Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Automatizarea și robotizarea pot eficientiza activitatea companiilor în domenii extrem de diverse.

Invitat: Dan Țone, CEO Eutron.

Situația din jurul crizei sanitare de pe nava de croazieră „MV Hondius” a readus la viață vechi teorii ale conspirației, constată presa internațională. Dezinformarea domină din nou rețelele de socializare și stârnește panică în legătură cu o repetare a epidemiei din 2020.

Televiziunea francofonă belgiană RTBF redă câteva dintre dezinformările care circulă în prezent pe seama virusului.

”Se presupune că hantavirusul este rezultatul unei conspirații menite să oblige populațiile să se vaccineze sau să stea acasă, având în vedere alegerile intermediare din noiembrie din Statele Unite: în cazul unei carantine, alegătorii ar fi obligați să voteze prin corespondență, deschizând ușa către fraude masive, în ochii celor care, precum Donald Trump, încă contestă rezultatele alegerilor prezidențiale americane din 2020”.

Potrivit The Guardian, ”dezinformarea despre hantavirus este răspândită, deoarece Statele Unite nu sunt echipate pentru a răspunde la alarma legată de bolile infecțioase în domeniul sănătății.

Agențiile de sănătate din SUA au suferit lovituri puternice sub Trump. Personalul a fost concediat, unii fiind forțați să demisioneze; posturile cheie sunt lăsate vacante”.

Alte teorii ale conspirației sunt reluate de Le Figaro:

”Alex Jones, fondatorul site-ului de extremă dreapta Infowars, deja amendat usturător în Statele Unite pentru minciunile sale, susține că globaliștii își lansează Covid 2.0.

În mediul online, medici disidenți și personalități politice recurg la ivermectină, un medicament antiparazitar care a avut perioada sa de glorie în teoriile conspirației în timpul pandemiei de Covid. În Statele Unite, fosta congresmenă trumpistă Marjorie Taylor Greene susține că hantavirusul este o „armă biologică” declanșată de companiile farmaceutice pentru a „otrăvi” populația cu vaccinurile lor.

Potrivit Japan Times, ”unele postări au indicat că hantavirusul a fost lansat intenționat pentru a reduce populația sau a face bani pentru producătorii de vaccinuri.

Unii au susținut, de asemenea, că hantavirusul este un efect secundar al vaccinurilor COVID-19 ale companiei Pfizer, denaturând un document care arăta că era vorba doar de unul dintre numeroasele „evenimente adverse de interes special” supuse monitorizării, nu ceva cauzat de injecție”.

El Pais demontează la rândul său unele teorii ale conspirației, cum ar fi aceea că ne-am afla la începutul unei noi pandemii.

”Nu există dovezi științifice sau indicații epidemiologice că acest focar de hantavirus se va răspândi masiv.

În primul rând, pentru că transmiterea sa între oameni nu este foarte eficientă: principalul rezervor al virusului este un anumit tip de rozătoare care nu se găsește la nivel mondial; și, deși transmiterea de la persoană la persoană este posibilă – precum în varianta care circulă pe nava de croazieră – aceasta este foarte rară. Un exemplu al transmiterii limitate este faptul că marea majoritate a persoanelor aflate la bordul navei sunt aparent sănătoase, fără niciun simptom”

.

Cristian Ionesc, director general și președinte al consiliului de administrație al unei companii de asigurări.

”Parlamentari din POT, PACE și SOS România ar putea fi convinși să părăsească partidele lor și să treacă la neafiliați sau PSD. Strategia este ca PSD să nu fie acuzat că ar colabora cu partide considerate nefrecventabile, după ce deja s-a aliat cu AUR la moțiunea de cenzură”, scrie Cotidianul

Negocierile se poartă în perspectiva consultărilor ce sunt așteptate la Palatul Cotroceni, după Summitul B9 de miercuri.

Nicușor Dan se pregătește să cheme toate partidele parlamentare la consultări oficiale, În acest moment, pe masă sunt toate scenariile cu excepția celui în care Ilie Bolojan să fie desemnat din nou premier.

PSD are prima șansă să guverneze. Dacă nu reușeste, abia atunci revin liberalii (interviu SpotMedia)

Costin Ciobanu, cercetător în științe politice la Universitatea Aarhus din Danemarca observă că la o săptămână după votarea moțiunii de cenzură care a dus la demiterea guvernului, Sorin Grindeanu se apropie de momentul în care va fi desemnat de președintele Nicușor Dan să realizeze o nouă majoritate parlamentară și să conducă un nou Executiv. Dar va fi unul slab și dependent de susținerea AUR.

AUR amenință că îl suspendă pe Nicușor Dan, dacă nu îi cheamă la negocieri. Cum poate fi suspendat președintele României (Libertatea )

Răspunsul este dat la Articolul 95 din Constituţie, care spune că acest lucru este posibil numai dacă șeful statului comite „fapte grave”. Totuși, legea nu precizează care sunt acele fapte grave.

Ce ar însemna o guvernare cu AUR? (Adevărul )

Politologul Cristian Pîrvulescu dezvăluie detaliul pe care mulți români îl ignoră. Profesorul de științe politice avertizează asupra pericolului pe care le-ar presupune legitimarea unei formațiuni extremiste, dar și normalizarea discursului „fascist”. Cristian Pîrvulescu subliniază că retorica promovată de AUR contribuie la banalizarea curentelor extremiste și face legătura cu evoluțiile politice din SUA.

Hidroelectrica rămâne compania de stat cu unul dintre cele mai modeste programe de investiţii, în ciuda statutului său unic. Câţi bani au pompat perlele din energie în dezvoltare şi care sunt planurile pentru anul acesta (Ziarul Financiar)

Cum ar trebui gestionată problema urșilor, astfel încât să existe cât mai puține conflicte om-animal (PressOne)

Legea care va permite uciderea a unui număr aproape dublu de urși față de anul trecut a fost aprobată în Camera Deputaților cu 246 de voturi „pentru”, în aprilie.

În ceea ce privește limitarea cazurilor în care urșii ajung în localități, există soluții care să nu fie letale pentru animale. WWF, împreună cu autoritățile locale și comunitatea din Băile Tușnad, au implementat mai multe măsuri în localitatea din Harghita și astfel au ajuns, de la peste 200 de apeluri la 112 referitoare la prezența urșilor în apropierea gospodăriilor în urmă cu cinci ani, la 14, în ultimul an.

Un fenomen care a crescut alarmant în ultimul an este cel cunoscut sub numele de „fake carrier” – transportatori falși care folosesc identitatea unor companii reale pentru a prelua mărfuri și a le face dispărute. Cum s-a ajuns aici? Și mai ales, cum putem răspunde?

Aflăm detalii din cadrul celei mai longevive emisiuni de asigurari, ”Ora de Risc” by XPRIMM, difuzată de RFI România, cel mai citat post de radio la nivel national, conform analizelor mediaTRUST pe 2024 si 2025.

Invitat: Marius POPESCU, Specialist asigurări de transport și logistică, RENOMIA România

În actuala criză politică a apărut de mai multe ori ideea construirii unui guvern în jurul unui premier tehnocrat. În România, nu este evocată prima oară tema unui premier tehnocrat. Ba chiar, au fost ani în care premierul tehnocrat era văzut ca o soluție reală pentru guvernare. Era o perioadă în care se vehicula ideea că un premier tehnocrat ar fi adus profesionalism într-un mediu politic tot mai dezbinat și conflictual.

O altă marotă de tip premier tehnocrat a umblat prin economie și s-a numit privatizarea managementului companiilor de stat. Metoda era văzută ca o soluție pentru creșterea performanțelor companiilor de stat și pentru reducerea influențelor politice. După câțiva ani, ideea privatizării managementului companiilor de stat a fost înlocuită cu o serie de principii profesioniste numite guvernanță corporativă.

S-a creat și o legislație specifică, s-a aplicat, dar rezultatele nu au fost spectaculoase, în sensul că firmele de stat au rămas la fel de legate de zona politică, iar rezultatele economice nu au fost pe măsura așteptărilor.

Să ne întoarcem la ideea de premier tehnocrat. Efectiv, România a avut doi premieri tehnocrați pe durate scurte de timp: Theodor Stolojan în perioada octombrie 1991-noiembrie 1992 și Dacian Cioloș, în anul 2016.

Ambele exemple sunt sugestive. Theodor Stolojan a fost numit premier după ce Petre Roman fusese debarcat printr-o mineriadă cu acceptul președintelui României, Ion Iliescu. În mandatul de premier, Theodor Stolojan a încercat să gestioneze situația complicată în care se aflau finanțele țării și să organizeze alegeri libere. Astfel, Stolojan a luat o măsură controversată, dar necesară, respectiv a „naționalizat” valuta. Mai exact tranzacțiile din valută în lei ale companiilor se făceau la un curs fixat, defavorabil firmelor. Măsura a fost considerată necesară, pentru că rezerva valutară a Băncii Naționale era la acel moment practic zero.

Al doilea premier de tip tehnocrat a fost Dacian Cioloș care a format chiar un guvern tehnocrat, cu o excepție.

Citeste siCioloș: Dragi români, nu mai votați gogoși, bere și mici! Ciolacu spune prostii

Guvernul Cioloș s-a instalat după demisia lui Victor Ponta și s-a aflat la guvernare în perioada noiembrie 2015-ianuarie 2017. Situația guvernului Cioloș a fost ingrată, pentru că teoretic a avut susținerea parlamentară inclusiv a PSD, dar practic orice inițiativă reformistă a fost respinsă.

Mai mult, guvernul Cioloș a fost „pus la zid” în mod constant, a fost etichetat de politicienii PSD ca „guvernul zero”, în mod nemeritat și propagandistic. Miniștrii guvernului Cioloș au fost atacați pe motiv că sunt exagerat de pro-europeni și lipsiți de competență.

Din opoziție, PSD a putut să manevreze politic așa cum a vrut, chiar dacă guvernul Cioloș și-a respectat promisiunea de a nu schimba măsurile de relaxare fiscală promovate de fostul guvern, la care a adăugat o serie de hotărâri de simplificare a birocrației.

Așadar, cele două scurte guvernări tehnocrate nu s-au terminat prea bine pentru cei implicați. Teoretic, premierul și guvernul tehnocrat erau susținuți în Parlament, practic, partidele politice, în special PSD, făceau tot ce puteau pentru ca tehnocrații să eșueze. De fiecare dată, un premier tehnocrat a fost „lăsat din brațe” de politicieni atunci când a luat o decizie nepopulară.

Economia românească se află încă într-un moment complicat. Reformele trebuie continuate, iar reducerea deficitului bugetar este absolut necesară. În acest context, un premier tehnocrat cu un eventual guvern cu același specific ar fi „carne de tun” pentru PSD și AUR. De aceea, un premier tehnocrat este ca un fel de „fantomă salvatoare”, dar care nu face decât să îi „bântuie” periodic pe politicieni.

Un episod despre singurătate, memorie și greșelile care se transmit din generație în generație. Discutăm cum „Un veac de singurătate” transformă istoria unei familii într-un avertisment: dacă nu înveți din trecut, ajungi să trăiești aceeași viață la nesfârșit.

Preşedintele Nicuşor Dan va chema partidele la consultări oficiale, la sfârşitul acestei săptămâni, joi sau vineri, o nominalizare de premier urmând a fi făcută cel mai probabil spre sfârşitul lunii mai, au precizat surse oficiale. Şeful statului va avea o serie de condiţii pe care le va pune unui nou guvern, care ţin de reforme şi stabilitatea bugetară.

Teheranul a avertizat că armata va da un "răspuns decisiv şi imediat" în cazul unei desfăşurări franceze şi britanice în regiune. Aproximativ 1.500 de nave şi 20.000 de membri ai echipajelor sunt blocaţi acolo. Strâmtoarea a devenit un focar major al tensiunilor dintre Statele Unite şi Iran, iar sporadic au loc confruntari.  

El a recunoscut că rezultatele din scrutinul din 7 mai,  în care Partidul Laburist a pierdut aproape 1.500 de mandate de consilieri din 2.500 deținute și a obținut cele mai mici rezultate din istorie în alegerile pentru parlamentele Scoției și Țării Galilor, au fost slabe, declarând că-și asumă răspunderea, dar a adăugat că nu va demisiona.  

World New Music Days 2026 – „Columna Infinită” este cel mai important eveniment dedicat muzicii contemporane la nivel mondial, organizat anual de o țară-gazdă membră a Societății Internaționale pentru Muzică Contemporană (ISCM). De la înființarea sa, în 1923, festivalul a ajuns la peste 90 de ediții, având ca misiune prezentarea diversității practicii muzicale contemporane la nivel global. Printre artiștii care vor participa în cadrul acestui eveniment se află și Irinel Anghel.

Tema ediției din 2026, „Columna Infinită”, este un omagiu adus aniversării a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși și propune o reflecție asupra muzicii contemporane ca spațiu al inovației și al deschiderii către noi forme de expresie.

Programul include 22 de concerte camerale și electronice, desfășurate în opt spații-cheie ale culturii bucureștene, precum și o zi specială de evenimente la Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia (24 mai).

Printre artiști se numără dirijorii Cristian Măcelaru, Cristian Mandeal, Tiberiu Soare și Gabriel Bebeșelea, alături de soliști importanți ai scenei românești.

Un highlight al ediției este prezența Cvartetului Arcadia, unul dintre cele mai apreciate cvartete de coarde la nivel internațional.

În total, vor fi prezentate 70 de lucrări internaționale (din peste 480 înscrise), alături de 25 de lucrări românești, inclusiv două premiere absolute comandate de ISCM.

Festivalul propune și o componentă importantă dedicată muzicii electronice, creației audio-video și proiectelor conexe, precum și un simpozion muzicologic organizat de New Europe College.

În România, 3 din 4 elevi nu dețin competențe esențiale pentru utilizarea tehnologiei, reiese dintr-un studiu internațional recent. Potrivit Eurostat, mai puțin de o treime din populația între 16 și 74 de ani dispune de competențe digitale elementare față de 55% media europeană. În acest context, competiția Marea Aventură Digitală (MAD) a ajuns la a doua ediție. Invitat în emisiunea RFI360, Ionuț Plopeanu, directorul general Logiscool România.

România este pe ultimul loc în UE la alfabetizare digitală: 3 din 4 elevi de 14 ani (aproximativ 74%) nu dețin competențele esențiale pentru utilizarea tehnologiei, arată ultimul studiu internațional ICILS.

Pe 9 mai, competiția Marea Aventură Digitală (MAD) îi aduce împreună pe elevii din clasele III–VI din nouă județe ale țării, pentru 90 de minute de puzzle-uri logice, gândire algoritmică și scenarii despre inteligența artificială. Aproape 40% dintre competențele actuale necesare pe piața muncii se vor schimba până în 2030, este concluzia raportului Future of Jobs 2025, realizat de World Economic Forum. Gândirea critică și abilitățile privind inteligența artificială se numără printre competențele esențiale pentru găsirea unui loc de muncă în viitor. Mai mult, alfabetizarea AI va deveni domeniu de evaluare și prin testările PISA începând cu 2029. 

În România, competiția Marea Aventură Digitală (MAD) își propune să motiveze și să învețe copiii să folosească tehnologia în mod util și creativ, să-și dezvolte gândirea logică și practică, competențele AI, dar și să lucreze în echipă. O criză reală, a cărei rezolvare nu mai suportă amânare România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la competențe digitale de bază.

Potrivit Eurostat, mai puțin de o treime din populația între 16 și 74 de ani dispune de competențe digitale elementare față de 55% media europeană și 83% în Țările de Jos.  Situația este și mai îngrijorătoare în rândul tinerilor. Ultimul studiu internațional ICILS (International Computer and Information Literacy Study) arată că 74% dintre elevii de 14 ani din România nu dețin competențele esențiale în alfabetizare digitală și informațională, față de 43% cât reprezintă media statelor UE participante.

Obiectivul Uniunii Europene pentru 2030 este reducerea acestei rate sub 15%.  În același timp, aproape 80% dintre adolescenții români petrec peste 30 de ore pe săptămână pe ecran pentru studiu şi recreere, comparativ cu 67% media statelor membre OCDE.

„Deși copiii noștri sunt online, navighează și consumă conținut digital ore în șir, suntem foarte departe de ținta Uniunii Europene în ceea ce privește competențele digitale reale. Există o iluzie confortabilă că generația de azi știe să folosească tehnologia pentru că a crescut cu ea în mână. Dar a consuma conținut nu înseamnă a înțelege tehnologia, a o folosi critic sau a o pune în slujba rezolvării de probleme. Utilizarea zilnică a ecranelor nu înlocuiește educația digitală structurată, iar cifrele o confirmă fără echivoc", a declarat Dana Bănică, manager Logiscool România.

Marea Aventură Digitală este organizată de Foundation for Digital Knowledge și Fundația pentru Educație Digitală, cu Logiscool România ca partener principal. Prima ediție, desfășurată în anul școlar 2024-2025, a demonstrat că există apetit real pentru competiții digitale care pun accentul pe gândire, nu pe memorare, și pe echipă, nu pe performanță individuală. Ediția din acest an aduce mai mulți copii, dar păstrează aceleași valori. Competiția nu are taxă de participare și este adresată elevilor din orice tip de școală, publică sau privată. 

„A fost o experiență memorabilă, care mi-a permis să folosesc numeroase informații și să răspund la probleme interesante, pe care nu le mai întâlnisem până atunci. Am putut folosi atât cunoștințe dobândite la matematică, cât și raționamente logice interesante. Mi-a plăcut toată experiența, dar cel mai mult excursia la București, în cadrul căreia am avut ocazia unică să vizităm sediul Google România și Zitec. Cu siguranță mă gândesc să particip din nou. Le-aș spune altor copii că este o experiență foarte interesantă și că ar fi păcat să o rateze" , a declarat Mihai, elev din Cluj.

Raportul Future of Jobs 2025, publicat de Forumul Economic Mondial (World Economic Forum), estimează că aproape 40% dintre competențele actuale necesare pe piața muncii vor deveni depășite până în 2030. Același raport arată că gândirea analitică va fi competența principală cerută de angajatori — 7 din 10 companii o consideră esențială —, alături de gândirea creativă, competențele digitale și colaborarea. Nu întâmplător, acestea sunt exact abilitățile pe care le exersează o echipă de copii care rezolvă timp de 90 de minute o provocare digitală în timp real.

Totodată, ultimele date PISA arată că doar 14% dintre elevii de 15 ani din România au atins nivelul de vârf la testul de gândire creativă, față de 27% media OCDE. Doar 58% au atins pragul de bază comparativ cu media OCDE de 78%.