvern este efectul protestelor și grevelor anunțate la câteva companii energetice importante, Transelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Hidroelectrica la care se adaugă Metroul din București.

Evident că o grevă la companiile energetice ar fi o amenințare serioasă pentru economia autohtonă, dar cedarea guvernului nu este nici ea de bun augur. În ultimă instanță, companiile de stat pot avea o politică proprie de salarizare, dar măsurile luate de guvern anul trecut doreau să fie un exemplu pentru întregul sector de stat (administrație centrală și locală plus companii) că Executivul își dorește să reducă sau măcar să țină sub control cheltuielile bugetare și să crească veniturile.

Indirect, o plafonare a salariilor din companiile de stat ar fi însemnat un profit mai mare și implicit un impozit mai mare plătit către buget. Este, însă, adevărat că în ultimii ani, guvernul a luat cât a vrut, adică tot mai mult, din profiturile înregistrate de companiile cu capital de stat.

Guvernul a mai făcut concesii și pentru unele categorii de angajați bugetari. Polițiștii, militarii și salvatorii montani vor fi plătiți dacă lucrează în zilele care sunt în mod legal libere. Ordonanța trenuleț a încercat să înlocuiască plata cu oferirea de zile libere.

Totodată, Executivul a deblocat și angajările în sistemul de sănătate. De altfel, guvernele din ultimii ani au eșuat constant în încercarea de a păstra constant numărul angajaților la stat.

Sunt trei concluzii care se pot trage în acest moment. Prima este că derogările acordate de guvern pot duce la un efect al „bulgărelui de zăpadă”, adică și alte categorii bugetare să facă presiuni pentru a fi exceptate de la măsurile luate anul trecut de Executiv. A doua este că nu trebuie să ne facem iluzii în ceea ce privește numărul salariaților din sectorul public. Va crește indiferent de ordonanțele guvernului. A treia: marea problemă este ce se oferă din bugetul public. Dacă recompensele sunt prea generoase, mai mari decât poate plăti economia reală, ele ar trebui temperate. Pentru că după ce au fost acordate va fi foarte greu să fie retrase.

Fondatorul și directorul comercial al aplicației bonapp, Luka Zivkovic explică modul în care start-up-ul său contribuie la reducerea risipei alimentare.

As fi fost mandra sa fac parte din Fundatia Soros. Este declaratia senatoarei PSD, Victoria Stoiciu, care acuza că în ultimele zile a primit sute de mesaje cu amenintari si jigniri. Parlamentarul spune ca este o consecinta a listelor negre cu soroșiști care au circulat in online si la doua posturi de televiziune- Romania TV si Realitatea TV.  Argumentele intr-un interviu imediat. 

Aseara a fost difuzată o ultimă runda de dezbateri la care au participat reprezentanţii de vîrf ai celor opt partide care au şanse să intre în viitorul Parlament. În centrul discuţiei s-a aflat situaţia geopolitică actuală şi schimbarea politicii Statelor Unite faţă de Ucraina. Va fi cu noi de la Berlin, corespondentul RFI, William Totok. 

Peste 140 de magazine, aparținând unui număr de opt rețele de hipermarketuri, au fost controlate de ANPC în ultima săptămână la nivel național. Zece dintre acestea au fost închise temporar, până la remedierea problemelor constatate. Nu contesta nimeni ce au gasit în fastfood-uri inspectorii, însă sunt unele semne de întrebare despre cat de disproporționată e masura sistarii activitatii intr-un intreg supermarket. Este opinia analistului economic Adrian Negrescu. Il ascultati in aceasta seara.      

Este adesea speaker la evenimente dedicate părinţilor, susţine conferinţe și sprijină cauze sociale și umanitare care au în prim-plan copiii și părinții. Acum, Mirela Retegan invită femeile și mamele să participe la un eveniment care te încurajează schimbarea, să iți găsești curajul și motivația de a face primul pas cu gândul doar la tine. Vorbim despre conferința "Concentrează-te pe tine!", invitata emisiunii RFI360 fiind Mirela Retegan.

Concentrează-te pe tine! este îndemnul care i-a schimbat viața Mirelei Retegan. Din acel moment, a început adevărata muncă spre omul care este astăzi. De la punctul zero al conștientizării, a început să ceară și să primească ajutorul unor oameni care au susținut-o în munca mea. Pe 07 martie, la București, Mirela Retegan vă invită să-i cunoașteți pe câțiva dintre ei. Pentru prima întâlnire, și-a potrivit agendele cu Gaspar Gyorgy, Eniko Szanto, Dr. Adrian Avram, Dr. Cezar, Traviata păduraru, Ionuț Stancovici și Andreea Raicu.

Concentrează-te pe tine! este îndemnul care mi-a schimbat viața. Din momentul în care l-am auzit prima oară, a început adevărata muncă. De la punctul zero al conștientizării, am început să cer și să primesc ajutorul unor oameni care chiar mi-au schimbat, fiecare în felul lui, modul în care abordez lucrurile din viața mea. „Concentrează-te pe tine!” e o altfel de conferință. E felul meu de a da mai departe din tot ce am primit și am învățat.

Conferința este un concept pe care îl susțin și îl promovez, pentru că viața mea, în ultimii ani, se învârte în jurul lui. Pentru ca o familie să fie bine, mama trebuie să fie fericită. Femeile nu învață să aibă grija de ele. Nu există în cultura noastră educația prin care femeile să aibă grijă de ele, pentru ca apoi să poată avea grijă de ceilalți.

În cultura balcanică în genere, și în cea românească în mod special, femeile se pun pe ultimul loc. Nevoile lor sunt ultimele în lista de priorități, de la mersul la doctor la mersul la coafor. Mama, la 50 de ani, era trasa pe tușă. “Dacă nu ai făcut nimic până la 30 de ani, ți-ai ratat viața” sau “Faceți cum am făcut noi, că ne-am descurcat și n-a murit nimeni”. Încă aud aceste lucruri.

Cred în devotamentul unei femei. Cred în capacitatea femeii de a face cel mai mare sacrificiu pentru cei pe care îi iubește. Dar mai cred și în forța femeii de a fi primul exemplu penttu copiii ei. Noi putem să oprim programele nesănătoase în care am crescut și să le dăm copiilor noștri șansa să își trăiască viața în curat, făcând propriile lor greșeli, nu repetând drumul greșit pe care am mers noi, părinții , bunicii, străbunicii noștri. , povestește Mirela Retegan, președintele Fundației Zurli și inițiatoarea ideii.

Concentrează-te pe tine! este un eveniment caritabil, parte a campaniei Adoptă o mamă, inițiată de Mirela Retegan și organizată de Fundația Zurli. Toate fondurile strânse în urma conferinței vor merge către mamele beneficiare ale campaniei.

Jurnal de știri

Despre risipa alimentară și despre modul în care fenomenul poate fi atenuat, în beneficiul celor care au cu adevărat nevoie de alimente, discutăm cu Lăcrămioara Rediu, director fundraising și comunicare, Federația Băncilor pentru Alimente din România

Claudiu Butacu, cofondator EFdeN EIS - European Institute for Sustainablity și George Bonea, creativ strategist EIS, sunt invitații emisiunii Ecofrecvența.