Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Franța, care deține președinția G7 în 2026, a convocat o reuniune ministerială luni, 8 iunie, dedicată securității aprovizionării cu îngrășăminte, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

Întâlnirea are loc pe fondul creșterii puternice a prețurilor la îngrășăminte și al tensiunilor persistente de pe piețele de materii prime agricole.

La reuniune au fost invitați să se alăture miniștrilor agriculturii din statele G7 și reprezentanți ai Uniunii Europene, ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și ai Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.

Printre principalele obiective ale întâlnirii se numără coordonarea acțiunilor pentru asigurarea securității aprovizionării globale cu fertilizanți, îmbunătățirea schimbului de informații și a transparenței pieței și consolidarea rezistenței sectoarelor agricole la șocurile economice și geopolitice, potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerul Agriculturii din Franța, citat de presa locală.

De menționat că la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate câteva măsuri pentru sprijinirea fermierilor și reducerea dependenței de importuri. Printre acestea se numără suspendarea, pentru un an, a taxelor vamale la principalele îngrășăminte pe bază de azot, crearea unui nou cadru temporar privind ajutoarele de stat în contextul crizei din Orientul Mijlociu (METSAF) și lansarea Planului de Acțiune pentru îngrășăminte.

Cercetătorii europeni testează metode de regenerare a solurilor

Un grup de cercetători europeni testează metode de refacere a solului în mai multe state din blocul comunitar. Primele rezultate arată că lucrările minime ale solului și semănatul direct au dus la creșterea stocurilor de carbon, a diversității microbiene și a nivelului de nutrienți din sol, potrivit materialului publicat pe site-ul Direcției Generale pentru Cercetare și Inovare din cadrul Comisiei Europene.

Cercetătorii au constatat, în urma testelor realizate în sudul Italiei, că intervențiile limitate asupra solului oferă recolte comparabile cu agricultura convențională, reducând în același timp timpul de lucru și costurile fermierilor cu combustibilul și forța de muncă.

Într-o regiune din Spania, cercetătorii testează utilizarea pășunatului pentru regenerarea solurilor afectate de practicile convenționale. În Lituania și Croația analizează rolul solurilor sănătoase în absorbția excesului de apă și reducerea riscului de inundații.

Pe baza rezultatelor, cercetătorii dezvoltă un cadru de evaluare economică și un instrument online care va estima atât beneficiile de piață, cât și pe cele de mediu ale solurilor sănătoase.

Proiectul de cercetare este finanțat de Uniunea Europeană, în cadrul misiunii „Un pact al solului pentru Europa”.

Reamintim că Uniunea Europeană a introdus, la sfârșitul anului trecut, prima inițiativă legislativă dedicată exclusiv sănătății solului, care impune statelor membre să monitorizeze și să evalueze starea terenurilor pe teritoriul lor, în condițiile în care, la nivelul blocului comunitar, peste 60% din soluri sunt clasificate ca fiind degradate, iar acestea generează anual pierderi estimate la 50 de miliarde de euro.

Ajutoare de stat pentru reducerea impactului creșterii prețurilor la carburanți

Comisia Europeană a autorizat Spania să acorde ajutoare de stat companiilor din sectorul agricol afectate de creșterea prețurilor carburanților, în valoare totală de 54 de milioane de euro. Beneficiarii pot primi 0,20 euro pentru fiecare litru de motorină cumpărat în perioada 22 martie–30 iunie 2026.

Ajutorul va lua forma unor subvenții directe și poate acoperi până la 70% din costurile suplimentare cu combustibilul.

Schema a fost aprobată în baza Cadrului temporar de ajutoare de stat, adoptat de Comisie la sfârșitul lunii aprilie, pentru a sprijini companiile afectate de criza din Orientul Mijlociu.

De asemenea, operatorii francezi din producția agricolă primară și de acvacultură vor primi ajutoare de stat în valoare de 15 milioane de euro, pentru atenuarea impactului scumpirii motorinei achiziționate în luna aprilie 2026.

Feldheim, satul german care a devenit aproape independent energetic

Într-un sat din estul Germaniei cu doar 130 de locuitori, Feldheim, creșterea prețurilor la energie provocată de criza din Strâmtoarea Ormuz a trecut aproape neobservată, scrie Euronews. Grație unui sistem energetic local bazat pe surse regenerabile, locuitorii plătesc aproximativ 12 eurocenți pe kilowatt-oră pentru electricitate. Energia electrică și termică sunt produse de un grup de turbine eoliene amplasate la marginea localității, de un parc solar și de o instalație de biogaz alimentată cu porumb siloz și gunoi de grajd. O centrală pe bază de așchii de lemn servește drept sursă de rezervă.

Împreună, aceste instalații produc mult mai multă energie decât are nevoie comunitatea, iar surplusul este vândut în rețeaua națională. O unitate de stocare în baterii, finanțată parțial prin Fondul European de Dezvoltare Regională, contribuie la menținerea stabilității rețelei locale.

„A fost important pentru noi să transmitem un semnal clar: că funcționează și că are sens din punct de vedere economic. Că poți transporta energia direct de pe câmpuri în casele oamenilor și că poate fi cu adevărat accesibilă”, a declarat șeful companiei energetice aflate în spatele proiectului.

Succesul acestei mici localități s-a bazat pe mai mulți factori, concluzionează sursa citată: o amplasare favorabilă, o comunitate mică, unită și deschisă la soluții noi, investitori cu viziune pe termen lung și sprijin din partea politicilor naționale și europene. Deși modelul nu poate fi replicat peste tot, Feldheim rămâne un exemplu al beneficiilor pe care le poate aduce producția locală de energie regenerabilă.

Un spațiu de co-working, care a devenit în timp o comunitate de antreprenori, multe afaceri mici găsind aici îndrumare și susținere. Vorbim despre Impact Hub Bucharest, această școală atât de importantă pentru antreprenorii români aflați la început de drum, cu unul dintre fondatori, invitata emisiunii RFI360 este Oana Craioveanu.

Impact Hub Bucharest facilitează dezvoltarea antreprenorilor și inovatorilor sociali prin programe de accelerare, spații de lucru, evenimente și conferințe, mentorat și finanțare, precum și prin acces la una dintre cele mai mari comunități de antreprenori, investitori, companii și instituții publice.

Comunitatea Impact Hub Bucharest este dinamică și colaborează între organizații, culturi și generații pentru a crea un viitor sustenabil și plin de oportunități. Conectează antreprenori, companii, ONG-uri, instituții publice și alți factori de schimbare într-un ecosistem unic de antreprenoriat și inovare colaborativă.

Pe lângă spațiile inspiratoare de coworking, atelierele, workshopurile, conferințele și numeroasele evenimente, Impact Hub Bucharest oferă și programe variate axate pe antreprenoriat, inovația socială și dezvoltare durabilă.

Jurnal de știri

Industria fondurilor de investiții este în creștere din punctul de vedere al deponenților, dar încă este nevoie de ajustări legislative să permită consolidarea acționariatului.

Invitat: Horia Gustă – Președintele Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF)

Sunt multe activități în care angajații sunt încurajați să se implice sub forma responsabilității sociale.

Discutăm cu Monica Koszta - Director de operațiuni, Everience România.

Raportul de sustenabilitate include rezultatele firmelor în materie de protecția mediului, guvernanță și implicare socială. Totodată, angajații firmelor se implică în proiecte derulate de diferite organizații.

Discutăm cu Yvette Orsolya Pap, responsabil CSR, Decomar  Logistics.

15 iunie va rămâne o zi memorabilă în istoria Republicii Moldova – au început negocierile oficiale de aderare la UE. Ediția de astăzi a Moldova Zoom este dedicată acestui moment – fapte, comentarii și reacții de la corespondenții noștri. Vedem ce spune presa internațională la acest subiect, dar și ce reacții au venit din Rusia.

Evident, Moscova nu crede în procesul de integrare europeană al Chișinăului. Iar invitata zilei la Moldova Zoom este ambasadoarea Republicii Moldova la Bruxelles, Daniela Morari, care anunță, într-un interviu realizat de Liliana Barbăroșie, că în luna iulie Chișinăul își propune să deschidă și negocierile pe restul capitolelor de aderare.

-        R.Moldova a deschis oficial primul grup de capitole de negocieri cu Uniunea Europeană, la cea de-a doua Conferință Interguvernamentală R.Moldova - UE de la Luxemburg. ”Aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova nu mai este un obiectiv îndepărtat, ci o realitate pe care deja o construim”, spune președinta Maia Sandu. Iar comisara europeană, Marta Kos, a menționat că deschiderea primului grup de capitole este un progres major. Valeria Vițu are detalii.

Citeste siR.Moldova a deschis oficial primul cluster de negocieri cu UE. Maia Sandu: Aderarea nu mai este un obiectiv îndepărtat, ci o realitate pe care deja o construim

-        Cele 27 de state membre ale UE au lansat luni negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Comentatorii din presa europeană văd în aceasta un moment de referință. Însă ei atenționează că intrarea celor 40 de milioane de locuitori ai Ucrainei în UE rămâne o perspectivă îndepărtată.

-        Pasul istoric de aderare la UE pe care îl face Republica Moldova a fost luat în furci de Rusia. Presa de la Moscova vede doar probleme pentru Chișinău. Cât de supărați sunt rușii pe procesul de aderare la UE? Ne spune jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

-        Negocierile de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei la UE urmează să fie confirmate în cadrul summitului UE de la Bruxelles de săptămâna viitoare. Avansarea se va face în ritm individual, pe bază de merit.

Citeste siPrivire din UE: aderarea Moldovei și Ucrainei, argumente și impedimente

-        Uniunea Europeană pregătește noi mecanisme pentru a se asigura că viitoarele state membre respectă regulile și după aderare, anunță Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.

-        La Chișinău a fost semnată o declarație comună de sprijin pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, document susținut de Italia, Grecia, Portugalia, Spania și Croația.

-        Bruxellesul a inclus încă șase persoane pe lista celor sancționați pentru campanii de dezinformare și cumpărare a voturilor finanțate de Rusia în Republica Moldova.

-        Aeroportul Internațional Chișinău a devenit din nou locul unor contacte diplomatice la nivel înalt. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a discutat cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, în drum spre Summitul G7.

-        Peste 200 judecători și candidați la funcții-cheie din sistemul judecătoresc au fost supuși evaluării externe în ultimii trei ani.

Moment istoric pentru Republica Moldova – aseară au fost lansate oficial negocierile de aderare la UE, prin deschiderea primului grup de capitole, numit cluster, numit „Valori fundamentale". Acesta se referă la statul de drept, independenţa justiţiei, combaterea corupţiei, funcţionarea instituţiilor democratice şi respectarea drepturilor fundamentale și este considerat baza întregului proces de integrare europeană.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că deschiderea negocierilor face ca procesul de aderare să devină tangibil și confirmă faptul că acesta avansează, depășind stadiul de promisiune.

Marilena Raouna, viceministra afacerilor europene a Republicii Cipru, țară care deține președinția prin rotație a UE, a declarat că extinderea blocului comunitar este văzută ca o investiție în securitate și unitate.

Decizia privind deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova, dar și cu Ucraina, va fi confirmată în cadrul summitului UE de la Bruxelles, din 18-19 iunie.

***

Uniunea Europeană pregătește noi mecanisme pentru a se asigura că viitoarele state membre respectă regulile și după aderare. Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, afirmă că țările care se abat de la reformele asumate sau folosesc dreptul de veto pentru a bloca deciziile europene ar putea fi supuse unor măsuri stricte de sancționare. Declarațiile au fost făcute pentru Politico, citată de News.ro.

Kos a făcut aceste declaraţii în momentul în care UE a deschis, luni, prima rundă de negocieri detaliate de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova. În acelaşi timp, Muntenegru a finalizat oficial încă două capitole de negociere şi s-a apropiat de aderare.

Comisia Europeană „are deja câteva idei” privind consolidarea sistemului, a afirmat Kos, inclusiv măsuri de protecţie şi perioade de tranziţie înainte ca anumite drepturi de aderare să fie acordate pe deplin. „Ceea ce va fi nou este modul în care vom garanta că, odată ce o țară devine membră a UE, regulile vor fi respectate și după cinci, zece sau cincisprezece ani”, a spus Marta Kos.

Citeste siMarta Kos: Deschiderea primului cluster de negocieri, un progres major și aduce Moldova mai aproape de statutul său de țară candidată la UE

Unele state membre UE, printre care Franţa, Germania şi Ţările de Jos, au susţinut că orice extindere trebuie să fie însoţită de garanţii că reformele vor fi durabile şi că noii membri nu vor perturba echilibrul de putere al blocului. Cancelarul german Friedrich Merz şi preşedintele francez Emmanuel Macron se numără printre cei care susţin o abordare etapizată a integrării europene, sugerând ca altor ţări din Balcanii de Vest, precum Albania, să li se ofere beneficii economice şi politice înainte de a deveni membri cu drepturi depline.

În acelaşi timp, Marta Kos a afirmat că aderarea trebuie să rămână bazată pe merite. Ucraina şi Moldova au avansat împreună până acum, dar odată ce toate capitolele de negociere vor fi deschise, „ţara care va obţine rezultate mai bune va putea avansa mai repede”, a precizat comisara europeană.

***

La Chișinău a fost semnată o declarație comună de sprijin pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, document susținut de Italia, Grecia, Portugalia, Spania și Croația. Declarația a fost semnată în contextul vizitei comune la Chișinău a președinților comisiilor pentru afaceri europene din parlamentele țărilor semnatare, notează IPN.

Documentul subliniază că parcursul european al Republicii Moldova s-a desfășurat în condiții dificile, marcate de presiuni externe, amenințări hibride și campanii de dezinformare, însă autoritățile de la Chișinău au reușit să avanseze semnificativ în procesul de reforme și aliniere la standardele europene.

***

Aeroportul Internațional Chișinău a devenit din nou locul unor contacte diplomatice la nivel înalt. Cel mai recent exemplu este discuția telefonică de luni, 15 iunie, dintre președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. Liderul ucrainean a anunțat că discuția telefonică a avut loc pe aeroportul din Chișinău, în drum spre Summitul G7, scrie TVR Moldova.

„Îi sunt recunoscător Preafericitului pentru sprijinul și poziția morală neechivocă: atacurile cu drone ale Rusiei asupra Lavrei Pecersk de la Kiev – un loc sfânt nu numai al Ucrainei, ci al lumii ortodoxe în ansamblu – sunt o barbarie pentru care nu poate exista nicio justificare. Patriarhul Bartolomeu și cu mine am discutat, de asemenea, posibile formate pentru întâlniri față în față”, a declarat președintele ucrainean.

Volodimir Zelenski a început să folosească recent aeroportul din Chișinău ca punct de tranzit pentru vizitele sale externe, după o dispută diplomatică cu Polonia.

***

Uniunea Europeană a inclus încă șase persoane pe lista celor sancționați pentru organizarea de campanii de dezinformare și cumpărare a voturilor finanțate de Rusia pentru a destabiliza Republica Moldova.

Decizia a fost luată luni de Consiliul UE, iar pe listă se regăsesc persoane apropiate oligarhului fugar Ilan Șor, precum și președinta partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah.

***

Peste 200 judecători și candidați la funcții-cheie din sistemul judecătoresc au fost supuși evaluării externe în ultimii trei ani.

Comisia de Evaluare a Judecătorilor precizează că până în prezent, 40 de subiecți nu au promovat evaluarea, iar 70 au demisionat sau s-au retras din concursuri în timpul procedurii de verificare.

Comisia de Evaluare a Judecătorilor precizează că din cele 203 proceduri inițiate, 179 au fost finalizate. În urma evaluărilor și reevaluărilor, 69 de persoane au promovat evaluarea, iar în 20 de cazuri procedurile sunt încă în desfășurare.

Dacă locuiești în sectorul 4 din București, Grădina Comunitară Tineretului îți oferă ocazia să faci ceva concret. Inițiativa pornită de locuitori ai cartierului transformă spațiile verzi de lângă blocuri în mici grădini comunitare. Asta implică plantări și amenajări alternative, care să reziste în fața secetelor. 

Atractiv la acest proiect este că nu ai nevoie de experiență în grădinărit pentru a participa: poți veni să plantezi, să ajuți la întreținerea spațiului sau chiar să donezi bulbi și plante pe care nu ai unde să le cultivi. 

Urmărește pe Facebook Grădina Comunitară Tineretului, iar când nu e sezon de plantări, participă la ateliere ecologice și creative pentru copii și adulți pe care grupul de vecini le organizează. Acolo vei învăța, experimenta și crea într-un mod distractiv și prietenos cu natura. 

PNL îi amenință cu excluderea din partid pe cei care vor vota Guvernul Adrian Veștea. Vicepreședintele formațiunii Alexandru Muraru, lider PNL Iași, spune la RFI că ”răul a fost făcut cu intenție”. Deputatul consideră că președintele Nicușor Dan a devenit ”executantul PSD”.

Alexandru Muraru, despre Nicușor Dan: ”Eu cred că președintele a încălcat Constituția (...), s-a decredibilizat extraordinar de mult, a ajuns să facă micile jocuri ale PSD”.

În opinia liderului PNL Iași, ”președintele României la un an de mandat este extrem de decredibilizat, nu mai are nici un fel de legitimitate în deciziile pe care le ia”.

Despre susținătorii lui Adrian Veștea: ”Colegii care nu respectă aceste decizii (ale BPN al PNL-n.r.), fie vor vota un asemenea Cabinet sau vor accepta funcții ministeriale sau altfel de funcții, vor fi excluși din PNL”.