Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Jovo Lukić, atacant ce evoluează în Superligă, este eroul Bosniei la Campionatul Mondial după ce a marcat în meciul de deschidere împotriva Canadei. Atât actualul său club, Universitatea Cluj, cât și fostul, Universitatea Craiova, vor câștiga bani după golul atacantului bosniac.

În minutul 21 al partidei din grupa B dintre Bosnia-Herțegovina și Canada, un nume cunoscut fanilor din Superliga României a intrat în istoria fotbalului bosniac. Jovo Lukić a înscris primul gol al Bosniei la Campionatul Mondial din 2026, deschizând scorul într-un meci încheiat la egalitate, 1-1.

Pentru atacantul de 27 de ani, reușita a reprezentat nu doar primul său gol la echipa națională, ci și prima reușită a unui jucător străin din Superligă la un turneul final mondial. Realizarea l-a propulsat în atenția întregii lumi fotbalistice.

S-a născut în Republica Srpska care aparține Bosniei din 1998, ultimul an în care România a participat la un Campionat Mondial. A început fotbalul la 8 ani la Sloga Doboj, și-a făcut junioratul la FK Krupa și a mai trecut și pe la Zvijezda Gradačac, nume de echipe care nu spun nimic microbiștilor români.

La 18 ani a ajuns la Borac Banja Luka, club din prima divizie din Bosnia unde în 104 meciuri a înscris 32 de goluri, atrăgând atenția câtorva impresari. La Naționala de tineret a Bosniei nu a prins decât 4 meciuri, la fel ca la Naționala mare, cu tot cu meciul contra Canadei, unul care va rămâne veșnic în memoria sa.

În 2024, atacantul de picior stâng și 1.93m înălțime a fost transferat la Craiova pentru 400.000 de euro. El a fost dorit de acționariatul Universității, nu și de Costel Gâlcă, antrenorul din acea perioadă, care nu l-a considerat de viitor. Practic, bosniacul a fost adus de către olteni peste capul tehnicianului, care s-a împotrivit în mai multe rânduri transferului său.

Mai mult, după plecarea lui Costel Gâlcă, nici Mirel Rădoi nu l-a plăcut foarte tare, iar primul jucător despre care a spus că va trebui să plece în perioada de mercato a fost chiar Jovo Lukić, insistând foarte mult să scape de acesta.

În urma dorințelor celor doi antrenori, oltenii l-au lăsat liber de contract, iar U Cluj l-a adus gratis urmând doar să suporte salariul bosniacului. După ce a plecat de la Craiova fără să lase impresia că poate deveni unul dintre cei mai eficienți atacanți ai campionatului, bosniacul a explodat sub comanda antrenorilor de la Cluj, devenind cu 20 de reușite golgheterul Superligii și unul dintre cei mai valoroși jucători ai campionatului.

Jovo a fost atacantul pe care Bergodi a contat cel mai mult, unul dintre cei care au pus umărul serios pentru ca U Cluj să termine campionatul pe locul2.

Golul marcat în Canada ar putea avea efecte spectaculoase nu doar pentru cariera lui Lukić, ci și pentru finanțele cluburilor românești care au fost implicate în parcursul său recent. FIFA recompensează echipele care trimit jucători la Campionatul Mondial prin programul „Club Benefits”. Conform regulilor anunțate pentru turneul final din 2026, cluburile primesc aproximativ 10.950 de dolari pentru fiecare zi în care jucătorul lor se află la dispoziția echipei naționale pe durata competiției și a perioadei oficiale de pregătire.

Astfel, numai pentru participarea la faza grupelor, suma care poate reveni clubului depășește câteva sute de mii de dolari. Estimările publicate în presa sportivă arată că beneficiul minim pentru cazul lui Lukić poate ajunge la aproximativ 330.000 de dolari, iar dacă Bosnia avansează în fazele eliminatorii, suma poate crește spre sau chiar peste 500.000 de dolari.

Există însă un detaliu important. Deși în prezent atacantul aparține de Universitatea Cluj, regulamentul FIFA prevede distribuirea sumelor către cluburile la care fotbalistul a evoluat într-o anumită perioadă înaintea turneului final. Din acest motiv, banii generați de participarea lui Lukić la Mondial nu vor ajunge exclusiv la Cluj. O parte din sumă va reveni și celor de la Universitatea Craiova, echipă pentru care bosniacul a evoluat înainte de transferul din vara anului 2025.

Clubul a mizat pe potențialul atacantului într-un moment în care puțini credeau că poate redeveni un marcator de top. Astăzi, aceeași mutare este considerată una dintre cele mai inspirate din ultimii ani din fotbalul românesc.

Mai mult, după golul marcat la Campionatul Mondial, valoarea de piață a jucătorului care acum este de 2,2 milioane de Euro este așteptată să crească semnificativ. Specialiștii din fotbal spun că Jovo Lukić este monitorizat de mai multe echipe, din Turcia, din Rusia și din Golf.

Acum, interesul cluburilor din străinătate va deveni și mai mare, iar o eventuală vânzare ar putea aduce milioane de euro în conturile Universității Cluj. Conducerea clubului a confirmat deja că a refuzat oferte primite pentru bosniac înaintea turneului final. Acum așteaptă ca Lukić să dea cât mai multe goluri la Mondiale și să rămână cât mai mult timp în competiție.

Presa internațională comentează anunțul de duminică noaptea al Statelor Unite și Iranului privind un acord de încetare a focului. Părțile susțin că acordul va pune capăt războiului de aproape patru luni și va redeschide Strâmtoarea Ormuz. Detaliile acordului rămân însă neclare, la fel ca și întrebarea dacă atacurile israeliene în Liban vor pune în pericol înțelegerea, consideră comentatorii.

După cum remarcă The Economist,

”începând din martie, Donald Trump a susținut de vreo 40 de ori că este aproape de o înțelegere cu Iranul. De data aceasta, a avut, în sfârșit, dreptate.

Acesta va aduce ușurarea necesară unei regiuni afectate cât și piețelor energetice globale. Dar nu va rezolva problemele care au adus America și Iranul în război”.

BBC consideră că acordul vine într-un moment important pentru Donald Trump – care duminică și-a sărbătorit cea de-a 80-a aniversare.

După atâtea false revelații, se pare că Washingtonul și Teheranul sunt acum de acord asupra unui lucru – că a fost finalizat un memorandum de înțelegere.

În realitate, acordul – deși crucial – este doar un început.

Citeste siIranul doreşte ca acordul cu Statele Unite să fie ratificat de Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite

Acesta va declanșa o perioadă de 60 de zile, timp în care SUA și Iranul vor trebui să se pună de acord asupra modului de distrugere și eliminare a materialului nuclear al Iranului.

Statutul exact al Strâmtorii Ormuz este, de asemenea, un aspect asupra căruia există încă opinii divergente.

Un lucru este clar, însă: asigurarea lui Trump adresată poporului iranian că „ajutorul era pe drum” și că, odată ce SUA vor termina, guvernul va fi al lor, nu pare să se întâmple prea curând”.

Le Monde vorbește în editorialul său despre ”prețul orbirii” lui Donald Trump:

”Președintele american va avea dificultăți în a prezenta acordul anunțat cu Teheranul ca pe un succes dacă rezultatul său principal se limitează la redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

În loc să doboare regimul iranian sau să-i paralizeze capacitățile militare, acest atac american și israelian a scos, dimpotrivă, în evidență rezistența sa.

Dincolo de loviturile împotriva statelor de pe țărmurile arabe ale Golfului, cel mai previzibil răspuns al Iranului a fost blocarea Strâmtorii Ormuz, transformând astfel un simplu conflict regional într-o criză sistemică globală.

Aceeași observație de orbire americană se aplică Ucrainei. Donald Trump s-a gândit poate că simpla întrerupere a ajutorului militar american ar fi suficientă pentru a forța Kievul să accepte dictatele Moscovei”.

Le Point notează că europenii se pregătesc să patruleze în Strâmtoarea Ormuz:

Europa salută „pacea”, dar nu lasă garda jos.

Franța, Regatul Unit, Germania și Italia au stabilit și un cadru: redeschiderea urgentă a Strâmtorii Ormuz, care sufocă economia globală de cinci luni. Prudența rămâne esențială. Acordul de pace va fi semnat vineri și nimeni nu știe ce s-ar putea întâmpla în această regiune volatilă de acum și până atunci”.

La Stampa se teme că Israelul va încerca să împiedice un armistițiu: „Pentru Israel, acest acord a fost deja o dezamăgire: nu garantează nici distrugerea programelor nucleare și de rachete ale Iranului, nici nu neutralizează Hezbollah-ul și nici nu demontează axa regională a Teheranului. Pune războiul în așteptare fără a-i acorda lui Netanyahu victoria strategică pe care continuă să o revendice.”

Ilie Bolojan a învins la vot tabăra puciștilor (Republica) - Contra-selecția la vârf: Marioneta Veștea, o jignire pentru funcția de premier (G4Media) - Opt ani și nouă sentințe pentru 10 august (DW)

Guvernul Veștea, respins de propriul partid. Adevărul scrie despre  cele șase decizii cu caracter obligatoriu, adoptate aseară în ședința tensionată a conducerii Biroului Politic Național (BPN) al PNL.

1. Prima decizie adoptată de conducerea liberală vizează excluderea unei formule de guvernare împreună cu Partidul Social Democrat. Propunerea a fost aprobată cu 39 de voturi pentru, 10 împotrivă și 4 abțineri.

2. A doua hotărâre stabilește că PNL nu susține Guvernul Adrian Veștea. Decizia a fost adoptată cu 41 de voturi pentru, 13 împotrivă și 2 abțineri.

3. În ceea ce privește un eventual vot de învestitură în Parlament, liberalii au decis să își mandateze parlamentarii să fie prezenți, însă să nu voteze. Propunerea a trecut cu 40 de voturi pentru, 11 împotrivă și 6 abțineri.

4. Conducerea partidului a votat, de asemenea, ca Adrian Veștea să își depună mandatul de premier desemnat până marți dimineață, la ora 10.00. Hotărârea a fost adoptată cu 39 de voturi pentru, 13 împotrivă și 3 abțineri.

5. O altă decizie prevede sancțiuni drastice pentru parlamentarii care nu respectă linia partidului. Astfel, aleșii PNL care vor vota pentru învestirea guvernului sau vor accepta funcții ministeriale într-un astfel de executiv vor fi excluși din partid. Măsura a fost aprobată cu 39 de voturi pentru, 8 împotrivă și 5 abțineri.

6. În final, liberalii au cerut președintelui României, Nicușor Dan, să reia consultările cu partidele parlamentare și procedura pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de prim-ministru.

Ilie Bolojan a învins la vot tabăra puciștilor. E un semn că încă controlează partidul, comentează jurnalistul Florin Negruțiu, autor fondator Republica.

Meciul nu s-a încheiat. Urmează un Congres extraordinar al PNL, convocat probabil la finalul acestei săptămâni: acolo se va vota despărțirea definitivă de PSD și marginalizarea (excluderea?) aripii puciste.

Adrian Veștea va pleca probabil cu un număr de parlamentari PNL care să-i voteze Guvernul. 

Alina Gorghiu a amenințat în ședință cu ruperea PNL. Nu ar fi un lucru rău ca Hubert Thuma, Alina Gorghiu, Cătălin Predoiu, Rareș Bogdan, Monica Anisie, Adrian Veștea sau Nicoleta Pauliuc să candideze cinstit pe listele PSD.

Veștea e o nouă culme a contra-selecției în politică, o jignire adusă de președintele Dan cetățenilor, consideră jurnalistul Cristian pantazi, redactor șef G4Media. Există o singură explicație pentru nominalizarea lui: tentativa violentă a președintelui de a prelua controlul asupra PNL și a guvernului, după modelul lui Klaus Iohannis cu Florin Cîțu. Și cu Ciucă. E deja un pattern. Ceva sau cineva îi contaminează cu aceeași idee proastă pe toți locatarii de la Cotroceni.

Adrian Veștea e prototipul perfect al trădătorului politic. Veștea are și o evidentă lipsă de anvergură. A fost primar de orășel, apoi președinte de Consiliu Județean fără mari realizări, dar cu frâne puse în calea NATO. Ca ministru al Dezvoltării în guvernul Ciolacu, Veștea s-a ascuns de presă în birou și a vărsat miliarde de lei către toți baronii locali, fără controale și fără discernământ. Un astfel de personaj va trimite Nicușor Dan la Bruxelles să negocieze PNRR și fondurile europene? La Berlin, Paris, Londra și Madrid să negocieze sprijin pentru apărarea României? E o jignire pentru partenerii care încearcă să ajute o țară în derivă economică și securitară.

De ce Adrian Veştea? se întreabă HotNews.

„În România, sunt mereu și înainte de orice două tabere mari. Cea a celor care nu pricep nimic e cea mai mare. Cealaltă e a celor care pricep câte ceva, și anume care e interesul lor propriu. În tabăra celor raționali și care vor și binele colectiv sunt foarte puțini, și de aceea președintele se descurcă așa de prost cu criza asta”, spune profesoara de ştiinţe politice Alina Mungiu-Pippidi, despre desemnarea lui Adrian Veştea pentru a forma un guvern. 

Alina Mungiu-Pippidi se întreabă dacă poate Adrian Veștea să adune o majoritate fără AUR? În opinia sa, PNL și USR s-au blocat într-o contradicție politică: nu vor PSD, dar nu au majoritate, nu vor anticipate, dar nici nu pleacă de la guvernare. 

De aceea, spune profesoara de ştiinţe politice, desemnarea lui Veștea poate fi judecată doar după rezultat: dacă strânge voturile, a fost o mutare bună; dacă nu, încă o încercare ratată.

În presa de astăzi puteți citi și despre opt ani și nouă sentințe pentru 10 august. Este un articol de opinie semnat de jurnalistul DW Cristian Ștefănescu după ce Tribunalul Militar București i-a achitat, ieri dimineață (luni, 15 iunie), pe foștii șefi ai Jandarmeriei Capitalei judecați în Dosarul 10 August. Patru ofițeri au primit condamnări cu suspendare. Despăgubirile acordate celor peste 400 de părți civile au fost respinse în mare parte. 

Achitarea pronunțată în dimineața în care se împlinesc 36 de ani de la sfârșitul sângeros al celei mai brutale dintre Mineriade nici măcar nu este cea mai mare surpriză a zilei. Surpriza este că, într-un fel sau altul, încă ne mai lăsăm surprinși de asemenea verdicte.

De la dosarele Revoluției și Mineriadelor sau din lungul șir de anchete privind abuzurile comise de instituțiile statului am învățat că personajele se schimbă, uniformele se schimbă, guvernele se schimbă, dar statul român își exonerează oamenii. Uneori prin prescriere. Alteori, prin achitare. 

Dacă prescripția ar fi transmis măcar că fapta ar fi putut exista, dar timpul a trecut, achitarea spune că ceea ce s-a întâmplat nu poate fi imputat juridic. Pentru sute de oameni care au inhalat gaze lacrimogene în Piața Victoriei din București, au fost loviți, călcați în picioare sau au ajuns în seara de 10 august 2018 pe mâinile medicilor, mesajul este limpede: statul nu greșește. Iar dacă greșește, nu răspunde.

Cele 27 de state membre ale UE  au lansat luni negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Comentatorii din presa europeană văd în aceasta un moment de referință. Însă ei atenționează că intrarea celor 40 de milioane de locuitori ai Ucrainei în UE rămâne o perspectivă îndepărtată.

Este o zi istorică pentru Ucraina și Republica Moldova – iată constatarea majorității covârșitoare a comentatorilor.

”Este o recunoaștere a determinării, curajului și muncii asidue depuse de ambele țări pentru a avansa cu reformele, în ciuda unor provocări imense”, au declarat, președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen citați de Euronews și France 24. Ambii au salutat acest lucru drept „un pas major” către extinderea blocului comunitar.

Citeste siR.Moldova a deschis oficial primul cluster de negocieri cu UE. Maia Sandu: Aderarea nu mai este un obiectiv îndepărtat, ci o realitate pe care deja o construim

„Aderarea la UE este o întreprindere imensă, meticuloasă și intensă, care se bazează pe doi piloni”, subliniază France Info. „Țara candidată trebuie să îndeplinească mai întâi criteriile de la Copenhaga, ceea ce înseamnă că trebuie să fie o democrație stabilă care respectă statul de drept și are o economie de piață funcțională.

Apoi urmează adoptarea «acquis-ului comunitar», ansamblul de legi și reglementări europene, grupate în 35 de capitole”.

Agricultura ar putea fi una dintre cele mai controversate chestiuni, subliniază RTL, deoarece Ucraina este uneori numită „grânarul Europei”. „Aderarea sa la UE ar putea reprezenta, așadar, un adevărat cutremur pentru fermierii europeni”.

Vor fi discutate și alte „chestiuni îngrijorătoare”, cum ar fi „sosirea ucrainenilor în statele membre” sau „redirecționarea ajutorului european către Kiev”, relatează France Info. În orice caz, „nu toate guvernele sunt convinse de aderarea Kievului”.

Comentatorul RTL amintește că „Croației i-au trebuit șase ani pentru a închide toate capitolele înainte de aderarea sa din 2013, în timp ce Muntenegru lucrează de 15 ani și încă nu a aderat”.

Citeste siUcraina și Moldova vor fi supuse unui MCV înainte și după aderarea la UE

Mai mult, laudele oficialilor europeni sunt temperate „de dezamăgirea că Kievul nu a făcut progrese mai rapide în ceea ce privește cele 10 reforme prioritare convenite în decembrie anul trecut”, comentează The Guardian.

Pe această temă, comentatorul RTL dezvăluie că „pe coridoarele Bruxelles-ului, ucrainenilor li se sugerează anul 2030, dar procesul s-ar putea încheia chiar și în 2040”

Cu toate acestea, după cum avertizează France Info, „ucrainenii și susținătorii lor avertizează că Bruxelles-ul ar putea pierde bătălia morală cu Moscova dacă nu își respectă promisiunea”

În ceea ce privește problema moldovenească, colegii noștri de la RFI consideră că situația din Transnistria prezintă „o dificultate majoră” . Teritoriul se află, de mai bine de treizeci de ani, în afara controlului Chișinăului. Astfel, reformele nu se pot aplica în această regiune separatistă, susținută de Rusia, care acoperă puțin peste 10% din țară.”

În orice caz, conchid cei de la RTL, ”prin războiul său, Vladimir Putin a realizat opusul a ceea ce și-a dorit: a vrut ca Ucraina să devină din nou un satelit al Rusiei, dar astăzi Kievul bate la ușa NATO și a Uniunii Europene” .

Acest articol a fost realizat folosind drept sursă portalul Toute l’Europe.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Unul dintre argumentele aduse în discuție de susținătorii desemnării lui Adrian Veștea ca prim-ministru este construirea aeroportului din Brașov, de fapt din Ghimbav. Aeroportul a fost dezvoltat de Consiliul Județean cu fonduri proprii și bani europeni. În total, aeroportul a însemnat o investiție de 140 milioane de euro, putem afla din surse publice.

Dincolo de costuri, pentru o perioadă, aeroportul din Brașov a fost mai degrabă o cheltuială inutilă, care putea fi asemănată cu un stadion în pantă sau un parc într-o comună.

Problema mai generală este dacă la construirea aeroportului din Ghimbav s-au făcut analize economice realiste, dincolo de ambiția locală de a derula o investiție de anvergură. Dacă ar fi după președinții de Consilii Județene fiecare municipiu reședință de județ ar avea câte un aeroport. Dar, construirea unui aeroport, ca orice alt obiectiv de infrastructură de transport, trebuie să se bazeze pe un studiu de eficiență economică, astfel încât banii publici să nu fie risipiți.

Adevărul este că aeroportul din Brașov a început să funcționeze, exact cu trei ani în urmă, sub semnul unor situații hilare. Astfel, prima cursă care avea ca destinație orașul german Stuttgart a plecat mai devreme față de ora programată, pasagerii au fost anunțați prin mesaje telefonice, dar câțiva dintre ei au ratat avionul.

Mai mult, este deja de notorietate situația aeroportului din primele luni. Astfel, după deschiderea oficială, timp de câteva luni bune, pe aeroportul brașovean a operat o singură companie aeriană și aceasta a făcut-o cu mare dificultate pentru că turnul de control gestionat de Romatsa avea program redus, de la orele 7:00 la 19:00. Compania aeriană a cerut prelungirea programului de lucru al controlorilor de trafic, pentru că pierdea bani, dar nu a găsit înțelegere. Desigur, un început sub semnul amatorismului.

Situația nu s-a îmbunătățit simțitor nici în următoarele luni. O statistică a Asociației Aeroporturilor din România arăta că la sfârșitul anului 2023, în Brașov, au aterizat sau decolat aproximativ 10.000 de pasageri. Este adevărat că dacă ne uităm și la alte aeroporturi din țară, precum cele din Constanța, Satu Mare, Tulcea sau Arad, cifrele sunt apropiate sau mai mici decât cele de la Brașov, dar aceasta nu poate fi o scuză.

În septembrie 2025, Consiliul Județean Brașov a organizat o festivitate pentru a-l premia pe pasagerul cu numărul 500.000. Acesta a primit două bilete de avion dus-întors pe ruta Brașov-Heraklion, Grecia, și un voucher în valoare de 1.000 de lei pe care îl putea folosi la un restaurant select din Brașov. Chiar dacă există senzația că s-au încurcat un pic calculele pasagerilor, în lipsa dovezilor trebuie să mergem „pe mâna” autorităților locale.

De altfel, în primele trei luni ale acestui an, Consiliul Județean menționa că s-a ajuns la aproximativ 114.000 de pasageri pe Aeroportul din Brașov. Apoi, foarte rapid s-a anunțat că s-a ajuns la 500.000 de pasageri care au tranzitat aeroportul de la funcționarea sa, începând cu luna iunie 2023.

Și încă o cifră festivistă. În aprilie a.c., calculele Consiliului Județean arătau că s-a atins nivelul de 50.000 de pasageri pe lună. Este un progres, dar cifrele rămân totuși firave. Nu putem face comparații între Brașov și marile aeroporturi europene, iar cifra pasagerilor care au tranzitat prin aeroportul Brașov rămâne modestă.

Progresele realizate în trei ani de funcționare nu pot fi negate. Stângăciile de la lansare s-au ajustat în timp. Programul turnului de control s-a mărit ca număr de ore, există o companie low-cost care asigură curse permanente și cam atât. Întrebarea rămâne: are aeroportul Brașov o logică economică și o utilitate regională sau rămâne doar un moft al unui baron local?

Sedinte importante atat la PSD cat si la PNL, in contextul desemnarii lui Adrian Vestea pentru functia de premier. Nominalizarea a fost făcută fără consultarea partidelor și a provocat tensiuni în randul liberalilor. Premierul interimar Ilie Bolojan l-a acuzat pe președintele Nicușor Dan ca incearca sa rupa partidul. Timp in care, social-democratii ii dau mandat larg de negociere lui Sorin Grindeanu cu premierul desemnat. 

Statele membre au convenit lansarea acestei etape după ce Ungaria a retras vetoul său în privința Ucrainei, alaturi de care  Republica Moldova este tratată la pachet. Autoritățile de la Chișinău și-au propus obiectivul extrem de ambițios, de a încheia negocierile de aderare până în 2028, pentru ca până în 2030 Republica Moldova să devină membră a UE.

Tribunalul Militar Bucureşti i-a achitat pe foştii şefi ai Jandarmeriei Române, judecaţi pentru abuz în serviciu, în cazul intervenţiei jandarmilor la protestele din 2018. Decizia in dosarul 10 august nu este definitivă. Cetățenii pe care oamenii legii i-au gazat, lovit și agresat deși nu făceau altceva decât să protesteze pașnic, primesc o lovitura prin aceasta hotarare, spune Catalina Hopirteanu de la comunitatea Declic.      

Oficialii americani şi iranieni au ajuns la un acord pentru a pune capăt războiului şi a redeschide Strâmtoarea Ormuz, un pact preliminar care a determinat scăderea preţurilor petrolului la un minim al ultimelor trei luni. Intelegerea va fi pe agenda summitui G7, care incepe astazi in Franta. 

Grecia antică continuă să respire în cuvinte importante ale civilizaţiei globale contemporane. Partea de lume de care ţinem şi noi şi-a croit vreme de două milenii. O persoană frecventabilă este, în această concepţie, alfabetizată, cultivă idealul democratic, înţelege filozofia, are un simţ acut al istoriei şi mare încredere în statul de drept. Fundația Calea Victoriei ne invită la Școală de Vară, o primă recomandare, cursul susținut de lectorul Ștefan Colceriu începând din 15 iunie.

Cursul urmăreşte cinci declinări ale moştenirii greceşti din mintea şi sufletul Europei. Porneşte de la importanţa majoră a scrisului în cultura greacă. Va fi explorat procesul nu scurt şi nu liniar de definitivare a scrierii care a nemurit civilizaţia greacă şi, apoi, întreaga civilizaţie europeană.

Al doilea curs aduce în atenţie temeiurile democraţiei europene. Va fi o expunere dinamică a evoluţiei ideii democratice din zorii primei colonizări greceşti până la rigidizarea ei într-o formă fond în epoca deschisă de imperialismul Marelui Macedonean. 

Al treilea curs va fi despre filozofie ca mod de viaţă, după expresia consacrată a lui Pierre Hadot.

"Nu vom înşira filozofii, ci le vom descâlci căile de dobândire a fericirii. Ne vom apleca cu atenţie asupra găselniţei fundamentale că numai privind dincolo înţelegem ce e aici, idee înţeleasă ca providenţială în cultura europeană ulterioară.

În penultimul curs vom arăta cum înţelegeau grecii alcătuirea timpului: de la eterna reîntoarcere a presocraticilor la reţeaua morală din opera lui Tucidide. Ne vom uita cu acest prilej îndeaproape la formele de discriminare a civilizaţiilor în funcţie de percepţiile diferite ale trecerii timpului. În cursul al cincilea ne vom ocupa de ideea de domnie a legii şi de reformare internă perpetuă a unui sistem juridic valid. Vom arăta de ce este domnia legii criteriul major de evaluare a democraţiilor contemporane.", transmite Fundația Calea Victoriei, în prezentarea acestui curs.

O campanie de demonizare a ursului. Iată cum califică la RFI vicepreședintele asociației Alianța pentru Combaterea Abuzurilor, Codruț Feher, valul de reacții din spațiul public privind incidentele din ultima perioadă. Vicepremierul interimar Tanczos Barna vrea să ceară Comisiei Europene să scoată ursul brun de pe lista speciilor protejate.

Codruț Feher spune la emisiunea Planeta Verde despre incidentele cu urși că autoritățile nu-și fac treaba: ”În campania asta de demonizare a ursului, care este foarte bine orchestrată și funcționează, apare mereu această marotă a faptului că ursul e protejat și nu putem să-i facem nimic și de asta trebuie să luăm niște măsuri, să delistăm. Nu este adevărat, există și acum aceste mecanisme, însă nu se dorește punerea lor în aplicare”.

Vicepreședintele asociației Alianța pentru Combaterea Abuzurilor consideră că ”este o indolență amestecată cu o acțiune deliberată de sabotare a acestor derogări, pentru ca situația să se inflameze de asemenea natură și să se ceară această delistare a ursului, care ce ar presupune, ar presupune vânarea ursului, așa cum sunt vânate specii care nu sunt strict protejate, gen căprior, cerb, iepure și așa mai departe”.

De partea sa, Tanczos Barna a afirmat anterior că ”situația nu mai poate fi tolerată așa cum este”. Vicepremierul interimar crede că situația poate fi rezolvată în România, ”doar dacă se schimbă legislația și la nivelul Uniunii Europene”. El atrage atenția că avem ”zeci de tragedii”, din cauza atacurilor comise de urși.

Codruț Feher crede că acesta nu este un argument: ”Nu este un argument, evident. În primul rând, nu știu de ce am avea nevoie să delistăm ursul în mod oficial, din Directivă, adică să îi scădem nivelul de proectție, când domnul Tanczos a făcut deja acest lucru prin seria de legi, în special legea din 2024, care a introdus cotă de vânătoare, e o cotă de vânătoare autentică, de 429 de urși, acum a ridicat-o la 859, este o vânătoare care nu se practică de personal specializat sau de instituții de forță ale statului, pentru a proteja populația, adică nu e o vânătoare exercitată asupra exemplarelor problematice, ci o vânătoare pe care o fac diverși cetățeni cu dare de mână, care plătesc sume mari gestionarilor de fonduri cinegetice și împușcă din pădure, probabil prin momeli, niște urși care nu au nici o legătură cu urșii problematici”.

Codruț Feher amintește câteva măsuri eficiente pentru a ține urșii la distanță de comunitățile umane: gestionarea corectă a deșeurilor, instalarea de containere anti-urs și garduri electrice.

Jurnal de știri