Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Rar poți găsi astăzi în mass-media românească știri sau analize legate de industria textilă sau cea de încălțăminte. Aproape că am și uitat că industria ușoară, așa cum era denumită cu decenii în urmă, mai există în România.

În anii '90, industria textilă și cea de încălțăminte erau importante pentru economia românească. Sectorul local era bine dezvoltat, cu fabrici mari și răspândite în multe locuri din țară. Era o moștenire a economiei socialiste care programatic distribuise industria ușoară (îmbrăcăminte și încălțăminte) alături de cea grea (siderurgie și metalurgie) nu din rațiuni pur lexicale, ci din motive de echilibru de gen.

Marile combinate s-au spart în făbricuțe mai mici sau chiar în ateliere care au continuat să facă la fel ca în economia socialistă, adică să lucreze în lohn pentru companiile internaționale. Toate condițiile economice românești favorizau acest tip de prelucrare lipsită de multă valoare adăugată.

Numai că timpul a trecut și economia s-a schimbat. Salariile medii au crescut, tarifele energiei electrice și gazului natural au urcat, iar eficiența industriei a scăzut simțitor. Ca atare, comenzile în lohn s-au redus și marile companii s-au mutat spre est, mai întâi, în Republica Moldova, apoi în Asia.

În 20 de ani, industria textilă aproape că a dispărut din atenția publicului, chiar dacă, sub radar, a continuat să funcționeze într-o variantă mult restrânsă față de anii '90, cu o serie de companii care au reușit să reziste în noua economie.

A părut surprinzător să citim într-o analiză a publicației „Ziarul Financiar” că România mai are 25 de fabrici textile în top 500 exportatori, anul trecut. Cifra este destul de mare pentru o industrie care aproape că s-a uitat că mai există. De asemenea, analiza respectivă arată că piața de haine și pantofi din import este în valoare de 7,3 miliarde de euro, în timp ce exporturile au ajuns la 4,7 miliarde de euro.

Industria textilelor și a pielăriei, arată Profit.ro, sunt pe locul doi în materie de exporturi în România, după industria auto, ceea ce nu este puțin lucru. Este adevărat că sectoarele textile-încălțăminte produc în România pe principiul lohnului, adică importă mult și exportă mărfuri cu valoare adăugată redusă. De fapt, câștigurile sunt relativ scăzute, pentru că operațiunile prestate de companiile românești sunt limitate la cusut sau la asamblare, fără a vorbi de marketing sau cercetare de piață.

Unele lucruri, însă, nu s-au schimbat. De exemplu, industria textilă și cea de încălțăminte au rămas la fel ca întotdeauna ramuri cu salarii reduse. În statistica referitoare la luna aprilie a.c., salariile din industria ușoară sunt ca de obicei în partea de jos a clasamentului.

Mai concret, toate sectoarele industriale din domeniul textil, încălțăminte, prelucrarea materiilor prime pentru aceste industrii au salarii brute cuprinse între 5.500 și 7.000 de lei lunar. Doar angajații din sectorul HORECA și cei din pescuit și acvacultură au venituri salariale mai mici decât lucrătorii din industria ușoară.

Ceea ce arată încă o dată că în esență industria textilă nu a reușit să facă un salt calitativ. A rămas tot lohnul, a rămas dependența de comenzile marilor companii cu tradiție, fără să se poată face pasul către o industrie creativă, care să proiecteze și să execute produse proprii și branduri naționale.

În lipsa unor mărci consolidate de producătorii locali, aceștia se mulțumesc să lucreze pentru companii internaționale și totodată se limitează la o activitate cu o valoare adăugată scăzută. Este ceea ce poate oferi o industrie de care am uitat aproape toți.

Investitorii vor fi mai prudenți în următoarea perioadă, arată un sondaj realizat în rândul membrilor AmCham. Cu toate acestea, România își păstrează o serie de avantaje competitive pentru a atrage investiții.

Vlad Boeriu – președinte AmCham România.

Fotbaliștii români prind din ce în ce mai rar un transfer la un club puternic din Europa. Totuși, mijlocașul Naționalei, Darius Olaru, a plecat în Belgia unde va face vizita medicală cu Union Saint-Gilloise. Pentru Olaru este sfârșitul unei ere la FCSB și începutul marelui pariu belgian.

Darius Olaru și-a făcut bagajele și lasă în urmă șase ani și jumătate în tricoul FCSB. Căpitanul fostei campioane a României este la un pas de a deveni jucătorul lui Royale Union Saint-Gilloise, după ce clubul belgian și FCSB au ajuns la un acord pentru transferul său. Suma vehiculată este de aproximativ 3 milioane de euro, iar mijlocașul român urmează să semneze un contract pe patru sezoane.

Pentru fotbalul românesc, mutarea reprezintă una dintre cele mai importante plecări ale verii. Olaru nu este doar un titular al Naționalei, ci și omul care a devenit simbolul celei mai de succes perioade recente a FCSB-ului. Venit de la Gaz Metan Mediaș în ianuarie 2020, el a crescut constant până la statutul de lider al vestiarului, contribuind decisiv la cucerirea titlurilor și la parcursurile europene ale echipei. În cei peste șase ani petrecuți la București, a adunat peste 250 de meciuri, 63 de goluri și 45 de pase decisive.

Transferul nu a fost unul simplu, dar Union a insistat pentru român

Proprietarul FCSB, Gigi Becali, stabilise inițial o clauză de reziliere de 5 milioane de euro, însă a acceptat în cele din urmă oferta belgienilor, considerând că a venit momentul ca jucătorul care și-a făcut datoria la echipă, să facă pasul spre un campionat mai puternic.

Negocierile au durat câteva săptămâni, iar Union Saint-Gilloise și-a mărit oferta până la nivelul cerut de Gigi Becali. Decizia de a alege clubul belgian nu a fost deloc dificilă pentru Olaru care visează să joace în Liga Campionilor, la fel ca și colegul său de la Națională, Denis Man.

Despărțirea de FCSB are și o încărcătură emoțională. Pentru suporterii roș-albaștri,  Olaru era mai mult decât un căpitan: era imaginea unei generații care a readus după o perioadă de secetă titlul în vitrina clubului. Plecarea sa marchează sfârșitul unui capitol important, dar și confirmarea faptului că fotbalistul ajuns la 28 de ani merită o provocare externă. Darius Olaru a spus că va rămâne mereu cu sufletul alături de fanii care i-au scandat numele

Pentru Olaru, alegerea nu pare întâmplătoare. În declarațiile făcute înaintea plecării, mijlocașul a explicat că știa de interesul belgienilor de mai mult timp și că a fost atras de proiectul sportiv al clubului.

Union Saint-Gilloise are o istorie de 128 de ani, a ajuns în sferturile Europa League în 2023, a luat titlul în 2025 și a jucat pentru prima dată în Champions League.

FCSB pierde un jucător de valoare

Presa belgiană a primit cu entuziasm vestea transferului. Jurnaliștii din Regat l-au descris pe român drept „unul dintre starurile campionatului românesc”, evidențiind cifrele excelente reușite în ultimele sezoane și profilul său de mijlocaș complet, capabil să contribuie atât defensiv, cât și ofensiv.

În Belgia îl așteaptă poate cel mai important examen al carierei. Dacă va confirma și la Union Saint-Gilloise, Darius Olaru nu doar că își va îndeplini visul de a juca la cel mai înalt nivel european, ci ar putea transforma acest transfer într-o rampă de lansare către unul dintre marile campionate ale continentului. Pentru moment, însă, povestea este simplă: căpitanul pleacă, iar FCSB pierde unul dintre cei mai influenți jucători ai ultimului deceniu.

Presa internațională analizează evoluția războiului din Ucraina, după ce o importantă rafinărie din apropierea Moscovei a fost avariată de dronele Kievului. În același timp, comentatorii remarcă emoția din capitala ucraineană după ce Rusia a lovit monumentul religios emblematic al Ucrainei.

”Ucraina ripostează cu un atac violent asupra unei centrale petroliere de la Moscova chiar în timpul reuniunii G7”, titrează Newsweek:

”Kievul a vizat în mod constant rafinăriile, conductele și centrele de depozitare ale Rusiei cu drone capabile să zboare sute de kilometri. Toate acestea, în încercarea de a tăia resursele vitale pentru efortul de război al Kremlinului”.

The Mirror vede în atacul asupra rafinăriei de lângă Moscova o umilință pentru Vladimir Putin: 

”A fost o lovitură psihologică majoră pentru Kremlin, exact în momentul în care atacurile ucrainene încep să afecteze serios economia rusă și să ridice semne de întrebare cu privire la capacitatea lui Putin de a controla pe deplin Crimeea ocupată”.

First Post vorbește despre  semnificația strategică a acestui atac: 

”Rafinăria Gazpromneft servește regiunea Moscovei, o zonă care a evitat în mare măsură întreruperile de aprovizionare cu combustibil observate în alte câteva regiuni rusești afectate de conflict.

Prin urmare, atacul are o semnificație simbolică, precum și strategică, demonstrând capacitatea Ucrainei de a viza infrastructura aflată în adâncul teritoriului rus”.

În acest timp, Donald Trump ”își îndreaptă din nou atenția către Ucraina — iar aliații Kievului sunt îngrijorați”, constată Politico: 

”În culise, oficialii europeni se tem că președintele SUA – eliberat de gestionarea crizei din Iran – ar putea încerca să preia din nou controlul asupra negocierilor de pace din Ucraina și să deraieze strategia lor de a pune presiune maximă asupra Rusiei și de a sprijini pe deplin Ucraina.

Afirmația de luni a lui lui Trump, conform căreia poate vedea o modalitate de a „face ceva” - după ce a primit apeluri separate de la Vladimir Putin și Volodimir Zelenski - riscă să-i pună pe europeni din nou pe margine.

Luni, președintele francez a susținut că europenii sunt cei care plătesc acum factura pentru armele Ucrainei și trebuie să aibă un cuvânt de spus”.

Emoție la Kiev în urma atacurilor asupra catedralei Adormirea Maicii Domnului, scrie Le Point: 

”Sanctuarul, lovit în noaptea de 14 spre 15 iunie, este unul dintre cele mai sfinte locuri ale Ortodoxiei și simbolul emancipării Bisericii Ucrainene de Moscova”.

Citeste siCatedrala Adormirii Maicii Domnului din Kiev, monument UNESCO, în flăcări după un atac rusesc. Patriarhia Română deplânge atacul

„Kremlinul frustrat crede că îi poate intimida pe ucraineni atacând locuri cu o semnificație simbolică deosebită, dar acest lucru nu face decât să le întărească unitatea, constată publicația poloneză Krytyka Polityczna, citată de Eurotopics.

Iar Le Figaro reia afirmațiile directorului complexului religios,  potrivit căruia lucrările de restaurare a faimoasei mănăstiri ortodoxe Lavra Pechersk din Kiev, ar putea dura aproximativ doi ani.

Scăderea consumului și creșterea inflației aduc noi provocări pentru instituțiile financiare și pentru antreprenori.

Mihai Căruntu, vicepreședinte AAFBR, Adrian Codirlașu, președinte CFA România, Traian Bădulescu, purtător de cuvânt ANAT

Am stat de vorba cu regizorul Tudor Giurgiu, presedintele Tiff, despre cei 25 de ani si despre ce este Tiff astazi.

Pe 18 iunie The 4 Knights of the Electric Order and Kaos au concert la Linotip. Iar Weekend Sessions continuă pe 20 și 21 iunie cu Picnic de Sânziene în grădina Muzeului Dr. Nicolae Minovici.

Ești acționarul unei întreprinderi mici sau mijlocii (numită, pe scurt, IMM) și te gândești, plin de optimism, că nu ți se poate întâmpla nimic rău? Este bine să ne amintim că „paza bună trece primejdia rea”. Cum este cel mai indicat să ne protejăm afacerile pe care le avem? Când îți este utilă o asigurare și când nu?

Aflăm detalii la Ora De Risc by XPRIMM, cea mai longevivă emisiune de asigurări, difuzată de către RFI România, cel mai citat post de radio la nivel național, conform analizelor mediaTrust pe 2024 și 2025.

Invitat la Ora de risc: Liviu CRISTIAN, Director Vânzări, EUROLIFE FFH.

Investitorii au încredere în companiile de tehnologie listate pe piețe și cumpără acțiuni. În schimb, economia globală nu este în cea mai bună formă.

Vorbim despre evoluția piețelor financiare internaționale cu Gabriel Aldea, expert piețe financiare.

 Grupurile parlamentare ale Uniunii din Camera Deputaţilor şi de la Senat iau decizia finală privind susţinerea unui cabinet condus de liberal. Adrian Vestea a refuzat sa-si depuna mandatul asa cum i-a cerut conducerea liberala. In contextul lipsei de sustinere a mers la Cotroceni pentru discutii cu Nicusor Dan. Ce șanse are executivul să treacă de votul Parlamentului, după decizia UDMR, discutam imediat.

Cum sunt privite evoluțiile politice de la București de comentatorii de la Chișinău. Evenimentele din România au generat, în Republica Moldova, o dezbatere mai amplă despre fragilitatea democrației și limitele compromisului politic. Aflati mai tarziu ce s-a discutat. 

Cinci ani de detenție, luni întregi în izolare și o condamnare la opt ani de colonie penală pentru că a criticat regimul din Belarus. Jurnalistul polono-belarus Andrzej Poczobut [Andrei Pociobut] a fost eliberat la sfârșitul lunii aprilie, în urma unui schimb de prizonieri, iar maine va vorbi în Parlamentul European, după ce a primit Premiul Saharov în 2025 pentru activitatea sa. Am pregatit un interviu.

Liderul de la Casa Albă a repetat că acordul definitiv garantează că Teheranul nu se va putea dota vreodată de arma atomică : nici nu va putea să creeze una dar nici nu o va putea obţine dintr-un start terţ. Acordul va fi semnat vineri, în Elveţia au confirmat şi autorităţile de la Berna.